Iftac’iuaea, idnutistiatiniiea Ttpotiala: IRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Beriaorf nefrancat« na se pri mezcti, Manuscripte nu se re-trimitft! BiromUfi ie aioicimi: Brafovfi, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesotitn Vlena: Bndolf Bosse, Haasenstem A Yogler (OtteMaas),Heinrich Schalek, Alois Eemdl, It.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-ntberg; In Budapesta: A. V. Oold-berger, Anton Matei, Eckstein Bernat; tnFrankfhirtJ B.L.Daube; în Ham-bwrg: A. Steiner. Preţultt inserţitmiloră: o seriă garmondu pe o col6n& 0 cr. Si 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina III-a o serii 10 cr. v. a. său 30 bani. "Qazetau iese tu fle-care <ţi. ineiaaente pentru Anstro-Uapria re unt* anu 12 fi,, pe şâsaranl 8 fl-i pe trei luni 3 fl. Pentru Romkia si străinătate: Pe un* ană 4b.fbauci, peşĂse luni 20 franci, Be trei luni 10 franci. Seprenumeră la ^ăte ofl-ciele poştale din întru ţi din afară şi la dd. colectori. Abonamernin pentru BraşovU: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe ună ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe şĂse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani. Atfttă abonamentele cătă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 180. BraşovtU Mercurl 17 (29) Augusto Braşovu, 16 Augustă st. v. 1888. Italia face pregătiri de resboiu maritimă. Escadra italiană ce se află în Gaeta unde îşî făcea eser-ciţiile de manevrare, primi deodată în cjiua 21 1. c. ordină dela mi-nisteriu să întrerupă' manevrele şi se se pregătescă de plecare apro-visionându-se cu cărbuni şi cu de ale mâncărei. Cele mai mari corăbii cuirassate ale iumei ca „Dandolou, „ Italia “, 7Duilio“ şi „Lepanto“ se află în acesta escadră, care avea să plece în 25 1. c. din portulu „Augusta“ sub comanda admiralului Lovera spre Neapole şi Messina. Se cjice> că- acesta escadră e destinată a merge în Levantă, der unde în specială ? In Asia mică, în Siria seu chiar la litoralul african? Mare sensaţiă a produsă împrejurarea, că aceste măsuri maritime ale Italiei s’au luată imediată după întâlnirea ministrului preşedinte Crispi cu principele Bis-marck la Fridrichsruhe, şi că pe când admiralulă italiană primi or-dinulă de-a pregăti corăbiile itali-ane pentru lungulă drumă în Le-vantă, d-lă Crispi se întărce cu cea mai mare graba în Italia, cu tăte ca aici nu se întâmplase ni-mică ce-ar justifica acestă grabă. Vrândă, nevrândă trebue omulă se credă, că ordinele date escadrei italiane stau în legătură cu conferenţa dela Friedrichsruhe, şi precum ni se telegrafieză acestă împregiurare a produsă 6re-care nelinişce în cercurile politice din Berlină, cari se aşteptă chiar la evenimente surprincjetore. Nu cumva, are de gândă Italia să atace Tripolis, seu să facă vre-o altă demonstraţiune spre a preveni ună atacă eventuală ală Franciei cu privire la drepturile Italieniloră în Tunis ? Ori doră s’au spăriată Italienii de mobilisa-rea corăbiiloră de reservă ale marinei francese ? E greu a gâci ce plană are guvernulă italiană. Destulă că desfăşurarea puteriloră sale maritime insuflă deja mari îngrijiri pentru pace, deşi nu-i vine ni-merui a crede, că se va nasce unu resboiu între Italia şi Francia, pentru Massauah orî Tunis. Totă lumea e curiosă să veda la ce ţîntesce noulă plană ală guvernului italiană, piarele rusesc! esplică visita lui Crispi la Friedrichsruhe chiar într’ună sensă, care ar eschide o înţelegere comună a Germaniei cu Italia în contra Franciei. Italienii, cjicfi foile ru* sescl, nu suntă mulţămiţl cu politica esterioră a lui Crispi şi cu atitudinea sa faţă cu Francia şi de aceea s’a grăbită elă a merge la Friedrichsruhe, spre a face ca atenţiunea Italiei să se concentreze în altă direcţiune. „Novoie Vremea“ susţine, că în Yiena se esagereză importanţa visitei lui Crispi; der ea nu va ave nici o influinţă seriâsă asupra mersului evenimenteloră europene, ci celă multă va contribui la întărirea posiţiunei ministerului actuală italiană. De altă părere este cjiarulă „No-vosti1*. Elă snsţine că liga de pace, plănueşte ceva în ascunsă şi că întâlnirile între Bismark, Crispi