.	« f
'ilîi&i.kii'T ■ •??v
Tiposrala:
BBAŞOVU, piaţa mare Nr 42.
Scrisori nefrancate nu se pri-mtscu, Mănos mp' e nu lem-
trimi.fi!
Birourile de ammanii:
Brajovii, piaţa mare Nr. 22.
Ins-'Tate mai primeBoiitn Viata: HudjlfMoaşe, HaasensUin A Yogltr (OtCi jhuw), Heinrich Schalek, Ăloit Herudl,M.Dukes, A.OpptUk,J. Dan» ntbery; în Budapesta:!. Y.Qold» btrytr. Ariton îletei, Eckstoin Bamat;
InFraukfiirt: C.L.Daubt; In Ham* burg: A. Steiner.
Prsţulă inserţiuniloră: o aeriă j&rmonclă pe o ool6n& 6 cr. şi 30 cr. timbni pentrn o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina IU-a o senă 10 cr. v. a. său 30 bani.
-A.3iT-cri.rr xjsl
-"•idteaetK* iese in fle-care cţl.
imasnte penrrnI Austro-DBrraria
jvwft ana 12 fl., pe şăse luuf pe trei luni 3 fl.
PCfltrâ România şi strathState:
Pe unii and 40 franci, pe eăSe luni 20 franci, pe trei luni 10 franol.
Seprenumeră la ti&te ofi-ciele poştale din întru ti din afară şi la dd. colectori. ;
tiMratnlii psitri Braşoyă:
la admi	iraţiune, piaţa mare
Nr. 22, etagiuia I.: pe nnft and • fl-iPă ttse luni 5fl., pe trei îunî * n. 60 cr. Cu dusulâ In cagă:^ ună anâ 12 fl., ne sete mnJ 6 fl., pe trei luni 3*fi. Unu esemplarâ 5 or. v. a. tău 15 bani.
Atâta abonamentele câta si inserţiunile sunt a se plăti .înainte.
Nr. 177.
Braşovt, Vineri Uţ (24) Angnsttt
1888.
BraşovQ, 11 Augustă st. v. 1888.
Viua discusiune, ce s’a încinsă în pressa ungurescă asupra cau-seloru şi efecteloru „ conflictului 44 iscată între primatele Simor şi ministrulă Trefort, a fostă în modă tragică întreruptă de scirea despre mdrtea acestui din urmă.
ţ)iarele unguresc!, car! şi a-cestă ocasiune o îolosiră, spre a face cele mai mar! elogiuirî ministrului Trefort pentru „energia44 dovedită în apărarea omnipotenţei statului faţă cu primatele ungurescă, nu scieau ca aducă adoratului loră ministru laudele cele din urmă, nu se gândeau că tote în acesta lume suntă nestatornice şi trecătore.
Cu atâtă mai mare va fi jalea, ce va cuprinde pe representanţii opiniunei publice maghiare, cărora a avută să mulţumescă ră-posatulă Augustin Trefort, că a ajunsă a fi considerată de Maghiar! ca ună mare apostolă ală omnipotenţei statului şi ală maghiarismului.
Timpă de şese-spre-cţece an! a fostă Trefort ministru de culte şi de instrucţiune publică, şi împrejurarea, că numai mdrtea Ta despărţită de portofaliulă seu, dove-desce mai lămărită ca orî-şi-ce, marea însemnătate ce a trebuita să-o aibă acestă ministru pentru desvoltârea interidră în Ungaria şi Transilvania.
Despre importanţa misiunei ce a avut’o Augustă Trefort părerile nu voră fi diferite. Inse na totă aceeaşi se pote 4i°e în ce pri-vesce modulă cum a căutată elă să-ş! împlinăscă acestă misiune, nu de aceeaşi părere voră fi popdrele acestoră ţăr! şi asupra resultateloră şi a efecteloră activităţii, ce-a desvoltat’o elă pe terîmulă instrucţiunii şi ală culteloră dela 1872 îftcdce, de când a fostă numită ministru.
In dieta ungurescă dela 1861 Trefort s’a distinsă prin nisce vorbiri pătrunse de ideile adevăratului liberalismă. P’atuncî elă găsea încă cuvintele cele mai elocente spre a arata marile foldse ale unui regimă dreptă, care să respecteze şi scutescă limba şi naţionalitatea diferiteloră popdre, er vorbindă de omnipotenţa statului, profesată de austriac! 4icea : „apostolii acestei doctrine au esperimentată fără milă îh ţările coronei s-lui Ştefană şi e greu a decide decă operaţiunile loru s’au distinsă mai multă prin lipsa sentimentului morală şi de dreptă, or! prin nedibăcia politică.44
Aşa vorbia la 1861 Augustă Trefort şi etă’lă abia după 12 an! jncândă elă însuşi cu patimă multă mai mare rolulă acela tristă ală regimului absolutistă de odi-niără, cu singura deosebire, că actbrulă era îmbrăcată în haina amâgităre a falsului liberalismă şi constituţionalismă.
Activitatea de 16 an! a ministrului Treîort n’a fostă decâtă ună şiră lungă de esperimente triste şi fatale pentru realisarea
scopuriloră utopice ale maghiari-sării,
Legea pentru scolele poporale a căreia autoră a fostă br. Eotv&ş, era alcătuită pe basa principieloră mai liberale, ce le profeşau încă bărbaţii de stată ungur! In anulă-1861. Ce a făcută însă dintrînsa Trefort, care a fostă chiămată să o esecuteze ?
Resultatele lucrării sale sunt prea învederate, decâtă ca se mai aibă lipsă de esplicărî. Ajunge decă vomă 4ice, că Trefort a a-flată ună astfeliu de modă spre a esecuta legea de şcăle şi de naţionalitate, prin care a transplantată lupta de rassă şi pe tărâmulă şcolară.
Trefort a fostă acela, care s’a lăudată în dieta, că nici unulă din antecesorii sei n’au făcută mai multă pentru maghiarisare ca den-sulă. Elă a fostă, care a declarată răsboiu scălelor şi bisericelor nemaghiare, proclamândă principiulă nefastă, că statulă este numai ală Maghiariloră şi că orî-ce desvol-tare, ce nu servesce numai spre întărirea elementului maghiară, este duşmană statului.
Idea conducătdre a ministrului Trefort a creată miseria cea mare a stariloru ndstre culturale de as-tă4î. Elă este părintele legiloră de maghiarisare 4ela 1879 şi 1883. Elă ne-a făcută tributar! pentru înaintarea întereseloră specifice ale rassei maghiare ; elă a creată curentulă nenorocită care tinde a sfărîma viaţa nostră individuala naţională în numele omnipotenţei statului, cu care se identifică elementulă dela putere.
Decă activitatea lui Trefort a avută şi vi’ună resultată folositor, de acesta se potă bucura numai Maghiarii. Direcţiunea ce a dat’o el însă spiritului maghiară, ideile şo-viniste, ce le-a lăţită în sînulă poporului maghiară facă ilusorie t<5te acele foldse prin marele pericul în care i-a băgată pe Maghiar!. -
feşl s’an scaMaMS Ungurii.
