Beiactinnea, Aâaiiistraiiiiea Tipoziafla: BJţâŞOVU, piaţa mare Ir 22. Scrisori neirancate na se j li* mese*, Manus :im e au ae xe-trimi.u! Biroarile de tuiani: Braţovu, piaţa mare Mr. 22. Inserate mai primesc* în Viena: HudolfMosse. Haasetuletn A Vogler (Otto Mam), Heinrich Schal'k, Aloi* Herndi, Jf. iJuket, A. Opptlik, J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. 7. Oold-berger, Anton Unei, Eckstetn Bemdjtţ tnFrankfUrt: G.L.Daube; înHam-burgA, Steintr. i*Sj Preţul* inserţiunilorfi: o Bena gftnnond* pe o colină. 6 cr, fi 90 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoiălă. Reclame pe pagina III-a o se-rift 10 or. v. a. său 90 bani. "Galeta* iese în fle-cara 4*- Abonamente pentru! AMtnHJiîaria , Pa' un* anu.12 fL, pe ţ Ase luai 6 fl., pe trei Ioni 3 fl. .Pentru Bomaiia si străinătate: Pe an* ană 40 tiranei, pe săse Ioni 20 franci, pe trei iunl 10 franci. Se prenumeră 1& t terialuri din care se faoă obiecte de felurite forme şi ală căroră scppă este de-a deprinde ochiulă şi mâna în acelaşă timpă. Astfelă suntă creaţiunea de felurite figuri geometrice, de forme fru-mose şi de imagini ale lucruriloră prin combinaţiunea unoră beţişbre subţiri, prin încreţirea de foi, împletirea de feşii de hârtiă, formarea de suprafeţe şi de corpuri solide, desemnulă, felurite obiecte de hârtiă, de Iută ş. a. Tote acestea, instrumente şi lucrări, suntă păstrate în cutii despărţite după Nr. 178 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. A?AB Ă Guvernului rusescă totuşi i-a sucoesa să contracteze unti împrumuta în'străinătate. Aşa se dice, că în Amsterdam a luata una împrumuta de 200 milidne franci. * Despre călătoria ministrului-preşe-dinte ala Italiei Crispi se telegrafiază din Frankfu^t am Maiu cu data 22 Augusta următorele: Crispi ministrula preşedinte ala Italiei acj|I înainte de ame4l a trecuta prin Bebra Gfîttingen-Hanovera spre Hamburg, de unde sera va merge la Friedrichsruhe. * Daily Chronicleu primesce din Berlina scirea, că Danemarca a oferita Germaniei o alianţă împrumutată ofensivă şi defensivă cu condiţiunea, ca să ’i se dea o parte din Slesvigula nordica. Germania însă a respinsa acesta oferta. * Din Sofia se anunţă, că cetele de bandiţi din Bulgaria au caractera politica deârece scopula lora este să producă încurcături şi nelinişte în ţeră ca astfela Bulgaria să apară erăşl în străinătate ca o ţâră fără ordine. Mulţi dintre cetăţenii de frunte din Sofia au primita scrisori ameninţătore, despre cari însă n’au dovedita, că nu sunta de-aşa în câta să pricinuescă temeri. Consiliulfi de miniştri a hotărîta să trimită cete de păzitori de-alungulfi căilora ferate. Graniţele de-asemenea vorfi fi păzite cu multă grije. Guvemulfi nu va face deocamdată absoluta nici o cercetare cu bandiţii ce sunta deja prinşi şi arestaţi. * Din Constantinopola se scrie, că Goltz-paşa, care şî-a câştigată mari merite pentru îmbunătăţirea stărei armatei turcesci, a mijlocita din nou, ca afară de Constantinopola şi Adrianopola în în-tregă ţeră să se facă eserciţii continue de tragere la ţintă. îndată ce Mauser va termina liferaţia armelora, armata tur-cescă cu nimica nu va sta îndărătulfi statelorfi apusene. Artileria turcescâ încă s’a reculesă în moda însemnata, fiindcă deja pănă acum dispune mai multa de câta de 100 tunuri krupp. A treia parte din ele este dusă în Macedonia. Afară de acestea armata Sultanului mai dispune de şepte tunuri uriaşe Krupp, dintre cari cinci apără Dardanelele er două Bosforula. Sultanulfi a însărcinata nu de multa pe Goltz-paşa, să lucre una plana de apărare pentru capitală şi pentru cetăţile de pe uscata. După învingerea electorală ce a reportat’o Boulanger în Dumineca trecută, e interesanta a citi foile din Parisa, cari în numării premergători 4^0i de învingere a generalului, aduca scirf fârte cu-riose despre călătoria^şneralului. Anume etatea şi capacitatea copiilorfl. De e-semplu celora noi în etate de trei ani li se dă la începută cutia cu mingile. Intr’ânsa sunta şese mingi de lână grosă şi de şese colori deosebite, înfâţişânda Colorile curcubeului: albastră, verde, galbenă, portocaliă, roşiă şf violetă. Copiii, sub conducerea institutorei, înveţă mai ântâiu a deosebi şi a numi cu vorbele corăspundătore forma şi colorile mingi-lora, apoi felurite mişcări ce se pota face cu ele, aruncându-le, libere seu legate de una firu, în susa, în josa, ori-sontala, curmezişa, în aera, pe masă, seu pe josa. Apoi urmeză alte jocuri cu mingea, care pună în mişcare tota corpula. De exemplu joculfi vânătorului. Institutorea seu una copila mai mare fi-gureză ca vânătorfi ; una alta copila este copoiula, şi ceilalţi din aoestă grupă sunta iepurii. Ei sar a în grădină pe iarbă în tote părţile, se ascUnda pitişa după arbori, după tufe şi' după frmularî. Vână-torula, cu o minje mole în mână şi cu cânele de vânata lângă sine, stă în calea lora. Copii strigă de repeţite