imun, Adiiiistntiun Tipojjafla: '
HUfQVU, piaţa mar* Mr 22.
Iknaoti netranc&te nu se pri-meictt, Manuacnple nu se retrimită!
Birourile ie anului:
Irafovfi, piaţa mare Mr. 22. tolerate mai primeecălnVtena: MolfMom, HaasensUtn A VogUr (Oile Haas), Hemrtch Schalel, Aloi» Btrndl, M.Dukes, Â. Opptlik,J. Dan-ntltrg; In Budapeita: A. V. Oold-kratr, Anton Alt tei, Jkkstem Bernat; tDFnnkfUrt: G.L.Daube; in Ham-burg: X. Steiner. fteţultt inserţiunilorâ: o serii garmondă pe o colinii 6 or.
Îi 80 cr. timbru pentru o pu-liesure. Publicări mai dese după tarifîl si învoială. Reclame pe pagina Ill-a o seri* 10 cr. v. a. s6u 30 bani.
■Gazeta* iese In fie-care <Ji.
ilmaneite peiîrn Aestro-Dirârii
Pe unft anii 12 fl., pe şâgeluul 6 fi., pe trei luni 3 fl.
Patra România si străinătăţi:
Pe unii anâ 40 franci, pe s6ae luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
8eprenumer& la t6te ofi-oiele poştale din Intru şi din afar& şi la dd. colectori.
Ajumamifllli pentru BraţoTl:
laadministraţinne, piaţa mare Nr. 22, etaeiulfi I.: pe un* ană 10 fi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în oală: Pe ună ană 12 fl., pe ş4se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tJnă esemplară 5 cr. v. a. sâu 15 bani.
Atfttă abonamentele c&tă şi inserţinnile sunt a se plăti înainte.
Nr. 183.
Braşovt, Sâmbătă 20 Acostă (1 Septemvre)
1888.
Braşovfl, 19 Augusta st. v. 1888.
Procesele intentate foiloru nos-tre nu mai vorfl s£ se sferşescă.
Foia, a căreia procesă. s’a per-tractatu erî înaintea Curţii cu ju *.*aţi din Aradu, nu este scrisă ro-mânesce, der ajunge că ea este redactată de unu Român şi aperă interese române înaintea străinătăţii. Trebuia prin urmare se aibă 1 şi „Rumănische Revueu procesulu seu.
Orî-cine a cetită acesta revistă ne va da dreptate, când 4icem&> că limbagiulă, de care s’a folosită ea întotdeuna, a fostă câtă se p6te de moderată şi că de ordinară ea se marginesce mai multă numai a da informaţiunî despre faptele petrecute cu privire la poporulă română.
Der se vede, că „Rumaenische Revuew nu a ţinută destulă contă de sensibilitatea celoră dela guvernă şi a adusă la cunoscinţa lu-mei şi fapte de acele, carî nu le serveau spre laudă, ba a mersă chiar pănă a susţine, ca Românii suntă asupriţi de stăpânirea actuală ungurescă.
Destulă motivă pentru ca să se îndrepte^e şi în contra ei mânia procuroriloră.
Scopulă campaniei guvernului în contra pressei ndstre este învederată. E vorba de a se terorisa (jiaristii români, cari critică şi combată starea actuală a lucruriloră.
Domnulă Tisza şi soţii sei nu voru se aibă nemulţămiţî în ţările guvernate de ei şi suntă conduşi I de fixa ideă, că nu faptele loră, |:ei numai „răutatea* câtorva „agitatori neastâmpăraţi* producă nemulţumirea, ce se manifestă din 4i ce merge mai multă în sînulă poporaţiunei.
De aici vine şi credinţa loră, că decă li se voră astupa gurile acestoru pretinşi agitatori, tăte vor fi drâşî bune şi cestiunea naţiona-
lităţiloră nu le va mai face în veci bătaiă de capă.
Şovinismulă este o bălă fărte periculăsă, der cea mai rea urmare a acestei băle este fără îndoială, că orbesce cu totulă pe cei ce suntă cuprinşi de ea.
Nu vădă guvernanţii unguri, că consciinţa naţională a prinsă prea afunde rădăcini în sînulă poporului română, decâtă ca să pătă fi sugrumată prin procese de pressa intentate foiloră, cari apără causa lui.
Nu vădă cei dela putere, că pressa nostră, care combate faptele loră violente şi nedrepte, tocmai prin acesta feresce mai mult ca nemulţămirea masseloră se nu îşi caute alte canalurî ascunse de răsuflare.
Nu vede d-lă Tisza şi soţi, că aceste procese de pressa trebue să atragă şi atenţiunea lumei din afară într’ună modă, care nicidecum nu pledeză în favorea artei loră de a guverna.
Tote aceste nu le vădă puternicii	der vădă cu atâtă mai
mulţi agitatori pe t6te potecele şi aşa dădură şi de domnulă învăţă-toră din Reşiţa Ştefană Albu, pe care pentru articulii cu pricina publicaţi în „Rumânische Revueu l’au făcută cu totă adinsulă martiră naţională.
Juriulă din Aradă a declarată vinovată pe d-lă Albu pentru de-lictulă de aţîţare cu 7 contra 5 voturi, ear tribunalulă i-a dată cea mai aspră pedepsă, ce numai s’a putută cugeta, condamnându-lă la ună ană închisăre şi 500 fl. a-mendă, cu tote că, precum susţine o foiă guvernamentală, dânsulă era mai înainte bine ve4ută la „patrioţii
Mai trebue 6re să perdemă cuvinte asupra scopului şi tendinţei acestei urmăriri?
Nu cunoscemă încă decursulă procesului de pressă ală foiei „Ru-
mămsche Revue“ de aceea nici nu ne putemă pronunţa în specială.
Asupra unui punctă însă sun teniă în clară, că cu asemeni prigonii^ guvernulă ungurescă nu-şl va ajipfige eoopulă; în locă de a face se dispară nemulţumirea Ro-mâniloră, aceste îi voră da şi mai mare nutremântă.
Tithltt de „ nemeşa ‘ pentru 8000 fiorini
ţfiarele unguresc! învrednicesca pe cetitorii lord c’ună frumosă esemplu de dreptate ungurescă. Impărtăşesca adecă o scrisore a fişpanului comitatului Timi-şorei Sigismundă O r m o s îndreptată că-tră ministrula de interne br. O r c z y Bela cu data de 10 Iuniu 1887 va să 4ică chiar pe timpultt alegeriloră de deputaţi. Şi e minunată acestă scrisore. In ea se spune că untt orecare Francisca Feger de profesiune măcelartt vrând cu orîce preţa să capete diplomă de „ nemeşă “ sacrifica 8000 de florenl spre scopuri publice. Fişpanulă comitatului Timişa, punendu-se în înţelegere cu ministrula de interne Orczy, acesta îla asigura, că clientula său va câştiga sigura ceea ce doresce. Ormos împărtă-şesce îmbucurătorea scire lui Feger şi acesta ’i numără bani gata 8000 florini, er după 10 4ile primi diploma de nemeşa subscrisă de Majestatea Sa.