ţ)iarulă „Egyetertâs*1 est© erăşl f6rte indignata pe oficioşii din Austria pentru că cu ocasiunea onomasticei Maiestăţii Sale au vorbita numai de împă-rata şi de „poporele Âustro-Ungariei.u Eată ce scrie numita foiă în numărulă său dela 21 Augusta :
„Maghiarii locuitori în Austria, scan-dalisaţl grozava, ne trimită numărulă 189 dela 17 Aug. ala cfiarului ofitiosu „ Wiener Abendpost,u care din incidentula aniversărei (filei nascerii Maiestăţii Sale a scrisa una prima articolâ, în care se cfice despre domnitorulâ, ca despre Im-păratulu poporeloră Austro- Ungariei ur-mătorele: „Mit besonderer Weihe be-gehen diesmal die Volker Oestereich-Un-gams das geburtsfest ihres erhabenen Kaisers und Herm“*). Astfela vorbesc© articulula scandalisătorO. Scandalisarea acesta e cu desăvârşire îndreptăţită fiind-
*) Pe românesce: „Cu deosebită, pietate sei-beză de astădată poporele Austro-Ungariei cjiua nascerii pre înălţatului lord ImpSrată şi stâpânti.u
ci tocmai foia ojiciosâ comite acest fapt care nţ e alta deăâtfi negarea regatului şi a ragelui maghiara şi pentru că chiar ofi-cfysa austriacă este, care vatămă în mod GÂ& de urîta sentimentala poporului Ungariei, care nu cugpsce împărata. Aş-teptămâ, că guvemula va face paşii de lipsă în contra acestui scandala seu la guvemula austriaca seu în cercula său de putere subtragându-i adecă fdiei oficios© vienese debitula poştala, ori în caşulâ cela mai rău confiscânda prin judeeătqria de pressă tote esem-plarele acelui număra, cari au trecuta în Ungaria.tl
*
Sub ti tiuia Maghiarofagî în Seraievo publică „Egyetertesu dela 21 Augusta urm&tdrea scire, ce i se comunică din Seraievo :
„Din incidentula aniversărei • 4il®i nascerei Maiestăţii Sale se arborară pe podula Latinsca din Seraievo 4 stindarde unguresc!. 0 cetă de Croaţi a năvălită asupra stindardelora unguresc!, dintre cari pe 2 le-au luata josa şi le-au ruptă. Unii dintre aceşti violători de stindarde unguresc! suntă funcţionari de stata, car! după ce au spintecată stindardele, le-au luată şi le-au aruncată pe o grămadă de cărămizi
Probabila că şi celelalte stindarde le-ar fi rupta, decă în decursulă lucrării, loră n’ară fi fostă aduşi în. orecare con-fusiune. Anume pe unulă din stindarde colorile erau puse dea’ndosele, aşa că li se pării că ar fi ună stindardă italiană şi din asta causă nu Tau rupţii.
Asemeni demonstraţiun! croate, (fie© „Egyetertesu, se facă adesepr! în Seraievo. Stindardulă naţională ungurescă, arborată pe casa unui depositară maghiară de vinuri, a fostă de repeţite ori ruptă, din causă că acestă stindardă nu este respectată în Seraievo. In genere vorbindă, corespjndentulă lui „Egye-tertesu se plânge, că «ituaţiunea Un-guriloră în Seraievo e forte tristă.
PrimateleiiSimor şi guvemulU.
piarele din Budapesta spună, că cu prilegiulă unui prântfa de gală ministrulă preşedinte Tisza ar fi (fisă cu privire la conflictulă dintre primatele Simor şi guvern că „se va îngriji ca lucrul să nu mergă pănă la estremă.“ După altă versiune ministrulă-preşedinte a disâ că „se va îngriji ca lucrulă să nu fiă luată pre uşorfi„“
In cestiunea acesta oficidsa „Corespondenţă de Budapesta“ desvoltă urmă-tdrele principii periculos© de omnipotenţă şi infabilitate ministerială: „Răspun-sulă primatelui Simor la cunoscutulă rescriptă ală ministrului de culte şi instrucţiune publică, a desfăşurată destulă de amănunţită idea, că directorultt preparandiei din Tymau a lucrată corecţtt când n’a concesă inspectorului scolarâ reg. să subscrie diplomele de cualifica-ţiune. Der noi departe de a ne lăsa într’o discuţiă mai detaiată asupra acestui faptă, constatămă aic! în scurtă că punctulă de radimă ală primatelui este greşită şi nici că pote fi motivată. Primatele în răspunsulă său s’a identificată pe sine cu procedura directorului pre-parandială fără consideraţiune la aceea că directorială ori şi în ce împrejurări ar fi fostă datoră a se supune fără de nici o şovăire ordinaţiuniloră ministeri-
ale, pentru eă elă nu are dreptultt de-a critica aceste ordinaţiunl şi cu atâtă mai puţină de-a li se opune. Avea dreptă atâtă primatele câtă şi supusulă său a cere esplicărî — ehiar şi în parlamentă— şi a stărui pentru sanarea răului, der cu procederile practicate de dânşii unde ar ajunge puterea de stată decă orl-cărui directoră şcolară i-ar trăsni prin minte a nu respecta ordinaţiunile ministerului? Asta nu se pote ierta nici în casulă — oare dealtmintrelea în afacerea acesta nu esistă — când ministrulă n’ar ave dreptate în ordonanţele sale.“
SOIRILE piLEI.
Despre călătoria împăratului germană în Italia, care se va întâmpla în luna viitore, se mai scriu următorele: împă-ratulă pe la mijloculă lunei Octomvre va petrece câteva (file în Italia şi afară de Roma va mai visita şi Neapolea. unde va fi însoţita de regele Umberto. Mu-nicipiulă din Neapole face mari pregătiri pentru primirea câtă se pote de onorifică a împăratului. In onorea lui la Castella mare va fi o mare revistă cu năi de răsboiu. Amândoi domnitorii voră privi acesta manevră marină de pe corabia panterată numită „Umberto Iu. Din Neapole va merge împăratulă germană şi în Pompeii, unde asemenea ’i
se pregătesce o primire strălucită.
*
* *
Mai multe dame din Bulgaria, cari consimtă cu politica partidului rusescă de acolo, (filele apeştşa au trimisă ună! preţiosă presentă noului născută ală principesei Waldemar. Presentulă constă într’ună frumosă vestmântă înfrumseţată cu catifea şi broderii de Bulgaria, fiindă d© mare preţă. Principesa mai întâiu a refusată presentulă din punctă de vedere politică, der în finejtotă s’a înduplecată a-lă primi trimiţândă pe cale telegrafică
căldurâse mulţâmirf complesantelor dame.
*
* *
Gambia, ună medică rusă,-se ocupă de multă cu vindecarea coîerei; elă fiindă partisanulă teoriei baccileloră, voesce sâ delăture acestă bolă înfricoşată prin inoculare. Despre cercetările şi resultatele obţinute a dată ună raportă lui Pasfceur, renumitului său colegă parisiană, care a atinsă cestiunea acâşta în academia fran-cesă arătândă cuin Gambia a inoculată cu succesă microbii de coloră în epurf şi porumbi de mare. — Dâcă se va pute face inocularea şi la 6menl, atunci peri-cululă colerii nu va ameninţa mai multă omenimea.