ori: ie-puraşă, ascunde-te; vânătorula vine şi în Amiens de pildă se cjice, că ar fi fosta fiuerata aşa de grozava încâtfi Boulanger a remmţata de a merge mai departe spre Lille, şi s’a reîntorsa la Parisa. In Cayoux i se aruncâ în birjă o cunun£ f&cută din foi de napi cu inscripţia: „Au general Carotte, Ies baigneurs de Cayoux**. Nu s’a întâmplata însă aşa precum au prefjistt foile republicane şi Boulanger necum să fi fostă flueratfi, a fosta alesa în trei departamente. Este de notata însă că în departamentala Nord Boulanger n’a primita maioritatea absoluta de voturi şi se va face alegere nouă între ela şi contra candidatala său. SOIRILE PILEI. Din Deva, i se telegrafiază 4iarului „N. fr. Presse** cu data de 22 Aug.: „Lucrările de demarcare a graniţei pe te-ritoriulu comitatului Uniădorei înainteză destula de iute cu tote dificultăţile ce le pricinuescă raporturile terenului şi ale timpului p’aicî. La muntele Petri-cela una mica teritoriu ajunge prin delimitare în posesiunea nostră. In urma acesta, patru4©cl ţărani ai comunei Bom-beştl din România s’au opusa comisiunii de regulare, aşa că acesta a trebuita să se retragă, pănă când ţăranii vora fi capacităţi din partea autorităţii române asupra nechibzuitei lora procederî. A-câsta se crede, că în curânda se va şi întâmpla, pentru casula contrara dele-gatula româna a declarata că va cere asistenţă militară." * * * In urma scăderii agiului în Bucu-rescl, biletele de bancă române au începută a se ridica considerabila pe piaţa nostră. Astă4l s’a notata piesa de 20 lei cu fi. 9*12. * * * . - ; Cu ocasiunea avansamentului dela 18 Augusta în armata c. r. au fostă înaintaţi între alţii: la rangulu de căpitanii clasa II: Iosifa Stoianelu dela reg. de inf, 63, Daniela Dobreanu dela reg de inf. 31, Alexandru Petri dela reg. de inf. 56. — La rangula de locotenenţi: O. Criste reg. de inf. 50, George Fleşiariu reg. de inf. 50, Iosif Legaţii reg. de inf. 82, Ion Leneşii la corp. de art. reg. 12. La rangula de sublocotenenţi: Comelius Cosga-ria la reg. de inf. 64; ca aspiranta la rangula de sublocotenent! Dimitrie Flo-rianii la reg. de inf. 31; la rangulu de cădeţi: Ioana Herlea la reg. de inf. 64, Daniela Aldea la reg. de inf. 62, Aurelfi Pâcurariu la reg. de inf. 63, Nicolae Botesană, la reg. de inf. 101, Teofila Floriană la reg. 2 de husari, Ovida Fă-gărăşimu la bat. de vân. 28. ,■ . * * * Begina României va pleca Sâmbăta viitore spre Sinaia. . * * * te împuşcă, pif, paf, pufî Vânătorula a-runcă mingea după ei; copilula nimerita cade josa mortu şi cânele îla duce la deposita, unde copilula rămâne pănă se termină jocula, lucru care se întâmplă când s’au împuşcata toţi iepurii, seu şi mai curânda, după comanda institutorei. Vora fi destule, creda, aceste exemple de jocă. Asemenea se urmeză cu altele. Şi în intervalele jocurilora, alte ori în însuşa jocula, se cântă felurite cântece. Pentru aceea institutorea tre-bue să aibă talentula şi sciinţa musicei vocale. Ea le spune fabule, basme, con-verseză cu ei, face lecţiunl de intui-ţiune explicându-le lucruri şi tablouri ce le sunta la disposiţiune. De regulă copiii sunta împărţiţi în două grupe; şi pe când unii sunta în sala de joca, ceilalţi se află ocupaţi la mesele lora de lucru. Institutorea se ocupă când de unii când de alţii. Grădina în timpula verii ofere una nou câmpa de ocupaţiunî şi intuiţiunl. Aci fiecare copila are stratula său, în care semănă, sădesce, şi pe urmă se bucură de fericirea de a-şî face recolta. Direcţia generală a poştelora şi te-legrafelorfi publică însciintarea, că va-porula „Marsu ala societăţii austro-un-gare „Lloydu, pornita din Galaţi pentru Constantinopola în 10 Augusta st. n., în urma unei colisiunl ce a avuta cu unfi alta vaporă în 4iaa de 12 curenta s’a scufundată în faţa schelei satului Je-nikeni pe Bosfora, per4ându-se şi tată espediţia poştală ce s’a trimesa cu acela vaporfi. Vaporula va fi scosfi de cătră inginerula Lutsky. Angageamentulfi este făcuta pentru suma V3 din costala vaporului fixata la 2,600,000 franci aura. * * * „România1* scrie, că statua lui Mi-ronă Costinu se va inaugura la 15 Sep-temvre. * * * La băile Câlimănesd din România, făcându-se cercetări geologice de cătră d-la Dr. lstrati, s’a data peste una isvor de apă caldă. Acestă apă va fi esăminată, în urmă captată. — Tota dela aceste băi ’i se scrie „Românului**, că acolo în urma unora săpături s’au găsită la o adâncime mică nisce resturi din una vechiu stabilimentă de băi, probabila din timpulu Romaniloru. Lucrările înainteză şi în curânda voma sci cu precisiune mai multe amânunte. * * * In cursula săptâmânei trecute s’au esportată din România prin portulu Brăila pentru diferitele ţâri numai grâu în cantitate de 9,852,975 kilograme. * * * D. Titu Dunca, inginera şi vechiu oficera ala armatei francese din Africa, va espune anula viitora la esposiţiunea universală din Parisa una nou modela de