Mtctiun, AHMiisnspiuiea Tipeinafla: BP.AŞOVU, piaţa mare Br 22. Scrisori aehrancate nu ce pri-oescn, Manusjnp enu sere* trimi u! Birourile de annacinn: Braţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Vlena: Budolf Mosse, Haasemiem A Yogler tOtto Miuis), Heinrich Schalek, Aloi» Eurndl, M.Dukea, A. Oppelik, J. Dan-neberg; în Budapesta: A. 7. Oold-berger. Ai'tonJiezet, Eckstein Bernat; InFrankfurt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţinnilorii: o seriă garmondu pe o coldnă 6 or. ai 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina IlI-n o seriă 10 cr. v. a. său 30 bani. “Gaseta" iese în fie-care (ţi. Abonamente pentru Anstro-Dngaria Pe unii ană 12 fl., pe şăse Inul 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe ună ană 40 franci, pesăse lnnl 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la t6te ofi-ciela poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. AbonamentnlR pentrn Braşorî: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe nnăană 10 fl.,jpe şese luni 5 fl., pe trei lnnl 2 fl. oO cr. Cu d u s u 1 ă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe Şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani. At&tă abonamentele c&tă si inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 176. Braşovti, Joi 11'(23) AugnstU 1888, Braşovu, 10 Augustă st. v. 1888. Certa dintre primatele Simor şi ministrulu Trefort, ce a datfi nascere lungei scrisori, prin care a respunsu celu dintâiu la cunos-cutulu rescriptu ministerială în afacerea scolei din Tyrnau (Sâm-băta-mare) şi pe care amil repro-dus’o şi noi, a stîrnitu o viuă dis-cusiune în pressa ungurescă. E naturală că, deorece aici se tracteză de importanta cestiune a dreptului de inspecţiune a statului asupra şcoliloru confesionale, precum şi de atitudinea celui mai puternică dintre prelaţii din Ungaria şi Transilvania faţă cu guvernulu, afacerea trebue să ne intereseze şi pe noi. Cetitorii noştri sciu cum s’a iscată aşa numitulă conflictu între ministrulă de instrucţiune şi căpetenia bisericei catolice unguresc!. Directorulă preparandiei din Tyrnau s’a opusă ingerinţei inspectorului şcolară reg. la esame-nulă de cualificaţiune a acestui institută susţiindă, că elu n’are îndreptăţirea a lua parte la esa-mene decâtă numai în modă pasivă şi disputându-i în specială dreptulă de-a subscrie procesulă verbală şi testimoniile. Organulă domnului Trelort s’a opusă şi în urma acesta au cerută şi unulă şi altulă instrucţiuni dela autorităţile loră superiore. Urmarea a lostă, că şi directorulă preparandiei şi inspectorulă şcolară an primită aprobaţiunea superioriloră loră. Afacerea a rămasă der pendentă nesupuindu-se nici unulă, şi nici altulă. A urmată apoi rescriptulă ministrului de instrucţiune în afacerea şcolei din Tyrnau. In acestă rescriptă adresată primatelui ministrulă pretinde ca dîrectorulă preparandiei din vorbă se fia as- pru dojenită, căci la dincontră va fi destituită. Mai departe cere ca să presenteze diplomele spre a fi subscrise de inspectorulă şcolară, căci altfelă voiă fi anulate. Faţă cu acestă pretensiune Simor se adreseză cu multă politeţă cătră ministru, căutândă a justifica procederea sa, der nu amin-tesce cu nici ună cuvântă că ar fi gata să urmeze provocărei ministrului de a dojeni pe directorulă preparandiei, şi de-a trimite inspectorului şcolară reg. diplomele spre subscriere. Din contră, primatele se provocă la legi, la ordonanţele ministeriale şi la praxa de pănă a-cuma şi negă îndreptăţirea proce-derei ministrului. Acesta este tătă divergenţa dintre punctulă de vedere ală ministrului şi ală primatelui, căreiă ’i dă espresiune acesta din urmă în scrisorea sa, cum-pusă de altmintrelea cu multă di-plomaţiă. Au dreptate foile guvernamentale decă susţină, că în casulă de faţă nu e vorba de-o luptă prin-cipiară; că primatele recunosce în scrisorea memorată apriată dreptulă de inspecţiune ală statului în înţelesulă ce i-lă dă guvernulă. Intrega nemulţămire, de care este cuprinsă primatele se reduce la afirmarea, că ministrulă nu s’a purtată cu respectulă cuvenită faţă cu densulă şi nu l’a prevenită la timpă despre intenţiunile sale. Nu era de lipsă, Ţice primatele, ca ministrulă se se eşofeze aşa de multă tocmai faţă cu preparandiile unguresc! catolice, ce se află sub îngrijirea lui, deorece aceste institute încă înainte de ce s’a trezită ministrulă a aduce leg! pentru maghiarisarea şcoleloră, ş!