Jumătate din banii primiţi Ormos i-a folosita pentru reuşirea lui Stojacs-kovits la alegerile de deputaţi funda a-cesta candidatula partidei guvernamentale în cercula electorala ala Bisericei-Albe, er cealaltă jumătate i-a reservat’o lui br. Podmaniczky preşedintele comitetului centrala ala partidei guvernamentale.
Scrisorea fişpanului Ormos ajungând la cunoscinţa (fiarelora maghiare oposi-ţionale, acestea o folosescfl drepta armă în contra guvernului Tisza şi susţiitori-lora săi. Ea este reprodusă după o foiă ungurescă „Nep Zâszlojau. Din inciden-tula acesta „EUenzek“ şi „Egyetertesu
I scriu articull nu prea măgulitori pentru d-ltt Tisza şi partisanii săi. „După tote astea nu ne mai putemtt jmchipui că cum se simte cela ce e orna cinstita şi ţine să fiă cinstita în rendulă celoră din partida guvernamentalăw, (jice „Ellenzeku. Er „Egyetertesu în primula său dela 29 Aug., vorbind despre „cartea neamu-rilora,tt (flce : „Decă peste câteva sute de ani, cronicarultt va face amintire şi despre Unguri, atunci din scrierile acelui cronicara multe ar trebui sterse să nu mai fiă spre ruşinea neamului nostru; pentru că faptele de acum vora fi o a-mintire înfiorătbre şi tristă a epocei nos-tre şi ele vora ridica grava acusare în contra nostră. Vora spune, că a trăita untt poportt în plaiurile Tisei, care a pututtt să se mulţămescă a se nutri cu minciuna; că s’a lăudată în faţa între-gei lumi, că e liberă, pe când eltt n’a fostă decâtă o câtă de sclavi, care se pote cumpăra cu bani mişelescl, care-şl face de vânzare drepturi de acele, cari la alte popore suntă cele mai respectate, le ţină sfinte, er decă nu le au, le câştigă prin sânge.... Ne voră acusa că pe ruinile virtuţilortt cetăţenesc! amtt clădită o constituţia, despre care ne-amtt minţită, că e chemată să garanteze şi scutescă drepturile şi moralul nostru, neam minţită că ea cu voinţa naţiunei s’a făcută aşa, care voinţă naţională s’a manifestată în acea maioritate, care a fost chemată să aducă legi patriei, să-i apere interesele ş. a.
iernam şi insei!
„Rreuzzeitung* a scrisă în tim-pulu din urma nisce articula vehemenţi contra semiţiloru, cerendu între altele, ca se se sisteze emanciparea Evreilorfi. Faţa cu acestea foia berlineză „B5rsen-Ztg.* publică următdrea declaraţiune, pe care a făcut’o împăratule germană Wilhelm cu privire la antisemi-tismu în presenţa contelui Bis-mark Herbert:
Eu cunosc numai două feliurl de omeni:
FOILETONUL^ .Q-AZ. TRANS.U
MiM din Fritep după 1848.
de
IOAN0 6HICA.
m
(Urmare).
| Dâr nugăsescl tu în tine, în datoriile 1 tale, in trebuinţa ce sci, că are România de ‘ tine? nu găsescl <fic, o parte din puterea ta, ' ea să le învingi şi să te ridici erăşî şi ' ai ne dai pe Ionă ală nostru? Ce? Nenorocirile făcură ore să ca4ă din capultt ■ tău firele de părtt în care sta puterea ce aveai? Nu; dragultt meu, căci noi trăimă încă şi te iubimă, şi firele puterei tale fnnt România şi prietenii tăi. Scolă-te dir, căci înc’o-dată ai că4ută. Ce? ai dinţi, (ficî, destulă abuegaţiă, ca să te laşi să te trântescă ună colosă, şi te îngrijesc!, te revolţi,. vă4endu-te atacată de lrisce insecte? Spune tn singură, acesta ««te limbagiulă lui Ionă ală nostru ? Nu, Iontt alti meu când vedea coloşultt ve-tindâ asupră’i se ridica înaintea lui şi nmecându’şl mânicele se apuca la luptă d răsturna colosulă, dâr când vedea o ectă, cft se urca pe densulă, surîdea şi d îlă ostenia sbânrăitulă ei, îi da ună umacti şi- cădea josă insecta. Rîcjl
der, seu dă-le ună bobâmacă şi nu voră mai esista. Nn te teme de dânşii şi de nimeni. Răultt ce au putută să ne facă, l’au făcută. Mai multă nici că mai pottt acum. De nu va triumfa democraţia, ei nu voră pute face nimictt. Nici Turcia, nici Rusia n’o să dea cârma ţărei lui Eliadtt şi tovarăşii. De va triumfa, precum sunt singurtt, apoi, cu totă propaganda loră, suntă atâtă de incapabili şi atâtă de criminali, încâtă cinci minute numai espune portretulă loră pe câmpulă Libertăţii, şi vei vede trecând p© dinainte-ţl poporulă tău 'română 4i" cândă: „Caesar morituri te salutant.u
„Scii că am fostă bolnavă, dâr ceea ce mă întristeză mai multă este, c’aşă dori să mă ducă îu Transilvania şi me-diculă nu mă lasă. Vieţa este atâtă de dulce încâtă mă supuiu, iau la doctorii, ml-am căptuşită pieptulă cu visicătorî şi mă supuiu la tote ticăloşiile facultăţii. Din nenorocirea mea, a plecată Creţu-lescu d’aicl, căci cine mai sciă câte răni şi câtă amărăciune vre să mai îmi facă şi să’ml mai dea şi elă. Spune’i, te rogă, c’am primită alaltăieri scrisorea lui, der că nu’i răspundă astă-41, pentru că n’am ce să’i spună de câtă ceea ce i-am 4isă mereu şi nu vre să mă crâ4ă. „Că Turcii suntă mişei şi că Francia o să scape lumea de robiă*. Elă nu voesce să mă cre4ă şi de aceea nu’i scriu astă-41;
cu tote acestea dăi pentru mine o sărutare, spune-i că M-me Ecaterina Iaco-veucu a arătată mare talentă în rola ce a jucată pe scena rusescă, şi că’lă rogă, când i’o scriă s’o feliciteze şi din par-te’ml. Bibescu a cerută iertăciune frate-său şi ast-felă s’a sfîrşită, pricina. Res-pectele mele soţiei tale şi a lui, şi încă o îmbrăţişare pentru voi amândoiu.
C. A Bosetti.
O» A. Bosetti lui Ioanu Ghica la Con-stantinopolu.
Paris, 12 rue, de l’Ouest, 16 Octomvre (1848) Im! eşti datoră o epistolă, atâtă mai bine acuma o să’ml fii datoră două. Cu mine n’o să ai nici odată cârtă pentru asemenea lucruri, însă pentru că nu ml-ai respunsă sunt silită a’ţî mai spune că nu sciu nici dorinţele nici ideile tale. acele le sciu pentru că eşti română ca şi mine, der ceea ce nu sciu este sistemulă, calea şi ideile tale oficiale, ca să 4ich aşa, prin care şi cu care cre4i că putemă să ne redobândimă patria şi libertatea. Eu ţl-am spusă, mî-se pare, pe ale mele, şi îţi voiu mai spune când vei voi, ce credă eu că putemă şi ce ar trebui să facemă. Acum mă so-cottt datoră a-ţl vorbi puţină politică.