raniţă (havre-sac) care în acelaşi timpa are şi două cartuşiere cu cartuşele de reservă. Ea este cu multa mai practică şi mai cumpănită decâta cele esis-tente’ şi cu multa mai puţina ostenitore pentru soldata în marşuri. A fosta deja presentată generalilora Sanssier, Boulanger şi de Negrier, şi, după cum ce-tima în „Naţiunea,*4 aceştia au găsit’o, în adevăra, forte comodă şi bine combinată din tote punctele de vedere. * * * Ţăranii din România, cari au fosta muşcaţi de lupulu turbată, merga forte bine. Ei, scrie „Democraţia,** sunta în stare acum să se ducă singuri la insti-tutula d-lui Dr. Babeşa spre a-i inocula. Augustind Trefort. Fostala ministru de culte şi instrucţiune publică, a căruia morte nî-a anun-ţat’o telegrama de . Miercuri fu născuta în 7 Februarie 1817 în Hamonna corn. Zemplinfi. Tatălh său era medica, de o-rigine Francesfi. Trefort era de 14.ani Chiar şi animale se dau copiilora în grijă, cum sunta porumbei, găini, iepuri de casă, ş. a. Şi ei astfela înveţă nu numai a iubi animalele şi natura, ci a cunosce însuşirile, deprinderile şi modula lora de a fi. Pe lângă desvoltarea corpului, a simţuriloru şi a inteligenţei, o deosebită îngrijire se pune întru învăţarea limbei, prin numirea exactă şi corectă a tuturora lucrurilora ,şi ocupaţiunilora ce au înainte, prin învăţarea de versuri, prin ascultarea şi repeţirea de felurite expli-caţiunl şi naraţiuni scurte, potrivite cu mintea lora. In anula din urmă se pota da şi elementele de lectură şi cetire, fără în-doielă, într’unU moda cu totala libera şi plăcuta, ca o jucăriă, er nu ca o lucrare obligată şi sancţionată prin pedepse, cum se face în şcolă. Acestă iniţiare în lectură şi scriere e necesară mai alesa a-colo, unde lipsesca clasele pregătitore numite în Francia ecoles enfantines, care formeză trecerea din grădina de copii în scola primară. (Va urma.) când îşi pierdfi părinţii şi ajunse sub ta-toratula contesei Petronella Csâky. Ela şl-a începută studiele în S. A. Uyhely şi Eperjes, er în Agria şi le-a continuată. S’a aplicata la drepturi în Pesta, unde absolvânda cu succesa studiile, la 1839 a hiceputa să facă călătorii prin Germania, Francia, Anglia; prinStockholm, Kopenhaga, Petersburg şi Moscva, er prin Italia de nord a s’a reîntorsa în patriă. După călătoriile acestea a începută a se ocupa cu stadii asupra economiei naţionale şi a politicei în genere. Cam pe timpula acesta a făcuta şi censura de advocata. Mai tâtaiu s’a angajata la redactarea şi edarea revistei „Budapesti Szemle** dimpreună cu Eotvos, Lukâcs şi Szalay. In 1841 a fosta alesa membru ala academiei ungurescl, dreptfl recunoscinţă pentru scrierea lui „Cugetări despre sciinţa istoriei şi despre Augustin Thierry.** Incetânda de a mai apăre revista „Budapesti Szemle**, s’a făcuta colaboratoră pe lângă Kossuth la 4iarula „Peşti Hir-lap** în care scria diferiţi articulî, cu deosebire despre libertatea industriei. Ela voia dimpreună cu Szalay, care după ce s’a retrasa Kossuth dela diarîi, ocupa locuia acestuia, să dea o nouă direcţiune politicei ungurescl. In 1843/4 a fostă alesa deputata ala oraşului Zolyom. In 14 Martie 1847 s’a căsătorita cu fiica unui orecare AlbertU Rasty. Prin căsătoria acestă deveni cumnatula baronului Iosifa Eotvos, care era căsătorita cu sora nevestei sale. La evenimentele din 1848 el n’a luat parte activă, er după constituirea primului ministeriu-responsabila unguresca Trefort ocupa postula de secretara de stata în secţia ministrului de comerţa Gabriela Klauzal. Postula acesta a fosta scola de pregătire a viitorului ministru. Când la anula 1860 prin diploma din Octomvre s’a reînoita constituţiona-lismula Trefort a fosta alesa vice-şpanU ala comitatului Bekes, er în 1861 a luata parte la dieta ţării. Ca deputata elu pleda multa pentru legile din 1848. In 3 Febr. 1871 după mortea lui br. Eotvos, Andrassy numai decâta a chemata la ministeră pe Trefort, oferin-du-i portofoljula ministrului de culte şi instrucţiune publică. Der ela n’a voita să primescă pretextânda că ar fi încurcata în multe afaceri private. Der după retragerea d-lui Pauler, care a fosta succesorula lui Eotvos timpa de una ana şi jumătate, fu înduplecată Trefort a primi totuşi portofoliulă, cu care a fosta îmbiata mai înainte, fiind numita de Maiestatea Sa în 4 Septemvre 1872 ministru de culte şi instrucţiune publică în care posta a şi rămasa 16 ani pănă la mortea sa. Amintiri din pribeiia tapă 1848, de . ’ . . I0NU GHICA. (Urmare.) Deşi eu ţineam1 pe guverna în bună sciinţă de tota ce se pregătea la Constantinopola, Locotenenţa nostră', ră4i-mându-se pe asigurările lui Soleiman-Paşa, 4i°ea că scrisele mele erau dictate de scopuri ascunse şi că nu trebuiau cre-4ute. Atâta cestiunea Domniei întorsese capula unora din omenii noştri dela guverna ! Intr’o dimineţă, generalula de brigadă Rifaat-Paşa trece Dunărea cu două regimente şi îşi aşe4ă tabăra în marginea