-au împlinită chiămarea, ce le-a dat’o însuşi primatele, de-a maghiarisa pe Slovacii din acele ţinuturi. Pasagiulă din scrisorea prima- telui, în care acesta desfăşură activitatea, ce-a desvoltat-o pentru a f^ce din preparandiile sale nisce pipinierepentru maghiarisarea Slo-vfşiloru, er în deosebi afirmarea, ca preparandia confesională catolică din Tyrnau e mai maghiară decâtă cea de stată din Modoră, pentru că aici se propune încă limba slovacă, pre când în cea dintâiu de multă s’a eliminată, ne arată chiar că primatele ungurescă emuleză cu guvernulă în ceea ce privesce tendinţele de maghiarisare. Şi acestă parte a scrisorei primatelui ne intereseză pe noi în specială. Ne intereseză se scimă că capulă bisericei catolice unguresc! nu numai că aprobă, der sprijinesce şi conlucră din răsputeri la fatala direcţiune, ce a luat’o politica nngurescă mai alesă dela 1879 încăce, pentru desnaţionali-sarea popăreloră nemaghiare» Ne intereseză se scimă ce principii se profeseză în institutele de cultură catolice unguresc! şi la ce ne putemă aştepta dela crescerea ce-o primescă unii dintre clericii român! uniţi, ce se trimetă la aceste institute. Organulă d-lui Tisza, „Nemzet“, 4ice, satisfăcută asupra asigurări-loră, ce le face primatele spre a-perareâ maghiarismului seu, că scrisbrea lui delătură ori ce bă-nuelă în simţulă de fidelitate cătră legi, ce-lă posede centrulă catolicismului ungurescă. Noi sciamă, că legea de naţionalitate nu admite maghiarisarea Slovaciloră, cum se practică ea în diecesa Strigoniului. Cum ar pute der trece primatele ungurescă ca fidelă susţiitoră ală le-giloră, când se laudă, că întrece chiar pe cei dela guvernă în ni-suinţa de a ignora şi călca legea de naţionalitate ? Şi cum se unesce acesta procedere cu principiile creştinismului ? „Nouvelle Revue“ şi Bismarck. Eată în resumată caracteristicul răsppnsă, ce l’a dată d-na Adam, proprietara Revistei Nouă din Paristt, <}iar©loră germane, cari negă autenticitatea raportului secretă ală principelui Bismarck, ce s’a fostă publicată în acestă revistă : Afirm pe onore, dice d-na Adam, autenticitatea acestui documentă, după cum afirmă, şi autenticitatea secretului de statU publicată în „Nouvelle Revueu de contele Yasili, după cum afirm şi autenticitatea documenteloră bulgare. - Cu câtă Bismarck va spune mai multe minciuni, cu atâtă inimicii lui voră fi mai veseli, pentru că va fi sdrobită mai taro în cjiua când în sfîrşită va fi înfundată cu totulă. Am probe despre t6te minciunile lui Bismarck, şi decă eu nu voi mai fi, alte mâni, alte pene voră eşi la ivelă pentru a loyi pe celă mai neruşinată mincinosă de pe pămentă. In raportulă publicată de mine şi a cărui autenticitate o contestă, cancela-rulă a minţită împăratului său pentru că documentele bulgare suntă adevărate. Bismarck a minţită când a făcută pe împăratulă ’Wilhelm I să jure Ţarului, că documentele bulgare erau false. Bismarck a minţită când a făcută pe împăratulă Frederik III să afirme Ţarului, că documentele bulgare au fostă fabricate. împăratulă Rusiei are elă cunoscinţă de înşelătoriile lui Bismarck? Nu şciu. Insă în privinţa secretului de stată, trebue să fi fostă deşteptată prin strania negare a foiloră germane, cari negau tratatulă germano-belgiană. D. de, Bismarck, contele Herbert şi regele Leopold şciu, că ceea ce a fostă publicată de contele Yasili asupra tratatului militară germano-belgiană e exată, însă nu mă voiu adresa la ei ca să măr-turisescă acesta. Nimică n’a fostă mai curiosă pentru aceia, cari împreună cu mine cunoscă se- FOELETONULU „GAZ. TRANS.W Despre gradinele de copii- Conferinţă ţinută la ateneulu din Craiova. (Urmare.) Ocupaţiunea copiiloră' este joculă, o ocupaţiune forte seriosă pentru ei. Mai alesă joculă în societate cu semenii lor şi în sînulă naturei, este fericirea copilului. Rari suntă copiii, cari să nu arate o pornire iresistibilă pentru jocă; şi aceştia suntă seu bolnavi fisicesce, ori au vr’ună defectă intelectuală; seu decă nu; suntă copii aşa numiţi prodigioşl, îu cari inteligenţa predomină, şi lucrarea ei absorbe în mare măsură acea putere de vieţă, care la alţi copii se manifestă într’unu neastempără continuu şi în plăcerea jocului. Câtă de seriosă este joculă pentru copii şi câtă de iubitele suntă jucăriile, mai alesă decă suntă creaţiunî proprii ale loră, putemă observa când le luămă seu le nimicimu aceste jucării, cum e o păpuşă, ună cărucioră seu o grădiniţă lucruri în caro ei şi-au pusă totă personalitatea loră. Copilulă atunci, decă nu pote resista, se pune pe plânsu şi cu nimicu nu’lă poţi împăca; este inconso- labilă, întocmai ca ună omă adultă, căruia i-ai