Mea, AdmiRistraţlnift . BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori neirancaoe nu ce pri mescrt, Manusjnp e nu se re* fcrimi.il! Blronrile de ammcim: Sraţovlt, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescii în Vlena: HudolfMosse, ffaasensietn A Voffler ■ (Ott»Maas),Heinrick OchaUk, Alois Bemdl, M.Dukes, A.Oppelik.J. Dan-mbtrg; in Budapesta:A. V.Qold-btrg*r, Anton Met ei, Eckstein Bemat; t&Fraflkfkirt: G. L. Daule; in Ham-burg: A. Steiner. Preţală inserţiunilorft: o eeri& garmondâ pe o colină 6 cr. ai 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa şi învoială. Reclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. său 80 bani. Nr. 179. ■Gazeta* ieserin fle-care di- Abonamente pentru' Anstio-tmsaria Pe unii anii 12 fl., pe şăse luui 6 fl., pe trei luni 3 fl. Festin România şi străinătate: Pe unt! ană 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tdte ofi-oiele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori. Atoiamentnli pentru Braşoyn: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unu ană 10,fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Ou dusulă în casă: Pe unii anii 12 fl,, pe să se luni 6 fl,, pe trei luni 3 fl. tină esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani. At&tă, abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. BraşovH, Duminecă 14 (26) Anostii 1 1886. t i j î : Din eausa sf. sărbători de Luni, «JIarulii nn ra apâre pană Marţi sera. Braşovd, 13 Augusta st. v. 1888. Trecu şi tămbalaulu kultur-egyletistu pusu în scenă aici în cfilele de 19 şi 20 Aug. a. c., de cătră pretinşii propagatori ai cul-turei maghiare în Ardealu. Trecu aprdpe cu totulu nebăgată în semă de marea massă a poporaţiunei românesc! şi săsesc! a oraşului, cum trecă de multe or! neobservaţî pe timpulu mari-loru căldurî nisce strop! de pl6iă, car! nu schimbă nimicu din do-goreala Cu luni înainte se începură pregătirile pentru acesta adunare generală a kulturegyletului. Co-mitetulu filialei braşovene a acestei reuniuni de maghiarisare construise o programă grandidsă, după care venirea agitatoriloru kultur-egyletişt! în acestu oraşu avea sg se prefacă într’o veritabilă întrare triumfală. Arangiatorii în îngâmfarea lorii avuseră tristulu curagiu dea învita t6te reuniunile şi corpora-ţiunile săsesc! şi românesc! să a-siste la serbarea maghiari sători-loru de profesiune şi să ridice prin presenţa şi închinăciunile lorii strălucirea închipuitului lori triumfă. Scimu cam au răspunsă Saşii şi Românii braşoveni celoră ce le-au oferită ună rolă atâtă de ofensătoră şi umilitoră pentru glorificarea serbăriloră Kulturegyletului. „Pentru Kulturegyletişt! nu suntem ă acasă, “ c}iseră- ei, şi aşa a şi fostă. Românii şi Saşii au absentată cu desăvârşire şi n’au luată parte nici măcară ca privitor! la spectacolulă, ce l’au desfăşurată pe strade Knlturegyle-tiştii. Astfelă la tămbalaulu de Du- mineca trecută, au figurată şi ca actor! şi ca spectator!, esclusivă numai Maghiarii şi Secuii din localitate împreună cu afiliaţii loră jidov!, armeni etc. şi cu puţinii dspeţ! ungur! şi evrei, ce au sor-sită cu trenă separată. Sub astfelă de împrejurări se ’nţelege, că proiectata întrare triumfală în Braşovă a trebuită să tacă ună cumplită fiasco cu totă mulţimea de stâgurî şi cocarde unguresc!, ce le^împărţisera arangiatorii în modă risipitoră, Decă ar fi lipsită acestă po-voiu de steaguri precum şi ban-deriulă, compusă din vre-o sută de1 călăreţ! ciangăi din satele învecinate, dintre car! fiecare purta câte ună stegă în mână ba mulţ! şi câte două, s’ar fi cretţută cala sfată (casa vechia orăşenescă), unde s’au adunată Kulturegyletiştii, se ţine vre-o şedinţă estra-ordinară a consiliului comunală. Demonstraţiunea Kulturegyletului cu stegurile unguresc! este dealtmintrelea fdrte caracteristică pentru spiritulă de care se conduce şi scopurile şi tendinţele, ce le urmăresce acesta reuniune. Decă vr’ună Englesă or! Fran-cesă ar fi asistată la conductulă Kulturegyletistă de Duminecă şi ar fi văcjută ca mai fiăcare dintre-cei ce’lă compuneau purta câte ună stegă tricoloră, ar fi trebuită să credă, că-ş! serbâză aniversarea vreo societate pentru fabricaţiunea de steagurî. Se asigură mereu, că Kultur-egyletulă este o reuniune privată, şi ca urmăresce numai şi numai scopuri culturale. Ei bine, decă este aşa de ce se face atâta risipă cu stegurile tricolore la adunările ei? Inţelegemă ca o reuniune culturală să aibă insemnele sale cu simbolulă scopuriloră ce le urmă- resce; der nu înţelegemu ce lipsă are ea, decă urmăresce numai «copuri culturale, de a demonstra cu stegurile tricolore naţionale, earî se întrebuinţeză de ordinară 'numai la festivităţi şi conductur! cu caracteră politică. Şi cu atâtă mai vertosă se impune omului nepreocupată acestă părere, cu câtă aic! la noi stegulu tricoloră ungurescă nu este privită numai ca însemnă ală naţionalităţii maghiare, ci şi căînsemnă ală statului. Intrebămu der din nou: decă kulturegyletulă este o reuniune privată cu scopuri curată culturale de ce se demonstreză în modă atâtă de bătătoră la ochî cu tri-colorulă ungurescă? Or! ddră credă kulturegyletiştii, că decă nu va purta fiecare dintrînşii câte ună stegă „cultura maghiară “ nu va mai pute progresa? Fără îndoielă, că acesta trebue se fia credinţa Kulturegyletiştiloră decă ei şi prin spectaculele ce le arangeză voiescă să se presenteze nu ca 6menii păcii şi ai muncei ci ca stăpân! şi cuceritori. Astfelă voit’au ei să cucerescă şi Braşovulă, căci etă ce cetimă în articululă prin care codiţa Kulturegyletistă de aici, salută adunarea d© Duminecă: „Kulturegyletulă este însăşi ma-ghiarimea din Ardelă, cu care a întratu în Braşovu în triumfu statulu maghiară. “ Se adaugemă la acesta sutele de stegurî şi steguleţe unguresc! şi vomă ave