Brăilei; şi la energica protestare a prefectului D. Golescu, răspunde verbală şi confidenţiala, că în puţine 4fie > Fuad-Efendi, noula comisarfi, va întră şi ela cu trupe în Bucurescl. Tot-odată generalula Duhamela se îmbarca la Galaţi, suindu-se pe Dunăre în susa spre Giurgiu. In 4iua de 10 (22) Augusta, servi-torula otelului, care venea dela vaporula 178 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. întâmplări diferite. ! Erupţiune de vulcanii. Se telegra-& din Tokys, că vulcanulfl. V a n d a i-Şan din Fucustina, despre care se credea â a adormita pentru veciă, în 25 Iulie i o. a erupta fără de veste. In urma «mpţiunei s’au nimicită 56 case din sa-tsltt vecina Ivasemura, er sătulă Biba-mora este înecata de rîulti Okava. Patru şute de omeni au căzuta jertfă acestei Catastrofe oribile dintre cari 180 erau la băile din ţinutula acela ce con- : ţină puciosă. Anunciu. Despărţămentulă I ala Braşovului ţi Trei-scaunelora ala Associaţiunei trans. pentru liter. rom. şi cultura poporului ro-nână îşi va ţine adunarea generală Duminecă în 22 Augustă st. v. 1888 la 3 ire p. m. în edificiula scdlelora române Centrale din loca. Braşovit, 11 Augusta 1888. , Ioanu Petricu, preşed. 8CIR1 TELEGRAFICE. • ( j Berii nu, 24 Augustă. Afară de inai mulţi generali s’au pusu în Sisponibilitate vre-o şepte4ecî co-i Ioneli şi locotenenţi-coloneii, j! Friedrichsruhe, 24 Augustă. Mi-iiistrulă-preşedinte Crispi a plecată fie aici ieri după ce şi-a luată re-î jmasfi bună în modă cordială dela . principele Bismark. ; j Parisii, 24 Augustă. Miuistrultt [ îde marină a ordonată ca să se ar-meze imediată optă corăbii pan-ţerate din leserva flotei dela Tou-lon. Se 4ice că se tracteză numai Ne-o simplă încercare de mobili-sare. Sofia, 24 Augustă. In urma u-nei energice urmăriri a bandiţiloră 88 facă necurmată noue arestări. Eri au fostă osândiţi la mbrte în Teteo doue-4ecî, în Lompalanca cinci bandiţi şi totă atâţî au fostă ■ condamnaţi la muncă silnică de mai mulţi ani. NECROLOGTJ. Parascheva Luisa Traila născută JUximi, după o suferinţă de 5 săptămâni, prove4ută mai înainte cu sf. Sa-craminte ale moribun4iloră, astă4l la 9'/2 dre sera în anulă etăţei ală 50-lea şi ală căsătoriei ală 30-lea şl-a dată su-nobilă îu mânile Creatorului. Ră-terestre ale defunctei se voră străpune, dela casa parochială gr. cat. dia Timişora-Fabrică, în grădina famili- ară din cimiterulă gr. cat. localii, îu 22 Augustă st. n. 1888 la 5 dre d. a. Timiş or a, în 19 Augustă st. n. 1888. Fie-i ţărîna uşoră şi memoria eternă! O deplângă: Georgiu Traila, paro-chulă gr. cat. ală Timişdrei şi assesorulă consistorială ca soţă; Victoria Marienescu n. Maxinu, Ana Roşiescu n. Maxinu, Luisa Roşea n. Maxinu, Sabina Marienescu, ca nepote; Atanasia Jucanu n. Maxinu, ca soră; Georgiu Marienescu, Tuliu Roşiescu Petru Roşea, ca gineri. DIVERSE. Mine de diamanttt. In minele de di-amantă din Africa de me4ă-4i s’a aflată în timpulă din urmă aşa mare cantitate de diamante, încâtă regele pietrilor scumpe este în perieulă de a-i scăde preţulă. Din ce în ce se scdte din mine totă mai multă diamantă. pilele trecute în muntele Lebombo s’a aflată o bucată de diamantă aşs; de mare, încâtă aşa spună călătorii, că nu are părechiă pănă acum îu lume. 0 glumă cu urmărY rele. In tote oţelele mari din New-York este câte ună registru, în care chelnerii înscriu pe pasagerii ce dorescă să se scdle de dimineţă şi care n’au încredere în voinţa loră propriă. De curândă la ună otelă, ună nemţă anume Bauer, voindă să facă o glumă, fură registrulă îu ces-tiune şi însemna în camera lui în. drep-tulă tuturoră pasageriloră, că trebuie să fiă sculaţi a doua 4i la trei 6re di" mineţa. Pe urmă puse registrulă la locă şi se retrase. Chelnărulă de serviciu se mira forte multă de acestă ciudăţenia, ca toţi pasagerii fără excepţie să. fiă seulaţl aşa de diminâţă şi în acelaşi timpă Derapai pe urmă elfi. se gândi, că pote omenii Se sfătuiră să. facă cu toţii o escursiune. La trei ore punctă apăsl toţi nasturii clopoteloră de deşteptare şi începu dealungulfl apartamenteloră ună sgomotă îngro4itoră de clopote. Pasagerii cre-4§ndă că s’a aprinsă otelulă, au sărită îu cămaşă de prin paturi, au pusă mâna pe hainele şi bagagele loră şi o croiră la fugă. Nu se pote descrie încurcătura ce s’a produsă pe scări. Unii din ei aă că4ută de şi-au spartă capetele, alţii au fostă loviţi de geamantanele scăpate din mâni şi care se rostogoliră pe scări. In sfârşită după uuă sfertă dă oră se aflară cu toţii pe stradă, aşteptândă să isbuc-nescă flăcările din ptelă, Gardiştii au4indă dela ună pasageră, că e focă, au dată alarmă şi cu-rendă au sosită pompierii în gonă, au aşe4ată aparatele şi stăteau gata să îm-prdsce flăcările cu apă îndată-ce se voră arăta. Tocmai după ună cesă s’au explicată lucrurile. Nenorocitulă chelneră care sunase deşteptarea generală, era câtă pe aci să fiă sfâşiată, dâcă nu s’ar fi ascunsă în pivniţa unei case vecine. Mai mulţi pasageri, greu răniţi an fostă transportaţi la spitală. Monede romane* S’a descoperită la Pontfaverger (Mama) o amphora romană ea cântăreşte 44 kilogr. In ea s’a găsită o comoră compusă din mai multe monede şi medalii de bronză. Numărulă pieseloră se urcă la 11.000. Ele suntă din timpulă lui Constantină I. „Boulanger I. Empereur.