nimicită averea ori i-ai aprinsă casa. Când n’are jucării, seu n’are din ce’şi face, când n’are unde să alerge, unde se se joce şi cu cine vorbi, copilulă sufere; şi uneori întrebă tristă pe tatălă sen, pe mamă-sa: „cu ce să mă joeă eu?u — „Ce să facă eu acum?u — alte ori ne face nenumărate întrebări despre lucrurile din casă; er când este în umoră rău, plânge şi face stricăciuni. Activitatea este trebuinţa fundamentală a firei copilăresc!. Şi decă acestă trebuinţă nu e îndestulată într’ună modă raţională, conformă inteligenţei şi apli-căriloru copilului, ea degenereză într’un instincă de stricăciune; asemenea unui rîu, ală cărui cursă nu pote fi oprită, şi decă nu e regulată, se revarsă peste maluri şi răpesce totă ce află în calea sa. Er decă firea copilului e mai domolă, singurătatea şi neocupaţiunea îlă deprinde cu trândăvia, viţiu care, înră-dăcinându-se de mică în elă, devine is-vorulă multoră rele, şi-lă lipsesce de mijlocele necesare pentru desvoltarea corpului şi a sufletului. In activitatea copilului se manifestă boldurile caracteristice naturei omenescl îu generală, bolduri a căroră îndestulare şi desvoltare au ridicată neamulă ome-nescă, în cursulă veacuriloră, pănă în trepta civilisaţiunei de astăcfi. Idealulă educaţiunei în generală, şi în specială ală grădiniloră de copii, este de-a urma calea firescă a acestei desvoltărl, cu a-cea deosebire, că tinerimea, prin ajutorată sciinţei şi conducStoriloră s8i, este scutită de greutăţile, rătăcirile şi peri-culele, căroră a fostă şi este espusă o-menirea adultă pe calea culturei. Primulă boldă seu prima trebuinţă a copilului, afară de trebuinţa nutrirei, este aceea a mişcării. Acestă boldă se manifestă la începută fără o ţintă anumită. Mai târcjiu elă se arată ca trebuinţă de-a se ocupa cu ceva : de-a cjfidi casă, de-a face grădină, de-a săpa pă-mentulă, de-a tăia hârtiă, de-a împleti, de-a cose, de-a face haine păpuşiii : tot imitaţiunl de lucrări ale omeniloră adulţi şi, în acelaşi timpă, bolduri moştenite şi înăscute încă în primii omeni, prin trebuinţa de a-şl căuta nutrimentulă, de a-şî face haine să-şi acopere corpulă, şi locuinţe, unde să se adăpostescă. Boldulă mişcării, pentru a cărui mulţumire e destinată în scolă gimnastica, e întîmpinată în grădinile de copii prin jocurile de mişcare. Boldulă de-a se ocupa este îndestulata prin felurite obiecte de jocă, cum este mingea, cu-bulă, materialulă de clădită, de împletită, de modelată ; prin cultivarea de mici straturi cu flori şi legume în grădină, şi prin alte ocupaţiunî. Prin jocurile de mişcare se deprinde şi se desvoltă corpulă cu tote membrele sale. Celelalte jocuri, care ocupă mai multă mâna, ochii şi mintea copilului, au în vedere mai multă educaţiunea a-cestoră organe, şi pregătescă pe viitorulă omă pentru feluritele meserii seu arte, pentru care va ave o aplicare mai pronunţată şi va fi chemată a le practica în vieţă. Astfelă prin variata combinaţiune a miciloră pătrate şi cuburi de lemnă, pentru a face mobile şi case, se nutresce aplicarea la architectură; prin crearea de obiecte cu felurite forme din Iută, prin zugrăvirea seu desemnarea pe hârtiă, prin tăierea bucăţeleloră de cartonă seu de pentru hârtiă felurite scopuri, şi prin alte asemenea ocupaţiunî se nutrescă boldurile născute pentru artele şi mese- Nr. !T6 GAZETA TRANSILVANIEI. i 1888. cretele lui Bismarck, ca schimbările presei germane în privinţa raportului cătră împeratulu Friderică. Acele ale Gazetei de Colonia, care la începută au admisă autenticitatea raportului, apoi au ne gat’o suntă nostime de totă. Suntemă siguri, dice foia germană, că autorulă eunosce raportulă, cu atâtă mai multă acesta, pentru-că elă a evitată tote punctele cari se îndreptă contra politicei germane. Scrisorea primatelui Simor cătră ministruld Trefort. (Fine,) Aşaderă în tote legile şi instrucţiunile aceste nu aflu nici o literă din ca-rear urma, că inspectorulă reg. ar ave dreptulă de-a subscrie diplomele de cua-lificaţiune dela prepandia din Sâmbăta-mare. In urma acestora am gândită, că doră veţi fi făcută în altă locă dispo-siţiuni şi ordinaţiuni cu privire la lucrulă acesta şi anume în ordinaţiunea din 23 Decemvre 1885 Nr. 7079, şi acesta cu a-tâtă mai vârtosă am presupus’o, cu câtă adecă în rescriptulă Escelenţiei Vostre de dtto 8 Augustă a. c. Nr. 26,428 între altele se cuprinde şi aceea, că inspectorii reg. s’au presentată regulată la e-samenele de cualificaţiune atâtă la preparandiile din capitală (B.