EedaciinuEa, itoiiîsiraîieea Tipoffiala:
ERAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Bcriaort nehrancnie nu se pri mesei, Manus^xip'e nu ae re-
trrmi.u!
Birourile de anMcinn:
Braţovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primesci in Vlena: kudolfMostse, Haasenslnn & Vogler (OttoMaas),IIeinrich Schalek, Alo ii Etrndl, M. Ihikes, A. OppeUk, J. Dam-neberg; în Budapesta: A. 7. Gold-berger, Anton Mezei, Eckstein Bemat; tn Frankfurt: O.L.Daube; în Ham-burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţiunilorii: o serii garmondu pe o coldni 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina Ill-a o seria 10 cr. v. a. s6u 30 bani.
•Gaeeta“ iese în fie-care di-
AAenamente penîn? Anstro-Uagaria
Pe uni ani 12 fl., pe şise luui 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe uni ani 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la t<He ofi-ciele poştale din întru şi din ■ afară şi la dd. colectori.
Abonaaentnln netetrn Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuli I.: pe uni ani 10 fl., pe s6se luni fi fl., pe trei luni 2 fl. SO cr. Cu d u s u 1 i în casă: Pe unu ani 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Uni esemplari 5 cr. v. a. seu 15 bani.
Atâti abonamentele câţi şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 181.
Braşovti, Joi 18 (30) AngusttL	'	1888.
Braşovti, 17 Augustă st. v. 1888.
piarulu maghiarii archişovi-nistu din Pesta, care scie sS se însufleţescă aşa de mulţii pentru idea maghiarisării, „Pesri Naplo“ se plânge înfr’unulii din numerii trecuţi asupra lipsei de entusiasmn la Maghiari.
„Pentru ce sS se şi entusias-meze ei?“ — întrebă „Peşti Na-plou — „pentru legile de contribuţia ? Ori se se bucure de militarismu, de acestu sclavagiu în arme, care ne este străină, germană? Să se bucure de constituţiunalismă, ce se începe cu abusurî electorale şi se sferşesce cu orba supunere a maiori tăţii ? Ce să laude ei, disordinea în administraţiă ori corupţiunea? Să privescă ei 6re cu mândria la succesele lui Bismarck în politica esterioră şi la posiţia lui dominantă? Ori doră să admire autocraţia lui Coloman Tisza în politica interiără?“
vNumai Tisza dicteza în Un-garia“ — esclama „Peşti Naplou — „ Şi face elă 6re patria fericită ori mare? Gfuverneză elă, ori numai poruncesce şi dispune? Ce scopă are elă, ce să se facă din Ungaria? Ce vrea elă cu puterea „naţiuneP? Ce lucreză? Ce promite ? Credincioşii lui tacă la tote aceste întrebări şi „Pester Lloyd“ se jăluesce căscândă asupra marelui indiferentismul
Are dreptate foia maghiară, că pe câtă timpă va dura siste-mulă de guvernare actuală, nu se va pute nimeni însufleţi pentru nimică şi va dura şi indifirentis-mulă politicu, devenindu din ană în ană mai mare, de cumva nu voru deştepta opiniunea publică nisce evenimente mari din afară.
Atotputerniculă guvernă se bucură în tăcere de puterea sa şi partida liberală singură mântuităre dorme, ea nu se mai gândesce la naţiune şi la politica, ce-o urmă-
FOILETONTJLU „GAZ. TRANS.“
Amintiri Sin Pip inpă 1848.
de
ioanO ghica.
m
Puţine dile după intrarea trupelor ă turcescl în BucurescI, sosia la Constan-tinopolă Ubicini, aducătorii de întâiele scirl despre cele petrecute în (fiua de 3 (15) Septemvre. Aducea o petiţiune din partea ţării cătră Sultanulii, petiţiunea pe care fosta Locotenenţă mă însărcina să o înmânezi! ministrului afacerii oră străine. Ubicini mai aducea depeşilelui Colquhoun cătră Sir Stratford Canning, întorşii dinadinsă din concediu, şi pe ale cancelariei francese, cătră generalulă Aupick; elă era însărcinată a face acelora ambasadori şi o espunere verbală despre cele petrecute cu intrarea lui Fuad Efendi cu trupele turcescl, cu instalarea Caimacamului C. Cantacuzino, cil lupta pompieriloră în delulă Spirei şi cu arestarea deputaţiloră români la Cotrocenl.
rea odinioră cu atâta patima. De aici însă nu urmeză — 4i°e Naplo“ — ca după stată să devină indiferentă şi societatea. Sciinţa, literatura, limba_, naţionalitatea, arta, industria, progressulă, tdte aceste, civilisaţiiinea ar trebui să-o"* intereseze.
Der acestă interesă nu se vede nicăirî şi aici nu mai portă gu-vernulă vina, ci greutatea esisten-ţei şi consumaţiunea ce trece orice măsură, moda cea fără de spi-ritu, care îşi bate jocă de ceeace e sublimă şi nobilă, îngâmfarea ce înfloresce văcţendu cu ochii, şi în fine pofta de a juca pe dom-nulă, care nu cunosce decâtă toaleta şi sportulu.
O parte a societăţii muncesce şi rabdă şi acesta este precumpă-nitore. Crisa economică a nimicită deja multe familii, altele ducă din ană în ană o luptă mai grea de esistenţă. Mai alesă clasa proprie-tariloru de mijlocii a scăpătată şi nu mai pdte juca ună rolă în vieţa publica. Nimică nu o pote înlocui.
Vechia nobilime ungurescăn’o p6te înlocui nici societatea modernă a omeniloră tineri aşa numita „gentry“, care numai afecteză şi jocă cărţi. Burgesimea maimu-ţeşte pe „gentry“, „gentry“ pe magnaţi, magnaţii maimuţesc străinătatea, fiindcă pentru tote aceste n’au lipsă de spiritu. Pentru aşa cevaşi se potriveşce indiferentis-mulu. A se însufleţi nu e lucru fină; cu aşa ceva se îndeletniceşte acţî numai poporulu. Ună domnă se pote însufleţi celă multă pen-tr’ună cală, şi fiindăcă toţi vreu să fiă domni mari, fiăcare se sileşte a „representa“ mai multă decâtă este şi decâtă are.
In titulaturi, în a umbla cu droşca, în haine, cravate, în alegerea oteluriloru, a meseloru, a locurilor ii de petrecere şi a dame-loră, cărora le facă curte, în a se scula tâ,rc|iu, a nu lucra ni-
Am esitată multă de a da petiţiu-nea ce îmi era trimesă, pentru că nu găsiamă redacţiunea potrivită cu starea ţării de atunci, der sfătuindu-mă cu Ubi-cini şi cu Cor, am ajunsă a ne convinge că nu eram în dreptă a nn mă achita de sarcina ce mi-se impunea şi am dns’o chiar a doua cb lui Ali-Paşa.