Cre4l tu că" Turcii voră trage acum sabia, seu ca să 4ică mai dreptă, cre4l că Nicolaă va scote sabia ? Şi decă se va face răsboiu, cre4î tu că Turcii în
sfârşită se voră descepta din letargia, din stupiditatea loră ? Eu unul nu credă nici una nici alta, nu credă că Nicolae va insista, seu de va insista, credă că Turcii voră da totă şi totulă şi pe toţi şi nu voră goli iataganulă, Nu credă ierăşl că Nicolae se va risca a deschid© ună răsboiu care pote fi peirea lui, în asemenea timpă, şi în sfîrşită chiar decă Turculă va goli iataganulă, chiar decă Nicolae va fi atâtă de orbă, încâtă să nu ve4ă că ună răsboiu pote fi jpeirea lui, totă nu credă că Turcii voră vede că noi putemă să le fimă de mare ajutoră, că putemă să’i scăpămă din peire, de voră voi să facă ceea ce se cuvine. Cu tote acestea însă, de şi nu credă nici în răsboiu, nici că turcii voră înceta d’a fi turci, (ce să’ţl facă, nu credă că morţii învieză, şi turcii suntă morţi pentru mine) deşi pe de altă parte sunt sigură, că la întâmplare de o minune ca acesta, tu eşti destul a cârmui lucrurile am socotitde cuviinţă a’ţl spuneşipârereamea.
Turcii să se înţelegă cu noi maiîn-tâiu în t6te, să ne dea firmană, întărindă anticele tratate şi recunoscendă întregă-ne şi deplină independenţă. Apoi să ne dea bani şi arme, să ne înlesnescă să întrămă incognito 4, 5 în ţeră, coman-dantulă armiei să fiă în înţelegere cu noi, şi când va veni ora, să ne sculămă într’o unire şi să curăţimă ţâra de
Nr. 183
' GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
dmsul de aceia, cari suntă adevăraţi patrioţi, şi omeni de aceia, cari suntii duşmani ai desvoltărei ndstre sănătose.
Nimenea nu va presupune despre mine, că, aşi vre să întorcă cursulă istoriei. Din contră, este o ambiţiune pentru HohenzollernI ca să domneseă asupra celui mai nobilă şi totodată asupra celui mai matură poporă. întregii codulă nostru de legi se basâză pe umanitate. Cine n’o recunosce acesta şi aţîţă pe unii contra altora, nu pote conta la bunăvoinţa mea.
Bulgarii din Macedonia.
„La Bulgarie" într’ună articulă ală său, vorbindă despre situaţiunea celoră două mii de locuitori bulgari din Macedonia şi ţinutul Drinapole, se plânge că articuluiţi 62 ală tratatului de Berlină, privi tor 0. la autonomia bisericiloră, nu s'a dusă în deplinire.
Intrună altă articulă mai nou, foia bulgărescă se provdcă la articululă tratatului de Parisă, privitorii la reformele administrative, şi accentueză, că este necesară ca reformele să fiă duse în de-plinire, atâtă în interesulă Turciei, în-cunjurândă pe câtă se pote orl-ce presiune din afară. Articululă continuă astfelă :
„Bulgarii rămaşi în Macedonia, ale cărora drepturi nu se recunoscă şi a cărora libertate, în contra tractatului se calcă în picibre, — în locă de a se alipi la domnitorulă loră involuntară îşi a-ţiniescă privirea spre principatulă fraţi.brii loră.
Bulgaria însă e forte tânără; ea semte că irebue se aştepte timpulă maturităţii politice şi scie, că trebue să lucreze pentru desvoltarea ei internă, decă vre să-şi câştige simpatia Europei.
Articululă memorată se ocupă după acesta cu situaţiunea Armeniloră din Turcia şi întrebă, pentru ce Porta nu ia pe faţă iniţiativa, ca de-o parte să se constitue o Bulgariă mare şi tare, er de alta parte ună ţinută armenescă autonomă; acestora să li-se dea institutiunl naţionale, să ll-se asigure bunăstarea loră şi acesta subîmpărţire să se folo-sescă pentru consolidarea Chalifat-ului mohamedană. (cei mai de-aprore urmaşi ai lui Mobamedă).
„Svobodau asemenea se ocupă în-trună lungă articulă cu situaţiunea Bulgar! loră din Macedonia.
SCntiLE PILEI.
f Dr. Nicolau Popii, conrectoră şi profesorii la gimnasiulă română gr. or. din Braşovă, a răposată adl dimineţă scăpândă de torturele unei bole îndelungate de plumânl ce slăbise de multă
vuu^eaîi, apoi se- se .tragă şi d-loră, ţer.i să’şi alegă de bună voiă omenii ce va voi s’o cârmuiască şi modulă guvernului ce-i va plăcea ei, chiar şi re-publică; şi România una cu Moldavia îi va da 30,000 de soldaţi ca să combată pe eăpitanu Nicolae, pote chiar şi Ungurii, de le va înlesni mijlocele, deşi prea târejiu. însă se pote să isbutescă a rădica erăşî o armia. Acesta sublimă resbelă va topi pe Nicolae, şi Republica româna va esalta capetele şi inimile; şi eu untilă suntă sigură, că lumea întregă ce turb în lanţurile ei’ le va rupe în mct-iă momentă. Am isprăvită; de m’ai înţelesa atâtă, mai bine pentru mine ; de nu m’ai înţelesă atâtă mai rău pentru noi. Tu vecjî bine că aşi avea multe să-ţi fiică îu acesta, der este de prisosă. De in’ai .înţelesă, tu şeii totă, de nu m’ai înţelesă, orî câtă a-şi desvolta ideile mele ar fi de prisosă, pentru că omulă nu înţelege ceea ce nu simte şi nu crede. Iţi «ţicu numai că pentru mine eşti răs-puudetoră de binele şi de răulă ce va <*>?!• Decă nici unele din aceste vise nu se voră realisa, precum credă, n’ar fi cu putinţă ore să ne înţelegemă cu tine coda puţină şi se lucrămă? Nu ai tu ca si mine asigurarea, că în curândtt — mâne bt.f. peste unu ană, peste doi, peste ptr i. socialismulă o să triumfe? Nu tre-!	- ore să ne pregătimă ca să nu ne t
organismulă lui şi cu care purta o luptă adevărată zelulă lui neobosită, ce l’a însufleţită pănă în î ultimele momente ale vieţei în împlinirea nobilei sale chiă-mferî pe tărâmulti instrucţiunii şi a luminării tinerimei române. Gimnasiulă română de aici pierde în Dr. Popă o putere escelentă didactică, profesorii perdă ună colegă fidelă şi amabilă, tinerimea şcolară pierde într’însulă ună dibaciu, inteligentă şi devotată condu-cătoră. Timpă de 22 ani a stată Dr. Popă în serviciulă scolei câştigându-şl stima şi reeunoscinţa tuturoră amieiloră ei. Der nu numai pe terenulă şcolară, ci şi pe celă bisericescă, răposatulă a fostă forte activă ca asesoră ală consis-torului archidiecesană din Sibiiu etc. Elă s’a distinsă şi în viaţa socială de aici prin viulă interesă ce-lă nutrea pentru progresulă ei pe tote terenele. Ună şiră lungă de ani a fostă ună sprijină de frunte ală Reuniunei de cântări şi de gimnastică de aici, şi pănă la mortea sa a funcţionată ca secretară ală Reuniunei
femeiloră române din locă. — Fiă-i tâ-
?
rina uşoră şi memoria neuitată!
