». iv.v.m.. MfiiiMura Tipoffralla:
BMŞIV'j, piaţa mare Mr 22.
Scrisori uetranoue nu 86 pri* mescii. Manus :i;p «nu sere* irinii d!
Fir ornic iz aunacinii:
Braţovu, piaţa mare Mr. 22.
Ins erate mai primeacil in Vlsna: Rndotf 'riwe, Hruisensletn <fe Togltr lOU:> ,'tla-ix), Httinrich Schalek, Alois Herndt. ii. fh< 'ces. A. Oppelik, J. Oan-mubttrg ; în Budapesta: A. V. Qold-terţ/er. Anton Met ei, Sckstein Bernat; tnFrankfurt: O. l.Duube; în Ham-fiurj: A. Steiner. i’reţuJu inserţiuniloră: oseriă, garmondu pe o col6nâ 6 cr.
30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiâlă. Reclamo pe pagina Hl-a o ae-riâ 10 cr. v. a. sAu 30 hani.
.A-3iT"nTIdTT Xdl.
■Qaeeta" iese In fie-oare 4i.
Abonamte pentru Anstro-Uniarii
Pe nnâ ană 12 fl., pe ştee luni 6 £L, pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe ună ană 40 franci, pe şAse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tAte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
ADonamentnll pentru Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ană 10 fl., pe şAse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulătn casă: Pe ună ană 12 fl., pe sA se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tină esemplară 5 cr. v. u. său 15 bani.
At&tă abonamentele câtă şi inserţiunile snnt a se plăti înainte.
Nr. 174.
Braşovtt, Luni, Haiţi 9 (21) Augustă
1888.
Braşovti, 8 August* st. v. 1888.
Foile guvernamentale au reprodus din firu în p$ru darea de semă, ce a făcut’o alegetoriloru seî deputatulu maghiaru-ardeleanu Iuliu Horvath, uiralii din omenii cu vec(â şi cu influinţă ai partidei tiszaiste. Ele au cuvent de a lăuda vorbirea lui din punctulu loru de vedere, bine sciindu că omulu bunii de gura p6te se zugrăvescă cu seducătbre colori stările cele mai urîte şi triste, pote se amâ-gescă chiar pe mulţi de a se alătura lui şi de a servi scopuriloru sale. Der şi noi avemu cuventu
—	credemu — de-a reduce aserţiunile d-lui Horvath la adevărata loru valore, nu numai din punctul nostru de vedere, ci din al interesului generală. Lipsindu-ne înse timpulu şi spaţiulu de a ne ocupa cu întrega vorbire a numitului deputată, ne vomă mărgini a atinge numai doue părţi pregnante dintr’ensa.
Decă d-lă Horvath face elogii d-lui Tisza înfâţişându’lă înaintea alegătoriloră sei ca omă providenţială ală statului ungară; decă punendu-se pe sine însuşi în paralelă cu elă se face atâtă de mică, atâtă de naivă în vederile şi tendinţele sale, numai ca se potă înălţa cu atâtă mai susă pe Tisza
—	trecă, ducă*se. D-lă Horvath e unulă dintre stelpii lui Tisza, re-presentantul principală ală ole-loră egiptene din cari se hrănesce Ungurimea din Ardelă; nu e mirare der că pe ministrulă-preşe-dinte îlă declară de omă providenţială.
„Providenţială^ pare Tisza întru adeveru pentru interesele specifice maghiare şi maghiare-arde-lenescl, fiind-că abia se va mai afla vreodată barbată de stată în Ungaria, care se îndrăsnescă a sub ordina cu atâta necruţare şi cutezare interesele superiore de stată intereseloru de rassă maghiare.
Der tocmai pentru aceea, noi cari voimă consolidarea statului pe basa raporturiloră firesc! ale ţeriloră şi poporeloră, ce’lă con-stituescu, — adecă ună stată cum l’a lăsată Dumnecjeu şi l’a făcută . istoria, er nu cum şi-lă închipuesc kulturegyletiştii şi şoviniştii,—con-siderămu pretinsa „misiune provi-denţialău a d-lui Tisza ca forte fatală pentru viitorulă acestoră ţerî.
Istoria va face la rendulu său judecată dreptă între noi şi ma-melucii lui Tisza. Destulă că pe noi nu ne intereseză pietinsele însuşiri strălucite de bărbatu de stată, ce i le atribue Horvath d-lui Tisza, ci ne intereseză faptele lui de doisprezece ani, de când e la cârmă, şi aceste, după convingerea nds-tră cea mai profundă, numai lauda şi recunoscinţă nu merita.
E forte caracteristică modulă, cum atinge d-lă Horvath în vorbirea sa, între altele multe mai puţină importante, şi miserabila politică interioră dela noi, cestiuma
naţionalităţiloru. Ca se ne împace cu starea nostră actuală creată de dumnealoră şi de guvemulă Tisza Horvath se pro vdcă simplu la ceea ce face Rusulu cu fraţii noştri din Basarabia.