Ministrulă Porţii citindu’o, repeta necontenită cuvintele: „c’est malheu-
reux... c’est deplorable.u Şi după ce
a citit’o a pus’o într’ună săltară ală mesei dicendu-mî: „Je la porterai â la connaissance de Sa Majeste le Sultan ;u i-o fi vorbită Sultanului de acea petiţiune, der de dată sunt sigură că nu i-a dat’o, căci după doi seu trei ani, Aali-Paşa, căutândă într’acelaşă seltară, în presenţa mea, o hârtiă privitore la o cerere ce’i dădusemă din partea mai multora din Românii deţinuţi la Brusa, am zărită acea petiţiune totă unde o pusese când i-am dat’o. Ministrulă pă-rendu-ml bine dispusă am profitată de ocasiune ca să’i 4i°ă: „Comme je vois „que V. E. n’a pas grand besoin de oes „papiers, jela prierai de m’en faire don, „ils pourront servir un jour â l’histoire
mică şi a da visite — este mare concurenţă. Aici nu nu e indife-rentismu şi este lucru de mirată câţi bani şi câtă minte înghită aceste pgcătoşii. Cui ’i pasă decă (UiAstă, modă prbstă e spre folo-«mă naţiunii ori ba?
Aşa vorbeşce „Peşti Naplo“ gasindă că indiferentismulă politică stă în legătură cu celă socială, şi că altfelu ar sta lucrurile, deca idei mari şi scopuri seribse ar mişca statulă şi ar ocupa spiritele.
,,Peşti Naplo*‘ are dreptate în multe der uită numai de ună lucru, de adevărata causă care produce aceste triste efecte în specială la Maghiari.
Rădăcina răului după noi zace în ideia ce s’a înrădăcinată, ca numai „Ungurulă“ trebue să dom-nescă în acestă stată, că numai elă are să tragă tote folosele lui şi să trăiescă bine şi uşoră pe contulă altora.
Cum se înveţe tinerimea un-gurescă modernă a munci şi a fi seriosă, decă e destulă ca ea să fiă şovinistă şi nu’i mai trebue altă bătae de capă spre a ajunge în posturi, la onoruri şi spre a juca rolă în societate ?
„Fremdenblatt“ din Viena dice, că întrevederea comitelui Kalnoky cu d. Krispi probeză că raporturile cordiale ce esistă între cele două state strînsîi legate n’au suferită nici o schimbare. Avantagiele ce resultă din acestă schimbă de idei suntă cu atâtă mai mari în epoca actuală, cu câtă, cu tote împăciuirile relative care se manifesteză într’ună chipă ueudoiosă, o drecare stare de nesiguranţă continuă a domni. Ar fi ună act fără judecată decă s’ar da întrevederei nisce tendinţe aventuriose seu agresive. Nici la Friedrichsruhe, nici la Eger, nu s’a eşită din cadrulă trasă de politica
păcii. Interesele sale vitale obligă pe Italia să aibă într’ună modă constantă în vedere mănţinerea echilibrului actual în Mediterană. Austria recunosce totă legitimitatea polifâeei Itafiei. - -	in- -
terese reciproce în Orienta permită să urmeze acolo o politică comună a Austriei şi a Italiei. S’ar putea deci considera întrevederea d-loră Kalnoky şi Krispi cu acestă satisfacţia ce semtă toţi amicii păcii, vădândă că se afirmă din non o alianţă încheiată pentru a pro-tegia pacea Europei.
*
Din incidentulă visitei lui Crispi la Fridrichsruhe, cŞ.iarulti „Moskows/cia Wie-domostia atacă cu multă înverşunare tripla alianţă. Liga de pace, cjice (fia-rulă rusescă (odinioră proprietatea lui Katkow) nu numai că n’a îmbunătăţită situaţiunea în Europa, ci din contră a făcut’o să fiă mai rea, căci acestă ligă ameninţă necontenită pacea. Politica lui Crispi în cestiunea bulgară şi a Massau-ahului a dată pe faţă adevărata însemnătate a scopuriloră ligei. Cuteza-rea Italiei în cestiunea Massauahului care este sprijinită de pressa oficiosă germană, a produsă o mare încordare a relaţiuniloră, aşa că fiă-care pasă neprecaută ar pute să provoce o catastrofă, care nu ar atinge numai Italia şi Fran-cia. Intrega politică a ligei de pace constă în aceea, că Italia caută a provoca pe Francia, er Austria pe Rusia, pe când Germania ia asupra-şi rolulă unui arbitru, seu a unui „mijlocitoră o-norabilă,“ care decide certele europene în folosulă său. Germania însă n’a renunţată încă la realisarea dorinţei sale de predilecţiune, de-a subordona Rusia influinţei germane şi îşi urmăresce acestă scopă prin aceea, că ameninţă pacea în modă sistematică prin aşa numita ligă de pace. Liga de pace se pregătesce acuma la nouă fapte şi călătoria lui Crispi este primulă pasă. Liga de sigură că şi în viitoră puţină se va îngriji de susţinerea păcii. Acestă nouă „conjuraţiă“ a ligei de pace însă nu insuflă Rusiei nici o frică, de ore-ce — în-cheiă „Mosk. "Wied.“ — punctulă de
„de mon paysu Aali-Paşa, fără cea mai mică esitaţiune, mi-a dat’o împreună cu mai multe hârtii privitore la cestiunea Principateloră. Totă atunci, avândă poftă de vorbă mi-a spusă cum Reşid-Paşa desemnase de Caimacană pe Cos-tache Cantacuzino, credendă că era frate-său Grigore pe care îlă cunoscuse la Parisă, ml-a mai spusă şi de ce Fuad-Efendi susţinuse candidatura lui Ştirbei la Domnie în contra lui Cantacuzino.
Mai târejiu foştii locotenenţi ml-au mai trimisă dela Parisă şi ună protextă. Conţinutulă acestoră două acte cătră Sultanulă*) era celă următoră :
Nr. VI.
Petiţiunea Eomâniloru adresată Sultanului cu data de 17 (29) Septemvre 1848.
Sire,
Vasali în totdăuna fideli ai Maiestăţii Vostre imperiale, locuitori ai oraşului BucurescI şi ai Valahiei întregi, vă adj ură în numele umanităţii, în numele Dumnedeului, care este acelaşă pentru
*) Textulă originală ală acestoră acte e frumosă. Noi îlă reproducemă în traducere românescă.	Red. „Gaz. Tr.“
toţi, de a pune stavilă sceneloră oribile cari facă să sângereze ţera de 3 dile.
Comisarulă Vostru Fuad-Efendi a venită, acompaniată de inimiculă de morte ală nostru şi ală Vostru, Sire, de generalulă Duhamel. Elă nî-a spusă, că Maiestatea Vostră voiţi ea detestabilulă regulamentă organică să fiă restabilită în contra asigurăriloră, ce nl-au fostă date de predecesorulă său Soleiman-Paşa, cu tote că ne venea greu a crede întru o asemenea poruncă, amă fi găsită fără îndoială şi forţa de a ne supune ei; însă nu ni s’a lăsată timpă. Amă fostă trădaţi, sugrumaţi chiar de acela. în caro ni-amă pusă confienţa. Ni se dice: trimiteţi o deputaţiune spre a afla care este voinţa Sultanului. Deputaţii noştri plecă, der suntă reţinuţi ca prisonierl şi generalulă Duhamell îi ameninţă de a i trimite în Siberia. Se efice guvernului nostru: Calmeză poporaţiunea înspăimântată, împiedecă ori ce manifestaţia, care ar pute să fiă rău interpretată aibî încredere, noi suntemă amicii noştrii. Şi etă că armata imperială întră în ora-şulă nostru ca inimică, masacreză soldaţii noştri, să împrăştiă pe strade, jăfuesce casele şi ultragiază femeile şi fetele nostre, rănindu-ne şi omorându-ne pe noi înşine, decă nu ne lăsămă se fimă jăfuiţî. Cearnă făcută? Care este crima nostră? Fost’a ore luată oraşulă nostru
Nr. 181
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
acuma nu pote primi nici ună portofoliu.