*
* *
Statistica de maghiarisarea numeloră constată, că în jumetatea trecută a anului şî-au maghiarisată numele 84 de familii, ai căroră membri la olaltă sunt în numeră de 313 persone. Afară de acestea au mai cerută concesiunea pentru schimbarea numelui alţi 243 de individ!, cari la olaltă cu ceilalţi dau numârulă de 556. După confesiuni schimbările de nume se împartă astfelă: Cei mai mulţi dintre ei suntă jidani, în numâră de 309 (55.5%.) După ei urmeză rom. catolicii, în nu-numârăde 171 (30.7%). Apoi reformaţii în numără de 32 (5.7%) Reformaţiloră urmeză gr. catolicii în numără de 23 (4%.) In numără mai mică şî-au maghiarisată numele augustinianii şi gr. orientalii. — Decă vomă ave în vedere, că şi dintre greco-catolicl suntă numai. Rutenii, cari mărescă contingentulă numeloră maghia-risate, trebue să constatămă, că acestă statistică dovedesce în modulă celă mai elocventă câtă de tare este consciinţa naţională la noi Românii şi câtă de ri-dicule suntă tote opintirile de maghiari-
sare faţă cu acestă trainică elementă.
*
* *
Consulatulă austro-ungaru a raportată guvernului său, că recolta din România e forte bună şi că ar fi în stare să espor-
teze 9 — 10 milione hectolitrii de grâu.
*
* *
Cu conducerea resortului ministeriului ungureştii, de culte şi instrucţiune publică, devenită vacantă prin mortea lui Tre-fort, fu. încredinţată provisorică minis-trulă de comunicaţiune Gavrilu Baros s. Elă se va presenta în ministeriulă de culte numai de câteva ori pe săptă-
mai găsescă învierea gol, cum amă fostă în anulă trecută ? Nu suntemă datori să ne creămă o patriă, să pregătimă mijlocele desrobirei, ş’apoi mijlocele d’a întemeia, d’a sădi libertatea? Decă der eşti de acestă părere, eu îţi voiu spune ceea ce trebue să facemă după părerea mea; mai cu semă eu speră, că în luna acesta seu în cea viitore să isbutimă a face aci o mică societate de 6, 7, 10, ori câţi ne vomă putea ajunge în idei, şi să începemă a lucra; de ce 6re să nu fiii şi tu cu noi şi noi cu tine ? De ce puterile tale să se paraliseze nefiindă sprijinite d’ale nostre ş’ale nostre nefiindă susţinute d’ale tale? De ce să nu fimă ună sufletă în idei, precum suntemă fiii unei singure mame? Acestea avemă a’ţl c^06 d’ocamdată...
„Arată, te rogă, respectele mele soţiei tale şi frăţescile îmbrăţişări lui Ser-giescu, Ionescu, căruia sunt datoră o epistolă, şi tuturoră jRomâniloră ce voră voi să le primescă cu bucuria cu care le dau eu.
„Trebile mile mergă şi mai reu de-câtă ale tale ; fiă, noi nu vomă peri. De vei voi să’ml seri, te rogă a nu’ml scrie prin Golesc!. Primesce acum o îmbrăţişare de frate, pănă la revedere.
„Rosetti.u
(Revistă nouă)	(Ya urma)-
ână, când va fi vorba de afacerile cele mai grave. Agendele ordinare ale a-cestui portofoliu suntă lăsate în sarcina şi sub responsabilitatea secretariloră de
stată Berzeviczy Albert şi Gonczy Pâl.
*
* *
In România s’au luată disposiţiunl pentru înfiinţarea mai multoră şcole de adulţi, de-ocamdată numai în câteva localităţi mai principale ale ţărei.
*
* *
Trenulu orientalii Viena- Constantinopolă se bucură de multă interesă din partea publicului, dâr este folosită relativă încă de puţini călători. Multele greutăţi, ce trebue să le suporte pasagerii, împedecă comunicaţiune a. După ce călătorulă a trecută graniţa austriacă, mai are să percurgă încă trei diferite teritorii, celă sârbescă , bulgărescă şi tur-cescă. Pretutindeni suntă în cursă alţi bani şi la acesta se mai adaugă şi dificultăţile cu vama, spre a. nu face tocmai plăcută folosirea trenului orientală. Acum se percurge distanţa dela Yiena la Constantinopolă în timpă de 47 ore. Se cjice, că în curândă va comunica aşa numitulă trenă expresă orientală directă dela Parisă la Constantinopolă. Atunci distanţa dela Yiena la Constantinopolă
se va percurge numai în 40 de ore.
*
* *
In ministeriulă română de culte se lucreză, după cum este informată „Ro-mânulău, la ună proiectă, care tinde la
îmbunătăţirea sorţii clerului mireanu.
*
* *
Foile americane spună, că Adelina Patti în urma diferiteloră atentate plănuite asupra diamanteloră sale a devenită aşa de nervosă, încâtă se hotărî de a purta de aci înainte prin oraşele americane numai diamante false. Impresa-riulă ei aurindă de acesta telegrafâ A-delinei Patti, că contractulă ce l’a încheiată cu ea numai atunci va ave valore, decă ea ’şl va lua cu sine şi diamantele veritabile fiind-că sciă şi ea bine, că cei mai mulţi, er cu deosebire damele, mergă la teatru şi concertă mai cu semă pentru a-i vede giuvaerele. Domna Patti trebue deci să se lase de planulă de a’şl cumpăra pietri false şi va ave să tremure încă pentru diamantele sale veritabile.
*
* *
Istoriculă George Weber, autorulă istoriei universale şi ală istoriei literaturii, cărţi ce au devenită forte populare, a murită în ală 81-lea ană ală vieţii sale. Elă a fostă ună discipulă ală lui Schlos-ser şi se înclina studiului istoriei mai multă din punctulă de vedere ală culturii. Istoria sa universală în două volume, care a apărută în anulă 1847, a avută mai bine de 20 de ediţii. De a-semenea avu succesă şi istoria sa de literatură. Weber a elaborată multe o-pere istorice, care se basâză pe cercetările sale proprii; între acestea este aceea asupra reformeloră din timpulă antică. Cartea sa de căpetenia însă este „Istoria universală pentru toţi," care a începută să apară acum. Acestă operă este ună
modelă de silinţă şi de străduinţă.
*
* *
Representaţiunile d-rei Teodorini în oraşulă Craiova suntă fixate pentru di-
lele de 2, 6 şi 9 Septemvre.
*
& •*£
O telegramă, ce’i se trimite lui El-lenzeku dela băile din Balaton, anunţă mortea lui Lonkay Antal,' redacto-rulă qfiarului clericală catolică „Magyar Alîamu, despre care a fostă vorbă şi în colonele foii nostre, der nu în modă mă-gulitoră, deorece Lonkay a uneltită prin organulă său necurmată în contra Ro-mâniloră şi în contra desvoltărei loră naţionale bisericesc!.