tabloulă întregă ală nisuinţeloră Kulturegyletului. Tristă lucru decă statulă a a-junsă ca Kulturegyletulă să’lă introducă în oraşele din Ardelă! Der statulă a esistată aprăpe o miiă de an! şi fără de Kultur-egylet şi voră esista şi Românii şi Saşii încă mii de an! fără a ave lipsă de „cultura* ce o răspândesce acestă reuniune. Nu cu demonştraţiunî politice sub masca culturii se potă cuceri inimile popdreloră unui stată, ci numai prin * respectare reciprocă, echitate şi dreptate." Acesta ar trebui se şl-o însemneze odată pentru totdeuna kulturegyletiştii şi să nu mai facă atâta cheltuială cu stegurile tricolore. Erăşî s’au scandalisatii Ungurii. Din Debreţinii îi se scrie lui „Egye-tertes“, că ună nou „scandală£t s’a întâmplată acolo în sera cjilei de 28 Iulie. Anume oficerii din armata comună a re-gementului c. r. de infanteriă 39, ce se află staţionată în Debreţină, s’au adunată, împreună cu oficerii regimentului de hon-vecjî de acolo, la o cină comunăr de adio arangiată în ondrea generalului Van der Wense din incidentulă transferărei sale la Cernăuţi. Au luată parte la acestă cină chiar şi o parte din ofiţerii din Oradea mare. La cină era de faţă şi fiulă ministrului - preşedinte Colomană Tisza, care locuesoe în Oradea-mare şi care ca voluntară este caporală la husari. Când generalulă Van der Wense ţină ună toastă în limba germană, oficerii germani ce erau de faţă răspunseră cu strigăte de „Hoch*, în timpă ce oficerii maghiari strigară „EljenEljen-urile unguresc! însă au produsă o sensaţiă de sigură nu prea plăcută, în urma căreia a urmată o furtunosă emulaţiune a strigăteloră de „Hochu şi „Eljenu. De aci apoi au urmată în fine nisce incidente neplăcute, ale cărora urmări ară fi fostă de sigură şi mai neplăcute, decă nu s’ar fi prevenită pericululă prin o întrevenire plină de tactă. „Debreczenu scrie, că incidentulă acesta s’a repetată din nou în Debreţină cu ocasiunea cţilei onomastice a Maiestăţii Sale. Anume comandantulă de hon- FOILETONULtf „GAZ. TRANS.“ Despre gradinele de copii- Conferinţă ţinută la ateneulă din Craiova. (Fine.) Decă, onorabile domne şi onorabili domni, voiu fi reuşită în cele (ţi8© pănă aci a da o ideă, fiă câtă de palidă, despre scolele frdbeliane, numite grădini de copii: înainte de-a încheia trebue să adaugă, că influenţa ce ele exercită nu »e mărginesc© numai între zidurile localului loră. In ele, viitorele mame şi viitorele crescătore de copii potă câştiga cunoscinţele şi practica grelei şi delicatei loră misiuni. Grădina de copii e destinată a le servi de modelă şi a da astfelă familiei puteri şi ajutore nouă în crescerea copiiloră. Asemenea grădină de copii este chemată a îmbunătăţii educaţiunea din scdlă. nu numai prin aceea că pregătesc© pe viitorii elevi ai scolei, ci şi prin introducerea în scolă a sistemei frdbeliane de educaţiune. In trecută, şi la noi, cu puţine escepţiunl şi astăzi, scola are o faţă pre multă posomorită şi aspră. Pe când ea, ea templu ală educaţiunei, ar trebui să fiă loculă celă mai plăcută, şi orele de scolă să fiă ca o sărbătore pen- tru copii, aift ei nu află aci mai nimioft care să suridă naturei loră copilăresci, nu află decâtă asprimea datoriei şi adeseori asprimea şi mai mare a profesorului şi pedepsa pentru neîmplinirea ocu-ţiuniloră date. Acum au începută a se introduce şi în scole cântecile şi ocupa-ţiunile frdbeliane, împreună cu mijlocele de-a face instrucţiunea intuitivă şi practică. Şi în adevără, cum cfice (l_na Marenholte, binecuvântarea operei fro-beliane nu va fi deplină decâtă atunci, când ea se va întinde şi asupra familiei şi asupra scălei, când mama seu înlocu* itorea ei va putea să facă din familiă prima trâptă a grădinei de copii pănă la etatea de trei ani; şi când se voră fi Introdusă în scolă, pe lângă învăţă-mântulă intuitivă, şi elementele frdbeliane pentru cultura morală, estetică şi industrială a copiiloră, cum au începută a se face deja. Invăţământulă intuitivă, calcululă, geometria, desemnulă şi alte obiecte, suntă destinate a primi o reformă însemnată prin metodulă firdbe-liană. In generală sistema frdbeliană desvoltă cu deosebire propria activitate şi spiritulă de iniţiativă ală elevului; pe când, după sistemele de pănă acum, elevulQ rămâne mai multă pasivă, ca ună receptaculă menită a primi ceea ce i se dă său i se spune. Una din urmările cele bune ale marelui avântă, ce au luată astă(|î grădinile de copii, este şi reformarea idustriei pedagogice în facerea jucăriiloră de copii. Obiectele frdbeliane de jocă şi de ocupaţiune pentru copii au începută se înlăture, şi cu timpulă voră înlătura pe deplină şi pretutindeni jucăriile de pănă acum, atâtă de scumpe şi nefolo-sitore, cu care copii nu potă face nimic decâtă să le frângă. Când dai copilului o asemenea jucăriă, la începută se bucură, pentru că-lă împresioneză noutatea lucrului; însă a doua 41 s©u peste trei, patru ore, nu-i mai face nici o plăcere seu a sfărîmat’o deja. Pentru că trebuinţa lui nu este de-a se uita la jucă-, riâ, ci mai multă de-a se ocupa, de a-şl desvoltă activitatea cu ea. Pentru aceea în Germania, au începută a se da copiiloră, ca daruri de anulă nou şi în alte 4ile, cutii cu jocuri frdbeliane. Cea mai însemnată colecţiune de a-semenea jocuri este cea publicată de di-rectorulă Fellner, la Pichler în Viena, care sub titlu de Jocă şi lucruu cuprinde o seriă de 32 de jocuri frdbeliane, însoţite de esplicaţiunile loră. * * * Considerândă binefacerile grădinilor * de copii, credă, ddmneloră şi domniloră, că fiăcare din noi se bucură vă4ândă iniţiativa luată de guvernă prin noulă proiectă de lege asupra instrucţiunei de a introduce şi în ţera ndstră acestă in-stituţiune. Şi speră că guvemulă nu va rămânea singură pe acestă cale. La noi, pe câtă sciu, nu esistă pănă acum de câtă o