şi Kalnoky dovedescu că liga de pacâ desvăltă o viuă activitate. P6te că asemeni consideraţiunî au dată nascere faimei, că la Friedrichsruhe a fostă vorba de-o „împărţire a Mărei mediterane.u In totă casulă ceva se coce în ascunsă şi cine scie de unde va sări cea dintâiu scânteiă, care va da focă colosalului materială es-plosibilă grămădită în tdte părţile. Cine va fl urmaşul! lai Mort? încă nici nu se reciseră bine osă-mintele reposatului ministru de instrucţiune, şi foile de dincolo şi de dincoce de Laita şi aduseră scirî despre urma-şulă lui Trefort. Aşa o telegramă, ce’i s’a trimisă din Budapesta cflarului „Neues "Wiener Tagblatt", spune că clericalii ară voi să se numescă în loculă lui Trefort fostulă guvernatoră din Fiume şi actualul mareşal ală curţii contele Szapâry Geza, a cărui soţiă Teresia stă în strinse legături cu clericalii conservativi. Idea acestei candidaturi s’a concepută încă pe când Trefort era greu bolnavă. Tisza nicî-odată n’a fostă pentru acestă candidatură deşi pentru elă este de o mare însemnătate. Candidatulă său să cjice c’ar fi vicepreşedintele camerei magna-ţiloră şi corniţele supremă ală Comit* Szepes, contele Albin Csăky. Acesta a fostă îmbiată de mai multe orî cu por-tofoliulă ministerială. De-asemenea e vorba şi de contele Iosifă Zichy, care e înrudită cu familia lui Tisza. Iu ce privesce pe Albert Berzemczy, secretarulă de stată de acum, nu se crede că elă va pute fi următorulă lui Trefort, căci omă tineră fiindă nu se pricepe la aceea, ca să-şi creeze ore-care partidă în dietă. Cu tote astea afacerile ministerului de culte şi instrucţiune le va conduce elă câtva timpă şi depinde dela urmaşulă lui Trefort, că mai remâne-va elă în postulă de secretară de stată orî ba ? Decă va fi numită Szapâry, posiţia lui e ameninţată, er decă Csâky va ocupa loculă lui Trefort, atunci se crede, că ră-mânarea lui în postă este sigură. In cestiunea limbei. „Egyetertesu dela 27 Augustă, în-registrândă scirea, că tinerii Maghiari din Neuhăusel (Novezamki, Ersekujvar) cari suntă assentaţî în armată, suntă provocaţi a se presenta la regimentă prin hârtii compuse în limba germană şi slavă, face următorea semnificativă ob-servaţiune: „Scimă, ce e dreptă, că cei dela miliţiă nu-şî pre bată capulă să scie un-de-lă dore pe Maghiară, der chiar inte-resulă loră propriu ar cere celu puţină ca ei să nu împedece esecutarea ordinului loră, comunicândă cu Maghiarii (par’ că tinerii dela Novezamki suntă totă Maghiari! — R. G.) într’o limbă necunoscută. Decă în urma acesta tenărulă obligată la serviciul militar nu se presen-teză la terminulă, când a fostă citată, loră înşi-le au a-şî ascrie acesta şi în loculă celui „fugită“ potă să aresteze atunci pe acela, care trimite tineriloră maghiari citaţiunl scrise în limba germană şi slovacă.u Acesta ne aduce aminte de prover-;btilă: „dî-i mamă guşată, ca să nu-ţî a--pSECkla I$îceu. Par’că Ungurii o facă mai bine cu unguresca loră decâtă Nemţii din armată cu nemţesca. P’aici se întâmplă că ’i se vinde şi casa bietului ţerană fără să scie de ce pentrucă n’a în-ţelesă ni mi că din hârtiile ungurescl ce i s’au înmânată. IDIIST Din Constantinopolă sosesce scirea, că în ministeriulă de-acolo se voră face schimbări. Munir-paşa, actualmente ministru de interne, va fi numită ministru de finance, er loculă seu îlă va ocupa Djevdet-paşa, ministrulă de justiţiă de a-cum; Riza-paşa va fi numită ministru de justiţiă şi culte. Chiar şi în ministerialei de esteme se voră face schimbări; ba după cum se vorbesce şi posiţia marelui visiră Kiamil este ameninţată. Os-man-paşa să fi convinsă pe sultanulă, că marele vizir în afacerea Massauahului precum şi în trebile finanţeloră, a împrumutului şi cea a căiloră ferate orientale din Rumelia, nu s’ar fi purtată cu destulă energiă. Sultanulă Abdul-Hamid să se fi şi hotărâtă a-şl lua ună altă mare viziră în loculă lui Kiamil. * piarulă „Riformau din Roma spe-reză, că întrevederea miniştriloră Krispi şi Kalnoky va face odată pentru totde-una finită comentareloră ce s’au scrisă asupra întelnirei din Friedrichsruhe. Prin întâlnirea dela Eger s’a constatată, că