“ Locuitorii oraşului Neuburg din Elveţia au făcută în 4ilele aceste o glumă câtă se pote de bună, cu nisce monete. Anume: au schimbată chipulă lui Napoleonă ală IH-lea ce se vede pe monetele vechi în chipulă lui Boulanger scriindă dede-suptă; „Boulanger I Empereur.“ Partea din josă de capă şi umeri este aurită. Capulă e îusă suflată cu argintă er gâtulă este străpunsă de o suliţă şi din rană picură sânge simbolisândă du-elulă din urmă ală vitezului generală. Monetele aceste au forte mare trecere îu Francia. Espediţiunea lui Dobner în Africa. Foile englese aducă soirea, că o societate englesă în frunte cu Dobner pre-gătesce o espediţiune în Africa pentru de a scăpa pe Stanley din mânile sălba-ticiloră africani, Conducătorulă se ocupă seriosă de planulă acesta şi a şi începută deja să ia măsurile de lipsă spre a ’lă duce în deplinire. Voră lua parte şi oficerl şi subofiţeri din Austro-Un-garia, se înţelege că de aceeia, cari şi-au făcută anii de serviciu în armată. Dobner îşi va aşe4a armata în statulă Congo după ce va obţină concesiune dela gu-vemulă acestui «tată. Intre cei cart voră lua parte ca espediţionarl voră fi preferiţi : • zidarii, ingineri fiotarnicl, maşî-niştii, lemnarii,' montaniştiîpJbotanicii, pictorii şi mateloţii. Se ventileză chiar şi întrebarea, cu ce felă de arme să plece în espediţiune, unii fundă de părerea să întrebuinţeze sistemulă Mannlicher, alţii Martini din cart să se cumpere celă puţină 1200 puşcl. Ca punctă de plecare Dobner voesce să statorescă golfulă de mare Congo. Spre scopulă acesta însă trebue să între în tractări cu guvemulă din Congo. E probabilă, că Dobner se va întâlni şi cu espediţiunea lui Bar-telot. Afară de aceea precum să crede Dobner va ave să întâmpine mari greutăţi din partea lui Tippo Tip. Din po-siţiunile ocupate de Stanley, noua espediţiune va cerceta, ţinutulă Malode unde după cum se 4i°e petrece Stanley de multe ort. Espediţiunea, pornindă din golfulă Congo abia în 3 luni va ajunge în locurile pe unde a trecută Stanley de unde începândă va ave să întâmpine mart greutăţi şi cu deosebire în părţile din spre răsărită. Arsă In cosciugfi. 0 femeiă din Aradă, Ungaria cii numele £. Siancis, â avută nenorocirea de a fi trântită de o vaca spăriată la pământă, din care incident ’şi-a contrasă ast-felă de leşiunî interne, în care nu multă după aceea a murit. Fiind a-şe4ată în cosciugă şi încunj urată cu lumini aprinse de câră, peste ndpte s’a aprinsă giolgiulă mortuară dela o lumină şi focul la momentă a învăluită cadavrulă neno-roeitei femei. Pănă când au observată ai casei şi au stinsă foculă, mdrta a arsă mai de totă. 9.20 Vând. 9.25 9.15 n 9.20 9.80 n 9.83 11.10 n 11.12 10.10 n 10.12 5.72 5.76 101.— n —.— 98— n 98.50 120— if 121— Cursulâ pieţei Braşov din 24 Augustă st. n. 1888 Bancnote românesci Gnu Argintă românescă . „ Napoleon-d’orl ... „ Lire turcescl ... „ Imperiali..........„ GalbinI............„ Scris. fonc. nAlbinau6°/0 „ _ n n n &°lo r Ruble rusescl . . . „ xw.—; „ Discontulă .... 6V2—8% pe ană. Curaulă la bursa de Viena din 23 Augustă st. n. 1888. Renta de aură 4% ....... 100.90 Renta de hârtiă5°/0..............91.05 Imprumutulă c&Uoră ferate ungare . 149.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............. Bonuri cu clasa ae sortăre .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . . Bonuri cu cl. de sortare......... 98.30 114.— 104.80 104.75 104.80 104.50 Bonuri rurale transilvane.............104.75 Bonuri croato-slavone..................104.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă..........................99.75 Imprumutulă cu premiulă ungurescă 129.40 Losurile pentru regulareăTisei şi Se- ghedinului........................125.75 Renta de hârtiă austriacă .... 81.65 Renta de argintă austriacă .... 82.60' Renta de aură austriacă...............111.70 LosurI din 1860 ... . . 139.75 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 869.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 302.25 Acţiunile băncei de credita austr . . 309.75 Galbeni împărătesei .................. 5.87,/2 Napoleon-d’orl...................... 9.801/2 Mărci 100 împ. germane................. 60.3772 Londra 10 Livres sterlinge .... 123.70 Bursa de BucurescT. Cotă oficială dela 23 Augustă st. v. 1888. Cump. vând. Renta română 5% — —— Renta rom. amort. 5% * • • 95. y2 6— Renta convert. 6% 93— W-Vt Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . . 37— 42. - Credit fonc. rural 7°/0 • . • 006.74 106,»/4 n n ii 5°/ 0 • • • 92.y4 93. n n urban 7% • • • • 104. y2 105- O O o ! 