singură scolă frobeliană română, acea înfiinţată de societatea pentru învăţătura poporului română, care se află alipită de scola normală a societăţii, în capitală, sub conducerea distinsului profesoră şi pedagogă d-nulă Dr Barbu Constantinescu; şi ună începută făcută din iniţiativă privată aici în Craiova. bi alte state mai tote grădinile de copii suntă înfiinţate şi susţinute de associaţiunl şi particulari. Numai în Austria, încă dela 1872, şi în Belgia şi Franţa în ultimii ani, a organisatti guvemulă prin lege asemenea instituţiunl. Speră deci, domneloră, — şi acesta atârnă mai alesă dela D-vostră, dela voinţa femeii culte, care când voesce ‘ pote mai multă decâtă guvernele stateloră, — speră că scola frăbeliană, acestă bine-făcâtore instituţiune, care e destinată a Nr. 17 9 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. vecjîj Vedo Jeno, toasta pentru Maiestatea Sa în limba germană. „Ofiţerii de honvecjî, scrie „Debreczenu, simţindu-se adencă vătămaţi în sentimentul^ lorii naţională, întâmpinară scandalulă cu adâncă tăcere şi cu indignare, ce li se pute ceti din faţă, şi nici o voce nu outezâ să strige „eljenu, când urnă distinsă oficeră dela honvecjl vătăma astfelă aşa de multă pe regele ungurescă. Tăcerea fu întreruptă de ună locotenentă, care striga unguresce „eljen a Kiralyu şi atunci strigară „eljena şi oficerii de honvezi. Aceste tote suntă semne că lăudata „bună înţelegere “ între armată şi hon-vec^ime e încă departe de a trece din sfera dorinţeloră ffumâse în a realităţii. SCIRILE PILEI. Scimă, că ună cancelistă din Caran-sebeşă avu obrăsnicia a insulta de mai multe ori pe dlă generală Traiană Doda. Fiindă trasă la răspundere, cancelistulă a mărturisită, că a fostă mituită cu 180 fi. de ună farmacistă spre $ comite insultările, şi că urzitorii intelectuali ai faptului suntă doi consilieri de tribunală. Aceştia negară. Judecătoria de cercă din Caransebeşă condamnă tptuşl pe can-celistă la 50 fi. amendă şi o lună în-chisore. Făcându-se însă recursă la tabla regâscă, acesta Va achitată. * * * In diarulă „Kolozsvâru s’a publicată o provocare a vice-preşedintelui reuniunei economice ardelenesc! Iosifă Szabo cătră posesorii de regalii ardelenescl: ca la casă când ar pute dovedi în modă demnă de creată, că adevăratulă loră venită din regală este mai mare decâtă cum s’a stabilită de cătră oficiu, să trimetă datele respective pe lângă o exactă calculare a venitului pănă la 31 Augustă a. c. la secretariatulă numitei reuniuni. Totodată învită vice-preşedintele Szabo pe posesorii de regalii ardeleni la confe-renţa ce se va ţine la 1 Septemvre st. n. a. c. în Cluşiu (sala comitatului) în afacerea rescumpărării regalieloră de cârciumărită, care conferenţă se va sfătui despre paşii ce suntă a se face spre a dobândi o desdaunare drâptă şi deplină. — Atragemă atenţiunea celoră interesaţi asupra acestoră paşi a-i reuniunei economice ardelene. * * * Pentru fondulă „Reuniunei veduveloră române Braşovă-Sâceleu ni-se spune, că a mai contribuită d-lă Constandină Ber- cariu 2 fi. şi d-ra E. P. 1 fi. * * * Clopotulă ce s’a scosă din turnulă Colţei, despre care amă făcută deja a- îmbunătăţi într’ună modă necugetată pănă astăcji educaţiunea tinerimei si prin-tr’însa civilisaţiunea şi sortea omenirii, va afla şi în patria nostră puterniculă sprijină ală associaţiuniloră şi că în specială Craiova nu va rămâne nici în acestă privinţă în urma altoră oraşe.*) („Conv. Literare^.) M. Strajanu. ■ Amintiri (lin pritiegia (lupă 1848. de . I0NU GHICA. (Urmare.) Dintre membrii guvernului provi-soriu, unulă mai cu sâmă era cunoscută de poporuiă de josă, de tinerime, de şcolari şi de negustorime. Ţinea de mai mulţi ani condeiulă românescă în mână ca literaţoră şi ca jurnalistă; mai alesă două satire de ocasiune, pline de spirită, „Măceşulău şi „Duhai, Duhai mă,“ îlă făcuse forţe populară. Elă eclipsase în guvernă pe ceilalţi doi colegi ai săi, *) După ţinerea acestei conferinţe aflai cu bucuriă, că în Iaşi s’a constituită o societate pentru înfiinţarea grădineloră de copii. Ar fi de dorită, ca acestă eseinplu se fiă, imitată pretutindenea; ca reformă' atâtă de necesară a educaţiunei naţionale, care nu se pote face decâtă pe încetulă, se începă dela temelia. M. S. mintire, mai portă şi următărea inscrip-ţiune, scrisă cu litere cirilice: „S’a aşe-4ată acestă clopotă în 4fi©le măritului ministru Mihailă Cantacuzină, întru a-mintirea sa şi a poporului său, în anulă mântuirei 7223.u * * * Ministeriulă de interne ală României va acorda spesele de dramă şi represen-taţiă d-lui dr. Victorii Babeşă, profesoră la facultatea de medicină din Bucureşcl şi directoră ală institutului de bactereo-logiă, spre a lua parte ea delegată ală guvernului la congresulu medicală, ce are a se ţine la Parisă pentru studiulă tuber-culosei. * * * Ună tînără română din Bucureşcl, d-lă Ch. Staicovicl, fiiulă d-lui comerciantă de acolo, Dim. Staicovicî, a obţinută cu mare succesă diploma şcolei superior* de comerciu din Parisă ocupândă în clas-sificaţiune loculă ală 4-lea între 23 de inşi. * * * Studenţii francesî, ca respunsă la săr-bările bologneze, la care au petrecută forte bine, au decisă să dea şi ei în a-nulă viitoră la Parisă, cu ocasia expo-siţiunii universale, nisce mari s&rbărl, la care să poftească pe toţi studenţii Europei. Studenţii italieni, dreptă revanşă, voră fi primiţi şi sărbătoriţi într’ună chip deosebită. * * * O tînără Română, d-şora Zoe Arionă, a trecută cu succesă esamenulă de bacalaureată în Parisă în litere (secţ. de fi-losofiă). D-ei a primită felicitările e-saminatoriloră. * * * Serbia se pregăteşce să ia parte la ' exposiţia universală din Parisă. Toţi pictorii şi sculptorii şerbi au declarată, că voră trimite tablouri şi statue. Depar-tamentulă drumuriloră de feră va trimite