Procesulii de pressâ ala foiei ..Rumânische Rsvue.“
Sub acestu titlu cetimîi în „Pester LloycP dela 29 1 c. :
„Procesulă de pressă ală foiei „Ru m&nische Revue,“ care se va pertracta în 30 1. c. înaintea curţii cu juraţi, pri-vesce doi articull, cari au fostă publ% câţi în numita revistă în Iulie şi Augusta anulă trecută sub titlulă „Situaţiunea Româniloră în Ungaria“ şi „Biserica gr. or. în Ungaria şi Transilvania.a
„In primulă articulă încriminată se dice între altele: In t6te ramurile vieţii de stată în Ungaria numai interesulă ungurescă e dătătorii de tonă, pe când interesele poporaţiunei celeilalte, care formeză maioritatea ţării nu numai că nu se consideră, ci suntă privite chiar ca nisce nisuinţe separatiste. Şovinis-mulă domnitoră a tâmpită aşa de multă sâmţulă pentru dreptate şi echitate, încâtă Ungurii nu se mai mulţumescă adl de a esploata pe deplină posiţiunile loră câştigate mai multă prin întâmplare de-câtă prin merită, şi se uită chiar cu o-chl răi, decă celelalte naţionalităţi stă-ruescă a se desvolta în starea loră de faţă asuprită.
„Ungurii nu vădă în celelalte naţionalităţi pe soţii, ci pe contrarii loră, a căroră putere pare a fi condiţionată de
propria loră slăbiciune.... Cum se se
însufleţescă ună poporă pentru astfelă de instituţiunl, a căroră ascuţişă e îndreptată asupra propriei sale individualităţi, cum să jertfescă elă vieţă şi avere pentru ună organismă, pe care îlă pri-vesce ca stricăciosă pentru sine însuşi?... Decă Românii suntă astădl încă buni patrioţi, acesta este de a se mulţămi numai caracterului loră conservativă şi convingerii loră că sistemulă de faţă nu se pote ţine, căci Ungurii le-au luată de multă ori ce motivă fundată de a fi patrioţi. Decă însă Românii voră înceta de-a fi buni patrioţi, atunci acesta nu va fi greşela loră propriă, ci greşela sistemului domnitoră şi a conducătoriloră acestui sistemă.
In ală doilea articulă încriminată se accentueză reua stare a bisericei gr. or. în Ungaria faţă cu celelalte biserici şi mai alesă faţă cu biserica catolică.
Redactorulă foiei „Rumănische Re-vue“ Dr. Corneliu Diaconovich a numită în cursulă cercetării judecătoresc! ca au-toră ală articoliloră încriminaţi pe învă-ţătorulă gr. or. din Reşiţa Ştefană Albu pe acelaşi, care nu de multă fusese a-lesă ca membru în „comitetulă reuniunei pentru lăţirea limbei maghiare, “ din causa pretinseloră sale sentimente bune unguresc!.
Albu recunoscu înaintea judelui in-structoră, că elă este autorulă articuli-loră şi curtea cu juraţi din Aradă va ave prin urmare să-şi dea verdictulă a-supra acusaţiunei îndreptate contra lui pentru delictulă de aţîţare.u
Juriulu, precum scimu şî-a dată verdictulă erî în urma căruia Ştefană Albu a festă condamnată la ună ană închisore şi 500 fi. a-mendă.
Dreptate ungurescă.
(Unu procesu intentată pentru vătămarea culoriloră negru galbenă).
Cu ocasiunea demonstraţiuniloră ins-cenate de studenţii maghiari dela nniver-sitateâ din Budapesta contra ministrului de honvedî, br. Fejervari, juristulă Papp Zoltan declamase o poesiă întitulată „Ne*-gru-galbenii: Pentru acesta procuratura reg. i-a intentata procesă sub cuvântă, că a agitată contra legăturei esistente între statele monarhiei. Pasagele incriminate ale poesiei suntă următbrele: „înainte de ce amă fi descărcată puşca asupra duşmanului sS călcămă în tină stindardulă acelau (înţelege stindar-dulă negru-galbenă).... „Acestă flendurâ miserabilă are douâ colori înaintea Ma-, ghiarulni: negrulă e fărădelegea, galbe-nulă, urau.... Vină viforă din tote părţile pentru ca sS nimicescâ odată pe Austria.“ înaintea tribunalului Papp Zoltan apărându-se dise, că elă n’a cunoscuta poesia, pe care a scris’o Iuliu Ruduyan^
r. 183
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
fjr şi că acea poesift cu 8 luni mai nalte, adecă pe timpulfi când se făceau demonstraţiunile in contra lui Jan-iky, s'a publicaţii în foia săptămânală „A. nep zâszloja* şi procuratura regescă n’a intentata procesa pentru acesta.
In urma acestei apărări tribunalula a sistată procesulfi, însă tabla regescă, in urma apelaţiunei procurorului, l’a judecată pe Papp Zoltan vinovata pe basa §*ului 173 ala codicelui penala.
Afacerea acesta a ajunsa în fine înaintea furiei regescl, care a aprobata prima sentinţă adusă din partea tribunalului, prin care procesuM fu sistata.
Internatul# Reuniunei femeiloru române din Braşovfi.
In „Gazeta44 din 26 Iulie v. sub rubrica „Soirile c|ilei“ s’a adusa o notiţă despre frumdsele lucruri esecutate în internatul a Reuniunei femeilora române din Braşovfi şi espuse în sala cea mare a gimnasiului cu prilejula esamenului sc61ei de fetiţe, împreună cu obiectele lucrate în acestă scolă.
Deorece intematula, despre care e vorba, deşi are a se lupta încă cu greutăţile începutului şi deşi a fosta înfiinţată sub nisce condiţiunl de totfi modeste, totuşi face progrese din ce în ce mai îmbucurătore, credfi, că nu ar fi de prisosa, decă s’ar da unele informaţiunl asupra lui, ca astfelfi on. publica să scie sub ce împrejurări funcţioneză, şi eon-vingendu-se despre soliditatea lui, să-i dea totă atenţiunea, care o merită.
Intematula în cestiune, a fosta înfiinţată înainte de acesta cu doi ani de <Jile de Reuniunea femeilora române cu scopă, ca pe de o parte copilelorfi, care vină din afară la deosebitele institute de învăţămenta din Braşova, să li se ofere tffifi cuartirti mai corăspuncjătorfi şi mai puţină costisitorfi, de cum l’arii pute ave
■	la particulari, eră de altă parte, ca feti-ţeloră aflătore în acesta internata să li
I	se dea instrucţiunea, de lipsă în tdte ramurile vieţii practice : în grijirea şi aran-
■	giarea odăiloril de locuita, în gătitula bucatelorii şi conservarea celora de lipsă pentru bucătăriă, în spălata, torsa, ţesute, croita, împletită şi în deosebite alte lucruri de mână femeescl, — cu Unfi cuventa, în tote cunoscinţele necesare pentru conducerea unei case. Si pentru ca chiar şi părinţii cu mai puţină dare de mână să’şl potă trimite copilele denşiloră la noula internata, co-mitetuln Reuniunei stabili ca taxă pentru primirea unei eleve, împreună cu cuartirulă şi cu totă întreţinerea, numai suma de 10 fi. pe lună, avândfi a se în-
| treţinea gratuita şi clouă-trei copile or-ne seu din familii scăpătate.