*
* *
Ou •oasiunea d&rîmării turnului Colţea din BucurescI, ce se săvârşesc© acum, s’a scosă din turnă ună dopotu mare pe care se află următdrea inscrip-ţiune: „ Turnaţii în Viena de Iohann Baptist DivaX în anulă 1815“. Pe partea de afară a clopotului se află o aquilă cu două capete, sf. Vasile, sf. Ioană şi sf. Gheorghe.
*
* # f
Excursiune la Sinaia. Cu ocasiunea sărbătârei de Sânta-Măria va circula în efiua de 15/27 Augustă a. c. ună trenă separată între Braşovu şi Sinaia. Plecarea din Braşovă : 5 ore 20 minute dimineţa. Sosirea la Braşovă 11 ore p. m. Bilete pentru dusă şi întorsă la acestă excur-siune se voră libera numai la biroulă ch
Nr. 177
GAZETA TRANSILVANIEI;
1888.
răşenescă ala	câilora - ferate	ungare
(Strada Vămei Nr. 10). (Num&rulă merm-brilora fi in da precisa) pănă în cftUa de 24 Augustu (ora 12 p. m.) cu următorele preţuri reduse:	. ’
Clasa II fi. 2.70. Clăsa III fi. 2.10 Doi copii dela 10 ani în josa pota călători cu una bileta întrega în vagdnele claselorfi menţionate. — InformaţiunI mai desluşite a se lua la subsemnatulfi birou. — Biroula orăşenesca ala căilorfi-ferate ungare din Braşova.
None flemonstraţinm pentra Monerer.
In 20 şi 21 1. c. ârăşl s’au făcută în Viena mari demonstraţiunl pentru deputatula antisemita cav. de Schonerer. Scima, că Schonerer a fosta condamnat la 4 luni închisore din causă că, însoţita de mai mulţi inşi, năvăli în noptea premergător© morţii împăratului Wilhelm I în redacţiunea 4iarului „Neues Wiener Tagblattu ameninţânda pe redactorii lui semiţi.
Schonerer avea să între în închisore la 20 Aug. Aderenţii antisemiţi ai lui Schonerer avisară despre acesta pe toţi soţii lora, provocându-i la nouă manifes-taţiunl pentru confratele lora martira. Provocările acestea au avuta efectă, der au atrasa totodată şi atenţiunea poliţiei, care şî-a data tOte silinţele spre a îm-pedeca demonstraţiunile.
La tote staţiunile căii ferate Schonerer era aşteptata parte de demonstranţi, parte de poliţiscl. In călătoria sa Schonerer era însoţita de nevastă-sa cu 2 copii ai săi şi de doi credincioşi ai lui. Demonstranţii oferiră lui Schonerer mulţime de buchete de flori de grâu şi de secară. La gara din Yiena Schonerer fu întâmpinată de mai multe sute de omeni şi mai tota pe aţâţi po-liţiscî, cari nu lăsară pe nimeni pe pe-ronula gărei. Trăsura în care se afla Schonerer cu familia sa era urmată de o trăsură cu detectivi, er înaintea şi în-dărătula trăsurilorh mergeau poliţiscl călări. Când mulţimea aclama pe Schonerer cu strigăte asurcţitore de „Hoch!44 poliţia năvăli asupra demonstranţiloră şi ’i împrâştiâ. Mai mulţi inşi- dintre a-ceştia au fosta arestaţi.
Otelula la care se încuartirâ Schonerer fu încunjurata peste nopte şi chiar în diua următore de o gardă de poliţişti. Dimineţa la 10 ore, când Schonerer eşi din otela pentru a merge la închisore, fu erăşî întâmpinată înaintea otelului de mulţime de popora, care începu să strige „Hoch!44 Poliţia din nou împrăştia mulţimea şi cu asta ocasiune 11 demonstranţi fură arestaţi.
Ajungendă la închisore, Schonerer
îşi luâ rămasă bună; dela nevastă-sa. A-poi fâ îmbrăcata în hainele de arestant. Boţia lui mai rămasei puţina cu ela, ru-gându-se ca bărbatula ei aăfiă tractată cu bunătate. La eşbfea ei din aresta demonstraţiile nu s’au repetată.
Observămă, oft nu numai t6tă poliţia disponibilă a oraşului a fosta trimisă să prevină eventualele demonstraţiunl, ce dealtmintrea se puteau , cu siguritate prevede, der erau puse la disposiţiune spre scopula acesta chiar şi 2 companii de infanteria şi alte 2 escadrone de câ-valeriă.
întâmplări diferite.
Unu dueltt de fete. Se telegrafiază din Cannes foilora francese: „Două fete tinere aparţinândă familielora celora mai distinse ale oraşului, se amorezară deodată într’una tinera, erăşî de familiâ distinsă. Fetele după ce se certară straşnica, se hotărîră a se duela pentru a pune căpătă lucrului cu condiţiunea, ca lupta să nu înceteze pănă când una din ele nu va cădea rănită de morte. Fetele se ţinură de vorbă. Pistolele fură alese ca arme pentru duela. Fata cea mai tinără, care avea etatea de 18 ani primi o rană în mâna stângă, cea mai vârstnică în etate de 22 ani printr’o înpuşcătură în piepta fu rănită de morte. Duelula a produsa cea mai mare sensa-ţiune în oraşa.
Hoţî romantici. O bandă de hoţi răpiră nu de multa dinaintea porţilora Constantinopolului o fată, fiica unui ţărâna, er căpitanula hoţilora hotări a se căsători cu ea. Banda arangiâ o ceremonia, căsătoria s’a serbată în munţi după tote regulele. Unuia dintre bandiţi funcţiona ca popă şi dădu noilora căsătoriţi binecuvântarea. După îndeplinirea căsătoriei se trimise o deputaţiune îu comuna de unde s’a răpită fata — eu provocarea ca căsătoria făcuta să se trecă în registrele oficiose, totodată fu ameninţată comuna cu cele mai înfricoşate represalii, decă nu se va duce în deplinire ordinula acesta ala bandi-ţiloră.
Regina Margarefta în coliba unui cărbunaru. Regina Italiei, care petrece în Courmayeur, în Joia trecuta a făcuta o escursiune la Col-du G-eant. Pe drama a apucat’o una vifora cu zăpadă aşa de mare, încâtă nn s’a mai putută întorce acasă. A fosta silită prin urmare să română peste nopte în coliba unui cărbu-nara.
Cutremure de pământii. In Ves-primit în 16 1. c. dimineţa pe la 5 ore s’a constatata una mică -cutremura de pământa. Tota în 16 1. c. au mai fosta sguduiri de pământa şi în B. Szambathely
şi în Peer ţota pe tirgpvda acşla. Mai tari au fosta sguduirile în ţinutultt Szend. ~ In Porto Maurido după cum se anunţă pe cale telegrafică, înoă s’a simţită lele aceste cutremura de pământa. Asemenea în Gdma au fostft trei cutremure de pământa destula de însămnate. Ne-i^roeirinu s’au întîmplata, der locuitorii oraşului de frică au petrecuta noptea a-fară de oraşa.
Literatură.