şi elă ună mare numără de obiecte, între cari mai multe tablouri ce represintă locurile pitoreşti şi muntose, prin care trecă liniile. Secţiunea domeniiloră face mari pregătiri sub direcţiunea d-lui Mi-hailovicî, ca să potă trămite o colecţiune de obiecte de economiă forestieră. S$ prevede, că colecţiunea acesta va fi forte interesantă. * * * Ni se împărtăşesce, că Tinerii universitari români din Braşovă, voră aran-gea la 27 Augustă st. v. o petrecere de dansă. Yenitulă curată este destinată pentru scopuri filantropice. — Atragemă atenţiunea publicului asupra acestoră ni-suinţe ale tinerimei şi le recomandămă sprijinului, ce-lă merită. * * * cari în tote ocasiunile îi cedau pasulă, personificase într’însulă totă meritulfi deş-teptărei naţionale. Invălită în manta albă, se arăta în publică escortată de o gardă compusă de vecini din mahalaua în care locuia, cei mai mulţi armeni şi rude. Cu câtă Caimacami noştri se îngâmfau mai multă, cu atâtă afacerile importante erau mai neglijate şi mai uitate, încâtă popularitatea locotenentei mergea de-crescendă, şi scădea pe totă 4iua în spi-ritulă omeniloră dotaţi cu simtă politică şi patriotică. Transcriu aci trei epistole ce amă primită la Constantinopolă în timpulă guvernului revoluţionară: Nr. III. Nicolae Bălcescu lui lonă Ghica la Constantinopolă. „Bucureşcl, 16 Iunie 1848. „Iubite Ghica, „Am primită vr’o două scrisori dela „tine din 11 şi 17 Iulie, afară de alte „două cifrate. N’am putută să-ţi scriu „de locă, din pricină că dela revoluţiă „încoce vremea ml-a lipsită de totă „spre a seri pentru treburile şi furtun ele „ce le-am avută. Ca să poţi înţelege „starea lucruriloră la noi, treime să sci „ce s’a urmată dela 11 pănă acum. Mă „voiu nevoi a ţi-le spune pe scurtă. Escursiune la Sinaia. Celoră ce vo-iescă a lua parte la acestă escursiune le facemă cunoscută, că trenulă separată va pleca din Braşovă în 4iua de S-ta Măriă, nu cum s’a anunţată la 5 ore 20 min. dimineţa, ci la 6 ore (după timpulă de Budapesta). Pentru acesta escursiune, la care s’au insinuată deja mulţi, biroulă orăşenescă de călătorii din locă (Strada Vămii 10) va primi şi abonări la prân-4ulă comună (Otelulă Kirchner în Sinaia) însă numai pănă Duminecă la 6rele 12 din 4i- fiemonstraţîiini anti-mashiare ? In şedinţa trecută a consiliului comunală din Braşovă membrulu Diick a interpelată pe primară din causă că clădirea primăriei de aici a fostă decorată cu ste-gurî unguresc! cu ocasiunea şedin-ţeloră Kulturegyletului, pre cândă o asemenea procedere nu s’a observată faţă cu nic! o altă reuniune din ţeră. Mai departe l’a întrebată de că are cunoscinţa despre aceea, că organe ale poliţiei au mersă din casă ’n casă provocândă pe proprietar! a-şî împodobi casele cu stindarde unguresc! ? Primarulă de Brennerberg a respunsă că clădirea primăriei a fostă decorată de 6-men! nechemaţi fără scirea lui. Aflândă că comisarulă de poliţie Szabo scie de acestă lucru l’a provocată ca în sera de 18 Augustă se depărteze stegurile de acolo. Szabo însă n’a urmată ordinului şi pentru aceea va fi trasă la răspundere. Piarele unguresc! suntă fărte înfuriate din causa acestui răspunsă susţinendă că elă implică o vătămare a stegului ungurescă. „Budp.-Hirlap“, cere o energică intervenire a guvernului din causa acesta (Jicendu că decă Polonii şi Alsaţianii ar fi demonstrată astfelă, agitatorii ar fi toţi puş! la umbră, apoi încheie aşa: „Rupeţ! drăguţiloră Saşi ste-gulă ungurescă, care v’a scutită 600 de anî; tu însă Coloman Tisza reculege-te şi lasă pe agitator! se semţa pumnnlă tău, ca celă puţină să nu se jăluescă în- zadară despre tirănia ungurescă!“ * Sub titlulu „Contra stindardului ungurescu“ cetimă în „Ellenzek“ dela 23 Augustă urmatorele: Saşii din Braşovă au atentată contra simbolului statului maghiară: contra „Revoluţia dela 11 a fostă cea mai „ffumosă ce s’a întâmplată vr’odată la „ună poporă. Cu o 4i înainte se aflase „revolta de peste Oltă; se aflase că în „mai multe locuri încă ţâra e în piciore, „cum la Prahova şi Vâlcea. Iuncărulă „Magheru, într’acea 4b după ame4ă, ci-„tesce proclamaţia în Lipscani; semna-„lulă prin clopote se dă şi poporală se „îndreptâză în grămadă cătră Paiaţă, „unde strigă mereu lui Vodă să iscă-„lâscă Constituţia. Cu o 4i înainte Vodă „fusese la casarmă şi poftise pe oştire „să-i apere Tronulă, şi ostaşii i-au disă „că ei voră apăra Constituţia, şi l’au „p ftiită şi pe dânsulă s’o primâscă. Vodă „a iscălită Constituţia, vă4endu-se silită „de poporă, numindu-şl şi ună nou mi-„nisteră dintre revoluţionari, anume: N. „Golescu, Eu, Tellă, Eliadă, Magheru, „St. Golescu şi Roset-Aga. Peste două „4ileînsă, Bibescu, demoralisată de totă „de cele ce se întâmplase, şl-a dată di-„misia. Atunci noi amă întocmită ună „guvernă provisoriu. La Mitropolitulă „se adunaseră boerii. Acolo amă mersă „şi noi cu poporală, şi amă proclamată „guvemulă, puindă pe Mitropolitulă ca „Preşedinte. A doua 4* avurămă sfinţirea steaguriloră şi jurământulă gvar-„dicl naţionale, a, armiei, a poporului, „în câmpulâ dela Filaretă, ce s’a numită „Câmpulă Libertăţii. îmi aduceam atunci „aminte, în acesta ffumosă solemnitate, „de 4iua aceea, când acum cinci ani „jurarămă noi patru inşi acolo întoc- stindardului naţională. Nu s’au îndes* tulită cu atâta, că cu ocasiunea sărbft-torirei „Kulturegyletu-ului s’au depărtată cu grămada din oraşă şi prin asâsta au demonstrată în modă idiotică contra ten-dinţeloră patriotice ale „Kulturegyletu-ului, ci au pornită din oficiu persecu-ţiune contra aceloră funcţionari poliţienesc!, cari au arborată stindardulă naţională pe spitalulă (?) orăşenescă. Prin urmare pe Saşi, adecă pe supuşii statului maghiară, i-a scandalisată arborarea stindardului pe edificiile publice şi pentru ofensa ce li s’a făcută prin acesta îşi caută