Acesta e totă, încheia „Pester Lloyd“ ce se pote dice despre afacerea înlocu-irei lui Trefort şi suntă momente negative, de aceia îns6 numita foi& crede că cestiunea din vorbă nu se va resolva pănă la reîntdrcerea ministrului-preşe-dinte Tisza din Ostende.
Fortificaţiile române şi presa nişte.
Lucrările de fortificaţiune ce se ur-meză în România au deşteptată îngrijiri în Rusia. Modulă cum se facă a-ceste întăriturî, şi spaţiulă în care se facă nouă întăriturî, au dată prilegiu unoră cjiare rusesc! sâ credă că România într’ună viitoră resbelă va lupta alăturea cu duşmanii Rusiei.	' o;
„Novostiu într’ună lungă articolă se ocupă mai vârtosă de fortificaţiunile dela Galaţi şi Focşani. In scurtă timpă, 4i°e numitulă 4iară, voră fi construite la graniţa ruso-română puternice puncte de ra4imă, care închidă ambele căi ferate strategice cari ducă din Rusia spre Dunărea de psă. Urmândă instrucţiunile veciniloră săi, România nu se dă înapoi dela nici ună sacrificiu pentru ca să închidă Rusiei drumulă spre peninsula balcanică şi să o aducă în frontulă dela sudă-vestă într’o posiţiune strategică totă atâtă de nefavorabilă ca şi posiţiunea pe care o au şi celelalte graniţe europene.
Aceste înarmări şi fortificări suntă pentru 4iarulh rusescă cea mai sigură dovadă că România se prepară pentru ună resbelă în celă mai apropiată viitoră, operândă cu duşmanii Rusiei contra a-cesteia.
„Novostiu încheiă cu următorele cuvinte : „Românii comptâză că fundă u-niţl cu Austria să potă strămuta resbe-lulă pe teritoriulă rusescă, pentru că nu numai Germania, dâr şi Austria suntă pe deplină convinse că Românii, îndată ce se va declara resbelă, voră intra în Rusia. Speranţele optimiste însă care iau nascere la adversarii Rusiei clin ca-racterulă strictă defensivă ală măsuri-loră militare rusesc!, nu voră fi, probabilă, justificate de mersulă reală ală e-venimenteloră.
SCIEUE PILEI.
Foia oficiosă împărtăşesce, că tînă-rulă studentă Aureliu Borgovanu, care după cum spună 4iar©ie unguresc! a vătămată stindardulă ungurescă şi dimpreună cu stindardulă şi ideia de stătu maghiarii, ca pedepsă este eschisă din tote gimnasiele din ţâră în urma unei ordinaţiunl ministeriale. Borgovană este
din comitatulă Szolnoc-Dobâca; născ. la 1866 şi fostă studentă în clasa a VI gimn. în Beiuşă pe timpulă când a săvârşită faptulă cu care au umplută ţâra 4iai*ele maghiare.
*
* *
In Braşovă suntă locuri disponibile pentru copii, cari voescu sS se aplice la croitoriă, Umplăriă, hrutăriă, cismăriâ şi cqjocâriă. Condiţiunile de primire suntă: Băeţii să aibă o etate de celă puţină 12 ani şi să scie să cetâscă şi să scrie. Timpulă de ucenicie este de 4 ani.
*
* *
Zelosulă jude dela tribunalulă re-gescă din Sibiiu Petru Roşea a răposată în Sibiiu Luni în 15/27 Augustă în etate de 65 de ani.
*
* *
Învăţăcei români meseriaşi suntă în Bra -şovu 193 la 24 diferite meserii. Din a-ceştia au cercetat şcola comunei Braşov de sera în anulă şcolară 1887/8, după arătarea oficidsă a Direcţiunei şcolare cu datulă 22 Augustă a. c., 149. Din ei au obţinută clasificaţia cu bine 64 şi cla-sificaţia suficientă şi nesuficientă 61. Nu s’au supusă la esamenă 6. Au părăsită şcola 9, şi pentru multe lipsiri 6 nu au fostă lăsaţi la esamenă. Toţi şcolarii meseriaşi români cu ore-carî escep-ţiunl au fostă diligenţi, însă venindă ei dela sată la meseriă f&ră nici o cunos-cinţă în limba maghiară şi germană în aceste studii nu au putută obţine clasificaţiunî mai bune. Şcola de stată de sera întocmită pentru învăţăceii meseriaşi o au cercetată 22 învăţăcei români. Er 28 învăţăcei fiindă aşe4aţî la meserii în decursulă semestrului ală 2-lea ală anului şcolastică trecută nu au
putută cerceta şcola de meserii.
*
* *
Ţarevna dimpreună cu moştenitorulă de tronă Nicolau şi cu marea principesă Xenia a sosită alaltaerl în Viena. Pe peronulă gărei au fostă întâmpinaţi de părechea moştenitdre de'tronă Rudolfă şi Stefania, salutândă ospeţii în modă cordială.
* ‘
* *
Regele Carolu împreună cu Regina erau să sosâscă în 4iua de Sf. Măriă la Sinaia. Amănându-se însă călătoria loră cu două 4ile; suntă aşteptaţi acolo a4l Mercur!.
*
* *
„Monitorulă oficialău din BucurescI comunică, că Maiestatea Sa Regele Carolu I a visitată între altele şi scola de cioplita marmoră din Saubsdorf. Din incidentală acesta localulă a fostă frumosă împodobită cu bra4l, flori şi cu drapeluri românesci.
*
* *
In ţinutulă Mozambique, din Africa orientală, după cum anunţă o telegramă
gravitate ală politicei europene nu se află a4l în Friedrichsruhe, ci în Pe-tersburgă.
Afacerea Mocnim Ini Trefort.
„Pester Lloydu vorbindă de viitorulă succesoră ală răposatului ministru de instrucţiune, constată, că acestă portofoliu este de cea mai mare însămnătate. Mai întâiu nu se potă ignora consideraţiunile în privinţa raporturiloră, fiitorului ministru cu episcopatul^. De aci resultă necesitatea ca ministrulă de culte să fiă catolicii şi celă puţină să nu apară antipatică episcopatului. Der nu trebue să aibă înclinări ultramontane, pentru că este membrulă cabinetului liberală şi afară de acesta are de a se îngriji şi de afacerile altoră confesiuni. Deorece mai departe, momentulu confesională este la noi de multe ori legată de celu naţională, ministrulă de culte trebue să posedă totă atâta energiă câtă şi spirită conciliantă. In urmă se înţelege de sine, că minis-trulă de culte trebue să fiă ună omă cu cultură universală şi cu idei lămurite despre lume.