-Pesta), câtă şi la celelalte preparandii rom. cat. din ţeră şi că „celoră ce-au fostă supuşi la esa-menele de cualificaţiune li s’au pusă întrebări din partea organeloră ministrului de instrucţiune publică; votulă loră a fostă decisivă la clasificări şi ei au subscrisă atâtă protocolele şi matriculele câtă şi diplomele de cualificaţiune“ ; am făcută apoi erăşî o reprivire asupra or-dinaţiunei din 23 Decemvre 1885 Nr. 7079, der din acesta numai despre atâta' m’am putută convinge, că" de acum înainte în preparandiile catolice dreptulă de inspecţiune îlă are inspectorulă şcolară reg. Neaflândă nici chiar aici absolută nimică privitoră la causa nostră, am luată în mână autorisarea dată de Escelenţia Vostră inspeetoriloră şcolari, în care se cuprindă din cuvântă în cuvântă următorele: „Pe Domnia-ta te imputernicescă în viitoră ca în prepandia r. cath. să eser-citezl dreptulă de inspecţiune supremă a statului, care constă în aceea: ca din când în când se visiteze preparandia, st asculte propunerile,, se fiă presenţă la examenele înche-iării anului şi cu deosebire la esamenele de mii ţi raţiune; se subscrie registrele de învă-ţămcntu precum şi matriculele. Se facă arătare împreunată cu observaţium despre esamene; şi în urmă recomandă mai alesă ca cu astfelă de ocasiunî se caute a fi în bună înţelegere cu respectiva autoritate bi-sericescău. In ordinaţiunea acesta ai binevoită Excelenţa Ta a esplica destulă de clară, cum trebue pricepută dreptulă de inspecţiune ală statului, şi cum trebue e-sercitată acesta dreptă din partea inspectorului şcolară, er eu din parte-’ml nici n’am întârziată de a dispune încă la 1886 ca directorii preparandieloru puse în îngrijirea mea să caute a primi în modă onorifică pe delegatulă guvernului şi pentru ca acesta să-şi potă e-sercita dreptulă şi datorinţa mai cu succes le-am dată instrucţiuni, ca diua ţinerii esameneloră de cualificaţiune să o hotărască la olaltă, nu cumva esamenele să ţină în astfelă de timpă când delegatulă guvernului ar fi împedecată de-a se presenta. Şi astfelă s’a şi întâmplată. Inspec-torulă şcolară din Strigoniu a visitată atâtă preparandia din Strigoniu câtă şi cea din Sâmbăta mare a împlinită tote câte i-aţi dispusă prin susă numita or-dinaţiune, tote le-a subscris, chiar şi matriculele, afară de diplomele de cualificaţiune, pentru că acestea nu trebuia să le subscrie fiindcă n’a fostă provocată spre acesta din partea Exelenţiei Vostre. Directoratele preparandieloră aparţină-tore cercului meu de supraveghiare asemenea n’au primită nici o instrucţiune în privinţa acesta fiindcă Exelenţia Vostră niciodată nu ml-a-ţl făcută cunoscută, că afară de ordinaţiunea amintită mai susă, de dreptulă de inspecţiune a statului s’ar ţine şi subscrierea diplomeloră de cualificaţiune. Astfelă era starea lucrului pănă la finea anului scolastică 1887-8, când între doi subordinaţl ai noştri, directorulă meu şi inspectorulă şcolară ală Esce-lenţei Vostre, se isca o diferenţă încă înainte de începerea esamenului de cualificaţiune în privinţa estinderei dreptului de inspecţiune. Unulă dintre canonicii mei, Varga Mihaly, totodată şi di-rectoră, a primită din partea mea instrucţiune pe cale telegrafică în care ’i spuneamă, că inspectorulă şcolară are dreptă de inspecţiune, der nicidecum drept de disposiţiune. Mai târziu mî-a venit însciinţarea că Esc. vostră, totă pe cale telegrafică, aţi fi instruată pe inspecto-rulă scolăru se subscriă şi diplomele de cualificaţiune. Der fiindcă Escelenţa vostră pe mine, ca pe unulă ce suntă responsabilă şi competentă în afacerea a-cesta, nicî-odată nu m’aţl încunosciinţată pănă acum, nu am putută fi în plăcuta posiţiune ca privitoră la acesta să comunică cu Escelenţa vostră observările mele, de aceea am îndrumată pe directorială din vorbă sâ rămână pe lângă cele espuse în ordinaţiunea din 23 Decemvre 1885 nr. 7070, amesurată căreia inspectorulă şcolară şi cu ocasiunea a-cesta a ascultată prelecţiunile fără de nici o piedecă, a fostă de faţă la esamenele de cualificaţiune, a pusă întrebări, a influinţată la darea classificărilor şi subscrisă matriculele; i s’a dată în urmă spre subscriere şi protocolulă, der inspectorulă a refusată fără. de nici ună motivă subscrierea. Acesta e starea lucrului. Ce s’a mai întâmplată afară de aceste nu pote fi decâtă afaceri personale ale delega-ţiloră noştri. Decă prin tote acestea delegatulă Escelenţei Vostră ar fi fostă vătămată,' în ore-care modă, eu cugetă că îşi va primi satisfacţiunea. pice mai departe rescriptulă Escelenţei vostre, că inspectorulă reg. ar fi fostă în deosebi îndrumată