satisfacţiune. Ei timbrâză ca criminalitate faptulă respec-tiveloră organe publice ale poliţiei şi pornescă cercetare disciplinară contra loră. Astfelă documenteză Saşii, că ei suntă cetăţenii statului maghiară şi că sâmtă împreună cu naţiunea, când acâsta sărbătoresce, se unescă cu ea, când acesta urmărindă esclusivă tendinţe culturale, lucrâză pentru binele comună ală tutu-roră cetăţeniloră din patriă. Astfelă de-monstreză ei în contra acelei reuniuni, cea dintâiu, care s’a grăbită a mântui industriaşii sasî din Braşovă, când aceştia erau ameninţaţi cu totală ruinare. De astădată ne mărginimă simpla-minte a înregistra faptulă, care este ună nou semnă despre necorigibilitatea loră şi documenteză în modă eclatantă ne-recunoscinţa şi nepatriotismulă lor. Vomă mai sta încă de vorbă cu Saşii din Braşovă, ■ dâr şi pănă atunci atragemă în prima liniă atenţiunea fişpanului conte Andreiu Bethlen asupra acestei nouă purtări scandalose a loră. Elă să le dea loră prima lecţiune. Are causă şi are putere pentru a-o face. întâmplări diferite. 0 sinucidere tăinuită. Cetimă în „Egyetertesu : In Piatra ună orăşelă din România sosi înainte de asta cu o săptămână, o fată frumosă şi elegantă îmbrăcată cam în etate de 20 ani. Ea îşi închiria o odaiă la o femeiă văduvă plătindă pe o lună înainte şi asigurândă pe gazda casei, că ea vine din Rusia şi se numesce A n a M i h a i 1 o v şi că va rămâne multă vreme în România. Trei 4ile de-arendulă ea nu voi să părăsescă odaia de locă ocupându-se cu romanulâ „Miserabiliiw de lui Victoră Hugo. După 4 4ile îşi angaja o birjă şi merse afară la câmpă la proprietatea lui Theodori. Ea sa recomanda bătrânului Theodori totă sub numele de Ana Mihaiiov şi-lă întreba, că nu cumva au rămasă după j mortea logofătului său Mihailă Mihailo- „mirea societăţii nostre care acum mântui „ţâra! Peste trei 4il0j sosiră şi membrii j „de peste Oltă. In lipsa loră, spre a j „ţinâ bună rânduiâlă în oştire, noi fâcu-„rămă o mare greşâlă, căci lăsarămă pe „Odobescu ca ministru şi pe Solomonft „în capulă regimentului din Capitală „ Cum a venită să facemă acâsta nu ţi-o „potă desluşi acum, dâr la vreme ţi le „voiu spune pe largă. A treia 4^ după „sosirea membriloră la 19 Iulie, Odo-„bescu şi Solomonă complotară în po-„triva nostră. Agitaţia începuse de am-„biţioşi mascaţi în apărători ai proprietăţii, cari ne învinovăţâu că vremii să „răpimă dela proprietari ca să dămă ţă-„raniloră, cu tote că noi le declarasemii, „că vom lăsa acâstă cestiă se se deslege „prin obştâsca adunare constituantă. In „4iua aceea dâr, Odobescu şi Solomonă, „sub pretext de o visită de representa-„ţiă a oficeriloră, aducendă fără veste „două rote de soldaţi beţi, ne arestul în „paiaţă. Cum se afla acesta în poporă, „îndată se aduna cu o grabă nespusă. „Solomonă atunci, ve4endă nevoia, se „trase cu soldaţii spre casarmă, după ce „slobozi focă în norodulă desarmată, din „care se omorîră vre-o nouă inşi şi alţi „at.âţî răniţi. Odobescu, rămâindâ în „paiaţă, se arestui; mai pe sâră se ares-„tui şi Solomonă, căci poporală încun-„jurase casarma şi elă voindă să fugă, 1 „fu arestuită. Guvemulă începă erăşl „lucrările sale, însă reacţia totă crescea. „Ruşii atunci cu ciocoii începu a urŢ 1888. Nr. 179 GAZETA TRANSILVANIEI. viol nisce documente. Acestă Mihailă Mihailovicî era ună omtl unică în felulă ,său. Elă venise de multă vreme în România der nimeni nu scia de unde a vedere ală asemănării figureloră, câtă şi din acela ală costumeloră. Elă este în acelaşă timpă o lucrare de artă remarcabilă şi o împreunare de docuuţeate venită. Poporulă ţine că elă este fratele mai mică ală Ţarului Nicolae care a fugită din Rusia şi se vorbia despre elă că pre când Ţarulă Alexandru ală II-lea a trecută cu prisonierulă Osman Paşa prin Romană, Mihailă Mihailovicî încă se afla pe peronulă gărei, toţi cei de faţă se închinară numai elă sta cu capulă acoperită, superbă şi măniosă în faţa Ţarului tuturora Ruşiloră. Când îlă făcură atentă unii dintre 6speţl despre nepoliteţa sa elă striga „jamaisu (nici odată) şi pleca. Aoestă îndărătnică bătrână muri înainte de asta cu 4 ani şi înainte de mortea sa tote scrisorile şi le arunca în focă în faţa mai multoră martori. Theodori le istorisi tote aceste tinerei fete care făcându-se deodată palidă ca cera la au4ulă vorbeloră lui, se depărta numai decâtă. După o jumătate de cesă fata se arunca în valurile Bistriţei unde s’a înecată. Pe ţărmulă rîu-lui ’i rămase pălăria şi umbrela. Sevor-besce cu siguritate, că ea s’a sinucisă de desperarea ce a cuprins’o aflândă că bătrânulă Mihailovicî şl-a arsă documentele. Nenorocita fată numai cu o (Ţ mai înainte scrise o epistolă reginei Na-talia a Serbiei la Versailles şi se crede oă scrisărea acesta va lămuri sinuciderea ei. Statua colosala a lui HM Costiufl. Sub acestă titlu cetimă în 4iarulh parisiană „La Yoltaire“ : „O lucrare remarcabilă a sculpturei gigantice a fostă esecutată la Parisă şi va face omamentulă unui oraşă româ-nescă: Iaşii. Acăsta este statua lui M iron Costină datorită d-lui Ladislas Hegel. Mironă Costină a fostă decapitată pentru crimă politică, 1691, pe piaţa publică din Romană, aprdpe de Iaşi. Acolo va fi. ridicată statua lui colosală, după ce va fi fostă expusă în timpă de o săptemână la admiraţiunea Bucu-resciloră. Acestă statuă este de bronză şi mă-soră mai multă de 3 metri. Ea va fi a-şe4ată pe ună piedestală de aprope 4 metri de piâtră de Sinaia, ornată de lucrări în bronză şi de două vaste bas-re-liefuri. Unulă represintă pe Mironă Costină citindă Istoria Mol do vii de dânsulă, o adevărată epopee, scrisă îh versuri polone regelui Ioană III. Regele, istoriculă poetă, t6te personagele curţii cari îi înconjoră, suntă nisce a-devărate portrete esecutate cu o fidelitate scrupulosă atâtă din punctulă de -------- ----;------:--------------------W— ; '• * „la intrigi. Kotzebue dela Focşani în-„cepuse a seri mereu scrisori după scrisori la mitropolitulă ca să gătescă bu-„cate pentru oştirile rusescl ce-au trecută Prutulă. Vestea se respândi că „Ruşii vină şi reacţionarii luară o în-„drăsnelă mare. Guvemulă era parali-„sată în lucrările sale. Ostaşii, corupţi „fiindă prin Odobescu şi^Solomonă, erau „cu toţii demoralisaţî. Omenii ce trimi-„serămă pe la graniţe şi în Moldova ne „asigurau, că Ruşii stau să între în ţera „nostră. In BucurescI era o panică nes-‘ „pusă. Ne sfătuiamă ce să facemă ? După „cum era şi idea ta, hotărîsemă a concentra t6tă oştirea şi a ne trage la „munţi undeva spre 1 Câmpu-lungă,. de „unde să potemă avea relaţii ou. Transilvania ce ne făgăduia a ne ajuta cu „regimentele jgrăniţare. Când propuse-semft oficeriloră regimentului Nr. 3 ca „să ne însoţescă, toţi oficerii o băgară „pe mânecă, şi ca nisce laşi merseră să îşi dea dimisia şi începură a striga în „contră-ne, declarându-se mai în însureo- ’ „ţiă; Reacţia înăuntru crescu şi mai „multă. Atunci, mai primindă scirt sigure „că Ruşii au intrată în Moldova, că sunt „încă la Focşani, am hotărâtă a ne trage „cu rotele ce venise cu tabăra lui Teii, „cu tunurile şi cu o parte din călărim# „spre Câmpu-lungă, lăsândă în capitală" „regimentulă insurgenţă şi pe mitropo-„litulă pănă la întorcerea nostră. îndată, „după retragerea nostră, Băleanu şi cu „Th. Văcărescu, ajutaţi de Odobescu şi istorice din cele mai curiose. Cel-altă bas-relief ne arată arestarea lui Mironă Costină în momentulă când se găseşce lângă cadavrulă soţiei sale, mortă în ajună. Nu ’i se lasă vreme să dea soţiei sale ultimele datorii. Unulă dintre soldaţi îi propune la urechiă să’lă lase să se evadeze şi’i arată ună cală, în depărtare, în câmpiă. Mironă refusă. Elă preferă mdrtea în loculă fugei (a fostă într’adevără decapitată a doua 41)* Acestă scenă este dată cu veritate şi o simplitate mişcătore. Câtă pentru maiestosa figură a e-roului, care domină monumentulă, ea are meritulă rară, cu tote proporţiei# sale enorme, să nu dea nici o impresiă de gredie, defectă aşa de comună în sta-tuele de acestă taliă. Ea este lucrată cu lărgimea care convine stilului ei, fără fineţe inutile, fără migăleală de prisosă. In acestă privinţă ea este ună adevărată modelă ală genului colosală, mândru, e-nergică, precisă şi simplu.“ Dela camera de coierein şi industria. (lÂferatiă pentru armata c. r.) Inal-tulă ces. reg. ministeriu de resboiu imperială a încunosciinţată prin rescriptulă dela 15 Augustă a. c. 1514/XIII camera de comerţiu şi industriă din Braşovă despre aceea, că în 4iua de 15 Septemvrie a. c. se va face pertractarea de o-ferte şi adecă pentru asigurarea lifera-ţiunei următdreloră obiecte: ploscl din tablă de fieră emailate, ulciore pentru apă, cescl cu capacă, aparate din tuciu pentru străformarea tornistrelară etc. Ofertele se potă face şi pentru cuantităţl parţiale. Mijlocitorii suntă escluşl. Mostrele se potă vede între altele la depoulă de montură din Alba-Iulia; asemenea stă la disposiţia antreprenorilor Q cumpărarea mostreloră pentru care scopă să se a-dresez© la Ministeriulă de > resboiu imperială. Publicaţiunea dinpreună cu condi-ţiunile Contractului suntă depuse la bi-roulă Camerei de comerciu şi industriă din Braşovă spre informaţiune. SCIRI TELEGRAFICE. Budapesta, 25 Augustu. înmormântarea ministrului Trefort s’a se-vârşitu ieri după ameŢu.* A asistată Archiducele Iosifu şi nenumărate notabilităţi şi deputaţiunî. „Solomonă, cărora mitropolitulă, ce s’a „purtată ca ună trădătoră, le dete dru-„mulă din închisore, întemeiază căimă-„cămia. Vestitulă căpitană Costache ese „cu bicinlă pe uliţe, tote semnele şi stindardele se dărâmă. Poporulă nostru „ală Capitalei trebue însă să scii, fără „flateriă, că' a întrecută pe tdte poporele „Europei, chiar şi pe Parisienl. îndată „fu în piciore, resturnară caimacamia, ce! „abia domni vr’o câte-va cesuri, şi po-' „porulă striga şi trimise deputaţii ca să neţj „cheme îndărătă, numindă pănă la sosire^ „nostră ună guvernă interimară în car#;; „şi Câmpineanu. Odobescu şi Solomontb: „se închidă în casarmă. Poporulă în-! .„.conjoră casarma în numără de vr’o' „40,000, er soldaţii nu mai îndrăsnescă „a face focă, şi ambii colonel! trădători „de două ori îşi dau demisia şi esă ar, „fără din ţeră. Câmpineanu şi-a pier*, „dută multă din popularitate, făcendă? „greşela să apere pe Odobescu mereuj| „întorcerea năstră fu ună triumfă,; îA ' '„Vreme *ce tragerea nostră din capitală, „fu o derută. De atunci amă mersă mai| „bine, mai liniştită, ne-amă ocupată îiţ. „pace şi între altele amă scosă şi debreŞ „tulă alegeriloră, hotărândă deschidere#! „Constituantei pentru 25 Augustă. Şta-f „rea din lăuntru este ast-felă: suntemtf „tari în BucurescI, căci poporulă e ciţj „noi şi mai cu semă negustorii, cari ai& „făcută multă în revoluţia din 30 Iuniu* „Afară: poporulă am începută a-lă pregăti „prin sate, prin trimiterea de comisari* Viena, 25 Augustu. Ministrulu de esteme Kalnoky a plecatu alal-tăseră la Eger în Boemia spre a se întâlni cu ministrulfi-preşedinte italiană Crispi, care călâtorindti spre Italia ave sâ trâca prin acelă oraşă. Berlinu, 25 Augustă. „Nord-deiitsche Allg. Zeitungu vorbindă despre victoriile electorale ale generalului Boulanger c(ice: Orî şi care guvernă francesă, care nu a-meninţă pacea, ne este binevenită. Noi putemă trăi cu o Franciă bou-langista tocmai aşa de bine, ca cu una bonapartistă. Faţă cu dispo-siţiunea ce domnesce momentană în Francia nu esistă nici unu guvernă francesă, care să ne potă pe deplină linişti. G-eneralulă Boulanger nu ne neliniştesce mai multă ca orî şi care altulă; decă ’i va succede a restabili ordinea, ţ succesele lui nî-ar fi binevenite nouă şi