Italia şi Austro- Ungaria suntu de o părere cu privire la diferitele cestiunî ce preocupă Europa. Din amândouă întrevederile, încheie „Riformau, nu va re sulta nimică despre ce ar ave a se plânge Europa. * Mobilisarea de probă a câtorva corăbii cuirassate francese în portulă dela Toulon a produsă în Italia câtă şi în Germania orecare nelinişte. E vorba adecă de a se pune optă corăbii cuirassate din reservă în stare de manevrare spre a face ună eserciţiu de dece dile la insulele Hyeres. Nu înţelegemă der de ce se fi produsă acestă mobilisare de probă atâta nelinişce! * Corespondentulă „N. Fr. Presseu a avută la Eger o mică convorbire cu secretarulu contelui Kalnoky, contele Vydenbruck. Acesta dise că întâlnirea miniştriloră este ună actă de curtoasiă şi ună semnă, că bunele raporturi dintre Italia şi Austria continuă. In urma călătoriei regelui Umberto la manevre, Crispi se grăbi a se reîntorce la Roma şi nu mai putu face contelui Kalnoky visita în Yiena; de aceea s’a şi făcută întâlnirea la Eger. Nu s’au luat înţelegeri şi hotărîrl politice şi nici cestiunea de Masauah, nici conflictulă italiano-francesă n’au fostă obiectulă con-vorbiriloră în Friedrichsruhe. Alianţa triplă este însă acjî mai strînsă şi mai tare ca vreodată. SOIRILE BILEI. Etă şi programulu Comitetului aran-giatoră ală adunărei Societăţii pentru fondu de teatru română, ce se va ţine la 15 şi 16 Septemvre în Lugoşă: In ajunulă adunării generale, se va ţine o seră de cunoscinţă în otelulă „Concor-diau cu ospeţii sosiţi. In fliua urmă-tore, la 15 Septemvre, se va asculta liturghia în biserica gr. or. şi gr. c., a-poi va urma deschiderea adunării generale, cu formalităţile obicinuite şi conformă programei statorite de comitetulă Societăţii; după amedă comisiunile alese voră lucra; sera se va da o representa-ţiune teatrală şi concertă, după care va urma cina comună în „ Concordia. “ A doua cji se va ţine a doua şedinţă a a-dunării, după care va fi ună banchetă er după banchetă se va asculta emularea coruriloră vocale din poporă şi ună juriu va împărţi premiile. Serbările se voră încheia sera printr’ună bală. * * * Procesulu de pressă ală revistei ,,Romaenische Revueu se va pertracta la 30 Augustă înaintea tribunalului cu juraţi din Aradă. Autorul Q arti cuiului încriminată este, după cum scimă, d-lă Ştefană Albu, învăţătoră în Reşiţa. * * * Din Bucovina sosesce trista scire, că deputatulă română Isidoră de Zotta, preşedintele districtului Suceva, a răposată în 25 1. c. în acelaşă oraşă. Elă a fostă representantulă comuneloră rurale RădăuţI-Suceva şi a făcută parte în parlamentă din clubulă centrului dreptă. * * * Cetimă în „Românulău: Ni se spune într’ună modă sigură, că M. S. Regina României lucrezâ acuma la o piesă teatrală, ală cărui subiectă l’a luată din timpulă cruciateloră. * * * La înmormântarea ministrului Au-gustină Trefort ţinu, după binecuvântarea cadavrului în vestibululă acadamiei ungurescl, canoniculă Fraknoi, secret, gen. ală academiei, ună discursă din care es-tragemă următorulă pasagiu caracteristică: ....Şi Provedinţa a binecuvântată străduinţele tale. Pe când bărbaţii glorioşi, cari înainte de tine se însufleţiau dş-acele scopuri, n’au putută decâtă să pregătescă terâmulă, seu să pună pietrile fundamentale, ţie ţl-a fostă dată de-a deveni marele architectă ală edificiului cul-turei naţionale; pentru-că ideiloră tale înalte şi zelului tău, înflăcărată, i-a stată la disposiţiă ună şiră forte lungă de ani, mijlocele puterei. Cu ajutorulă acestei puteri curagiulă tău, ce nu cunoscea desperare şi puterea ta de activitate neobosită au creată nisce instituţiiml, cari pe lângă aceea că au pusă la locă ceea ce s’a fostă negligiată sute de ani, portă înşine condiţiunile unei puteri de vieţă seculare. De aceea mulţămimă Prove-dinţei că te-amă putută poseda....