Opuri dramatice, de Constantina de Stamati-durea, membru ala institutului literara din Parisă, a institutului de bele-arfce din Viena şi a institutului scienţi-fica din Moscva. Tomula I. Cernăuţi, 1888. Editura şi proprietatea societăţii filarmonice „Armonia44 din Cernăuţi. Formata 8° de 401 pag. —- D-la C. de Sta-mati-Ciurea, proprietara mare din Basarabia şi fiiula literatului Constantina de Stamati, a dăruita societăţii „Armonia44 opurile sale dramatice cu tote drepturile de autora şi editora. In semna de recunoscinţă, comitetula societăţii a a-dausa la tomula de faţă portretula şi o schiţă din biografia mărinimosului donatorii, ala căruia opa cuprinde în tomula I, eşita acum de sub tipara, următorele 8 piese: „Fricosulă44, vodevila în 2 acte; „Mademoiselle Mephistophele44, vodevila într’una acta; „Singurătatea unui holtei44, vodevila într’una acta şi o pausă; „Că-răbuşula44, vodevila în 2 acte; „Estetica şi realismula44, seu „Capriciula sorţii44, studiu dramatica în 3 acte; „Cănofilula44, studiu dramatica într’una acta; „Parve-nitula44, comediă în 2 acte; „Răsbunarea unei nebune44, dramă în 3 acte.
*
„Musa Română44, foiă literară şi mu-sicală, apare odată pe lună sub redacţiunea d-lui Iacoba Mureşianu. Nrii 7 şi 8 ce-au apăruta de curânda au urmă-torula cuprinsa: Partea literară: Fri-deric Chopin; Musicalie nouă şi Literatură. Partea musicală: Salturi din Ar-delă: a) de lângă Tâmavă şi b) de pe ţâra Bârsei; Armida (polca mazura); Horă ; O nopte pe Tâmpa (valsa); Dorii de mare (poesie de Niniţescu), tbte compuse de Iacoba Mureşianu.
Instrucţiune
pentru gazdele şcolariloru dela şcâlele medii române gr. or. din Braşovu.
§ 1. Şcolari dela scolele medii române gr. or. pota ţine în cuartira numai persone maiorene, cu reputaţiune nepătată, care să obligă a substitui pe părinţi în privegherea copiilora încredinţaţi îngrijirei lorfl.
§ 2. Birtaşilorfl şi cafegiilora, cari an locuinţa în aceeaşi curte cu birtula seu cafeneua, nu li se concede a ţine copii în cuartira. Deaserăenea decă au locuinţă separată, nii le este permisă a da viptula (costula) copiilora în localităţile birtului seu cafenelei.
§ 3. Toţi aceia, cari voiesca să ţină şcolari în cuartira, au a se presenta în-
nădite de terminula pentru înscriere» scoiarilora la direcţiunea şcolelora medii, a’şl spune numele şi ocupaţiunea, a arăta unde locuesca (strada, numărală casei şi eventuala etagiula), a arăta mai departe odăile, de care dispună, mărimea lorii şi numărulă scoiarilora, ce vo-esca a-i lua în cuartira. De asemenea personele în cestiune au a declara, decă odăile, în care voesca a primi pe şcolari, sunta destula de svântate şi luminos© şi în genere destula de sânătose; tota odată au a comunica, decă mai au în cuartira şi alţi şcolari dela alte institute seu alte persone.
In fine au a comunica condiţiunile, sub care sunta învoite a primi şcolari în cuartira.
§ 4. Despre personele insinuate şi admise ca gazde pentru şcolari se portă una registru speciala. Personeloră ne-întroduse în acesta registru nu li se concede a ţinâ şcolari în cuartira
§ 5. Gazdele scoiarilora se obligă a observa următorele recerinţe :
a)	Ca în cuartirele lora să domnescă curăţenia recerută. Odăile să se cureţe şi prafula să se stergă de pe mobile în fiăcare di. Podelele odăilora să se spele cela puţinii odată pe lună eră mesele de scrisa şi locurile, unde sunta aşedate cărţile şi caietele scoiarilora, să fiă tota deuna curate. Gazdele au a îngriji, ca şcolarii să-şi ţină trupula, vestmintele şi aşternutula în curăţenia recerută. Ob-servânda negligenţă din partea scoiarilora în privinţa curăţeniei, gazdele au a încunosciinţa pe profesorala de clasă al şcolarului respectiva seu pe directorula.
b)	Gazdele au a îngriji, întru câtă le este numai cu putinţă de sănătatea scolariloră încredinţaţi privegherei loră. Să îngrijescă, ca odăile scoiarilora să se aeriseze regulata, ca în odăi să fiă căldura şi lumina recerută, ca şcolarii să fiă îmbrăcaţi totdeuna conforma anotimpului, ca hrana scoiarilora să fiă în-destulitore şi nestricăciosă sănătăţii, să observe mai departe, ca şcolarii să nu cetescă în amurgulfi sării şi la lumină pre slabă; să nu permită fumatulfi, cu deosebire scoiarilora mai tineri seu mai gingaşi; observânda că copiii sunta înăduşiţi să nu le permită a be apă rece etc. Observânda, că una şcolara arată semne de bolă, să’la trimetă îndată la medicula scolei seu eventuala la una alta medica şi dispunândă acesta,; ca scolarula să abşppteze, dela prelegeri, gazda este îndatorată, ca imediata să încunosciinţeze pe profesorala de clasă seu pe directorula. La caşuri de bole lipiciose, gazdele au a separa imediata pe scolarula sâu membrula familiei bolnava de ceilalţi şcolari.
c)	Gazdele sunta obligate să caute a oferi scoiarilora aflători în cuartirile lora condiţiunile de lipsă pentru învăţat şi scrisa. In odaia, în care locuescu şcolarii să se afle mesele şi scaunele de lipsă; mai departe să se observe liniş-cea de lipsă atâta din partea membri-lora familiei, câta şi din partea deose-biţiloră şcolari ca astfela fiă-care să-’şl pota îndeplini lucrările, ce i s’au dată spre îndeplinire. Gazdele să îngrijescă, ca şcolarii să observe ordinea de lucru şi de împărţirea timpului, ce li se va comunica acestora din partea profesori-
FOILETONUL0 „GAZ. TRAHS.“
Despre gradinele de copii-
Conferinţă ţinută la ateneulă din Craiova.
(Urmare.)
Unu altă boldii puternicii în natura copilului este trebuinţa de-a fi în societate. Copilulă plânge, când e singurii; şi chiar când nu ne ocupămii de elii este mulţumitil să sciă, că se află cineva în juralu lui.
Der societatea omeniloră. adulţi nu i-e de ajunsă copilului; lui îi trebuescii semenii săi. Numai în societatea lorii se pote desvolta natura copilărescă în totă libertatea. Aci se deprinde copilul a fi îndrăsneţii şi francă în purtarea sa, şi a nu presupune prea multă de sine, a nu fi încăpăţînată şi tăcută; aci gă-sescă nutrimentulă loră pornirile cele bune, cari devină mai târcjiu virtuţi sociale, cum suntă toleranţa, generosita-tea, simpatia şi iubirea deapropelui şi plăcerea de-a face bine.
Decă societatea omeniloră adulţi nu e îndestulitore, aceea a copiiloră de stradă, cn totă felnlă de aplicări şi deprinderi urîte, este chiar periculosă. Unde să afle der copilulă societatea ce-i trebuesce ?