întregei Europe. Articululă acesta a stârnită mare sensaţiă. Elă este considerată ca o dovadă, că cercurile competente berlinese începu a lua în seriosă pe generalulă Boulanger şi nu mai credu că este imposibilă ca elă să ajungă la cârmă. Mulţămită publică Fiindu-mî imposibilă a mulţămi în particulară tuturoră rudeniiloră, amiciloră şi cunoscuţiloră pentru numerâsele doveŢî de simpatiă şi de condolenţă manifestate verbală, prin scrisori, telegrame şi prin depunerea de cununî de flori pe sicriu cu ocasiunea înmormântării scumpei şi multă iubitei mele con-sorte precum şi pentru numerosa participare la înmormântarea ei, esprimă pe acesta cale fiecăruia în numele întregei familii ' cea mai sinceră mulţămită. Braşovu, Augustă 1888. Tacbe Stârni DIVERSE. Superstiţiunî şi credinţe americane. Pete albe pe unghiă însemneză norocii. Acela, care ceteşte inscripţiunile de pe monumentele mormentale îşi perde memoria. Când cine-va mănâncă ceva în tim-pulfi când se tragă clopotele la o înmormântare, nu e bine, căci capătă dureri de măsele. Se prevede nenorocire, când şdrecele rdde redingota. . Cine are dinţi rari, trebue să emigreze, căci în patriă-i n’are norocă. Unfi copilă mai mică de unii ană să nu fiă dusa în pivniţă, căci devine fncosă. . Cine se mută într’o casă zidită de curendă, să introducă, mai înainte de a şedâ in ea, o mătură nouă şi nişte pâne; altmintrelea îi merge rău. Cine încalţă din greşelă una ciorap a întorsa, în acea 4i ă merge rău. Decă cine-va strănută în revărsatulă 4orilora, acela va căpăta una cadou. Când se semănă cânepă, se spui o minciună mare, în casa contrara, ţesânda, nu ese albă. Una străin; care visiteză pentru prima oră casa cui-va, se şedă cela puţina una momenţa, altfi-mintrelea copiii din casă nu pota adortni. • Cursulâ pieţei Braşovu din 24 Augusta st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 9.20 Vend. 9.25 Argintă românescă . r» 9.15 V 9.20 Napoleon-d’orI . . . n 9.80 r» 9.83 Lire turcescl . . . n 11.10 M 11.12 Imperiali n 10.10 n 10.12 GalbinI t> 5.72 n 5.76 Scris. fonc. „Albina1* 6u/0 n 101.— n ii n n 5% n 98.- n 98.50 Ruble rusescl . . . n 120.— Tî 121.- Discontuia . . . 67,—8% P® ana. Cursulu la bursa de Viena din 23 Augusta st. n. 1888. Renta de aura 4°/0................100.90 Renta de hârtii 5°/0..............91.05 Imprumutuia căilora ferate ungare . 149.25 Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (1-ma emisiune) . . 98.80 Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căilora terate de osta ungare (3-a emisiune) . . 114.— Bonuri rurale ungare...................104.80 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.75 Bonuri rurale Banata-Timişa . . . 104.80 Bonuri cu cl. de sortare...............104.50 Bonuri rurale transilvane..............104.75 Bonuri croato-slavone...............104.— Despăgubirea pentru dijma de vina unguresca..........................99.75 Imprumutuia cu premiula unguresca 129.40 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului . . . . .. . . . . 125.75 Renta de hârtiă austriacă . . .. _ 81.65 Renta de argintii austriacă . . . * . 82.60 Renta de aura austriacă................111.70 LosurI din 1860 . f....................189.75 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 869.— Acţiunile băncei de credita ungar. . 302.25 Acţiunile băncei de credita austr . . 309.75 Galbeni împărătesei ...... 5.871/, Napoleon-d*or!....................... 9.801/, Mărci 100 împ. germane.............. 60.37l/, Londra 10 Livres sterlinge .... 123.70 E rău şi dăunătorii pentru copilti, decă legeni legănulii golii. Editorii şi Redactorii responsabilii; Dr. Aurel Mureşianu. „Prin oraşe suntii Jacă mulţi reacţionari. „De anîii ave însă linişte şi nici unii a-„tacă din afară, n’amii mai ave nici o „temere. Der astă4î trebuiă să scii, că „arme n’avem dă locO. Armata nostră s’a „demoralisatii, şi-a pierduţii de totă disciplina, în câtti tottî ce putemfl. face „cu densa e s’o stricăma., Nu ne este „de folosii pici ^înăuntru nici afară, căci „arătti‘carnivorii a aebate. In ţerăâseme-„nea, toţi 4ic& să nu se bată şi să câutămâ'' „a ne lupta cu puterea morală şi reclamând „drfeptulfi nostru.1 Oştirda nerogulaţă, „cu care am însărcinata pe Magheru, nu „e încă forma,tă. Mqgheipu e peste, Olttt'1 „pentru acesta. A ne tfăge' îa munţi „nu putema acum, nici nu-ne lasă po^ „porulu din capitală, ci trebue să stămfi „aci ori ce s’o întâmpla. Talat-Efendi „nl-a spusa mereu, că Pdrta a recunoscuta Constituţia şi pe tine de agenta „şi ne dă cele mai mari şi frumos© nă-„dejdl, spuindu-ne că Ruşii se traga din „Moldova, 'aceea ce se adevereză după „scirile ce avema, că au începută a se „retrage spre Priita îndărătă. Solimanft „Paşa şi Emin-Efendi cu ceilalţi au so-„sita la Rusciuca. Am trimesa pe Yoi-„nescu IJ. înainte-i. Elfi astă4î ne scrise „că, dupâ-ce n’au voiţii a’lfi primi la „Rusciucfi ca omfi oficial.^, ci numai con-„fidenţialfi, i-a datfi bune nădpjdî. Noi „aci găteamfi. lui S.oleiman-Paşa o întra-„re triumpfâiă. în nrmfi Voinesou ne „4ise, că Emin-Efendi i-a (jisfi după a-„ceia că vorfi întră cu unii corpii in- „semnatfi de oştire, şi i-a ceruţii „şi o pressă, pentru ca să tipă-„ reşcă proclamaţii românescl. Noi am „răspunsfi lui Yoinescu ca să-i spue că „n’a găsitfi pressă, negustorii refusând să „mergă de temere, că de va voi, să se „adresez© la guvernă, cu tote că apesta „n’are pressă lui. Că în sfîrşitîi, elfi „trebue ’• să. să declare, că vine ca prie-„tînfi sâfi ca . inimică,, de voesce a recu-„ndsce cfropikfii > îaf@stott d!#, ne da legi „şi autondfqia (ţării seu nţij ca să Scimfi ^îfi ce posiţiă .