N’aveamă nevoia de marea , e-locinţă a d-lui Horvath ca să ne putemă închipui diferenţa ce pdte se fiă între a fi tocată în capă de ună uriaşă ca îndată se mori, şi între a fi torturată de ună şerpe, care se căsnesce a te înghiţi, der nu pdte — două stări în adeveră nu prea plăcute.
Noi din punctul nostru de vedere estetică morală nu vedemu nicidecum, justificată asuprirea cea mai mică cu cea mai mare şi este ceva ce ne face să comparămă mai multă în fa-vdrea aceluia, care se declară pe faţă, că voiesce a-ţî face rău ne-negândă, neescusânduşî şi neîn-frumseţându-şî lapta, decâtă în favdrea aceluia, care îţi vorbesce, ţie şi lumei, numai de bine, pre-tecstândă cele mai leale şi amica-bile intenţiunî, şi-ţi face apoi celă mare reu.
Dealtmintrelea amă fi forte curioşi a afla dela d-lă Horvath, că pe lângă totă desteritatea lui de a face din negră albă, cum ar pute aduce d-sa constituţiunea, legea de naţionalitate şi pretinsulă libera-lismă ungurescă în consonanţă cu ceea ce trebue se sufere Zilnicii naţiunile nemaghiare din Ardelă şi Ţera ungurescă; căci esplicaţiu-nea, ce ni-o dă d-lă Horvath, că „statulă acesta e maghiară“ ni se pare cu totulă nesuficientă faţa cu adeverulă şi faptulă nenegabilă: că statulă aşteptă şi pretinde şi dela noi Nemaghiarii tote câte le aşteptă şi pretinde dela Maghiari, prin urmare trebue să ne dea şi nouă tăte cele ce li le dă loră.
Cealaltă parte a vorbirei d-lui Horvath, care ni-a atrasă atenţiunea, tracteză despre răscumpărarea regalieloră şi în deosebi despre întrebuinţarea acelor sume, cari voră încurge în cassele comunale pentru dreptulă de cârciu-măritu trilunară. D-lă Horvath făcu în vorbirea sa între aplau-sele ascultătoriloră sei propagandă pentru idea, ca din aceste sume să se creeze ună fondă de împrumuturi pentru economi. Marturi-simă, că nici acesta ideă a d-lui Horvath, seu pote a măiestrului seu Tisza, nu ne este mai simpatică, decâtă vederile d-sale privitore la politica interioră.
Folosirea fondului acestuia de împrumuturi, ce este a se înfiinţa din competinţele de desdaunare seu răscumpărare comunală, nu se va pute restrînge numai la micii economi, fără de a causa însuşi fondului daună, ci va trebui să fiă generală, devenindă banii fondului accesibili pentru fiă care doritorii de împrumuturi. Tocmai de aceea însă nu înţele-gemă, de ce se se facă fonduri de împrumuturi cu folosire generală numai din competinţele comunale şi nu şi in competinţele posesoriloru de mijlocă şi mari.
Nu cumva se intenţioneză şi aici, ceea ce s’a făcutu şi se face şi acjî cu împrumuturile de stată, adecă, că posesorii cei de mijlocă şi mari le-au întrebuinţată pe ale loră- pentru scocurile loră proprie pană ce administraţiunea pe cele comunale (individuale dealtmintrea după firea loră, şi nu comunale,) nu le lăsa în cele mai multe locuri a se întrebuinţa numai pentru scopuri comunale, pentru cari a contribui datori suntu şi posesorii din afară. Decă suntă acele fonduri de lipsă şi folositdre pentru ca economulă se potă obţine împrumuturi eftine, ce admitemă, că ar fi lucru bună, pentru ce să nu’şl lase şi posesorii de mijlocă şi mari competinţele loră din regalie ca acţionari pentru acele fonduri ? fondurile astfeliu ară deveni mai mari ară pute face mai multă bine şi folosirea loră generală ar fl îndrep-tăţită.
Ni se pare totuşi cam nedreptă lucru ca posesorii de mijlocă şi mari se-şî întrebuinţeze competinţele loră pentru lipsele loră individuale, er comunele din competinţele loră se facă ună fondă de binefacere de obşte. Mai bine se-şî acopere atunci comunele cu competinţele loră lipse de acele, la cari a contribui nu suntă datori posesorii din afară d. e. plata în-veţătorescă, chieltuell eclesiastice etc., cari se acoperă prin aruncurî.