— In scolă! —s’ar pute respunde. In adevără aci e loculă, unde boldurile omenescl suntă împiedecate de-a degenera în pofte şi obiceiuri rele, aflându-şî îndestularea îutr’o activitate regulată şi în cultivarea sciinţei şi a frumosului. Der ce face copilulă pănă la etatea de scolă? Ce face elă mai alesă acolo, unde lipsesce mama, seu unde crescerea este viţiată prin esemple rele şi prin negrije, ori este părăsită pe mânile servitorilor? Organismulă, şi cu elă natura morală, nu stă în locă; bine, rău, se desvoltă cum pote. Apoi precum un individă, căruia în copilăriă i-a lipsită nutrimentulă sănătosă şi deajunsă, va rămâne în totă vieţa mai multu sen mai puţină anemic; şi precum o plantă, care n’a fostă plivită dela începută şi n’a avută dela începută destulă sucă, destulă căldură şi lumină, nu va putea fi niciodată ceea ce era în natura sa de a fi: aşa copilulă, căruia pănă la şese ani i-au lipsită mijlocele unei desvoltărf armonice şi depline, nu va pute repara nicî-odată deajunsă a-cestă pierdere. Şi aceste mijloce nu 'i le pote da tote nici cea mai cultă şi mai bogată familiă.
Etă pentru ce s’au inventată grădi-
nile de copii şi pentru ce astăclî, în ţările civilisate, nu numai asociaţiunile şi particularii, der şi guvernele se îngrijescă ca, prin înfiinţarea loră, să completeze educaţiunea privată şi publică.
In scurtă, grădina de copii este un institută de educaţiune, care primesce copii dela 3 pănă la 6 seu 7 ani, nu numai pentru a-i supraveghia, ci şi pentru a-i ocupa potrivită cu firea şi etatea loră, pentru a le întări corpulă, a le deprinde simţurile, ale desvolta mintea, a-i familiarisa cu natura şi cu societatea omenescă, şi mai alesă pentru a le educa inima şi voinţa.
Ea ţine mijloculă între familiă şi şcolă şi fără să facă de prisosă educaţiunea părintesca în familiă, nici să între în sfera datoriiloră şi drepturiloră scolei, ea umple marele golă ce desparte aceste două instituţiunl. Prin jocuri şi îndeletniciri comune, grădina de copii completeză educaţiunea din felurite împrejurări neîndestulătore a casei, o- îndreptă unde este rea, său o înlocuesce acolo, unde lipsesce mama; şi prin o dâsvoltare armonică a tuturoră puteri-loră corporale şi intelectuale ale copiiloră, îi pregătesc© pentru şcolă.
Grădina de copii se distinge de scolele de jocă şi de cele de lucra pentru copii, cum suntă scolele . de cusută şi brodată pentru fetiţe, prin aceea, că ea dă copiilor nu numai jocuri, ci şi ocu-paţiuni, seu mai bine cţisă, îndeletniciri mai seriose cu mânile şi cu mintea; şi de altă parte exclude lucrulă seu munca propriu c|.isâ, care cuprinde în sine idea câştigului, cum arată în limba nostră însăşi etimologia cuvântului lucru, lat. lucram (câştigă).
*
* *
In ceea ce privesce organisarea ei, grădina de copii pote esista seu de sine, seu alipită de-o scolă normală; însă tot deuna trebue să fiă condusă de femei, pregătite prin studiu şi practică pentru acestă scopu; pentru că numai ele potă avea delicateţa, răbdarea şi capacitatea de a înţelege tote trebuinţele copiiloră şi de-a le sci mulţumi. In Austria suntă ( cursuri de câte ună ană, ali-pitede scolele pedagogice de fete, pentru pregătirea institutoreloră seu grădi-năreseloră de copii.
(Ya urma.)
GAZETĂ TRANSILVANIEI.
Nr. 177
1888.
; lorii; sfi privegheze, ca şcolarii să nu se 6cupe cu lucruri, care ar fi în stare să împedece pe şcolari dela împlinirea da-torinţeloră loră, sfi facă arătare la profesorală de clasă seu la directorulCL i d) Gazdele suntă datfire a prive-ghia, ca între şcolarii aflători la ele sfi domnescă totdeuna buna ordine. Sfi stăruiescă, ca fiă-care şcolarii sfi îşi ţină lucrurile sale în regulă, sfi nu permită nici unui şcolarii sfi-’şî vândă! din obiectele sale fără învoirea părinţilorti, sfi caute ca şcolarii sfi se porte cu bună cuviinţă unulii faţă de altulă şi sfi împedece a nu se nasce între denşii certe şi bătăi. Mai departe gazdele, suntii obligate sfi privegheze cu t6tă stricteţa ca şcolarii sfi nu aibă visite şi sfi nu ţină societăţi, care sfi’i împedece dela lucru fire întregi, sfi fiâ cu tfită băgarea de sfimă, ca şcolarii s| nu’el perdă tim-
{>ulă cu lucruri nepermise ae legile sco-are, cum suntii: j oculţi de cărţi seu alte jocuri de bani, petreceri cu bfiuturt Şpirtuose etc.
c)	Gazdele suntii datfire a îngriji, ca purtarea scolarilorii aflători la ele sfi fă întru tote morală. Sfi nu le permită k vorbi vorbe necuviinciose şi defâimă-tdre, sfi nu le permită jocuri necuvinciose şi sfi nu-i lase în nici unti chipă a sta în contactă cu persfine îndoielnice în privinţa moralităţei.
/) Gazdele suntă datore a îngriji, ca şcolarii sfi întrebuinţeze timpulă, în care nu suntii ocupaţi la şcfilă, astfelă, după cum prescriu legile şcolastice. Sfi nu le permită a umbla pe stradă sfiu prin alte locuri publice fără nici o trfibă, afară de timpulă de recreaţiă ficsatii prin ordinea de împărţirea timpului. Gazdele sfi în-grijfiscă cu tfită stricteţa, ca nici unti şcolară sfi nu rfimână afară din cuartiră din 15 Noemvre pănă la finea lui Februarie v. mai târziu de 8 ore sera, eră în celălaltă timpă ală anului şcolastică mai târcţiu de firele 9 seră. Jn caşuri escepţionale, când adecă şcolarului i sfi dă voiâ a cerceta uuă concertă, repre-sentaţiune teatrală etc. şcolarulă trebue sfi aibă concesiune în scrisă dela profesorală de clasă seu dela directorulă. Ori şi ce întârziere peste firele 8, respective 9, care nu e legitimată în felălă acesta, are,a se. aduce in decursulă Zilei următfire din partea gazdei la cunos-cinţa profesorului de clasă seu a directorului. Cheiă separată dela porta curţei nu este permisă a se da îu nici ună ohipă şcolariloră.
, g) De ore-ce legile disciplinare ale-institălui nu permită cercetarea birturi-loriî, cafeneleloră şi ă âltoră locale de felulă acesta, gazdele suntă datore, îndată ce ară afla, că şcolarii de sub privegherea loră cerceteză astfelă de locale, sfi încunosciinţeze pe profesorală de clasă sfiu pe directorulă, ca astfelă sfi se ia măsurile necesare pentru îndreptarea răului. De asemenea gazdele suntă datore a încunoşciinţa pe profesorală de clasă sfiu pe, directorulă îndată ce ară observa, că vremnulă dintre şcolarii încredinţaţi loră calcă vre-ună altă punctă din legile disciplinare ale institutului, din care se djstribţie la începutulă anului şcolastică flâfcămi şcolară câte ună esemplară.