ţera- şi guvernulfi au a fi „unulă cătră altulă. Acum nu şefii ce ^se va alege. Nădejdea nostră de ;apă-^ „rară e numai în ' oştirea din Tranrilva-„fiia, şi‘. acesta forte slabă. Ţera nostră „n’are arme, n’are oştire care s’â de-„moralisată cu totulă. ScriemI cum iperg „lucrurile p’acolo ? Noi aci ne ’tomă „lupta cu cuvântulă câtă vomă pute. „Nu trebue a perde însă nădejdea. |p4eu „veghiază asupra României. p „Ţl-am trimesă bani. | „Salutare şi frăţlă, N. Bălcescu. ? „Complimente multe la M-me GlŞka.u „Intâiu o îmbrăţişare ş’apoi eu „singură am,. închisă acestea la bipulă „eonsulă Ab^lesă.“ Rosetti. (Ya urrda). ________ . f- Nr. 179 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Farbige Seidenstoffe von h|OC IfM bts ff. 7.65 per IHeter (ca. 2000 -tUU IVI ■ Derfd?iebene ^arben utti> Dcflftns)] icerfenbet roben= «nb ftiiefroeife ţollfrei basi 'Fabrik-Depot G. Henneberg (f.; _ [f. IjofKieferant), Zurleh. IHufter nmţjetjenb. i23rtefe (O fr. porto. Weisse Seidenstoffe von .'CC I/m bis fi. U^O per IHeter (ca. -.'Ui! IVI ■ ţ20 (Qual.) cerfettbetroben* unb * i fiucFn>etfe 3oUfret bas Fabrik-Depot iHenneberf (F. f. BofKieferant), Ziiricb. 'iHufter umge^enb. 23rteife fO Fr. porto. i "51 ^rrrrrfy^rrf^rrrrrrrrrrrrrrrr^s 3 g3?3 Ct S .83 }> 00 i.» ÎT ^ a S SI -g j •“2 pa 8 2 t* ş- * - ‘ C CD ECO Hi 3 _i* ® ap o « CD O ţ-p; S- O K p o *1^-*-» c« ' g&S- ; a h> 2 o p '{lî' al? • rt- t:- ►—< p ° « ° ts ra s* 2 3 05*2 o 0 3. 3 & 80. HgB ® r ® G) & CD •» iw ceiu mai escelentu mijlocii în contra tuturoru insecteloru foloseşte cu tăriă frapantă şi distruge insectele, ce se află, astăfeliu de iute şi sigură încâtă nicY O urmă a lord nu mai rămâne. ■■fi Distruge totalti ploşniţele (păduchii de lemnh) şi purecii. <*. ------------------:________ Ou.râ/tă, ‘b-u.căffcăxiile rad.Ica.liiL d.e pră,slla g'ând.acilonii- Delătură imediaţii fotă stricăciunea moliilorfi. Elibereză celu mai iute de supărarea muşteloră. Apără animalele nostre domestice şi plantele de totd felulu de părăsiţi şi de bălele ce urmeză din causa loru. Ciară,ţâ .cvl desevărşire captalTi de păd.nc2a.i etc. ■w------------------------ Să se observe strictă: Ceea-ce se vinde cântărită în hârtiă nu este niciodată Specia-litate-Zaclierl. Numai în Sticle-originale veritabilă şi eftinu de procurată dela deposituiă principală II. Zaeherl, Wien, I. Golflschmiedgasse 2. “Iii I. L. & A. Hesshaimer Emil Porr Demeter Eremias Karl Schuster, farmac. IuliiisHomung „ I. Goos „ In Rădăuţi la Domnii: €. Teichmann A. v. Rossignon A. Decani C. Deutscher. în Braşovă dela Domnii Heinrich Zintz Cari Irk Heinrich Rhein Ratz Lajos Karl Kirr Ferd. Iekelius, farm. In Siretâ la Domnii: Israel Somuier Ph. Zettel I. Dempniak Văd Ed. Kugler, farm. Iul. Mtiller, „ K. Grădinar Ioh. Lerchenfeld Karl TCpfner George Stefanoricl. In Sueeava la Domnii: îîathan S. Hausierer E. Liska I. Symonowicz H. Beiner. In oraşele celelalte şi la ţară depositele de Zacherlin veritabilă se potă vedea pe placatele espuse. m 56,12—9 Care este cea mai bună hârtia pentru ţigări? (•V ~ **•« KHaiMltâl ‘tmiun ' Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fu-^mătoră de ţigări s’a a stabilită dej a în modulă celă mai ne-dubiosv Nu este reclamă golă, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative^ a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţă, că b ărti a de ţigări r«r -V *3$ nanmp * voti r*9ift -------SIIHţJ--- UNV3IM9V* pNMtHt musNnm h^j /l/l&o mowm mflPgBPIUBTO ROgaftWOH <^zr^myMior» «voiNoo wwnn va n iuvvh I3is)gv * n3?viWiN03 io ia o „LES DERNIERES CARTOUCHES11 §1 mr „DOROBAIS ŢULU- ~m din fabrica BRAUNSTEIN FRtlRES la Parisii, 65 Boiilevard Evelmans, este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilită acesta între altele prin (Or. Pohl, profesoră la facultatea tech-nicâ în Viena, Dr. Liebermann, profesoră şi conducătorii ală stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere noue higienice de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les derniăres Car-touches“ şi „Dorobanţulu“ suntă cu 23—74°/0 mai uşire, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănâ cu desemnulă aci imprimată şi care ortă firma Braunstein Freres. Fabrica a deschisă ună deposită pentru venejare en gros a hârtiei de ţiflărî şi a tu* buriloru pentru ţigări Wmi? I. Bez., ^ehottenrîn^ Ir. 95, şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de ven4are asemenea mărfuri. Giinstige Gelddarlehen erhalten selbstândige Personen, ,welche eine ordentliche Jahres-wohnung und regelmâssigen Verdienst oder Einkommen haben und zw. Gewerbetreibende, Kaufleute, Beamte, Offiziere, Privatiers, Grundbesitzer u. s. w. je nach Verhâltniss von 50 Sî fl. bis 1000 fl. als Personalkredit gegen leichte monatliche j}j oder dreimonatliche Âbzahlung mit 6°/0 Verzinsung. ^ Auf grundbiicherliche Intabulation gegen 4Y2% und 5% auf Amortisation oder ohne solche. Nâhere Auskunft ertheilt: G. A. STEINER, Budapest Gr. Kârolyi-utcza 12. Biieflichen Anfragen sind 3 Stiick Briefmarken beizuschliessen. Sosirea si plecarea treiriloră si postelorn la Braşova. I. Plecarea trenurilorii: I. Dela Braşovă la Pesta: Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. Trenulă mixtil Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovd ia Bucuresci: Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjl. II. Sosirea trenurilorii: I. Dela Pesta la Braşovu: Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ame(jî. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucuresci la Braşovă: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amâcjl. Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. A. Plecarea posteloru: a) Dela Braşovă la Rtşnovti-Zemesct-Branti: 12 ore 30 m, după ame(jl V c) d) e) „ Zizinu: 4 ore după ametţî. în Săcuime [S. GeorgI]: 1 oră 30 minute n6ptea. la Fâgâraşu: 4 ore dimineţa. la Sâcele: 4 ore dimineţa. B. Sosirea postelortl: a) Deda Reşnovu-Zernesct-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de ame