9B*1/» 99-7 2 , „ „ 5%. • ■ 88— 88.77 Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . 940— 960— Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . 220— 225.— Aură contra bilete de bancă . 16.40 16.65 Bancnote austr. contra aură. . , 2.01 2.02 Aură contra argintă sâu bilete 16— 16-74 Florină valore austriacă . . . 205. 207 Editorii şi Redactorii responsabilii Or. Aurel Mureşianu. egositii dela Galaţi, unde se dusese ă& caute pasageri, îmi spune că pe acestă vaporii văzuse mai mulţi boeri veniţi dela Bu-cnrescî, der că s’au coborîtă la Stambul. Am,creată întâiu că sâ fi fostă vre-o .deputăţia din partea boeriloră reacţionari) der nu trece o oră şi primescă ur-■mâtorulti biletă iscălită de Nicu Băl-oesou: Nr. H. , . (1848, 10 (22) Augustă, 11 ceasuri. ■ v Iubite Ghica, ~ „Sosirămă aci acum. Nu putemă ,trage la otelulă unde eşti, căci Paşa ce „ne*a însoţită ne-a poftită a merge la Bdep8ul0 pănă mâne, când ni se va 4a 8o îdeuinţă. Adresulă nostru este : Bance BCapusu Hasserţilariu Başinda Raib E-Bfendi. Suntemă în oraşulă turcescă. ',Caută der sâ ne ve4î astă4î. Salutare şi frăţiă ii(;>:j;î , ^ î;’ ;N. ' 6-ândulă mi s’a dusă îndată, că a-“«tetă tragei-e- la casă lui Raghi-Efendi., secretarulă lui Soleiman-Paşa, care înto-vărăşa, dela BucurescI, pe,deputaţii noştri, sfi nu fiă o secu'estrare deghisată, şi,J diipă' le ce am aflată mai târ4iu, cam aveam •dreptate.y Raghib-Efendi) ca să se arate cu slujbă la Portă, concepuse idea de a deţine pe aceşti trimişi ca ostatici, cre-4endă că ast-felă o să potă dobândi mo-dificaţiuni în constituţiunea proclamată la Islaz. Preocupată de idea de lipsa da sinceritate din partea Turcului, am alergată îndată la generalulă Aupick, prevestindu-1 de cele ce se petreceau, Generalulă a trimisă îndată pe Doprat, unulă din Dragomanii săi, la noulă Ministru ală aface-riloră străine, Aali-Paşa, sf&tuihdu-lă să lase pe membrii deputaţiunii libert a-şî alege locuinţele loră unde voră voi. Comisia şeu deputaţiunea aleasă de Soleiman-Paşa, în înţelegere cu cei' trei Caimacami ai noştri, se compunea de cinci membri şi anume: de Ştefană Go-lescu, Dumitru Brătianu, Nicolae Băl-cescu, Grigore Grădişteanu, Vasiliadi, a-vând pe Melic ca dragoman. După poveţele ambasadorului Franciei, Raib-Efendi ll-a; decţaraţă, că decă .voiau puteaţi' şă-şl, alâgă . locuinţe ; îp,. Pera; şi pănă săra cei "mâi mulţi' ă'fslu aşe4aţî în otelulă Missiri, unde iocuiamă şi eu. Nicu Bălcescu, pusă în curentă de cum stau lucrurile la Constantinopolă, elă care, ca şi C. A. Rosetti şi Brătianu, era pentru o resistenţă desperată, s’a ho-tărîtă să se întorca la BucurescI ca să lumineze pe guvernă să preîntimpine cele ce se pregăteau, şi a şi plecată cu celă dîntâiu vaporă, er eei-lalţl deputaţi au mai rămasă câte-va (file în Constantinopolă, aşteptândă după vorbele lui Ra-ghib-jEfendi să se înfăţişeze la Sultanulă. Nicu Bălcescu ducea cu densulă la BucurescI o epistolă adresată lui Ma-gheru, iscălită de densulă , Bălcescu şi de mine, în care îi 4iceamă că, decă după o luptă cu Turcii seu cu Ruşii se va găsi strîmtorată, să trecă în Transilvania cu dorobanţii şi cu pandurii lui şi să se u-neăcă cu'Ianqu, cu Romană şi cu Ac-sente seu cu Buteanu. In urma arestăriloră făcute în 4ina de 13 (25) Septemvre 1848 şi instalarea Logofătului Constantin Cantacuzind Caimacam ală; Valahiei, omenii carţ ău luată o parte mai activă în timpulă celoră trei luni de guvernă revoluţionară an fostă ‘.împărţiţi în mai multe categorii. 1. Cei trei foşti Caimacami, Eliad, Teii şi N. Goleseu, escortaţi pănă la Turnulă-Roşu şi ajunşi la frontiera Transilvaniei, au fostă puşi în libertate, ca să se potă duce fiă-care, unde ar voi, cu condiţia numai de a nu se întorce în ţeră. 2. Dintre Românii cart au jucată uuă..rolă mai importantă în revoluţiune, precum fraţii Costache şi Nicolae Bălcescu, fraţii D. şi I. Brătianu, fraţii Ştefană, Radu şi Alexandru C. Goleseu, Cesară Bolliacă, şi câţî-va alţii, au fostă trimişi sub escortă la Giurgiu şi acolo îmbarcaţi pe o ghimie turcescă şi porniţi in susulă Dunării sub bună pază; şi, ajungendă la Orşova, peste trei săptămâni de căfătoriă pe apă, au fostă puşi în libertate. 