Conducerea nou înfiinţatului interii naţii o încredinţa eomitetula Reuniunei
II	ddmnei Mana Bâlu, o femeiă îndestrată ' cu cunoscinţele de lipsă şi totodată capabilă a administra una instituta, ca a-cela, despre care e vorba.
Sub bihe chibzuita conducere a domnei Belu intematula în cestiune prospera în anula prima ala esistenţei sale destulă de bine, necausânda Reuniunei alte spese, decâta modesta remunera-ţiune a domnei dirigente. In anula a-cesta intematula avu 11 eleve din deo-fiebite părţi ale ţărei, dintre care unele cercetară .şi prelegerile dela scola română de fetiţe (una cerceta scola de atatfl)*) eră altele se mulţămiră cu instrucţiunea difi internata. întreţinere gratuită avură 2 seu 3 eleve.
In anula ala doilea posiţiunea internatului se uşura forte multa prin aceea că domna Elena T. Filitis din România, fiica meritatului şi multa regretatului comerciantă R. Rado viei, îndemnată de •frumdsele esemple de marinimiă ale vred-
nicului său părinte, puse la disposiţiunea Reuniunei pe sema instituţiunei celei nouă casele sale părintesc!, în care in-ternatulfi se instala câta se pote de bine. Numărula elevelora din anula ală doilea a fosta 8, dintre care două au fosta întreţinute gratuita.
In anula acesta unele dintre eleve la dorinţa părinţilora a avuta pe lângă o mică tacsă instrucţiune particulară în internata din limba germană şi din cea română. Ca instructora a funcţionată d-la profesora gimnasiala I6na Popea, una bărbata bine cunoscuta pe terenula instrucţiunei.
Ordinea, ce domnesce în internata, îngrijirea elevelora şi succesele în instrucţiune a trebuita să mulţumescă pe ori şi cine a visitata noula şi folositorula instituta ala Reuniunei femeilora române. Cu deosebire au trebuita să facă o îm-presiune din cele mai favorabile bine esecutatele obiecte (ţăsăturî, împletituri, şi cusături^ espuse la esamenele de încheiere, despre care s’a făcuta în parte amintire şi în „Gazeta44 din 26 Iulie.
De bună semă intematula în cestiune este vrednica de atenţiunea publicului româna şi ar merita să fie folosita cu multa mai multa, de cum a fosta pănă acum.	B.
Corespondenţa „Gazetei Transilraiei.'
Lăscudu, 28 Aug. 1888. Petrecerea din M. Ludoşu. In diua de S. Mariă a. c. s’a ţinuta în Ludoşula de Mureşa o petrecere în favorula s. biserici gr. cat. de acolo. Aşa creda, că o petrecere mai frumosă şi mai nobilă ca acesta cu greu se va mai arangia în ţinutula Mureşului. Decoraţiunea sălei de joca şi gustula cu care au fosta aran-giate tote este vrednica de totă lauda.
Sera pe la 6 ore sala de joca era deja plină. Totfi ce a avutfi Mureşulfi şi Câmpia mai frumosfi şi mai plăcutfi era de faţă., Dansulti s’a începutfi cu plă-cutulfi joefi românesefi „Ardelena11. Deşi sala de joefi a fosta forte spaţifisă, faţă cu numărula ospeţilorfi însă era de altădată mică. Ceea ce a putută să încânte mai multa publicula românesca au fosta jocurile străbune vCâluşieruiau şi „2?a-tulaa cari, esecutându-se cu multă dibă-ciă şi tacta de 12 tineri îmbrăcaţi ro-mânesce, au storsa admiraţiunea şi a-plausula tuturora.
Intre pause, zelosula preşedinte prin o vorbire binesimţitâ, mulţumi publicului pentru sprijinula materialu, ce l’a data sf. biserici de acolo.
Petrecerea a decursă în ordinea cea mai bună pănă la răsăritulfi sfirelui, când ospeţii, prea îndestuliţl şi încântaţi de-o petrecere aşa frumosă, s’au reîntorsfi pe la ale lorii, ducendfi cu sine suvenirulfi celfi mai plăcutfi precum şi dorinţa de a se mai revede şi pe viitorii întruniţi în o petrecere aşa frumosă, cum a fostă acesta.
Costumulfi românesefi şi de astădată a fostă bine representatti, semnă că prea stimabilile nostre domne şi d-şore sciu se apreţieze adevărata frumseţă a străvechiului portă românesefi.
Laudă şi onore zelosului corni tetă arangiatorfi şi în speciă bravului preşedinte alfi petrecerei, D-nului protopopii Nicolau Solomonfi care a luată iniţiativa şi conducerea acestei petreceri frumose.
Precum^resultatulii morală alfi petrecerei a fostfi pe deplinii mulţămitorii, aşa credfi că şi celfi materialii va fi fost îndestulitorii. Acesta îlfi vomfi vede mai târdiu din raportulfi comitetului aram giatorfi.	UnQ participantu.
.Modulti cum se esecută hotarîrea comitetului administrativ alfi comitatului M.-Turda de a se deşerta lacultt Riciului, ne face să credemfi, că nu atâtfi con-sideraţiunl sanitare au îndemnaţii pe co-mitetfi să aducă acestă hotărîre, câtfi mai vîrtosfi interesulfi materialii alfi pro prietarilorfi maghiari, în a cărortt stăpâniri, se află numitulfi Iacii. Aceşti pro priefcarf maghiari au vruţii să facă din lacuri rituri, pentru că rîtulfi mai multfi folosii pote să aducă decâtfi unfi Iacii. Cum au vrută, aşa au făcuţii. Comite-tulfi comitatensfi o fi înţeleşii voinţa ciocoilorfi maghiari şi de aceea s’a (grăbita a aduce o asemenea hotărîre, contra căreia n’aşfi ave nimicii de (Jisfi, dâcă nu s’arfi fi făcuta în contulfi bie-ţilorfi locuitori din mai multe comune, cari înai toţi suntfi ţărani români.
Decă prin lege să potă îndatora ori ce cetăţenii să-şî cureţe d. es. curtea, să-şi reguleze agrii etc. la easfi decă a-cesta o pretinde bunăstarea sanitară a locuitorilorfi, pentru ce ore să nu se potă îndatora la acesta şi proprietarii unor fi lacuri, decă lacurile lorfi au urmări de-sastraose pentru starea sanitară a locuia torilorfi şi dâcă acei proprietari nu numai că smfţfi.în stare a face pe uşorii acesta, ci mâi potfi conta chiar şi la unfi câştigi! materialii ?
Tote acestea nu le-a avutfi în vedere coâiitetulfi administrativii âlfi comitatului Mureşfi-Turda, ci a îndatorata comunele Riciu, Sânmărtinfi, Baiidfi, Să-bediu, Culpiu, Lechinciora şi Şamşudfi să facă unfi şanţfi de 4 stânjinl, care să serve ca matcă pentru scurgerea apei. S’au aruncaţii pe bieţii omeni 4^e de lucru şi acum, când lucrulfi este mai scumpii, ei suntfi duşi să reguleze scurgerea apei din lacurile domnilorfi pentru a le face lorfi rituri. Solg&birăulfi Dozsa din Tărgulfi-Mureşului şl-a trimişii pan-durulfi în Sânmărtinfl, i-a siliţii pe omeni să-şî lase ale lorfi şi să mergă să sape în tină la şanţuri.