“ — Yiitorulă va arăta ce felă de architectă a fostă Trefort şi decă nu cumva a clădită cea clădită numai pe năsipă. * * * Concertulă de Sâmbătă ală d-lui L. Wiest, profesoră la Conservatorulă din Bucurescî, dată în sala Otelului Nr. I de aici, nu a fostă cercetată aşa precum a meritată. D-lă Wiest scie să producă cu violina sa efecte surprinflătore şi cu tote că este deja forte înaintată în etate, nu şl-a pierdută încă vioiciunea şi ela-nulă tinereţeloră în predarea celoră mai grele piese. Fragmentele din opera GAZETA TRANSILVANIEI. / --------------------------------' / Nr, 180________________________________ „Faustu, piesa „Stâna României “ şi mai alesă „Doina1* şi „Sârbau le-a esecutată v eter anulă artistă c’o facilitate şi bravură extraordinară şi a şi fostă întâmpinată cu cele mai vii aplause. * * * In 26 1. c. a murită secretarulă camerei comerciale din Braşovă, advoca-tulă Ioană Hmtz, în etate de 73 anî. Răposatulă a fostă unulă din cei mai activi şi capabili bărbaţi ai Saşiloră de aici. Elă s’a distinsă în deosebi prin scrierile sale eminente în cestiunl industriale şi economice, precum şi ca bună jurisconsultă. Camera comercială pierde într’însulă o putere greu de înlocuită. * * * Se cjice, că închisârea de stătu din Vaţu se va strămuta la Seghedinu, unde se va construi pentru scopulă acesta ună nou edificiu. * * * In 23 L c. a fostă mare focă în Sebeşă tocmai în suburbiulă română. Au arsă vr’o 50 de gazde. Causa incendiului nu e cunoscută. * * * Se anunţă din Cluşiu, că intendan-tulă teatrului naţională de-acolo a cerută să se mărescă subvenţia teatrului spre a se putâ susţine o operă stabilă în Cluşiu. — Timpulă, cjice ironice „S. T.,“ e bine alesă, căci ce mai importă câteva mii de florini, când se facă datorii cu milionele? * * * In Aghirişă aprăpe de Cluşiu ună locuitoră din Budapesta a înfiinţată o fabrică de ipsos (ghipsă) cu ună capitală de 50.000 de fl. Fabrica să <^ice, dispune de ună isvoră bogată de materială brută. * ♦ * Despărţemintulu I, ală Braşovului şi Treiscauneloră, alu Associatiunei transilvane îşi va ţine adunarea generală Duminecă în 28 Augustă st. n., er nu în 22 Augustă, precum din erore s’a publicată în nr. 178 ală foiei nostre. * * * Congresulă de dreptă comerciala din Berna se deschide săptămâna viitore. România este representată la acestă con-gresă de cătră d. Al. Degrca1 consilieră la Curtea de Casaţiă. * * * UnulQ din ţăranii din România, cari au fostă muşcaţi de lupulu turbata din judeţulă Putna, a murită în spitalulă Brâncovenescă din Bucurescl. Ceilalţi 13 ţărani se află multă mai bine şi mergă spre vindecare. * * * Agiulii în România a scă4ută la 5°/0, câteva luni înainte de asta era 14 şi chiar 17°/0. FOLLETONULtr „GAZ. TRANS.“ Amintiri din jiibeiria flnpă 1848. de ionO ghica. (Fine.) Nr. IV. Nicolae Bălccscu lui Ionă Ghica la Con-stantinopolu. Bucurescî, 18 (80) Iulie 1848. Iubite Ghica, „Cu venirea Răşcanului acolo, d’abia „am vreme să-ţi scriu vr’o câte-va rîn-„durl. Aicea suntemă liniştiţi de mai „multe «iile, de când adecă ne-am întor.să „în Capitală erăşl (3 Iulie). Reacţionari „sunt destui şi în totă ţera, der i-am cam „speriată cu vorba, deşi nu în faptă. „Poporală îlă câştigâmă din di în cji mai „multă. Negustorimea totă din Bucu-„rescî este revoluţionară. Reacţionarii „însă totă cam comploteză. Nădăjduimă „acuma în venirea lui Soleiman-Paşa. „Acesta mâne vine la Giurgiu dela Rus-„ciucă. Elă ne asigură, că ne va fi în „favoră. Nădăjduimă că nici oşteni tur-„cescl nu voră veni în ţeră. Oştile ru-„sescî se tragă din Moldova. Nădăjduimă „că nl-a merge bine. Amă dată afară „legea alegeriloră. Ţl-am trimesă, suntă Delimitarea graniţelor!! Circulara ministrului, afacerilor!! streine din România adresată d-l6ră prefecţi a-i jude-ţeloră limitrofe cu Austrd-Ungaria. Domnule prefecţii! Departamentulă meu a primită de câtva timpă mai multe plângeri din partea propiietariloră seu arendaşiloră de moşii situate pe frontiera ţârei despre Austro-Ungaria, vătjendă că noua liniă a frontierei nu se potrivesce în multe părţi cu limitele trase prin actele, planurile şi alte documente ce posedă, ei au cre4ută că se compromite dreptulă de proprietate seu posesiune asupra bu-căţiloră de pământă cari le-au stăpânit şi cari rămână dincolo de hotară. Dorindă a face să dispară ori ce nedumerire în acâstă privinţă, nu credă de prisosă a vă reaminti cuprinsulă art. X şi XI din convencţiunea