Nu trebuie se uitamă, că căr-ciumaritulă de trei luni, aşa nu-mitulă cărciumărită cantorală, e după firea lui confesională, adecă compete bisericiloră, şi că pe lângă totă opintirea posesoriloru şi păna acum e predată în multe locuri prin documente valide şi obligătore bisericiloră respective. Ce se se întemple cu aceste com-petinţe ? Nu cumva crede dlă Horvath a lipsi pe aceste eclesii prin legea despre rescumperarea regalieloră de acele competinţe seu de libera disposiţiă asupra loră? Aşa ceva totuşi ar tăia pre afundă în dreptulă proprietăţii.
Avisă deci comuneloră, ca la timpulă seu, când se va aduce lege despre rescumperarea regalieloră, se-şi âmble de treba şi se ’şî pretin4ă libera dispunere asupra aceloră competinţe tocmai aşa ca posesorii privaţi.
Scrisorea primatelui Simor cătră ministrulu Trefort.
Seim*, că ministrul* Trefort a adresat* un* rescript* cătră primatele din Strigoniu, Ioan* Simor în afacerea şcolară din Sâmbătă mare (Nagy-Szombat), provocând* pe primatele să procedă cu rigore contra directorului preparandiei romano-catolice de acolo Regeczy Iozsef, care a respins* cu ocasiunea esamene-lor* finale din anul* acesta orice ingerinţă a inspectorului şcolar* Barfcal Rezso—cel* ce a fost* trimis* să asiste la esamene ca comisar* din partea guvernului — sub cuvent*, că scola fiind* confesională şi nu de stat*, statul* nu
pote ingera la aceste esamene prin comisarii săi. Seim* totodată, că în acel* rescript* ministrul* adause, că decă numitul* director* şcolar* nu se va supune ordinului său, el* îl* va suspenda din oficiu şi-l* va trage în cercetare disciplinară.
In urma acestui rescript*, dela 8 August*, primatele, ca răspuns*, adresa ministrului cu data de 14 August* un* rescript*, care de sigur* nu-i va fi făcut* ministrului o surprindere prea plăcută şi al* căruia cuprins* este din cuvent* în cuvent* următorul*:
Nr. 4334.
Escelcnţa Vostrâ d-le ministru de culte şi instrucţiune publică!	1
Am primit* preţuitul* resscripttt al* Esc. Vostre cu data de 8 1. c. nr. 26,428 din al* căruia cuprins* a trebuit* să conchid*, că în causa preparandiei din Sâmbăta mare, căreia fără nici o causă fundată ’i s’a dat* o importanţă atât* de mare, nu v’au servit* Escelenţiei Vostre cu informaţiunî de tot* imparţiale şi obiective aceia, cari ar* fi fost* datori să vă descopere adevărata stare a lucrului, încungiurând* astfel* multe nenţelegerî neplăcute.
împrejurarea acesta însă, precum şi împrejurarea, că rescriptultt memorat*, nu sciu din ce causă, s’a publicat* şi prin (fiare şi Escelenţa vostră aţi luat* cunoscuta disposiţiune fără ca mai ’na-inte să-mi fi făcută mie împărtăşire, ca unuia care sunt* autoritate bisericescă responsabilă asupra preparandiei catolice din Sâmbăta mare: tote aceste împrejurări nu mă vor* împedeca a-mî espune vederile mele asupra acestei afaceri în-tr’un* mod* cu totul* obiectiv*, ou sinceritate şi cu stima ce o datoresce Es-celenţei vostre, ca unuia din representaţii puterii legale esistente- în ţeră, fiăcare cetăţen* al* patriei şi prin urmare şi eu, care nicî-odată nu m’am gândit* ca din consideraţiunl mici personale să pun* pedecl nisuinţelor* culturale ale Esce-lenţei vostre, seu să slăbescQ autoritatea de care guvernul* pretutindenea are lipsă; acesta cu atât* mai puţin* aş* pute-o face, cu cât* provedinţa dumne-4eescă m’a ridicat* şi pe mine la o astfeliu de posiţiune, care are necesitatea şi dreptul* de a fi stimată şi onorată în aceeaşi măsură pentru a pute ajutora statul* în realisarea ponderoselor* sale probleme şi pentru ca în unire cu el* să-şî potă duce în deplinire şi sublima sa problemă.
Dup’acesta declaraţiune ^ă-ml fiă iertat* a reveni la întâmplarea din Sâm -băta-mare, care culmineză în întrebarea, că ore pe basa legilor* esistente şi în urma ordinaţiunilor* şi instrucţiunilor* date de Escelenţia Vostră cuvine-se inspector elui scolaru reg. dreptulu de-a subscrie diplomele învăţâtoriloru, seu ba? Ori cu alte cuvinte, că ore statului, a cărui drept* de inspecţiune eu totdeuna l’am respectat*, îi compete ori nu a pretinde subscrierea diplomelor* învăţătorescl din partea organelor* sale dela astfel* de institute preparandiale confesionale, cum este cel* al* Sâmbetei-marI ? Pentru justificarea vederi lor* şi principiilor* mele în cestiunea acesta, sunt nevoit* a mă ocupa mai pe larg* cu legile şi ordina-ţiunile privitore la acestă causă, fiindcă scurţimea n’ar pute fi decât numai în de-favorul* adevărului şi luminei şi în detrimentul* clarificării ideilor* după cum se dice : „obscura, fio, dum brevis esse la-boroa.