Se vorbesce că şi ministeriulfi ar fi aprobata acestă hotărîre a comitetului comitatensfi, care este atâtfi de apăsă-tore pentru poporfi. E durerosfi ce-i drepţii, că stăpânii dela putere sunt a-tâtfi de vitregi faţă cu poporală; pe noi însă asemeni fapte nu ne mai surprindfi căci suntemfi dedaţi cu „dreptatea44 ungurescă, ce va rămâne proverbială din nemfi în neamfi.
*
* *
NECROLOGtr.
Subscrişii cu inima frântă de durere aduefi la cunoscinţa numeroşilorfi consângeni, amici şi cunoscuţi, cumcă multfi iubitulă lorfi fiu, frate şi nepotfi A. Sabinii Nicola studenta de a VII cl. gimn., după unfi morbfi împreunată cţi grele şi îndelungate suferinţe, a(jl la 3 -ore dim., în frageda-i etate de 18 ani, a eşitfi dintre vii, dându-şl nobilulfi- sufletfi în mă-nile Creatorelui. Rămăşiţele pămentescl ale decedatului se vorfi aşeda spre re-pausfi eţernfij în 31 Aug st. n.'la3 ore p. m. în cimiteriulfi bisericei gr. cat. din suburbiulfi Lipoveni;
Alba-lulia, 30 Augusta 1888.
Mateiu Nicola,, advocata, tată. Enea Nicola doctoranda în medic, frate Cornelia Nicola, Marin Nicola, surori. Elisa de Nemeşă născ. Pipoşu, c. r. percepto-resă viduă, ca bună.
*) Este de observată, cil afară de scola de fetiţe de stată se mai află în Braşovă o sc61i civilă §&săscă forte bine organisată. Românii pănă acum au numai o scolă primară de copile cu 5 clase. v	• <>*+*+*'■
Din Câmpiă, Augusta 1888.
Stimate D-le Redactorii! Aţi amintita la timpulfi său, că comitetulfi administrativa alfi comitatului Mureşfi-Turda a adusfi hotărîrea, ca să se slobodă aşa numitulfi lamîti Pinului sub cuveritfi, că acesta ar fi necesarii a se punctft de vedere sanitarii.
DIVERSE.
Statua Mu Shakespeare în Paristi.
Capitala Franciei are deja o mulţime de statui de a bărbaţilorfi mari din întrega lume, între cari mai însemnată este cea a lui Dante. Nu preste mulţii' Parisulii va avea şi statua marelui poeţii englesfi Shakespeare, pe care o va dărui Sir Knighton 'W’iliam. Soirea acesta îmbucurătore a fost primită cu unanimitate în trecuta şedinţă a consiliului orăşenescii. Statua este opera artistului Furnier şi va fi aşedată în dreptulii boulevardului HâUssmann lângă Avenue de Messine. Desvălirea ei se va întâmpla în 14 Oc-tomvre cu mare pompă.
. t
Und congresâ internaţionala de spi-ritiştî. In Septemvre a. c. se vorfi întruni într’unfi congresfi internaţionalii toţi spiritiştii în Barcelona în Spania. Deja pănă acuma s’au insinuaţii o cetă întregă de „specialişti44. Din Francia se aşteptă Flaumarion, din America profesoralii Crookes er din Italia se va pre-senta Succi. Ca locfi alfi primului congresfi de aceea s’a alosfi Spania, fiindcă aici este lăţitfi cu deosebire spiritismulfi. In Spania aparii 3—4 cjiare spiritiste a cărorfi susţiitorî suntfi mai aleşii cercurile militare. S’a lăţitfi scirea că pe timpulfi ultimului răsboiu, Carlistfi, unfi generalii de-altcum fdrte cunoscuţii, invoca spiritile beliduoilorfi Napoleonii şi Caesar şi cerea sfaturi dela ele. — Con-gresulfi acesta are să fiă forte interesant şi pote că uniculfi în şirulfi Congreselor europene.
Unu furttt genialii. Măestralfi de capelă a unei orchestre ţigănescl din Yiena s’a duşii la unfi neguţătorii de note musi-cale să cumpere unfi marşfi nou. Negu-ţătorulfi ’l-a serviţii îndată, spuindu-i preţuiţi. „Scii ce — <Rse ţiganulfi — eu am să viu cu tovarăşii mei să le cântfi marşulfi şi decă le va plăcea, bucuroşii o să’lfi cumpărfi.44 „Bine44 — răspunse neguţătorulfi. Peste unfi cestt elfi să întorse cu vre-o 6 nespălaţi, pe care îi aşeejă la rendfi şi apucândfi ar-cuşulfi execută după note cânteculfi celfi nou. De abia isprăvise, când toţi ţiganii începură să strige :	— „Nu cumpă-
rămfi noi astfelfi de bazaconii.44 — „Cum? Că e frumosfi marşulfi, că e celfi mai nou,44 — (jise negustoralti. — „Nu ne trebue.44 Şi toţi ţiganii eşiră. Cântarea era forte esactă.
După vre-o câte-va cjile, negustorulfi de piane se duse din întâmplare într’o seră la o masă în o grădină, unde râmase îmărmuritfi găsindfi pe aceiaşi ţigani, care fuseseră în prăvălia lui, cân-tândfi tocmai marşulfi, ale cărui note nu voiseră să le cumpere şi care este acum la modă în Viena. Dânsulfi a chemaţii la o bere pe conducătorulfi şi cu puţinii şiretlicfi a afiatfi că lăutarii învăţaseră cânteculfi dintr’o singură au-dire, astfelfi că nu mai avură trebuinţă de note. Totd’odată i s’a spusfi, că ori de câte ori iese unfi cântecfi nou, ţiganii întrebuinţeză stratagema acesta de a se preface, că vorfi să cumpere note, pe care le învaţă chiar în prăvăliă după o execuţie a măestrului lorfi, pref&cându-se apoi, că nu le place cânteculfi, spre a scăpa de cheltuielă.
Cursulii pieţei Braşovn
din 31 Augustă st. n. 1888 Bancnote românesci Cump. 9.40 Vend. 9.42 Argintă românescă Napoleon-d’orl Lire turcescl Imperiali .	.
Galbinî . .
Scris. fonc. „Albinau6(J/(
KO/
11	li	11	° 10
Ruble rusescl Discontulă
„	9.30	„
»	9.75	„
ii	11-07	«
n	10.07	„
„	5.72	„
„101— „ n	08.—	„
„	122—	„
O’/î—8°/o Pe ana.