de dilimi-tare între România şi Austro-Ungaria încheiată anulă trecută. Art. X. Se înţelege, că presenta con-venţiune nu pote aduce prejudicii drep-turiloră private actuale ale proprietari-loră aceloră imobile, cari trecă, în totală seu în parte, dintr’o ţeră într’alta în ceea ce se atinge de drepturile de posesiune şi de liberă disposiţiune ale acestoră imobile. Cu tote acestea, ori de câte ori ună imobilă de categoria acesta ar trebui să trecă în mânile unui nou proprietară prin vemlare, schimbă, donaţiune său legată, statulă pe teritorulă căruia se află situată imobilulă va avea ună dreptă de preemţiune şi va putea să dobândescă acelă imobilă, plătindă preţulă normală care se va determina după valorea pământului în localitato, de câtră arbitrii numiţi de ambele părţi interesate şi în casă de neînţelegere între arbitrii de cătră tribunalulă unde se află situată imobilulă, care se va pronunţa asupra con-testaţiunei. Art. XI. Proprietarii imobileloră, despre cari se face menţiune în articu-lulă precedenta, voră fi trataţi în ceea ce privesce aceste posesiuni, după principiile cele mai liberale, adecă aceşti proprietari mixtl, servitorii loră şi locuitorii voră avea dreptulă de a trece ori când, cu instrumentele de arată, cu vitele, cu uneltele loră, etc. etc., dintr’o parte a propietăţii, tăiată astfelă de fruntariă, în cealalta, fără a ţinea semă de deosebirea de suveranitate; totă astfelă voră putea transporta dela ună loc la altul recoltele loră, vitele loră şi tote produsele solului, în stare brută seu preparate, fără împiedecare şi fără plata vre-unui dreptă ore-care. Acestă favăre este totuşi restrînsă la produsele teritoriului, astfelă tăiată de linia de demarmaţiune, fără a esclude perceperea impositeloră directe ale a-cestoră imobile. Beneficienţii acestei imunităţi voră trebui să aibă totdeuna cu dânşii ună certificată permanentă, constătătoră de individualitatea şi calitatea loră care se porte viza autorităţiloră celoră două ţări şi pe care să-lă potă presenta la ori ce cerere autorităţei de fruntariă. Acestă „vr’o trei 4ile? bani şi scrisori. Lucreză „cu activitate acolo, ca să dobândimă „recunoscerea Constituţiei. Numai prin „acesta scăpămă revoluţia şi biruimă totă „reacţia. „Adio, iubite Chica. Scrie-mi mai dasă. „Salutare şi Frăţiă N. Bălcescu. „De va ave trebuinţă Răşcanu de „ceva acolo, ajută-lă. Complimente dela „Teii şi Golesc! şi toţi ceialalţî.u Nr. V. C. A. Bosetti lui Ionii Ghica la Con-stantinopolu. 30 Iulie (12 Augustă) 1848. „ Cher ami, „Nu ţl-am scrisă pănă acum, căci „crede că nu am putută ; au trecută 4ile „şi nopţi întregi fără să viu acasă şi „pănă acum chiar dela 8 Iunie, de când „căpitană Costache m’a mutată în ca-„sarmă, şi pănă mai alaltăieri, socotindă „peste totă, n’am vorbită cu biata Maria „mea 60 de minute. Lipsa ta am sim-„ţit’o atâtă de multă în câtă de 10 ori „pe fiă-care 4i 4iceanrih unde este Ionă. „Ţera a fostă gata pentru revoluţia „însă din nenorocire nu suntă omeni, nu „suntă omeni mai vîrtosă cu capacitate. „Omenii ce alcătuiau guvernulă aveau certificată, precum şi viza lui nu voră fi supuse la nici o taxă. Precum vedeţi, d-le prefectă, dorinţa ambeloră guverne a fostă de a se respecta drepturile de proprietate şi posesiune asupra părţiloră de teritoriu, cari au trecută sub stăpânirea Statului vecină, precum şi de a înlesni pe câtă se pote exploatarea aceloră bucăţi de pă-mântă de cătră proprietarii loră rămaşi în ţâră. Veţi bine-voi, d-le prefectă, să luaţi disposiţiunile ce veţi crede mai nimerite pentru ca toţi locuitorii comuneloră învecinate cu frontiera să fie puşi în cu-noscinţă de cele de mai susă. Acestă publicitate va fi celă mai bună mijlocă pentru ca, dispărândă nedumeririle ce mai potă exista, să se previe ort-ce contestaţiunl. In privinţa părţiloră de pământă din Bucovina şi Transilvania trecute în stăpânirea Statului română, şi asupra cărora drepturile de posesiune ale proprie-tariloră loră, domiciliaţi în Austro-Ungaria, urmeză a rămâne neatinse. Yă rogă să daţi autorităţiloră administrative, dependinţe de acestă prefectură, ordine severe ca să veghieze la