Trefort a întrunită mai multă seu mai puţină tote aceste însuşiri, de aceea este fdrte greu domnului Tisza de-a a-lege pe succesorulă său. Tisza are ună candidată ală lui forte aptă pentru a-cestă postă şi cu care şi clerulă ar fi mulţămită, pe dlă L adislau de Szogyenyy, primulă şefă de secţiune în ministerulă de esterne. Der acesta n’are voiă să ia asupra-şl sarcina grea a ministrului de instrucţiune, der pote că totă s’ar fi îndemnată, decă nu s’ar fi opusă contele Kâlnoky, care are mare lipsă de elă în ministerulă de esterne. Szogyenyy este ca primulă şefă de secţiune ună omă de încredere ală lui Kâlnoky şi de aceea este greu a afla pe unulă care să dă în-locuescă. S’a făcută încercarea de-a găsi ună locţiitorăj lui Szogyenyy; a fostă vorba ună momentă şi de contele Ludovică Tisza, der acestă combinaţiune a că4ută.
Tote acestea s’au petrecută mai în-nainte, pe timpulă când era greu bolnavă ministrulă Trefort. D-lă Tisza, 4ice „Pester Lloyda, doresce şi acuma a câştiga pentru postulă devenită vacantă prin mortea lui Trefort pe d. Szogyenyy, der pedecile încă nu s’au delăturată. In unele cercuri se vorbesce că guver-norulă de Fiume Contele August Zichy ar fi celă mai aptă de-a înlocui pe d-lă Szogyenyy în Viena.
Scirea, că contele Iuliu Szapâry ar fi designată ca succesorulă lui Trefort nu pote avea, 4i°e „Pester Lloyd“, nici ună temeiu seriosă, dedrece lui ’i s’a o-ferită de mai multe ori portofoliulă de interne, der elă a declarată că pentru
cu asalta ? Pentru ce ? au fostă împrăştiaţi şi călcaţi în piciore de cai preoţii din satele nostre, cari s’au dusă Luni înaintea trupeloră imperiale cu crucea, care este semnulă religiunei nostre şi simbolulă păcii.
Şi ca şi când n’ar fi fostă destulă cu aceste rele, nl-se anunţă, că Ruşii Vor fi aici în 3 4Ae spre a termina o-pera distrucţiunei.
Sire! Acela, care a făcută seu a tolerată tote aceste lucruri, a 4isfi că elă vine în numele Vostru, der noi nu cre-demă. Cum s’ar pute ca Maiestatea-Vostră, care sunteţi părintele acestoră popore, să fi putută ordona însuşi de a se sugruma paclnicii locuitori, femeile, copiii şi moşnegii?
Etă de ce apelămă chiar la Voi, Sire, şi de ce ne punemu sub protecţia Vostră personală, rugându-Vă să nu lăsaţi ca omenii, cari s’au arătată pănă în fine fideli vasali ai Maiestăţii Vostre, se nu mai recurgă decât la desperarea lor.
D.	Brătianu, Bălcescu, Creţulescu, Rosetti, Boerescu, Narlim, Manole şi două mii alte semnături.
Nr. LII.
ProtestUlu emigranţi loră din Parisu cătră Sultană.
Inălţimei Sale Sultanului.
Sire!
„In mijloculă releloră ce-au apăsată
asupra patriei nostre, rele ce-au devenit şi mai durerose prin mâna care ni le-a aplicată, amă sciută înăbuşi în pieptulă nostru amărăciunea plângeriloră nostre şi strigătulă nostru de desperare.
La ori şi ce probă a şi fostă supusă fidelitatea nostră, noi nu ne-amă abătută de locă dela linia de conduită, ce ne-amă tras’o noi înşine şi amă rămasă pănă în celă din urmă momentă şi rămânemă cei mai fideli vasali ai Maiestăţii Vostre.
Maiestatea Vostră ne veţi da însăşi atestatulă, că amă făcută totă ce depindea de noi spre a dejuca speranţele inimiciloră noştri şi deschide Sublimei Porte drumulă unei politice mai conformă cu demnitatea şi interesele sale.
Sperămă că din parte-şî Sublima Portă pentru preţulă fidelităţii nostre, nu va tolera sub nici ună pretextă in-tervenţiunea armatei Rusiei, intervenţi-une care violeză de-odată drepturile Principateloră şi prerogativele Curţei Suzerane, singurulă arbitriu în ces-tiune.
Astă4l cu tote că ocupaţiunea Principateloră este ună faptă complinită încrederea nostră în triumfulă drepturi-loră nostre este totă aşa de mare ca şi speranţa ce-o întemeiămă cu sprijinulă augustului nostru Suzerană.
Justiţia a fostă violată, trebue ca
justiţia să-şi recapete drepturile sale.
AdevSrulă a fostă înăbuşită de minciună, trebue ca adevârulă se iesă erăşl la ivelă.
Etă pentru ce depunemă la picio-rele tronului Maj. Vostre istoriculă alăturată, ală revoluţiunei române dela 11/23 Iunie cu o espunere scurtă a drep-turiloră Pricipateloră.
Şi în acelaşă timpă, în care ne îm-plinimă acestă sacră datorinţă faţă cu Maj. Vostră, care nu pote voi să arunce descuragiarea în inimile fideliloră săi vasali, printr’o mai lungă uitare de drepturile loră, ne împlinimă şl-o altă dato-riă nu mai puţină sfântă faţă cu patria nostră, protestândă ultima oră în numele ei precum o facemă prin presenta:
Contra însuşi faptului ocupaţiunei;
Contra împrumutului impusă de cu-rîndă Valachiei cu scopă de-a se acoperi cheltuielile acestei ocupaţiunl, şi care tinde a o lipsi pentru totdâuna de independenţa sa;
Contra tuturoră lovituriloră ce s’au dată dreptului seu de autonomia ;
Şi în modă subsidiară, contra ori cărui actă de orî-ce natură care pote fi săvîrşită atâtă în timpulă duratei acestei ocupaţiunl câtă şi sub greutatea măsu-riloră de rigore şi de proscripţiune cari lovindă în mii de cetăţeni despoie ţâra de representaţiunî aşa complete şi legale.
din Lissabona, a isbucnită colera şi încă între miliţia ce s’a transferată acolo în 4ilele trecute. In vreme de 24 ore s’au dată 28 caşuri de coleră, dintre cari 24 de morte.
Cereale.
Ală 16-lea târgă internaţională de grâne din Viena se va ţine la 15 şi la 16 Augustă curentă. Acestă tergă este extraordinară visitată de ună mare numără de producători români, ruşi, unguri, etc., cari vină să’şi ven4ă productele cumpărătoriloră din Germania, Elveţia şi alte ţări consumătore. In acelaşă timpă se va ţine adunarea generală a Societăţiloră de făinăriâ austriace. La 15 Augustă se va publica şi raportulă asupra recoltei în Austro-Ungaria, Prusia, Saxonia, Bavaria, Wurtenberg, Baden Franci a, Italia, Anglia, România, Rusia, India şi America Septentrională, âr 4hia de 16 va fi destinată pentru afaceri.