9.35
9.77
11.10
10.10
5.76
98.50
122.50
Cursnltl la bursa de Viena
din 29 Augustă st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0  ...............101.95
Renta de hârtiă 5°/0...............91.45
Imprumutulă căiioră ferate ungare . 148.— Amortisarea datoriei căiioră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.—
Amortisarea datoriei căiioră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	— .—
Amortisarea datoriei căiioră terate de
ostă ungare (8-a emisiune) . .	113.50
Bonuri rurale ungare.................104.90
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.90
Bonuri rurale Banată-Timişă , . „ 104.80
Bonuri cu cl. de sortare.............104.50
Bonuri rurale transilvane............104.60
Bonuri croato-siavone..............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă........................99.75
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 129— Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului......................125.85
Renta de hârtiă austriacă ....	81170
Renta de argintă austriacă ....	82.50
Renta de aură austriacă..............111.40
LosurI din 1860	  139.70
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 874.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 306.50 Acţiunile băncei de credită austr . . 312.90
Galbeni împărătesc! .................. 5.85
Napoleon-d’orl........................ 9.75	lj2
Mărci 100 împ. germane . . , . .	60.10
Londra 10 Livres sterlinge .... 123.26
Editorfi şi Redactorii responsabilă Dr. fttihBi Mureşianu.
>. .s...
Nr. 183
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Sa. 5358—1887. tkv.
Anreresi Mrdetmenvi traat.
134
A fogarasi kir. jbirosâg mint telek-kony vi hatosag kozhirre teszi, hogy Fur-rnka fogarasi takarek penztâr vegrehaj-tatonak Paraschiva Cacarez sziil. Cacarez vegrehajtâst szenvedo elleni 100 frt. to-kekoveteles es jar. irânti vegrehajtâsi iigyeben a brassoi kir. torvenyszek (a fogarasi kir. jârâsbirosâg) teruleten levo Szeratân kozsegben fekvo a szeratai 2 sz. tjkben Af alattfoglalt 3/1 (	.	160 fl 2209
4/1 ( % 40 fl 2475 808	.3	4 fl50 2687
1304 j 13 fl 2957/2 3552/2 3441/1
7 f. 9 „
1370
1398/1
9 fl 50 31 fl
S 7
n 6
g 7 3 6
50 cr. 50 cr.
3498 .	1 f.	4283		4 f. ~
3499 %	1 n	5386 (	■43 hC	
3500 .9	1 „	5387 (	d • H	7-50 kr.
3725 M.	6 „	6315/1	N	28 „ -
3876 g	13 „	6601	i	8 , -
3881 M	9 n	3242/u		81 „ 50 cr.
az ârverest ezennel megâllapitott kikiâl-tâsi ârban elrendelte, es hogy a fennebb megjelolt ingatlan az 1888 evi Septem-ber ho 3-ik napjân delel. 9 orakor sze-rata kozseg hazânâl megtartandd nyilvâ-
nos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak.
Arverezni szândâkozok tartoznak az ingatlanak becsârânak 10°/0-ât vagyis keszpenzben, vagy az 1881: LX. t.-cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott es az 1881 evi novemberho 1-en 3333. sz. a, kelt igazsâgugyministeri rendelet 8. §-âban, kijelolt ovadekkepes ertekpa-pirban a kikhldott kezehez letenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170. §-a ertelmeben a bânatpenznek a birosâgnâl eloleges el-helyezeserol kiâllitott szabâlyszerii elis-mervenyt âtszolgâitatni.
Kelt Fogaras 1888 evi j anuar ho 20 napj ân.
A fogarasi kir. jbirosâg mint telekkonyvi hatosâg.
Câţd0 laterali le 10 fl. pe fli
fără capitalii şi fără risicu prin vencjarea de losuri plătibile în rate în sensul* articulului de lege XXXI din 1883.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta
Adler & Comp., Budapest.
CEFlCULtJ ENDERS
la p6rta dela Strada Vâmei.
-A-stătdLI peaatrvL prima oră,
Salte irtalis peste mai mnlţi cai.
Nou programd în arta mai înalta de căiăritâJ dresare de cai, gimnastică şi la fine originala pantomima	1
Călătoria lui Pluto in iadă,'
seu urmărirea unei nunte ţărănesc! de cătră uriaşu roşu
gW" Trupa constă din 30 persone (dame şi bărbaţi). Orchestra propriă şi 20 cai dresaţi
Preţulu locuriloră: I. loch 60 cr., II. loch 40 cr., IU. loch 30 cr., Galeriă 15 cr. Inceputulă prodncţiunei după 8 ore.	In tote dilele producţiune.
Dumineca 2 producţiunî la 4 ore şi s6ra la 8 ore.
Picăturile de stomachu MARIAZELLER,
care lucră escelentă in contra tntnroră bbleloră de stomachă.
Neîntrecute pentru lipsa de apetită, slăbiciunea stomachului, res-plraţiunea cu mirosă greu, umflare (vfenturl), răg&elă. acră, colică,, catarii de stomachă, acrelă, formarea de petră şi năsipă, producerea esce-sivă de flegmă, gălbinare, greaţă şi vomare, durere de capii (d6că provine dela stomachu), cârcei la stomachă, constipaţiune seu încuiare, încărcarea stom^chului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficaţii şi de haemorhoide. — Preţuiţi unei sticle dinprennă cu pres-criereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoită de mare 70 cr. Espediţia centrală prin farmacistulii
Cari Brady, Kremsier (Moravia.)
Picăturile de stomachu Mariazeller nu suntă unii remediu secreţii. Părţile conţinfetore suntu arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă.
T7"erita/bile se află, mai în t6te farzxiaciile.
Avertismentfi! Picăturile de stomachii Mariazeller se falsifică şi se imiteză de multe ori. — Ca semnă, că suntti veritabile, servesce învSlitdrea roşiă provfidută cu marca de protecţiune de mal sugă, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue s6 fie arătată, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Grusek în Kremsier.
Veritabile se află: Braşovă, farmacia Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“; farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. lekeliutf W-we; farm. K. L. Schuster. farmacia Heinrich G. Obert; farmacia Ed. Kugler la „Higiea“.
Băile Tuşnadă: farmacia Alex. Dobay. Cohalmă: farm. Ed. Melos, farmacia E. Wolff, Feldiorâ: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Fâgâraşă: farm. v. Bildner, farm. Hermann. Sz. Szt. Gyorgy: farm. Val. Beteg, farmBarabds Fer.	13,52—24
Sdmtnurkt.
I.	Plecarea trenurilor*:
I. Dela Braşovă la Pesta:
de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. mixth Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovă la Bucuresci:
accelerath Nr. 302 : 5 ore 37 minute dimineţa. mixth Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecji.
II.	Sosirea trenurilor*:
I. Dela Pesta la Braşovă:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecfî-mixth Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovă: mixth Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjî. accelerath Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A. Plecarea poştelor*:
Braşovh la R6şnovu-Z6rnescî-Branii: 12 ore 30 m. după ameţi* „	„ Zizinti: 4 ore după amedî.
„	în Secuime [S. Georgî]: 1 oră 30 minute noptea.
„ la Făgâraşu: 4 ore dimineţa.
„ la Sâcele: 4 ore dimineţa.
Trenulh
Trenulh
Trenulh
Trenulh
Trenulh
Trenulh
Trenulh
Trenulh
a)	Dela
b)
c)
d)
e)
TIPOGRAFIA A. MOREŞIANO,
PIAŢA MARE Nr. 22,
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provedută cu cele mai nou6 mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectueză totu felulH de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurU, argintU şi colori, tabele, etichete de totu feliulU şi esecutat elegantu.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-
mandaţiuni, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
Dispunândă de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulă nostru tipografică este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primescu în binroulă tipografiei, Braşovă, piaţa mare
Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov*.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşov*.