stricta aplicare a susă citateloră articole din convenţiunea de delimitare, spre a preîntâmpina orice plângere din partea veciniloră noştri. Primiţi, vă rogă d-le prefectă, asi • gurarea distinsei mele consideraţiunl. Ministru P. P. Carpii. Recolta Ungariei în 1888. In întrega Ungariă au fostă în a-nulă acesta sămănate cu grâu 2.912,371 hectare pămentă. O parte din acestă teritoriu a suferită prin inundaţii, der n’a suferită în aşa măsură mare, ca întrega recoltă să fiă nimicită. Din a-cestă teritoriu 641/2°/f) au dată o recoltă mai bună ca de mijlocă, 27% de mijlocă, er 872% mai slabă ca de mijlocă. Productulă grâului în întrega Un-gariă trece ca 3% milione de hectolitre peste productulă unei recolte de mijlocă. Calitatea grâului încă se pote Ţice în mare parte, că e mai bună decâtă de mijlocă. Unde recolta grâului a fostă mai puţină în cantitate, acolo şi în calitate a fostă mai rea. Cu săcară au fostă sămănate în în-tregă Ungaria 1.411,570 hectare; dintre acestea 11% au dată o recoltă mai bună ca de mijlocă, 140/0 de mijlocă, 75% mai puţină ca de mijlocă. întrega recoltă este cu 2% milione hectolitre mai puţină ca de mijlocă; calitatea însă e mai bună ca de mijlocă. Cu orz au fost sămănate în întrega Ungariă 1.048,981 hectare; din acestea 6% au dată o recoltă mai bună ca de mij- „capacitate, de detruire, mains non pas „celle de construire. Nu socoti, că mă „scotă şi pe mine din acestă numără, „căci cu tote că scii că,-ţi mâncămă urechile cu: „Cândoiufi guvernă provizoriu “, nici-odată nu am fostă atâtă de „prostă incâtă să nu cunoscă că nu am „capacitate de a guverna. Nu voescă „să acusu pe nimenea, der am desăvârşita convicţiă că, decă acestă guvernă „se compunea de alţi omeni, ţera era „scăpată. Crede că inima mea n’a sim-„ţită ună minută măcară bucuria libertăţii din pricina acesta. „Der să le lăsămă acestea; a se la-„menta cine-va de cele trecute, este o „pierdere de timpă. „In câteva vorbe să-ţi spună eu cum „stămă. După o stăruinţă a Turcilorfi „de 10 4ile> decă nu va fi şi mai multă, „s’a alesă ună guvernă de 6 membri „sub numele de Locotenenţa Domnescă ; „să lăsămă că şi aci a fostă o escama-„toriă. Acestă guvernă, îndată după ce-„rerea prin graiu ală unui Tinghir-Effendi, „trimisulă lui Soleiman-Paşa, carele a „profitată de poltroneria lui Eliad şi ca-„rele a înduplecată şi pe ceilalţi, Locotenenţa a făcută o publicaţiă în care „4ice : „Les nouvelles institutions demandees „par le peuple Valacque ne seront en „vigueur qu’apres l’approbation de S. E. 1888. locă, 11% de mijlocă şi 83% mai slabă ca de mijlocă. Cantitatea a fostă peste totă ca ,272 milione mai puţină ca de mijlocă. Nici după cualitate orzulă n’a dată în anulă acesta o recoltă mulţâ-mitore. Ovăsulă încă n’a corăspunsă aştep-tăriloră. Din 1.159,671 hectare sămănate cu ovăsă, 14% au dată o recoltă mai bună ca de mijlocă, 30% de mijlocă şi 56% mai slabă ca de mijlocă. Recolta peste totă a fostă cu 3 milione mai puţină ca de mijlocă. Ovăsulă în mare parte este bună, der nu e destulă de greu. Cucuruzulă este bună; asemenea suntă bune şi păstăiosele. Cartofii însă suntă puţini atâtă în Ungaria câtă şi în Austria. Ungaria şi Austria împreună voră pute esporta în anulă acesta 4—5 milione măjl metrice grâu, 2%—3 milione m. m. orză. Din săcară şi ovăsă nu voră pute esporta nîmică. Corespondenta „Gazetei Transilvaniei: B. Memorii, 22 Aug. 1888. Cu plăcere venimă a Yă încunos-ciinţa despre decursulă şi cercetarea petrecerei de veră ţinută la Memorii în 5 Aug. a. c. A fostă forte bine cercetată acestă petrecere, a cărei începută s’a făcută în anulă trecută. Costumulă naţională din deosebite ţinuturi românesc!, precum someşenescă, bârgăonescă, târgovenescă etc. precum şi celă împrumutată din România. a fostă spre plăcuta surprindere a tuturora forte bine representată ceea ce face ondre femeiloră şi feteloră române. Mulţămită se aduce pre stimaţiloră domni şi domne, cari din depărtări considerabile de 50 şi 60 chilometri au a-lergată a lua parte la acestă modestă petrecere curat românescă, ceea ce pe subscrisul comitetă îlă încuragiază, ca în anulă venitoră să întocmescă