. , h) Fiindă silită ună şcolară din ori şi ce causă a absenta dela prelegeri, gazda
este datfire a anunţa imediată verbală sfiu în scrisă pe profesorală de clasă şi a arăta, care este causa absentărei şcolarului.
i)	. Observândă gazda la vre-unulă dintre şcolarii încredinţaţi privegherei sale vre-ună defectă fisică, ce ar pute fi spre stricăciunea şcolarului respectivă sfiu a colegiloră sfii, sfi încunosciinţeze pe mediculă şcolară seu pe profesorală de clasă, ca astfelă sfi se pfită lua câtă mai de timpuriu măsurile de lipsă pentru vindecarea răului.
j)	Pentru controlarea activităţei şi refennţeloră, in care trăiescă şcolarii, profesorii institutului potă cerceta din timpă în timpă cuartirele şcolariloră. Cu a cfistă ocasiune gazdele suntă obligate a da profesoriloră respectivi tfite esplică-rile relative la şcolari şi la împrejurările acşstora, ce ,li se voră* cere. De asemenea gazdele, fiindă provocate din partea direcţiunei s’au a profesorului de clasă a se înfăţişa înaintea loră pentru a da unele informaţiunî, au a face aefista în timpulă celă mai scurtă.
k)	Gazdele nu potă da şcolariloră împrumuturi în bani seu în alte obiecte f&ră învoirea pârinţiloră. Aflându-sfi însă şcolarii în mare strîmtfire şi voindă gazdele sfi-i ajute prin asemenea împrumuturi, o potă face aefista, încunosciinţândă pe profesorală de clasă.
l)	Şcolarulă singură, adecă fără părinţii seu tutorulă sfiu, nu pfite încheia învoiala pentru a fi primită în vre-ună cuartiră, pănă nu va consulta pe profesorală de clasă seu pe directorulă. A-ceştia trebue sfi cunoscă tfite condiţiu-nile, sub care s’a făcută învoiala.
m)	Fără învoirea pârinţiloră gazda nu pfite supune pe şcolarii aflători la densa la nici ună serviciu, care i-ar îm-pedeca dela îndeplinirea îndatoririloră şcolare sfiu dela alte ocupaţiunl concese de autorităţile scolei.
§ 6. Gând se insinuă la direcţiune, fiecare gazdă are a da după formularulă cei se va înmanua, ună reversă, prin care se obligă, că va observa cu acura-teţă tfite punctele specificate mai susă. L# casă, când gazda va. ^ec^jOţj,; rşe-âif&a, vreuna disposIparileT^tte1 mai susă, sfiu ce e mai multă, va lucra chiar împotriva acestora disposiţiuhî, vâ perde necondiţionată dreptulă de a mai ţinfi şcolari dela scolele medii române gr. or. în ouartiră, fir când din causa negli-genţei gazdei se va căşuna şcolariloră vre-ună rfiu mai însemnată, direcţiunea institutului vâ urmări pe cei vinovaţi chiar pe cale poliţiană, respective jude-, eătorfiscă.
§ 7. Ivindu-se vre-o neînţelegere între gazdă şi şcolari, amfindoufi părţile suntă îndreptăţite a aduce lucrulă la cu-, noscinţa directorului sfiu a profesorului de clasă şi a cere întrevenirea acestora.
§ 8. Nici ună şcolarii nu se pfiţe muta dela o gazdă la alta fără a încu-nosciinţa mai întfiiu pe profesorală de clasă sfiu pe directorulă. Gazda va cere informaţiunî, dfică aefistă încunosciinţare s’a făcută sfiu nu.	;
§ 9. îndată ce o gazdă îşi schimbă cuartirulă, în care s’a aflată mai nainte, are a încunoşciinţa pe direcţiunea institutului despre tote relaţiunile cuartirului
celui nou conformă cerinţeloră din § 3 ală acestei instrucţiuni.
De asemenea gazdele suntă îndatorate a se presenta la începutulă flăcărui ană scolastică la direcţiune pentru a da informaţiunile provfiZute în § 3 ală a cestei instrucţiuni, precum şi a subscrie reversulă amintită în § 6.
§ 10. Aefistă instrucţiune se va tipări în esemplare separate şi aceste e-semplare împreună cu formularele pentru reverse se voră depune spre păstrare şi distribuire la pedelulă institutului.
Ună esemplară din instrucţiune împreună cu formularulă pentru reversă va costa 10 cr.
SOIRI TELEGRAFICE.
Viena, 23 Augusttt. Scirea adusă de 4iarulii „Tribuna" din Roma despre conchiămarea congresului de pace cu scopu de a se resolva cestiunea bulgară şi cestiunea de-sarmârei generale, nu află crecţă-mentă în cercurile politice de aici.
Berlină, 23 Augustu. Foile ofi-cifise germane vorbindti de discursului ce l’a ţinută împfiratulă Wil-helm la Francfurtă lasă a se înţelege, că în urma întrevederei din Peţersburgu Germania a primită asigurările cele mai solemne, că Ţarulu nu va face causă comună cu Francia.
Roma, 23 Augustă, piarulă oficioşii „Tribunau scrie: Raporturile nostre cu Francia suntă astfelă, încâtă mai rele ca acuma nici că potă deveni. Ministrulă marinei a ordonată ca flota italiană şi după manevre se remână înarmată ca în timpă de resboiu.

â sb&îa elementară de fete a „Reuniunei femeiloră române, din Sibiiu" pentru anulă| şcolară 1888/89 : în Zilele de 1—5 Septemvre st. n. a. c. între firele 8—12 a. m. şi 3—5 p. m. în loca-lulă scolei, (Sibiiu, strada Morii Nr. 8). — Pentru înscriere se plătesce o taosă de 2 fi. v. a. Membrii Retfniunei femeiloră nu plătescă aefistă tacsă; Didactrulă este de 2 fi. pe lună şi este a se solvi anticipative la începutulă fiecărei luni.
Părinţii din provincii îşi potă adăposti copilele în intematulă Associaţiu-nei transilvane pe lângă condiţiunile publicate! de direcţiunea acelui institută. Sibiiu, 10 (22) Augustă 1888.
Direcţiunea scolei.
Concertă. — Cunoscutulă composi-toră din Bucurescl d-lă Ludovicii Wiest va da — precum amă anunţată — Sâmbătă în 13/25 Augustă în sala otelului
Nr. I cu con cursulil musicei orăşeneşti ună concertă. Programa, frumfisă şi alfisă, este de următorulă cuprinsă: 1. „Jubelfest-Marsch“, de Iohann Strauss. 2. Ouverture „Nachklănge von Ossiaiitt, de Niels W. Gade. 3. „Kennst du mich?u valsă de Iohann Straus. 4. rDas Erwachen des Lowen“ (Le reveille du lyon), caracteristică composiţiă Trauscripţiune pentru violină de Wiest. 5. „Domino-Gavotte“, de A. Oelschlegel. 6. Fragmente din Opera „Faust“, fantasiă pentru violină de Wiest. 7. „Pagat ultimou polca fran-, 9aise, de A. Brandner. 8: „Stfiua României u, composiţiă naţională de Wiest.