cu prilej ulă acesta, ca să subscrie diplomele de cualificaţiune, de aici ar trebui să deducă, că şi dealtădată a fostă instruată să facă aşa ceva. Permiteţi-ml însă Escelenţa Vdstră a vă declara hotărîtă, că precum despre cea mai nouă instrucţiune, întocmai nici despre cele de mai înainte n’am fostă încunosciinţată de cătră Escelenţa Vostră. Şi apoi preparandia rom. cat. din Sâmbăta mare nu e ună astfelă de institută, ca faţă cu elă să se ia măsuri escepţio-nale, pentru că institutulă acesta ser-vesce cu credinţă intereseloră statului maghiară. Institutulă acesta dâ în fiă-care ană patriei o mulţime de învăţători cu sentimente şi idei maghiare, cari răspândindu-se mare parte printre po-poraţiunea slovacă, se facă totă aţâţi a-postoll ai naţiunei maghiare. Afară de aceea mai marii institutului suntă totă patrioţi probaţi, cari stândă în fruntea unei mari Reuniuni învăţătorescl maghiare, prin asta susţină strînse legăturile de prietiniă între elevii de odinioră şi cei de acum şi mijlocescă succese culturei maghiare. In urma acestora preparandia din Sâmbăta mare e vrednică de consideraţiunea statului. Precum gim-nasiulă catolică de acolo a fostă o a-devărată vaZă maghiară în ţinutulă acela slovacă, precum asilulă pentru orfani şi lipsiţi de mijloce edificată de mine este ună institută de crescere maghiară, care are de scopă a da statului cetăţeni adevărată maghiari — unde limba maghiară şl-o însuşesce fiăcare în primulă ană — tocmai aşa acestu institută preparandială este unulă dintre ajutorele cele mai cre-dinciose statului în propagarea culturei maghiare, în apărarea intereseloră naţionale — şi tocmai pentru că aşa este nu e nicidecum echitabilă ca puterea statului, afară de cele ce suntă prescrise prin lege, să ingereze asupra lui. — Seu şi decă ar vrea statulă să "facă asesta, celă puţină să comunice cu autoritatea supremă bisericescă, care e responsabilă de astfelă de institute şi care cu dragă şi inimă lucră pentru răspândirea culturei maghiare. De altmintrelea asigură pe Escelenţa Vostră din nou, că catolicii maghiari ni-căirî nu împiedecă esercitarea drepturi -loră şi datorinţeloră inspeetoriloră de stată şi că puterea de stată se pote convinge fără multă ostenelă ce muncitori zeloşi are statuia pe câmpulu desvoltărei şi culturei naţionale în cetăţenii crescuţi in institutele de învăţămentu catolice. Primiţi Escelenţa Vostră sincera es-presiune a depsebitei mele stime. Strigoniu, 14 Augustă 1888. Primatele loanu Simor m. p. SOIRILE dilei. » Din Lugoşu ni-se scrie cu data de 20 Augustă: piua de 18 Augustă s’a săvârşită în oraşulă nostru cu mare solemnitate, fiindcă deodată cu sărbătorea Schimbării la faţă, ce-o sărbătorimă noi Românii, cade în aceeaşi Zb după cum este sciută, şi aniversarea nascerii Maiestăţii Sale, a monarchului nostru. In presăra de 18 Augustă oraşulă a fostă iluminată, er cu deosebire institutele pu- blice, unde au arborată şi tricolorulă un-gurescă. — In cele două biserici românesc! din locă s’a celebrată în acea Zi cultulă divină cu mare paradă şi solemnitate. Er în biserica catedrală gr. cat. la 9% ore a. m. s’a celebrată şi de as-tădată sânta liturgiă ca în toţi anii de cătră Ilustritatea Sa, Prea sânţitulă d-nă Episcopă ală Lugoşului Dr. Victoră Mi-halyi de Apşa cu asistinţa canoniciloră capitulări şi preoţiloră gremiall, la care a asistată ună numărosă publică de tote naţionalităţile, precum şi tote căpeteniile autorităţiloră civile şi militare din locă. După sfârşitulă s. liturgii s’a cântată docsologia cea mare. La 1 oră p. m. Ilustritatea Sa d-lă Episcopă ca de o-biceiu a dată ună prânZă de gală, la care au fostă întrunite peste 30 de per-sone, învitaţl fiindă anume toţi şefii autorităţiloră civile şi militare din Lugoşă. Toaste s’au ridicată numai unulă, adecă din partea Ilustrităţii Sale Episcopului pentru Maiestatea Sa şi înalta casă domnitor e...u * $ $ Totă din acelă oraşă ni se scrie: In 18 Augustă pe la 8y2 ore sera s’a descărcată peste Lugoşu şi satele dim-prejură o furtună mare împreunată cu grindină de mărimea nuciloră. Pagube mari nu s’au causată, căci grindina a fostă rară şi nu a ţinută timpă îndelungată. De atunci avemă pe aici timpă norosă şi clima s’a recită câtă de bine, încâtă noptea decă ar fi senină ar pute sâ cadă şi brumă. * * * Cetimă în „Telegrafulă Română11: „încă din bună timpă s’au făcută paşii necesari din partea locuriloră competente pentru de a se putea întruni con-gresulu nostru naţională bisericescă la ter-minulă ordinară din 1 Octomvre a. c. şi concesiunea