După informaţiunile principaleloră 4iare francese, recolta grâului în Fran-cia nu va trece de 80milione hectolitri; producţiunea ordinară varia4ă între 100 şi 110 milione hectolitri. Va fi deci ună deficită de 20 milione hectolitri; soco-tindă a 15 lei unulă, acâsta represintâ 300 milione lei, â 20 lei, ajungemă la o lipsă de 400 milione.
America, India, Rusia şi în ore-care proporţii România, voră împlini acestă lipsă.
Furagele asemenea suntă rele în Francia şi preţurile s’au scumpită. Ce-ea-ce în anulă trecută costa 38 lei, acum se vinde cu 54.
In Anglia, 4i°e „Times,u recolta grâului a fostă nu numai inferiără oricărei recolte dela 1879, der e şi de calitate forte prostă. Ea se evaluâză la 27.6 sub recolta de acum ună ană, or-zulă a dată cu 2°/0 mai multă, ovăsulă 25.5, tote aceste sporiri însă pentru orză şi ovăsă privesce numai cantitatea, calitatea este forte rea.
Recolta grâului se evalueză la
6.768,000	quartere, din care scă4endu-se cantităţile trebuinciose pentru seminţe, va mai rămânea 5 milione de vân4are în interioră, ceea ce ar fi, dice „Times“ cea mai slabă recoltă din acestă secolă. Anglia va fi tributară cu celă puţină 20 milione quartere, acesta însemnâză ună ană desastruosă pentru agricultură.
După ultimele scirl din Roma, recolta grâului în Italia a fostă în acestă ană de 37.384,800 hectolitre, ceea-ce co-răspunde cu 80% din recolta medie, pentru % de calitate bună, şi pentru % calitate mediocră. Recolta a fostă forte puţină abundentă în Abruzi şi în Sardinia.
Membri exguvernamentului provi-sorică şi delegaţi ai emigraţiunei va-lache :
N. Golescu, I. Eliad, Magheru, I. Voinescu, C. A. Rosetti, Ch. Teii, N. Creţulescu, D. Creţulescu, D. Brătianu, N. Pleşoianu, A. Christofi, I. C. Brătianu Ştefană Golescu, Gr. Grădiştânu, P. Te-ulescu, I. I. Philipescu, I. Maiorescu, A. G. Golescu.
In dilele câtă a stată Ubicini la Constantinopole în tdmna anului 1848 am elaborată împreună o schiţă de or-ganisare şi de acţiune a emigraţiunei, proiectă pe care elă s’a însărcinată a-lă susţine dinaintea Româniloră, cari se a* dunase în mare numără la Parisă.
Intr’acelă proiectă de organisare, ideia dominantă era unitatea de acţiune: ună singură şefă, ideie bine primită de mulţi din emigranţi, precum Nicu Bălcescu, Alexandru G. Golescu, Bălăceanu şi alţii; der combătută de Rosetti, de Brătienii şi de mai mulţi; a fostă înlăturată de maioritate.
Rosetti voia ună comitetă compusă de celă puţină cinci membrii, lucrândă sub controlulă unui consiliu compusă din mai multe persone. Eliad şi Telă ţinâu
$fiSr. 181
Statele Unite au recolta în anulă a-cesta ceva mai slabă decâtă în 1887, se crede totuşi că ele voră dispune pentru exportă de 80 milione hectolitri. Rusia, ală cărei exportă tinde a se des-volta şi a cărei recoltă de ăstimpă e încă abondentă, va da o cantitate nu mai mică. De altă parte, Australia, In-diile, Chili şi la Plata au escedente de recolte care le voră permite ună sporă însemnată în cifra exportaţiuniloră.
In porturile române mişcarea continuă a fi forte activă şi preţurile gene-ralmente firme.
Prin portul Brăilei s’au esportată în (Jilele dela 1—6 Augustă: 14.272,850 klg. grâu; 11.229,875 klg. porumbă; 2.988,790 rapiţă; 983.088 klg. săcară; 760.100 orză; 591,885 ovăsă.; 15,200 sămânţă de ină şi 1.308,067 klg. diverse mărfuri.
Preţurile la începutulă sSptămânei, începuse a se slăbi; cătră finită însă, ele au începută a reprinde; tendinţele în ultimulă momentă suntă totă spre urcare.
In clilele de 6 şi 7 Augustă s’a vândută la Brăila:
Grâulănou: libre 588/4, lei 10,90caic; 59l/4 libre, lei 11.75 mag; 59 libre, lei 10.90 mag.; 1,60 libre, lei 12.30 mag.; 581/j libre, lei 10.80 c.; 62y2 libre, lei 12.40 sl.; 62V4, lei 13.25 m. Porumbulă 66% libre, lei 7.10 mag; 583/4, lei 7.50 m. săcară, 543/4, lei 6.10 m., orză 50 libre, 6 lei mag.
In portulă Galaţi s’a vândută:
Grâulă nou: de 593/4 libre cu 11.40; 63 y4 libre cu 13.50 hectolitrulă; orzulă de 45V2 libre cu 4.75, şi 51% libre cu 6.50 hectolitrulă.
Din Dobrogea nî-se anunţă, că recolta grâului lasă multă de dorită; grindina a făcută şi ea mari stricăciuni. Nici calitatea, nici cantitatea nu e în destulă
de satisfăcătore.
.Curier. Fin.a
Corespondenţa „Gazetei TransiMiei.'
Valea Banului, (SSIagiu) 23 Aug. 1888.
Petrecerea din Sîgu. Tinerimea din cerculă Crasnei a arangiată o petrecere de veră în Sîgă la 12 Aug., în folosulă scolei de fetiţe ce se va înfiinţa în Şim-leulă Silvaniei.
Inteliginţa română pătrunsă de sco-pulă măreţă în favorulă căreia a fostă arangiată petrecerea, nu s’a retrasă de a lua parte la acestă petrecere dândă prin acesta arangiatoriloră îndemnă şi pentru viitoră la asemeni întreprinderi. Pe la orele 6 p. m. s’a începută petrecerea cu joculă „Ardeleana.u
Petrecerea preste totă a fostă veselă şi animată. In decursulă pausei d-ra Veturia Liscană din Cizeriu a de-
într’una că ei fusese proclamaţi la Si-biiu şefii emigraţiunii.
In proiectulă elaborată cu Ubicini era, că centrală de acţiune şi scaunulă direcţiunei să fiă în Constantinopolă, a-vândă agenţi în tote capitalele şi ori unde va cere trebuinţa pentru a pleda drepturile ţărei pe lângă guvernele Europei şi a atrage simpatiile prin presă şi prin opinia publică asupra Românilor* arătândă lumei pericululă ce pote re-sulta pentru jOrientă dintr’o pre mare estindere a acţiunei şi a împietăriloră Rusiei.
Unulă din puncturile importante ale acestui programă era înţelegerea cu toţi capii, cari conduceau partidulă liberală din Ungaria, Transilvania, Banată, Bucovina, Italia, Polonia, Germania, şi înfiinţarea unui cjiară care să se ocupe cu interesele tuturoră naţionalităţiloră, propagandă unire şi frăţiă între densele.