totă aşa, decă nu cumva şi mai ffumosă acestă petrecere la care crede că va fi întîmpinată şi atunci de binevoitorulă sprijină alu onor. publică din jurulă Monorului şi alte ţinuturi. Incassarea a fostă de 72 fl. 10 cr. cu supra solvirf din partea mai multoră stimate familii, precum şi ună ofertă de 2 fl. din partea dlui preotă N. Nicolescu din Mesterhaza, apoi una ordine de dansă lucrată cu multă gustă de pictorii Ioană Baciu preotă română în Şioimu-şiu şi colaboratorulă său Torok, cărora li se aduce mulţămită cea mai mare. Spesele au fostă 55 fl. 80 cr., cari subtragendu-se din suma incursă, rămâne ună venită curată de 16 fl. 30 cr. destinată în favorulă înfiinţânde-i scole de fetiţe din Monoră. Comitetu Iii a rangia torn. întâmplări diferite. Muşcaţi de animale sălbatice. In comuna Veszto din comitatulă Bekes, în „Suleiman-Pacha et la sanction de S. H. „le Sultan.“ „Ce să facemă noi? să-i dămă josă „şi sub judecată? să face istoriă mare „pe câmpulă Filaretului; der adunându-i „după obiceiulă ce avemfi vr’o 6 — 7 mii „omeni îi aduserămă din vorbă şi protestară în potriva acelei proclamaţii. „Apoi fiindă şi Soleiman-Paşa, a cerută „se fiă aleşi numai trei membri şi nu-„mai din miniştrii. Se alese îndată N. „Golescu, Eliadă şi Tellu, şi popotulă „veni la paiaţă şi le 4ise : Nu aveţi voiă „se înstrăinaţi nici unulă din drepturile „nostre, căci la dinpotrivă, noi vomă „protesta şi nu vomă recunosce acea „lucrare. „Peste câteva cesurl după acesta, „acestă nou guvernă, republică acea a-„furisită proclamaţia, însă trage numai 6 „esemplare. „Noi der, ca să nu pierdemă totă „ce avemă mai scumpă, umblămă acum „se facemă ună protestă din partea „poporului iscălită, prin care să anulămă „acea hârtia nenorocită. „Etă, drpgulă meu, trista stare în „care ne aflămă. Silesce-te tu celă pu-„ţină să scapi biata ţeră, căci noi sun-„temă ticăloşii ticăloşiloru. La revedere, „scrie mai desă. „Mes respects â M-me Ghicari C. A. Rosetti. Nr. i80 GAZETĂ TRANSILVANIEI. Jngaria, 4 copii au foştii muşcaţi de soft câne turbaţii. Cânele., a foştii omo-rîttt şi la secţionarea lui nu s a putută constata, că în adevâră ax fi fostă turbată, cu tote acestea însă copiii au fostă snpuşl cu toţii curei medicale. Unulă din copii, în etate de 9 ani, amuritfl la 11 1. c. după o suferinţă groznică de 3 c}ile. La 17 1. c. fisolgăbirăulă respectivă raporta fişpanului, că ceilalţi 3 copii nu pară a fi în nici ună periCulă, dâr abia trecură câteva cjile şi în 20 1. c. muri ală 2-lea copilă; ceilalţi 2 copii, cari au mai rămasă încă în viăţă, se află într’o stare forte îngrijitore. „Epooa“ anunţă, că au fostă muşcaţi de ună lupă turbată 7 ţărani din comuna Iveşti în România. S’au luată disposiţii pentru transportarea acestora nenorociţi în institutulă baotereologică ală d-lui dr. Babeşă din Bucurescl. Literatură. Despre Iritomie. Tesă pentru doc-torată în medicină şi chirurgiă, de Ioană I. Popoviciu, bacalaureată în litere şi sciinţe. Bucurescl 1888. — Tesa acesta a fostă presentată de d-lă Popoviciu facultăţii de medicină din Bucurescl şi o-piniunile expuse în ea din partea d-lui autoră suntă de interesă mai vertosă pentru medicii specialişti în oculistică. Manuală din legile despre usură (că-mătărniciă.) Sub titlulă acesta a eşită de sub ţipară în tipografia . diecesană din Caransebeşă o mică broşură, care este de mare interesă pentru poporulă nostru din punctulă de vedere economică şi care cuprinde şi textulă originală ală legiloră din 1877 art. VIII şi din 1883 art. XXV tradusă în limba românescă cu explicări. Autorulă este d-lă Pavelă Botariu, redactoră şi advocată în Ti-mişora. Preţulă unui esemplară 15 cr. Tarnnlu Colţia flio Bscrnci. Cu ocasiunea dărîmării turnului Colţea din Bucurescl s’a mai aflată ună mică clopotă, pe care nu se află altă inscripţiune decâtă numele fabricantului : A. Boemches şi anulă 1808. 