pre înaltă a şi sosită dejau. * * *- La „T e D e u m -u 1 ău oficiată în catedrala catolică din BucurescI pentru aniversarea nascerii M. S. Împăratului Austro- Ungariei au asistată d-nii miniştrii Maior eseu şi Barozzi, d. colonelă Voinescu prefectulă poliţiei Capitalei, d-nii ajutanţî regali Candiano şi Perti-cari, d-nii representanţl ai legaţiuniloru streine, d. generală Budişteanu şi mulţi alţi înalţi funcţionari civili şi militari. * * * Cetimă în „Epoca“ : „Ministrulă afaceriloră streine ală Republice! fran-cese în România face cunoscută perso-neloră care dorescă se expue în secţiunea română a. Exposiţiunei universale dela Parisu din 1880, că pentru tote lămuririle de care potă ave nevoe în privinţa acestui mare concursă internaţională trebue să se adreseze de aci înainte, nu riile corăspunZătore, cum suntă pictura, desemnulă, sculptura, gravura şi în specială, pentru fete: croitoria, broderia ş. a. Prin formarea de mici grădini şi prin cultivarea de plante se des voltă plăcerea pentru cultura pământului şi pentru grădinărită. Plăcerea pentru poesia şi mai alesă pentru musică, care are atâta influenţă asupra copiilorfi şi jocă ună rolă atâtă de însemnată în educaţiune, se nutresce şi se desvoltă prin cântecele, de cari suntă însoţite multe din jocurile loră şi mai cu semă jocurile de mişcare. Prin aceste jocuri variate, după capacitatea şi plăcerea copilului, şi prin continua comunicaţiune cu natura, mai alesă în timpulă verii, se desvoltă în copilă simţământulă frumosului în natură şi în productele artei. Apoi, în strînsă legătură cu iubirea naturei şi a frumosului stă simţământulă religiosă şi nesăturata dorinţă de-a şei. Cine n’a observată, câtă de viu sim-ţescă copiii trebuinţa de-a cunosce totă ce vădă, de-a afla însuşirile, causa şi sco-pulă lueruriloră. — Ce este asta? — de unde este ? — cine a făcut-o V de ce ? şi alte asemenea suntă îndatinatele în- trebări ce facă ei despre tote lucrurile, cu care vină în atingere. Şi fericită co-pilulă, care se bucură de-o mamă cultă şi inteligentă, seu de ună altă îngrijitoru în lipsa ei, care prin măsuri înţelepte şi prin bogate mijloce îi şcie îndestula acestă trebuinţă. Prin acesta se pune temelia judecăţii sănetose asupra lucru-riloră şi a vieţei: facultatea cea mai necesară omului, pentru a-şî pute crea bună starea şi mulţumirea sufletescă, şi a nu greşi calea destinaţiunei sale. Şi se băgămă de semă. că c-opilulă nu întrebă decâtă despre lucruri ce vede, seu a văZută, despre fenomene ce cadă sub simţurile sale; şi niciodată despre idei abstracte, cari nu există pentru elă, nici despre lucruri ce n’a putută vede. Acesta e ună semnă, că nu cartea, ci natura este adevărata învăţătore a co-piiloră; că cunoşcinţele copilului trebue să începă dela lucrurile şi fenomenele din jurulă lui, pentru-că numai pe acestea le pote vede şi pipăi, şi numai cu ajutorulă simţuriloră se nască în mintea copilului intuiţiunî şi idei adevărate despre lucruri. Simţirile suntă basa inteligenţei ; sciinţa şi totă cultura intelectuală este inteme-iată pe sensaţiunî şi intuiţiunî. (Va urma.) Amintiri ii pribegia Iapă 1848. de I0NU GHICA.*) (Urmare.) In urma atitudinei ce luase Porta, după sfaturile ambasadorului Franciei, generalulă Gesterswein a primită ordină să trecă înapoi Prutulă pe malulă stângă, luându-i-se comanda şi dându-se generalului Luders, aruncându-se vina călcării teritorului otomană asupra acelui coînandantă, care de inimă rea s’a şi sinucisă. Europa întregă era în ferbere şi temerile de răsboiu şi de revoluţiunl erau mai pretutindeni. Ambasada generalului Aupick era o ambasadă mai multă militară. Osebită de personalulă civilă obicinuită, care se compunea de vicom-tele de Reculot, de marquisul de Ma-signac, de Edm de Bourqueney, şi vre-o şese-şepte ataşaţi şi dragomani, Gene-ralulă adusese în suita sa mai mulţi ofiţeri, pe colonelulă Margadel, ofiţeră de stată-maj oră, pe căpitanulă Dessain, o-fiţeră de geniu, pe căpitanulă de artileria *) Din „Revista Nouă“. — A se vede ,,G. Tr.