Circumstanţele politice erau favorabile pentru înţelegerea şi înfrăţirea po-pdreloră împilate. Românii din Constan-tdnopolă ne pusesemă în relaţiunl bune cu mai mulţi din Italienii influenţi cari ne deschisese colonele cjiareloră celorâ
V,■
GAZETA TRANSILVANIEI.
lectâtă publiculă cu declam area poesiei „Copila românău de P. Dulfă; s’au jucată jocurile istorice „Căluşerulău şi „Bă-' tuta“ de cătră cinci tineri cu multă des-teritate, er d-lă Iuliu Belle (med. cerc.) a produsă mai multe focuri artificiale. Dânsulă prin acesta a pusă în uimire tote satele din jură, cari pănă acuma nu au avută ocasiune a vede atari focuri.
Au ineursă cu supra-solviri cu totă 36 fi. 47 cr., din cari s’au spesată 25 fi. 22 cr.
In costumă naţională am văcjută pe d-na Emilia Oriană şi d-ş6ra Veturia Liscană.
Au suprasolvită Domnii: Dominică Nagy pretore 1 fi., Ioană Moldovană 1 fi., Vasiliu Popă 1 fi., Iuliu Belle 1 fi., Alexandru Vicaşă 1 fi., Vasiliu Geţe 1 fi., Aureliu Oriană 1 fi., Graţianu Elonta 1 fi. Iosifă Salda prof. în Şimleu 50 cr., Gavrilă Hosu 50 cr., Ioană Ilieşă, Sîgă, 20 cr., Ludovică Câdariu 20 cr., De-metriu Popă 10 cr., Demetriu Flonta 10 cr., Ioană Ştefanovits 50 cr.
Astfelă venitulă curată e 11 fi. 25 cr. v. a., cari s’au şi trimisă la loculă competentă.
Primescă toţi aceia, cari au participată la acestă petrecere, — şi cu deosebire d-nii suprasolvenţî — mulţămirile cele mai căldurose a comitetului aran-giatoră.	X.
HDin Bucovina.
Conducetorulu tipografiei ar-cliiepiscopale din Cernăuţi ne trimite o întâmpinare la corespondenţa de pe malulu Prutului, publicată în Nr. 170 alu fâiei nostre. Voindu a fi imparţiali dăm fi locfi acestui respunsfi, deşi nu conţine vr’o rectificare seu desminţire po-sitivă. Eată-lu:
Stimate Domnule Redactorii!
Articululă dreşl-cărui „Vederemo,u întitulată „De pe malulă Prutului“ din Nr. 170 din 3 (15) Augustă a. c. se o-cupă în pertractarea tipografiei archie-piscopale din Cernăuţi şi cu conducăto-rulă acestui stabilimentă care conducă-toră are onore a fi subsemnatulă. De ore-ce factele, cari mă atingă pre mine suntă cu totulă schimosite, cred că veţi afla, Dle Redactoră, rugămintea mea de-a le rectifica fundată. Vă rogă deci deră să binevoiţi a da locă următoreloră şire în colănele stimatei D-vostre Gazete.
Nu este adevărată, cumcă tipografia ar fi cumpărată de administratorulă ei actuală. Tipografia este cumpărată de Eminenţa Sa Archiepiscopulă Bucovinei şi anume nu cu bani gata, ci pe rate de mai mulţi ani, şi contractulă s’a făcută numai cu Eminenţa Sa.
Totă Eminenţa Sa m’a pusă şi pre
mai importante. Baronulă Tecco, mi-nistrulă Piemontului, protegia şi seconda acţiunea nostră. Stăm în cele mai bune relaţiunl cu agenţii Principelui Adam Czartoiyski, cu şefii radicali ai Unguri-loră şi cu generalii PolonesI, cari comandau armatele italiene şi ungare, şi înce-pusemă a ne ocupa cu organisârea unei legiuni române în Transilvania, ca să putemă aduce o înţelegere şi o comunitate de acţiune între Români şi Unguri. Ne asigurasemă pentru acesta de con-cursulă generaliloră Bem, Czanowski, Vi-soski şi Dembinski, credeamă că gene-ralulă Magheru, după povaţa nostră, a lui Nicu Bălcescu şi a mea, trecuse în Transilvania cu oştirea ce adunase în câmpulă lui Traiană, se unise cu Iancu şi că lucra să împace pe Români cu Unguri.
Der la Sibiiu, ca şi în România, marea majoritate asculta de Ehad, ale cărui invective şi bănuell ne făceau să ne îndoimă unii de alţii. Pe când elă îşi petrecea timpulă şi talentulă în scrieri mistice şi acusărî copilăresc! în contra lui N. Bălcescu, lui Rosetti, Brătieniloră şi în generală în contra tuturoră acelora
mine ca conducătoră ală acestui in-stitută.
Referitivă la imputările despre conducerea rea a institutului, despre tipărirea „Revistei*, despre tipărirea panfleteloră jidovescl, despre tractarea fără de tactă său baţjocurirea personalului tipografică română chiar prin coridorele reşedinţei — nu voiu respunde nici ună cuvântă, fundă că aceste imputări suntă aşa de schimosite şi calumniăse, încâtă nu le crede aici nici ună omă de consciinţă curată.
Despre naţionalitatea mea însă totuşi voiu da desluşire, ca să se vedă ce mijloce.... întrebuinţez* duşmanii mei, ca să’ml strice măcară din acestă punctă. Tatălă meu este născută în comitatulă Debreţină, maica mea a fostă de naţionalitate boemă; se pote deci să fiu eu Polonă? Nu! Eu nu sum nici Polonă, nici Germană, ci Ungură, deşi nu sciu unguresce.
Cumcă nu stau nici în combinaţiunl publice nici secrete cu Polonii său cu iesuiţii, — o sciu duşmanii mei prea bine. Ei o întrebuinţeză însă acestă împutare ca să mă calumnieze înaintea Domniloră mei preposiţî actuali cu succesă.
Misiunea’ml împutată, de a însciinţa cvartirulă polonă şi iesuită despre tote secretele consistoriului şi ale palatului prin telefonă este numai o calumniă, fi-indă că nici consistoriulă nici palatulă nu are secrete. Telefonulă va fi avândă deci altă scopă mai practică. Cine va ceti pasagiulă despre acea misiune cu atenţiune va afla ce talentă calumniator are autorul a articolului referitivă.
Stimate Dle Redactoră! ConsciutQ, cumcă D-Vostră ca şefă ală unei gazete atâtă de însemnate veţi fi cu dreptate faţă de orf-cine, Vă mulţămescă înainte pentru primirea şireloră mai de susă în colonele stimatei D-Vostre „Gazete“.
Cu stimă,
Vilhelmu Kerekjarto.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
Viena, 29 Augustă. Precum? a-nunţă (Jiarele, negociările pentru încheierea unui tractată de comerţă între Francia şi Italia n’au avută nici ună resultată.
Berlină, 29 Augustă. Cu privire la mişcarea antisemită, împăratulfi Wilhelm s’a esprimatu faţă cu contele Herbert Bismark astfelă : Nimenea nu va crede dâră că eu aşi voi se pună beţe în rota timpului.