0 girlandă se află în partea de susă, de jură împrejură. Pe celalaltfi clopotă, despre care amă amintită că s’a aflată în turnulă Colţea, se află din vorbă în vorbă ur-mătorea inscripţiă în limba latină: „Acestă mare clopotă s’a turnată „în cinstea s. Treime a trei IerarchI Ioan, „Vasile şi G-rigore, de cătră marele spă-_tară Mihailă Cantacuzino, la anulă *1715. - C. B. D. P. „Acestă clopotă a cursă prin focă „şi s’a turnată de Iohannes Baptista -Dival în Viena în anulă 1815.u Afară de aceste inscripţii este şi r o pnjeră auştriacă şi sfinţii. Ioauft,.. Gri-gore şi Vasile. Cu privire la însemnătatea istorică a clopotului din turnulă Colţea, „Naţiunea u scrie între altele: La suirea pe tronă ală lui G-eorge Bibescu, clopotulă Colţei a jucată ună rolă însemnată. Acestă clopotă căcfută pe timpulă cutremurului celui mare, sta părăsită într’ună maidană din faţa turnului, cam pe loculăunde e clădită a P Pluguri-Rayol patent, ale lui SCHLICK. Pluguri cu unti ferii originale Sclllick şi T7"5-cLa/ts, Unelte agricole, grape, farîmători de bulgări, sfieli, maşîal psatra aastl â® sfăsla, featâsg i® prasM, (cucuruzii.) Msri psatra flrisafcS. G-amitiixI cLe txeiexa/tiă. cu vapoiii îşi cu. ^râitej-u. (C3-opel). Mori pentru curăţită, Mori pentru măcinată. Părţi aparţinetore de tote sistemele de pluguri pentru reservă se află la depositu. Preţurile cele mai eftine. — Condiţiunile de plată forte favorabile. — Preţuri-Curente la cerere gratis şi franco. OBS Ne onorămă a aduce la cunoscinţa p. t. D-loră Clienţi, că de şi amă mutată partea cea mai mare a birouriloră nostre ce se aflau în Budapesta VE., Waitzner-Boulevard No. 57, în etablisementulă fabricei nostre afiătoră: Budapesta, VI., Ăussere Waitznerstrasse Nru 1696—99, totuşi susţinemă în interesulă şi pentru comoditatea onor. d-nl clienţi ună birou în oraşă, în localitatea de pănă acum, unde să află ună de-posită cu tote productele nostre de obiecte pentru codiri şi de maşini agricole. Cu înaltă stimă Direcţia turnătoriei de ferii şi a fabricei de maşini a Ini Schlick, societate pe acţii. 28,18—10 Gimstige Gelddarlehen erhalten selbstândige Personen, welche eine ordentliche Jahres-wolinang und regelmâssigen Verdienst oder Einkommen haben und zw. Gewerbetreibende, Kaufleute, Beamte, Offiziere, Priyatiers, Grundbesitzer u. s. w. je nach Verhaltniss von 50 fl. bis 1000 fl. als Personalkredit gegen leichte monatliche oder dreimonatliche Abzahlung mit 6°/0 Verzinsung. Auf grundbiiclierliche Intabulation gegen 472% und 5% auf Amortisation oder obne solcbe. Nâhere Auskunft ertheilt: G. A. STEINER, Budapest Gr. Kârolyi-utcza 12. Brieflichen Anfragen sind 3 Stuck Briefmarken beizuschliessen. catrcunst. Pentru postulu de înv&ţătore la scdla grăniţerescă din Voila, comitatulu Făgăraşului, cu salariu anuală de 300 fl. v. a. apoi cuar-tiru şi lemne de focă, prin acesta pănă la 4 Septemvre st. n. a. c. se escrie concursă. Reflectantele pănă la terminulă de susă au sd-şî subştemă su-plicele loră instruite cu documentele necesare la Comitetnlu administratorii de fonduln şi scdlele foştilorn grăniţerl din reg. rom. I la Sibiiu. CIRCUL ENDERS la p6rta dela Strada Vămei. si în t6te filele MARE PRODUCfiUNE CU NOU PROGRAM în arta mai înaltă de călărită, dresare de cai, gimnastică şi pantomimi Trupa constă din 30 persdne (dame şi bărbaţi). Orchestra propriă şi 20 cai dresaţi Preţulă locuriloru: I. locă 60 cr., II. locă 40 cr., III. locă 30 cr., Galeriă 15 cr. Inceputulu producţiunei după 8 ore. In tote (Jilele producţiune. Dumineca 2 producţium la 4 ore şi s6ra la 8 ore. si A III I. Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Plecarea trenurilor*: I. Dela Braşovd la Pesta: de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovu la Bucurescî: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecţl. II. Sosirea trenurilor*: t. Dela Pesta la Braşovă: de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ame4î. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucurescî la Braşovd: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjî. Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. Rugăm* pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponul* mandatului postai* şi numerii de pe fâşia sub care au primit* diarul* nostru până acuma. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei". Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.