3. Celă mai mare numără dintre cei arestaţi la CotrocenI au fostă siliţi să treacă peste fruntariile ţărei, care încotro âu putută apuca. s ' (Va urma). Nr. 178 ...............................GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. No. 2624—1888. I. ZBscriere d_e corrcTarsTj.. Pentru 6 stipendie din Fundaţiunea fericitului Dr. Simeonu Ramanţiai se escrie concursă cu terminulii de 16 Septemvre a. c. st. nou, şi anume: pentru 1 stipendiu de 316 ft. v. a. devenită vacantă. Pentru dou6 stipendie de câte 84 fl. v. a., unulă usuată de Iosifă Pintea studentă la academia comercială din Cluşiu, şi altulă usuată de Ioană Cosma studentă la academia montanistică din Schemnitz, ambe dechiarate de vacante din causă că celă dintâiu stipendiată nu s’a legitimată de locă, er ală doilea n’a produsă atestată scolastică satisfăcâtoră despre progresulă făcută în studie în anulă scolastică 1887/8. Pentru, trei stipendie de câte 63 fl. y. a., usuate de Corneliu Popă medicinistă, Titu Tilea gimnasistă absolută şi Alfonsă Poparadu, studentă de a IH-a clasă gimnasială, decbiarate de vacante din motivă, că nici unulă dintre numiţii stipendiaţi nu s’a legitimată despre progresulă făcută în studie în decursulă a-nului scolastică 1887/8. La caii stipendie potă concurge : a) numai tineri studenţi miserî, cari suntă născuţi în Transilvania şi suntă români de nascere; b) cari pre lângă purtare morală bună au din studie calcull de Eminenţiă. c) ascultătorii de cursulă filosofică, cari se prepară de profesori pentru gim-nasie, cari au s6 fiă teologi absoluţi, mai încolo ascultătorii de medicină, de drepturi, de sciinţele reale, precum suntă: technică, montanistică, silva-nistică şi la vr’o academiă comercială. d) dintre concurenţi voră ave preferinţă în înţelesulă testamentului, ceteris paribus, cei de origine nobili şi consângenii piului fundatoră; e) dela concurenţi se recere, ca pre lângă testimoniele alăturate în copie autentice şi nu in origine la cererile concursuale, se mai producă: carte de boteză, atestată de paupertate, care sâ fiă subscrisă de antistia comunală politică şi de parochulă concernente, şi întărită cu sigilulă parocbială şi celă comunală, precum şi cu subscrierea oficiului pretorială, er în cetăţi şi opide cu subscrierea antistiei cetăţiene seu opidane, — în urmă f) concurenţii să numescă espresă institutulă, la care şi unde voră să continue sciinţele academice ori gimnasiale. Cererile concursuale ăstmodă adjustate să le subştâmă pănă la terminulă prefiptă consistoriului metropolitană subsemnată. Concursele, cari nu voră fi astfeliu instruite şi nu se voră subşterne în terminulă prefiptă, nu se voră lua în consideraţiune. Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888. Consistoriulti metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia. 120—123, 3-3 II. Escriere c3.e corrcvrrs'Câ.- Pentru untt stipendiu de 60 fl. y. a. din Fundaţiunea fericitului Episcopii Ioan Bobii, usuată de Georgiu Anca gimnasistă absolută, şi dechiarată de vacantă din causă, că beneficiatulă nu s’a legitimată despre progresulă făcută în, studie în anulă scolastică 1887/8 se escrie concursă cu terminulii pre 15 Sep.-temvre 1888, Doritorii de a obţine acestă stipendiu au de a-şî instrui cererile sale amS-surată condiţiuniloră espuse mai susă în escrierea de concursă pentru stipendiele romanţiane, şi pre acele a le subşterne subsemnatului consistoriu. Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888. Consistorialii metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia. III. Escriere d.e corrcvxrsTâ.. Pentru unu stipendiu de 50 fl. y. a. din Fundaţiunea fericitului Gavrilti Yaida, usuată de Dionisiu Yaida, gimnasistă absolută, şi dechiarată de vacantă din causă, că stipendiatulă nu s’a legitimată despre progresulă făcută în studie în anulă scolastică 1887/8, se escrie concursă cu terminulă pre 15 Septemvre, 1888 st. n. Cei cari dorescă să obţină acestă stipendiu, concursele sale instruite conformă condiţiuniloră espuse în concursulă pentru stipendiele romanţiane, au sfi le subştâmă subsemnatului consistoriu metropolitană pănă la terminulă prefiptă. Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888. Consistorialii metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia. IY. înscriere d.e corrcvrrs'vâ.. Pentru unii stipendiu de 180 fl. y. a. din Fundaţiunea Clainiană, usuată de Augustină Berianu studente la academia montanistică din Schemnitz, şi dechiarată de vacantă din causă că nu s’a legitimată despre progresulă făcută în studie în decursulă anului scolastică 1887/8, se escrie concursă cu terminulă de 15 Septemvre a. c. st. nou. L Concurenţii la acestă stipendiu au de a’şî instrui cererile sale în sensulăi condiţiuniloră înşirate în concursulă pentru stipendiele romanţiane, şi pre acele pănă la terminulă indicată a le subşterne acestui consistoriu metropolitană. Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888. Consistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia. PUBLICAŢIUNE. Se aduce prin acesta la cunoscinţa publică, cumcă se voră da în arândă josă însemnatele arături, parţelele de păşunată, păşunile de munte în fostulă Domeniu, aparţinâtâre comunei Braşovă, asemenea pământurile aflătore pe teri-toriulă orăşenescă, pe cale de licitaţiune verbală şi în scrisă pe lângă ulteriora aprobare din partea representanţei comunale, conformă condiţiuniloră aflătâre la oficiulă economică orăşenescă în orele de cancelaria în Braşovă pe timpulă de 6 ani, adică dela luna Septemvre 1888 pănă în luna Octomvrie 31, 1894 oferenţiloră. Licitaţiunea şi ofertarea începe Joi în 30 Augustă a. c. la 8 ore anteme-ridiane în sala de şedinţe, casa sfatului, îu Braşovă, se va ţine şi în cjiua viitore în 31 Augustă a. c. pănă la darea în arendă a tuturoră obiecteloră. Fiăcare licitantă are a depune, înainte de a i se da voiă la oferirea verbală, ună vadiu de 10% din preţulă de strigare, în mânile comissiunii de licitare. Ofertele scrise, cari se voră deschide după licitaţiunea verbală, au să se predea închise, provăcjute cu denumirea acelui obiectă, pentru care se ofereză, celă mai târcjiu pănă în 29 Augustă a. c. la orele 6 postmeridiane, dirigentului oficiului economică E. Hintz. In ofertele, provScJute cu 50 cr. timbru, este neapărată de lipsă să fiă conţinută întocmai acea denumire a obiectului pe care se ofereză, asemenea să conţină şi preţulă oferită pe arândă anuală, esprimată în cifre câtă şi în litere, totdeodată şi declararea, că oferentulă cunosce condiţiunile de arendare şi licitaţiunea în totă cuprinsulă loră şi se supune acelora. Asemenea are ofertulă să conţină acludată ună vadiu de 10% din suma oferită de arendă. Arendatorulă este obligată să depună o cauţiune egală cu preţulă de arendă pe ună ană, şi decă arânda anuală trece peste 50 fl. este obligată pentru facerea contractului de arendare în forma unui documentă notarială. Obiectele de arendată suntă următorele, adică: I. Pământuri pe teritoriulâ orăşenescă. 1. (Fleischauerweiher), 0 livadiă de lângă Racadâu preţulă de strigare fl. 8.- 2. Livadia Logofătului n f) 7) 77 20.— 3. Pământurile de fer mare şi mică . . . jy 7) 7) n 30.- 4. Livadia în Lipiasă n n 75 77 40.— 5. Livadia în Tratzko 7) 71 7) yy 8.- 6. Stofîănulă mare şi mică yy n 77 n 35.- 7. Livadia de lângă Tembach r> n Ti 77 20.- 8. Două petece de pămentă în Stoffănă şi lângă fântănioră 7) •n 75 7) 50.- 9. Livadia tricesimaliloră în Timişulă de josă 77 71 Ti 55 10.- 10. Livadia vitelorâ în Timişulă de susă . . n 7) 75 77 5.- 11. Ierba pe loculă numită „Honterusplatzu 7) 77 57 77 20.- 12. Aşa numitulă „Stadthauptmannshommu n n 7) 71 10.- 13. 7 jugăre de păşune în a V-a brazdă . . 7) Ti ‘ 77 71 75.- 14. Bodzauulă mică yy 7) 7) n 800.- 16. Grădina în strada Katarina nr. 65 lângă casarmă yy V 7) 7) 8.— 16. Pămentulă comunală pe partea de josă a scolei de înotare n 7) 7) yy 25.- 17. Parţelele Nr. 1 — 18klivadiei oficiose din-coce de Bârsă yy .....a n 7) 600.- 18. Parţelele Nr. 1—4 livadiei oficiose dincolo de Bârsă 7) n 77 77 30.- 19. Parţela I în Tabăra mare T) 75 77 77 120.- 20. 77 R 77 77 77 preţulă de strigare fl. 110.- 21. TTT 77 7? 77 77 75 75 77 55 120.- 22. TV 77 x T 75 57 75 77 yy 55 55 90.- 23. Parţelele I şi II în Tabăra mică . . 77 75 55 55 70.- 24. 16 parţele în Logoza mică yy 71 5/ 55 100.- 25. 2 petece de pămentă lângă Bârsă în a IY brazdă yy 7) 5) yy 15.- 26. Parţela I în Ştoffănulă mică .... 77 57 7) yy 15.- 27. 57 R 77 Ti 77 77 75 55 yy 35.- 28. 77 III 77 77 77 55 55 55 57 35.- 29. IV 77 A V Ti Ti 57 55 55 55 55 85.- 30. Grădina lângă casarma „Lazaretău . . 5) yy yy yy 10.= 31. Peteculă de pământă înaintea Blumănei mici 55 55 55 55 5.- 32. Livadia cerbului şi gropa lungă . . . 57 55 55 55 50.- 33. Păşunea, Postovară şi Colţu Crucurului. fără păşiunea de pădure 55 55 55 55 100.= 34. Păşunea în Pissiacă şi Piscu lungă . . 55 55 55 55 100.- 1. n. Arături şi livec}! Turcheşă .... preţulă de strigare fl. 190.- 2. i5 u i7 Apaţa 75 55 55 yy 150.= 3. „ ,, „ Crisbavă .... 55 yy yy yy 200.- 4. „ „ „ Satulă-nou .... 55 55 55 15 40.- 5. „ „ „ Brană .... 55 55 57 55 250,- 6. „ „ „ ZâmescI .... 71 55 55 55 170.- 7. „ „ „ Tohanu-nou . . . yy yy yy i8a- 8. „ „ „ VlădenI .... 77 55 55 5? 140.- III. Păşiunî de munte allodiale în Săcele, Branu şi Zemescî. 1. Zenoga Bratoki preţulă de strigare fl. 400.- 2. Orlată 5) 77 77 55 300.- 3. Valea rece 55 7.1 77 » 300.- 4. Oberschi capri 55 57 ii 55 300.- 5. Palţiu 55 77 ii 55 400.- 6. Muntele cailoră 5) 75 yy )) 650.- 7. Piatra mare 75 yy yy yy 200.- 8. Zenâga lui Nană 57 77 a 55 90a- 3. Vaida 55 7) a 55 700.- 10. Tesla 55 li a 75 600.- 11. Ciucaşă şi Piâtra roşiă 75 ii a 75 300.- 12. Piscu şi Colţu Barbului 55 *7 a 55 600.- 13. Roşea 55 57 a 15 400.- 14. Piroşca 5) 77 77 75 300.- 15. Radille yy )) 75 yy 200.- 16. Păşiunile de munte Tămaşă în ZămescI a-fară de păşiunea de pădure 55 57 ii ii 60.- 17. Păşiunea de munte .,Zănoga“ în Brană 57 77 55 55 300.- 18. Păşiunea de munte „Grohotisch“ în Brană 57 7) ii yy 200.- 19. Păşiunea de munte Clobucetă .... 55 77 ii 55 200,- 20. Păşiunea de munte Măgura 57 ii 55 55 50.- Braşovă, 1888 Augustă 4. Magistratulu orăşenescă. Rugămti pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sS binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului postalti şi numerii de pe făşia sub care au primitti diarulft nostru până acuma. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei". Tipografia A. MUREŞIANU Braşov 11.