Parisu, 29 Augustă. „Journal des Debats* susţine categorică, că Italia încă cu mai multe luni înainte a asigurată pe Anglia prin tractată, că-i va da 60,000 de 6-
carf nu se plecau talentului său politică. Toţi câţi îndrăsniau a vorbi seu a scrie fără soirea şi încuviinţarea lui; noi eram în ochii lui trădători şi spioni muscă-lescl.
Acestă purtare a lui Eliadă ne-a făcută pe mai mulţi a lua hotărîrea a ne ţine cu totulă afară de acţiunea celoră trei membri a fostei locotenenţe, cari îşi adjudecase loră lucrările şi conducerea emigraţiunei.
Cei retraşi seu rămaşi afară din colectivitate, consideramă revoluţia dela 1848 şi peripeţiile celoră trei luni de guvernă ală revoluţiunei, numai ca deşcep-tare a naţionalităţei române, ca ună preludiu seu ună mică episodă a dramei celei mari ce se pregătea pentru România, dramă ală cărei desnodământă Dum-ne4eu sciă care generaţiă se va învrednici a-lă vede. Lucramă fără pregetă, fiă-care în cerculă său de acţiune, cum ne pricepeamă mai bine, păstrându-ne individualitatea nostră: ceea ce nu o-prea d’a corespunde şi adesea chiar a ne înţelege asupra multoră cestiuni.
IOOO.
meni pentru o eventuală interven-ţiune ce ar fi de lipsă a se face în Asia mică în interesulu Turciei, pre când Anglia de altă parte a garantată Italiei apărarea întregului său litoralfi în contra Franciei.
Parisu, 29 Augustă. Escadra mobilisată se va reîntârce Luni în portulă dela Toulon spre a de-sarma.
Parisu, 29 Augustă. Genera-lulă Boulanger a plecată aseră în Svedia. Ora plecării a fostă ţinută în secretă.
Roma, 29 Augustă. Escadra italiană a plecată erî din portulă Au-gustinu în Levantă. Ea se va re-întorce la finea lui Septemvre.
BucurescT, 29 Augustă. Au făcută grevă 200 lucrători dela dru-mulă de feră din Galaţi şi toţi căruţaşii şi hamalii din Brăila, unde 1400 vagone de cereale aşteptă descărcarea loră.
Voci din publica.*)
Spre bine-voitorea observare. Cu privire la multele faime, ce circulă, precum: că isvorulă apei minerale „Repatu ar fi săcată, seu că s’ar fi stricată din cause elementare, seu că esploatarea s’ar fi sistată în urma unoră procese, — sunt în plăcuta posiţiune a face onor. publică îmbucurătorea încunosciinţare, că tote acele scirf de mai susă suntă neadevărate, şi este verisimulă, că s’au împrăştiată de vr’una din părţile interesate cu intenţiune răutăcios*.
Isvorulă apei minerale „Repattt clo-cotesce acum ca şi mai nainte şi nu încetez* de a oferi omenimei însetate su-blimulă lui nectară De aceea:
Beţi mereu omeni însetaţi Căci de sigurii vă însănătoşaţl.
Câtă despre celelalte mă referă la anunciulă meu de astădl de pe pagina a IV a acestei foi.
Braşovu, 30 Augustă 1888.
Cu înaltă stimă
Depositulu principalii
G. Giesel.
*) Pentru cele cuprinse sub acestă rubrică redacţiunea nu ia nici o răspundere
— Red.
Cursulii pieţei Brasoră
din 29 Augustă st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		9.28	Vend.	9.30
Argint* românesc* .	ii	9.20	V	9.24
Napoleon-d’orl . . .	n	9.77	11	9.80
Lire turcescl ...	n	11.10	11	11.12
Imperiali		ii	10.10	11	10.12
Galbinî		n	5.80	11	5.82
Scris. fonc. „Albina" 6°/0	ii	101.—	11	—.—
n ii ii 5%	ii	98.—	11	98.50
Ruble rusescl . . .	11	120.-	11	121.—
Discontul* ....	«7*-8Vo pe		an*.	
Cursulfi la bursa de Viena
din 28 Augustă st. n. 1888.
Renta de aură 4 °/0................
Renta de hârtiă5°/0 .......
împrumutul* căilor* ferate ungare . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* terate de ost* ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banat*-Timiş* .	. .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane..........
Bonuri croato-slavone..............
Despăgubirea pentru dijma de vină
unguresc*.......................
împrumutul* cu premiul* unguresc* Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului.......................
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argint* austriacă ....
Renta de aur* austriacă............
LosurI din 1860	..................
Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credit* ungar. . Acţiunile băncei de credit* austr . .
Galbeni împărătesc! ...............
Napoleon-d’orl.....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge ....
101.90
91.50
148.75
98.60
104.—
104.90
104.90 104.80 104.50 104.75 104.-
99.75
129.25
125.40
81.55
82.50
112.—
189.75
871.—
306.—
312.80
5.87
9.78
60.20
123.35
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aarel Mureşianu.
Nr. 181
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
y
H
y
î>
H
E E . T!
APA MINERALA
de
IE5	T
introdusă numai de scurtă timpii în comerţii, în urma cualităţiloră ei superiâre precum şi a gustului escelentti este deja în generala recunoscută şi plăcută.
Se află totdeauna prospetă în cele mai multe băcănii, magazinuri de vinu, farmacii şi restauraţiunî, precum şi pentru cumpărări en-gros la Depositul principalu
6. GIESEL,
Brasovii., Ştrand.a, Teatralei 3STr_ 3±2.
130,12-1
►I
B
<1
Qi
■ m
1
P
CIRCUL ENDERS
la p6rta dela Strada tfămei.
-A-etăcLI ş& în tote cailele
MARE PRODUCŢIUNE CU NOU PROGRAM
în arta mai înaltă de călărită, dresare de cai, gimnastică şi pantomimă.
Trapa constă din 30 persdne (dame şi bărbaţi). Orchestra propriă şi 20 cai dresaţi
Preţulu locuriloru: I. locii 60 cr., II. locă 40 cr., III. locă 30 cr., G-aleriă 15 cr. Inceputulu producţiunei după 8 ore.	In tote (filele producţiune.
Dumineca 2 producţiunî la 4 ore şi sera la 8 ore.
CONCURStt
Pentru postulii de înveţătore la scola grăniţerescă din Voila, comitatulă Făgăraşului, cu salariu anuală de 800 fl. v. a. apoi cuar-tiră şi lemne de focă, prin acesta pănă la 4 Septemvre st. n. a. c. se escrie concursă.
Reflectantele pănă la terminulă de susă au să-şî subşternă su-plicele loru instruite cu documentele necesare la
Comitetulii administratorii de fondulil si scdlele
9
foştiloru grăniţeri din reg. rom. I la Sibiiu.
51346/1888. szâmhoz.
IV. a.
Hirdetmeny.