9.	„Eiegiă pastorală şi variaţiunl â la Paganini, compuse şi predate pe Monocorde ^violină cu o singură efirdă) de Wiest. 10. „Trau, schau wem!“ Polca mazură de A. Brandner. 11. „Fantasie", cântări naţionale ungur, de Wiest. 12| „Doina şi Serba" (jocuri naţionale românesc!) compuse de Wiest. — Incepu-tulă la 8 fire sfira. Intrarea 50 cr. — Bilete se capătă la librăria H. Dresnandt şi sfira la cassă.
CursulA pieţei BraşovA
din 23 Augustă st. n. 1888	'
Bancnote românescl Cu Argintă românescă .	,
Napoleon-d’orI ...	,
Lire turcescl ...	,
Imperiali .....	,
G-albinî...........,
Scris. fonc. „Albina“6u/0 „	10j-~
« n	n	n
Ruble rusescl . .	. „
9.05 Vând.		9.08
9.—	r>	9.0Ş
9.79	n	9.82
11.08	it	11.10
10.08	• n ■	10.10
5.72		5.76
101.-	n	—.—
98.—	ii	98.50
119.- „ ■8°/0 pe ană.		120.—
Cursulă Ia bursa de Viena
din 22 Augustă st. n. 1888.
Renta de aură 4%...................
Renta de bârtiă 5°/0 Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ■ .ostă ungarei (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurala.ungare . . .	.
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Bimată-Timişă . . . Bonuri cu cl. de sortare .....
Bonuri rurale transilvane..........
Bonuri croato-slavone..............
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescu..................
Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedmului .	.	. -.	.
Renta de hârtiă austriacă Renta de argintă austriacă Renta de aură austriacă .
LosurI din 1860	....
Acţiunile băncei austro-ungare . . Acţiunile băncei de credită ungar. Acţiunile băncei de credită austr .
Galbeni împărătesei ............
Napoleon-d’orI..................
Mărci 100 împ. germane .... Londra 10 LiVres sterlinge . . .
101.20
91.40
149.25
98.70
111.35
104.70 104.80 104.50) 101.60, 104.-t«- . ■f
99.2â 129 .bA;
izB-ap
82.OB :.;82,75
tn.sO-
asri.^4.- •
806.50?
M>.7l.
mm
Numere singuratice dii zeta Transilvaniei^ A 5 cr. se pot^ pera în tutungeria I. brăria Nlcolae Ciur cu şi Âd Albrcclit.	t

Editorii şi Redactorii responsabila: î. Or. Aure! Mureşianu. f-
Ainintiiî Sin pribegia iapă 1848.
/	de
%
.	I0NU GHICA.
(Urmare.)
Yfi Acelii atacă pare sfi fi fostă mai multă ş&prâj personeloră cari, compuneau gu-vtfmulâ, de câtă în contra ideei revoluţiu-ăşi. ţ)iua de 19 Iunie (1 Iulie) a cos-fetă vffiţa a 13 omeni, poporă şi soldaţi. ţ’i Câte-va Zile după reinstalarea guvernului, omenii, cari îlă compuneau, în ţ^ma âciriloră false ce primiau despre îaftrarea trupeloră rusescl, care nu sosise $ifiî lâ: Focşani, pe când ei, creZendu-le ^nnsQ'îla porţile Bucuresciloră la Urzi-cial şi la Afumaţi, părăsescă capitala v^ste, lăsând'ă pe locuitorii ei' în ijbia îţitimplăriloră; luase cu dînşii şi o iâin miliţiă, Zicând că se tragă la mttntey’ ca sfi facă o campaniă de gne-riRlas în contra RuşilorG, Zfir, blfă^itr-de
..	' f-'r
oştirea, ce luase cu denşii, se îndrepteză 3$fe graniţa Transilvaniei şi unii resbescă piuă îh Braşovă. Dfir, aflând că. tru: p^e rusesc! nu numai că nu intrase în ţfiră, dfir că . părăsiaş chiar şi Moldova, feefindă pe malulă stângă ală -Prutului,
se întorcă în Băcurescî şi iau în_‘mânji frânele guvernului fără cea mai mică împotrivire ; atâtă era de mare iubirea şi devotamentulă poporului pentru constituţia, în câtă tfite erau iertate fimfpniloră dela Islaz. Aefista era starea lucruriloră pe la începutulă lui Augustă, când So-leiman-Paşa’ Şi Emin-Efendi, terminândă la Giurgiu Zild® d® carantină, după mai multe înţelegeri ce au avută cu membrii guvernului prin dragomanulă Tinghiroglu, aceşti soli ai Porţii au avută o primire triumfală, poporală îi saluta cu strigătele: „Sfi trăiască Sultanulă, Augustulă nostru Suveran." Soleimân-Paşâ întrâ îndată în cele mai bune relaţii cu guver» nulă şi, dobândindă câte-va modifica-ţiunî în Constituţiune şi în personalulă guvernului, recun^Sce, în numdle Sultanului, şi Căimăcâmia de trei compusă din Eliadă, Teii şi N. Golescu. v , Din .nenorocire însă- Ia Constantino-polă ’ hiorarile nu ăjergfean ţotă aşa dje limpede şi cestiunea se complica din ^ în Zi mai multă; esigenţele Rusiei deveneau din.v ce în „pe .mai- şţări^Mp^ ?^ când resistenţa Porţii mergea totă slă-bindtt, cu câtă se simţea mai puţină susţinută. Cu câtă partidele estreme în
Ffância îşi /^ofiehtuau'mai îndrăsneţă i-deile şi pretenţiunile esagerate, cu atâtă acţiunea guvernului republicei în afară devenea mai slabă şi mai resefvată, încâtă ambasadorul^, sfiu nu mai îndrăsnea a-şl accentua cuvintele şi a împinge pe guvernulă. Porţii la o împotrivire, cura-giosâ ceteriloră Rusiei. Minisiterulă Sa-rim-Paşa era înlocuită printr’ună minister u de conciliaţiune, prin Reşid-Paşa, care se temea sfi împingă lucrurile pănă la o ruptură; noulă viziră îşi punea tote silinţele întru a «împăca pe Rusia şi a nu fi acusată sfiu bănuită de o politică a-vfinturifisâ. Reacţiunea deja începuse a rădica pretutindenea capulă.