“ Nrii 169, 170, 171 a. c. Sabatier, pe căpitanulă de cavaleriă Le-francais; mai avea încă şi trei alţi ofiţeri, pe căpitanii Magnan, Dupreuil şi Mouginot, cărora li se încredinţase scoîa militară dela Taxim. Toţi aceşti ofiţeri erau ocupaţi a studia posiţiunile strategice şi mijlocele de apărare ale Constau-tinopolului, şi erau destinaţi ca la casu de trebuinţă se ia parte în armata tur-cescă, precum s’a făcută mai târZiu cu ofiţerii, cari întovărăşise ambasada generalului Baraguay d’Hiller. Mai deodată cu pornirea lui Solei-man-Paşa spre Giurgiu, generalulă Aupick a trimisă la BucurescI şi la Iaşi pe căpitanii Sabatier, Dessain şi Lefrancais. La 7/19 Augustă aceşti ofiţeri erau ajunşi la Brăila, şi după câteva Zile se puneau la disposiţiune a generalului Ma-gheru în tabăra din câmpulă lui Trai an ti. Efectulă sosirei ofiţeriloră francesl în ţeră a fostă mare. Câte speranţe deşteptate în inimile Româniloră! Ună ori-sontă întinsă şi gloriosu se deschidea aspiraţiuniloră naţionale. II. Etă pe scurtă cum se petreceau lucrurile în ţeră: In urma arestăriloră din Ziua 1883. -Nr. 176 V la Legaţiunea Republicei, ci Prinţului P George Bibescu, preşedintele şi dele-j gatulă comitetului naţionalii românii (Bucurescî, strada Mercurti, 18) şi acreditata ca atare pe lângă d-lii Ministru ală comerciului Franciei, comisarii generală ală Exposiţiunei. * i * * „Narodni Novinyu spune, că uuă. altă transporta de patru orfani slovaci trecu prin Turoţă St. Martonă pe drumulă Aradului în 12 1. c. Numele orfaniloră sunt: 1. Iosifă Fuzik din Trencin-Teplitz, de 13 ani. Mama lui trăesce la băile de acolo. 2. Ioan Uhliarik din Suja de 13 ani, a căruia mamă încă trăesce. 3. Ven-ţel Nemcek de 10 ani, a căruia părinţi trăescă în Frivald având o mică proprietate şi ală căruia tată e măsară, şi în fine mica copilă de 5 ani Cathi, care a uitată numele părinţiloră săi în decur-sulă transportului de „cultură u la Aradă. — Şi totuşi îndrăsnescă încă foile din Budapesta în faţa astoră feliu de fapte a vorbi de „umanitate.u * * * „României libereu ’i se scrie din, Graefenberg: „Duminecă, 12 Augustă, a fostă o serbare (bazar) în oraşulă Frei-waldau, de care se ţine Graefenberg, arangiată de „Frauen-Wohltbatigkeits-Verein.“ — S’a invitată M. S. regele României să presideze la deschidere. A fostă primită la 2l/2 bre cu imnulu nostru naţionalu, şi aprope tote corturile (prăvălii improvisate) erau împodobite cu stegnrî în colorile ţerei şi tricolorulu nostru. La intrare în parcă ună mare stegă negru-galbenă şi la drepta altulă românescă. M. S., însoţită de dr. Theo-dori, adj ut. Odobescu şi alţii, a visitată tote chioşcurile, cumpărândă câte ceva şi spunendu câte ună cuvântă graţiosă, Lumea a rămasă forte încântată de afabilitatea M. Sale. Cu deosebire ună cortă era splendidă, celă unde se vedeau flori naturale, buchete şi coşuleţe admirabilă aranjate şi care avea inscripţia „Zur Carmen Sylva. “ * * * Dlă dr. Zachari Petrescu, profesoră de terapiă şi materiă medicală la universitatea din Bucurescî, a făcută o comunicare la Academia de medicină din Parisă asupra principiului estrasă din Brionia alba (Brei populară) în tratamen-tulă vărsării oră de sânge (hemoptisii etc.) Efectele acestui medicamentă suntă forte repecjl- Breina şi estractulu alcoolică în injecţiunl sub pele a dată re-sultate, cari permită a pune acestă me-i dicamentu în capulă antihemoragiciloră celoră mai activi. Planta Brionia alba se întrebuinţeză de babe şi moşele dela ţeră contra hemoragiiloră uterine. Celă dintâiu, care a atrasă atenţia doctori- GAZETA TRANSILVANIEI. loră asupra acestei plante a fostă, după cum scrie „Telegrafulă“ din Bucurescî, d-lă dr. Elianu, care a observată, că moşele din judeţulă Oltă întrebuinţau acestă plantă contra hemoragiiloră uterine. D-sa a atrasă atenţia d-lui dr. Zacharia Petrescu asupra efecteloră sigure ale plantei, le-a studiată şi a tratată despre ele în tesa pentru doctorată în medicină. — Câte plante nu între-buinţăză cu succesă babele la diferite bole şi despre cari doctorii n’au cunos-cinţă ! * * * înainte cu vre-o 10 c^ile, să Zi00j că ună ursii de pe Cristianuia~mare a sfâşiată o vacă de 4 ani din ciurda, ce păşcea la polele muntelui. Se crede, că acesta este ursulă, care a atacată înainte cu câte-va săptămâni şi pe taurulă comunei Râşnovă, rănindu-lă forte gravă. S’au observată (ţilele acestea urme de ursă pe cărarea ce duce în valea Timişului. * * * In urma invitaţiunei d-lui C. Esarcu, mai mulţi amici ai beleloră-arte, întru-nindu-se Vinerea trecută în sala Ateneului din Bucurescî, au luată următorele decisiunî: Se va face câtă mai ne întârziată o exposiţiune generală în sălile noului paiaţă ală Ateneului de operile artiştilora români: pictura sculptura, ar-chitectura, cu diversele loră ramificaţiunî. Se va adresa pentru acesta o circulară cătră toţi artiştii români cu ore-care renume, rugându-i a trimite şefului cancelariei Ateneului, d-lui Alex. Stăncescu, strada Franklin 5, o listă de tote operile ce au executată şi cari se află actualmente seu