Az 1888. evi XXIV. t. cz. 103. §-a, valamint, az annak vegrehajtâsa vegett az egetett szeszes folyadekoknak pota-doval valo megrovâsa irânt kiadott 1888 evi 48317 szâmu szabâlyzat 1 es 3 pontja ertelmeben, mindazok kik 1888 evi sep-tember ho 1-so napjân egetett szeszes folyadekkeszlettel birnak, kiilonosen pedig arrak, rum, cognac, pâlinka-esszenczia, likor es mâs kevert pâlinka-felekkel, va-lamint a borbol es szeszbol kesziilt min-den olyan keverekkel, melynek alkohol-tartalma 18 terfogat (volum) szâzalekot meghalad, kotelesek e keszletnek meny-nyiseget es alkoholtartalmât, legyen az akâr sajât, akâr idegen helyisegben el-helyezve, valamiut a helyiseget is, leg-kesobben 1888. evi september ho 3-âig irâsban ket peldânyban bejelenteni.
E bejelentesek, a mindeu penzugyori szakasznâl ivenkent 2 krajczârral kaphato iirlap szabatos kitoltese âltal szerkesz-tendok es az âllando tartozkodâsi—illetve ipariizlet — helyisegere nezve, illetekes ■penzugyori szakaszhoz nyujtandok be.
A bejelentesek alapjân a keszletek hivatalosan megâllapittatnak es a jâro potado az illetekes m. kir. adohivatalnâl (a Petrozsenyi penzugyori biztosi kerii-letben pedig a Vulkâni vâmhivatalnâl es a Nagyszebeni adohivatali keriiletben a nagyszebeni m. kir. fovâmhivatalnâl) be-fizetendo.
Likornel es roszolisnâl, ha a czukor-tartalom egy hektoliter folyadeknâl leg-alâbb 10 kilogramot tesz, az alkoholtar-
Nru 9597.
PUBLICAŢIUNE.
Se aduce prin acesta la cunoscinţa tuturorh, că dela 1 Septemvre a. c. înce-pândii pănă la rechiămare este materialii tăiată cu ferăstrăulu (scânduri) şi lemne de edificare în depoulfi de lemne orăşenesc!! cu următorele preţuri scăzute per metru de vencjare:
1. Materialii latu (scânduri) de stejarii I sortă II. 22.10 cr. şi A. 20.40 cr.
talmat nem kell bejelenteni, ez mindeniitt 26 szâzalekkal vetetik szâmba.
Ha az osszes keszlet, a szeszforgaî-mat kozvetito iparosoknâl (korcsmârosok, kismertekben kereskedok, pâlinkamerok s. t. b.) 20 es mâs csalâdfoknel 10 Uter tiszta alkoholt meg nem halad, valamint ha kis tartâlyokban levo illatszerek sulya 1 kilogramnâl tobbet nem tesz, ezt nem kell bejelenteni.
Minden mâs esetben az osszes keszlet, ide ertve a potado alâ nem eso men-nyiseget is, bejelentendb.
Ha a bejelentes kotelezettsege alâ eso szesz az 1888 evi september ho bârom elso napjâin szâllitâs alatt âllana, a nel-kul, bogy mâr bejelentve es megadoz-tatva lenne, a bejelentes illetve a potado befizetese az âru âtvevojenek kepezi ko-telesseget, ki a bejelentest a szesz me-gerkezese utân azonnalmegtennitartozik.
A fogyasztâsi aeo alâ eso az 1888. evi XXIV. t. cz. 36. §. mâsodik kikez-dese szerint a szeszmerogep mellet mii-kodo szeszfozdek vagy szabad raktârak vâllalkozoi, a potado alâ eso szesz ado-zatlan beraktârozhatâsânak engedelyezese irânt, az eloirt biztositek nyujtâsa mellett folyo ev augusztus ho 25-ig ezen penz-tigyigazgatosâghoz folyamodbatnak.
Ha a potado alâ eso szeszkeszlet bejelentese elmulasztatik, vagy ba a be-jelentett alkoholmennyiseg amegâllapitott alkobolmennyisegnel 5 szâztolival cse-kelyebb, a megroviditett vagy megrovi-dites veszelyenek kitett potado 8-szoros osszegetbl annak 16-szoros osszegeig ter-jedheto penzbiintetes fog alkalmaztatni.
Nagy-Szeben, 1888 ev augusztus boban.
M, kir, flMjryMatnsâg.
Materialii tăiatli (scânduri) de stejarii II sorta fl. 18. 70 cr. şi fl. 17.85 cr.
Materialo tăiam (scândnfl) de stejarii III sortă fl. 13.60 cr.
2.	Materialii tăiata (scânduri) mole fl. 10.80 cr.
3.	Lemna cioplita de edificare fl. 9.00.
Din preţurile susnumite se voră aduce la luarea en gros, adică din celti puţinii 20 metre încă 5% în scă(ţdmentii.
Braşovu, 1888 Augustă 25.
28M.2—1
„ALBIMA”,
Institutu de creditu şi de economii
FILIALA BRASOYtJ.

Scrisuri fonciare de 5(
ale
Institutului de credittt şi de economii „ALBINA"
în Sibiiu.
Aceste scrisuri fonciare notate la bursa din Budapesta aducu 5°/0 interese şi oferu siguranţa cea mai mare, fiindă ^ ele asigurate:
1. Prin hipotecă mai mare ca întreită, care adecă în-trece siguranţa pupilară usitată.
^	2. Prin unu fondu specială de garanţiă prescrisă prin
lege de fl. 200,000 elocate în etecte publice sigure.
3. Prin totă cealaltă avere a institutului.
Cuponii de interese se platescă fără de nici o subtra-gere, la semestru, în 1 Ianuarie şi 1 Iulie la cassa insti-tutului în Sibiiu, la subscrisa filială în Braşovă şi la „Banca comercială ungară44 în Budapesta. La cerere pe scrisurile fonciare se dau împrumuturi pănă la 9O°/0 a valorei loră iiŞ de cursă pre lângă 5y.2 °/0 pe ană.
Scrisurile fonciare se rescumperă în valorea loră nominală celă mult în 30 anî, prin tragere la sorţi în totă anulă. Ele se află de ven4are în cursulă cţilei de fl. 98.501a
^	Filiala din Braşovu ||
a „ALBINEI' , institutfi de credită şi de economii. ^
Oarele de birou suntu dela 8 a. m. pănă la 2 p. m.
Căşti® Meri de 10 fl. pe Şi
fără capitală şi fără risică prin vencţarea de losuri plătibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1883.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta
Adier & Comp., Budapest.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei8 â, 5 cr. se potti cumpera în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich.
Nru. 21—1888. sen. scol.
COITCUES U
131,2-1
pentru ocuparea staţiunei docenţiale din parochia gr. cat. Pojenî din vicariatulă Rodnei, carea devenise vacantă, cu soluţiune anuala de 200 fl. v. a., cuartiră şi lemne pentru focă gratis şi gradina de po* mărită în folosinţa învăţătorului.
Doritorii de a dobendi aeestă staţiune au de a-şî aşterne ru-gările loră prov&Jute cu documentele de cualificaţiune docenţiala la senatulu scolastică, conf. gr. cat. din Pojenî, posta ultimă Năseudâ, pănă în 20 Septemvrie, când va fi c}iua alegerei.
Din şedinţa senatului scolastică conf. gr. cat. ţinută la 10 Augustă 1889.	Demianui ^op*ă,
preoţii adm. ca presid. sen. scol.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.