' j	*
. Acum ambasadorulă rusescă Titoff cerea, în' mddă cominatoriu, rechemarea şi desaprobarea lui Soleiman-Paşa, ocuparea Principateloră cu trupe combinate ,#le amendorora Jmperiiloră şi numirea UnUi Câimacam, - care sfi restabilfiscă dom-nîrea Regulamentului Organică. Guver-nulă otomană, câtă timpă a putută compta
Intî*’mia dinr cel^ din urmă. Zii» ^si
lui Iulie, ducendu-mfi la Terapia, ^ am gă-
sită pe generalulă Aupick cu în ochi; ţinea în mână o epistolă/so chiar atunci, prin vaporală mesag|rilo^ tremura, citind’o ; celă mai bună .bamiu® şi camaradă de arme ală sfiu, genijral^l Breată, fusese asasinată neomen^ce iZe insurgenţi pe baricadele Parisului |n Z^a de 14 Iulie. ’ &torcendu-se cătr^ mine îmi Zi°e: «Da guerre civile es|; tchez „nous, mon pauvre Ghica ; maihtenafit „rien n’empechera plus Ies Russdl d’«$Ştţ-„trer dans votre pays". Şi în ^devfiră peste puţine- Zile Portă acceda cereri loră Rusiei, desaproba mfisurile luate ^e Şo*-leimân-Paşa, şi îlă : înlocuea „cu Fuaă-Efendi, amegiulă marelui Viafir, leu instrucţiuni de a lucra în acordă ,'cu gej neralulă Duhamel, trămiţândă ordine lui Omer-Paşa®fi ocupe Bucurescii, împreiţdă cufgep.erajulă Ludşrs, insfalândă câini»“ cam pe " Constantină Cantacuzino)' ca «şfi restabilfiscă regimulă Regulamenti^ui Organică.	^ Ir]
In totă timpulă acesta, So^piŞihr Paşa era în cea mai mare io despre cele ce se petreceau la PŞrlâ.;'
' ™™*^**»*»«t*^ ««mol
•••■:; ■■	^	r.---< ••
- •’î.r-s’î::
GAZETA TRANSILVANIEI.
177
1888.
No. 2625—1888.
I.
Escriere de coiicupsu.
J Pentru 3 stipendie din Fundaţranea fericitului Archiepiscopu şi Metropo-litft Alesandru Sterca Şiuluţu, din cari 2 de câte 200 fl. v. a. usuate unuiîi de Vasilie Fodoră, rigorosante în drepturi, şi altulă de Emanuilă Doetoră, rigoro-sante în medicină şi dechiarate de vacante din causă, că celii dintâiu nu s’a legitimată despre progresulă făcută în studie în anulă scolastică 1887/8, ar ală dpilea obţinendă diploma de doctoră a terminată cursulă, — şi unu stipendiu de 60 fl. v. a. dechiarată de vacantă din causă, că beneficiatulă Octaviană To-biasă, studentă de a IV-a clasă gimn. nu s’a legitimată despre progresulă făcută în studie în anulă scolastică lz 87/8, se escrie concursă cu terminulă de 15 Sep-temvre^a. c. st. nou.	,
La aceste stipendie potă concurge:
a)	numai tineri studenţi miserî gr. catolici, cari suntă născuţi în Archidieeesa gr. cat. de Alba-Iulia, şi suntă Români de nascere.
b) cari pre lângă purtare morală bună au dia studie calcul! de Eminenţiă.
c)	ascultătorii, de medicină, de drepturi, de sciinţele reale, precăm suntă: technica, montanistica, silvanistica şi la vr’o academiă comercială.,
d)	dintre concurenţi voră ave preferinţă în înţelesulă litereloră fundaţionale, ceteris paripus, consângenii piului fundatoră.
e)	dela concurenţi se recere, ca pre lângă testimoniele alăturate în copie autentice Şi nu în origine la cererile concursuale, se mai producă: atestată demnă de1 credinţă, prin care să documenteze consângenitatea cu piulă fundatoră, carte de boteză, atestată de paupertate, care să fiă subscrisă de antistia comunală politică şi de parochulă concernente, şi întărită cu sigilulă parochială şi celă comunală, precum şi cu subscrierea oficiului pr^torială, er în cetăţi şi opide cu subscrierea antistiei cetăţiene seu opidane, — în urmă:
f)	concurenţii să numescă espresă institutulă, la care şi unde voră să continue sciinţelp academice ori gimnasiale.
Cererile concursuale ăstmodă adjustate să le subştemă pănă la terminulă
124—126, 8-2
' prefiptă consistoriului subsemnată. Concursele, cari nu voră fi astfelă instruite şi nu se voră subşteme în terminulă prefiptă nu se voră lua în consideraţiune.
Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888.
Consistoriulfi metropolitană gr. cat. de Alba-Iulia.
‘ '	II.
Escriere de concurşi!.
Pentru ună stipendiu de 100 fl. din Fundaţiunea Tordaiană, usuată de Aureliu Mureşianu, rigorosantă în drepturi şi dechiarată de vacantă din causă, că nu s’a legitimată despre progresulă făcută în studie în anulă scolastică 1887/8 se escrie concursă cu terminulă pre 15 Septemvre a. c. st. nou.
Condiţiunile pentru obţinerea acestui stipendiu suntă cele espuse mai susă în concursulă escrisă pentru stipendiele şuluţiane.
Blaşiu, din, şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888.
Consistoriulfi metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia.
III
Escriere de concurşi!.
Pentru ună stipendiu de 150 fl. v. a. din Fundaţiunea fericitului Ioană Chirilla fostă canonică metropolitană, usuată de Eugeniu Banuţiu studentă de a IV-a clasă gimn. şi dechiarată de vacantă din causă, că n’a produsă atestată scolastică cu calcul! satisfăcători despre progresulă făcută în studie în anulă scolastică 1887/8, — şi altă stipendiu de IO fl. v. a. din Fundaţiunea Âluta-niană usuată de Aureliu Petruca gimnasistă absolută, se escrie concursă cu terminulă pre 15 Septemvre a. c. st. nou.
Doritorii de a obţine unulă din aceste stipendie au să-şi subştărnă cererile sale concursuale instruite în înţelesulă condiţiuniloră din concursulă publicată pentru stipendiele şiuluţiane subsemnatului consistoriu metropolitană.
Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888.
Consistoriulfi metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia.
si
si
_v
n ii
i.
Trenulă
Ţrenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Plecarea trenurilor*:
I. Dela Braşovă la Pesta;
de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovu la Bucuresci:
accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318; 1 oră 55 minute după amecfî.
II. Sosirea trenurilor*:
I. Dela Pesta la Braşovu:
de persone Nr. 308; 9 6re 46 minute înainte de amecjl. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovă:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjî-Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A. Plecarea poştelor*:
a)	Dela Braşovă la Meşnovu-Zernescî-Branii: 12 6re 30 m. după amecjl
b)	r	„	„	Zizinti,: 4 ore după ametjl.
c)	„	n	în	Secuime [S. G-eorgl]: 1 oră 30 minute noptea.
d)	„	„	la	Făgăraşu: 4 ore dimineţa.
e)	„	„	la	Sâcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea poştelor*:
a)	Dela Reşnovu-Zernesct-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amedl.
b)	„ Zizmu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Făgâraşti la Braşovă: 2 ore dimineţa.
TIPOGRAFIA A. MREŞIANI1,

ARE Nr.
PIAŢA I.________________	____
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provedută cu cele mai noue mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efeetuezâ totu felulu de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aură, argintă şi colori, tabele, etichete de tetă feliulă şi esecutat elegantă.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-
mandaţinnl, cercuiare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
Dispunându de maşini perfecţionate şi de isvdre eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulti nostru tipografică este în posiţiune a eseuta orî-ce comandă în modulti celti mai esactft şi estetică. precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primesctî în biuroulu tipografiei, Braşovti, piaţa mare Nr. 22, etaginlft I, cătrâ stradă. Comandele din afară rugămtl a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovă.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.