în atelierile d-loră seu pe la diferiţi particulari cari le-au cumpărată. Secretarulă Ateneului se va însărcina a transporta aceste opere în sălile palatului şi a-le clasifica şi aşec|a cu ajutorulă unui juriu ce va fi numită într’o viitore adunare. * * * Cetimă în „Bârladulă;a „Grânele dela noi au şi voru ave mare căutare, precum am mai spus. Preţurile vor cresce, agricultorii noştri aflândă că în America şi în India este lipsă şi de unde Europa nu mai pote aduce grâu“. * $ $ In 2 Aug. v. c. au maiplecatu din ora-şulu Iaşi spre America vr’o 20 Israeliţî de ambe-sexe. * * * Ţăranii muşcaţi de unu lupă turbată, cari au fostă duşi în spitalulă Branco-venescă din Bucurescî, au avută să sufere dureri îngrozitore, mai alesă din causa călduriloră din ultimele (ŢI0- D-lă dr. Babeşă visiteză şi inoculeză de 4 ori în di pe aceşti nenorociţi. Unulă din-trenşii, cate este muşcată gravă la gură, din care causă nu p6te nici să mănânce, presintă ore-carl simptome îngrijitore. A- cesta nu se crede că va pute scăpa. * * * S’au arestată la poliţia din Bucurescî indivizii Aii Mustafa, Ramatz Ah-med şi Roşu Iuliană, asupra cărora s’au găsită mai multe monede de aura false, pe cari s’au încercată să-le schimbe. * * * La 15 Septemvre se va deschide în Veneţia ală 11-lea congresă internaţională de literatură şi arte. Se voră discuta următdrele cestiunî: 1) Studiulă legei asupra proprietăţei literare votată în Statele-Unite. 2) Asi-milaţiunea traducerei în relaţiune cu re-producţiunea. 3) Mai multe modificări, ce $rebue introduse în convenţiunea din Berna. 4) De a face circulărl la diferite state din Europa, care aderă la con-venţiune. 5) Drepturile şi datoriile reciproce dintre autori şi editori. Multe cestiunî forte importante, ce nu suntă încă specificate, voră fi asemenea discutate. Se voră face 3 serbări mari, or-ganisate de comitetul ă congresului. Intre protectorii congresului vedemă figu-rândă şi pe M. S. Regina României. Ca membrii din partea României suntă d-nii B. P. Hajdău, Dimitrie I. Ghica, George şi Alecsandru Djuvara. Limba oficială e cea francesă. Oratorii suntă în dreptă să vorbescă în limba loră naţională. Des-baterile voră fi stenografate. S’au luată, măsuri ca toţi membrii, cari voră sosi să aibă celă mai mare comfortă. * H» * Elveţia încă va lua parte la e s-posiţia din Parisă într’ună modă oficială. Peste o miie de persone voră espune. Concerta. După cum ni să comunică cunoscutulă artistă, d-lă L. Wiest, din Bucurescî va da Sâmbătă în 13 (25) 1. c. ună concertă în Braşovă. SCIRÎ TELEGRAFICE. Budapesta, 22 Augustu. Minis-truliî Trefort s’a bolnăvită erăşî greu. Starea lui e f6rte îngrijitdre. Berlinu, 22 Augustu. Impăratulă Willielm II a primită portretulă Ţarului cu o dedicaţiune autografă, care reîmprospeteză aducerea a-minte de frumăsele c|ile dela Pe-terîiof. Roma, 22 Augustă. După cum află cjiarulă oficiosu italiană „Tribuna^ scopulă principală ală în-telnirei dela Friedrichsruhe este stabilirea unei înţelegeri prealabile în privinţa unui congresu europenii, care să fia conchiămatu numai şi numai cu intenţiune pacînică şi spre regularea cestiunei bulgare. După acăstă regulare ar ave ,să urmeze propunerea de desemnare generală. Decă Francia ar refusa se primescă acestă propunere, probabilii că din congresulu de pace sar nasce resboiulu. Budapesta, 22 Augustă. Minis-trulu Trefort a răposata astădfi la orele 1 şi 50 minute după amedf . DIVERSE. NumSrulu visitateriloru dela diferitele băi. Ultimele liste arată următorele cifre : Aussee 4547, Baden lângă Viena 9085, Franzensbad 6009, Gieshubl 308, Gleichenberg 3621, Graefenberg (unde se află M. S. Regele Carolă) 1738, Karls-bad 23.372, Marienbad 10.733, Reichen-hall 4528, Salzburg 20.892, Sylt (unde e regina României) 2800, Teplitz-Schoenau 4815, Gastein 3814, Gmunden 6314, Ischl 8546, Norddermy 7418, Pyrmont 8967, Roemerbad 802, Salzbrun 3110, Tatra-Fured 2014, St. Wolfgang 859, Bistriţa 173 etc. etc. Cursiilii pieţei Braşovă din 20 Augustă st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 9.03 Vând. 9.05 Argintă românescu . r 8.95 r 6.— Napoleon-d’orI . . . » 9.77 n 9.80 Lire turcescl . . . 11.08 11.10 Imperiali n 10.08 n 10.10 GalbinI >■> . 5.72 r 5.76 Scris. fonc. „Albina116u/0 ji 101.— » —.— n >•> » 5% 98.- ii 98.50 Ruble rusescl . . . 118.- 119.— Discontulfi .... 6 Va— -8% pe ană. Cursnlu la bursa de Viena din 21 Augustă st. n. 1888. Renta de aură 4%................... Renta de hârtiă5°/0................ Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea dat