După §-ul* 10 din articulul de lege XXXVIII din 1868, amăsurat* legilor* esistente, pot* să-şl ridice institute preparandiale publice tote confesiunile din stat*, prin urmare şi confesiunea catolică. Aşa deră când statul* a dat* confesiunilor* acest* drept*, nu mai sufere îndoielă, că esercitarea lui a legat’o de unele condiţiunî anumite. Nu se pote contesta statului acestă drept*, pentru
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
v.
că nimeni nu va pute susţine că pentru stată ar fi lucru indiferentă cum se crescă cetăţenii lui de cătră confesiuni.
Drepturile confesiuniloră lâ educa-ţiunea poporală statulă ll-o recmiosce în §§. 11 — 15 ai amintitei legi, îngrijin-du-se totodată şi de ac$ea, ca concesiunea dată confesiuniloră, acestea să nu o întrebuinţeze dreptQ armă în contra intereseloră statului.
Ca să nu se întâmple acesta, se pote dice că ,,orIce înstitută confesională, care se ocupă de educaţiunea poporală, stă sub inspecţiunea statului14. Inse după ar-ticululă de lege din vorbă, de institutele, cari se ocupă cu educaţiunea poporală se ţină şi .,preparandieleu; prin urmare stă în dreptulă confesiuniloră, şi de-aicl în dreptulă catoliciloră, să susţină astfelă de institute, sub inspecţiunea supremă a statului.
Se nasce acum întrebarea, că în ce constă acestă inspecţiune? După § 14 guvernulă are dreptulă şi datorinţa a) de-a viiîita din qând în când şcolele confesionale prin organele sale ; b) să îngri-jascâ cu totă rigorea, ca să se împlinescă punctuală condiţiunile cuprinse în §§ 11, 12, şi 13; c) să se convingă despre a-ceea, că ore respectivele autorităţi şcolare împlinescu-şl obligaţiunea de a folosi averea scolei numai spre scopurile eiV“
In disposiţiunile acestei legi nimică nu se cuprinde privitoră la diplomele învăţătoresci. Să vedemă decă nu ne voră lămuri alte instrucţiuni.
Astfelă de instrucţiune este aceea care a dat’o înaltulă ministeră la 2 Sep-tamvre 1876 şi a fostăaşa de bună a ml-o împărtăşi şi mie.	(Ya urma).
SOIRILE ţ)ILEI.
Societatea pentru jondă de teatru româna, ce se va ţine în Lugoşă în 15 şi 16 Septemvre n. c., are se fiă, după cum cetimu în „Familia,11 una din cele mai ffumose adunări culturale câte amă avută noi Românii în acestă monarchiă. Comitetulă arangiatoră, alesă de inteli-ginţa română de acolo, lucreză cu zelă. Elă se compune din 22 persone, alegen-du-şl preşedinte pe d-lă Mihailă Beşanu, vice-preşedinte pe d-nii I. Nedelco, C. Brediceanu, şi Gr. Mârtinescu, cari în casă de împedecare au a substitui pe preşedintele, er în secţiunile respective voră ocupa locuia presidială; secretară generală : d-lă Dr. Ştefană Petrovicî. Comitetulă este împărţită în 4 secţiuni: Secţiunea I are să se îngrijescă de încorte-larea ospeţiloră şi să roge pe unii bărbaţi de frunte anume ca să participe la acestă adunare, Secţiunea II are să a-rangeze representaţiunea teatrală, con-certulă, banchetulă, cina comună şi e-mularea coruriloră vocale din poporă; Secţiunea III are să se ocupe de partea
FOILETONULU „GAZ. TRANS.U
Despre gradinele de copii.
Conferinţă ţinută la ateneulfi din Craiova.
Domneloru şi Domnitorii!
Unulă din faptele caracteristice ale vecului nostru, şi ună faptă care for-meză temelia civilisaţiunii de astăijî este grija pentru crescerea şi instrucţiunea tinerimei, şi cu deosebire pentru răspândirea acestora în massele poporului prin-felurite aşedăminte de educaţiune. Nu numai nu se mai află omeni, cart să privescă cu ochi duşmănoşi cultura poporului, ci ea a devenită astăc}! una din cele mai însemnate afaceri ale gu-verneloră. Revoluţiunea cea mare dela 1792 a făcută începutulă. Mai târcliu, ce e dreptă, ideea şcoleloră primare pentru poporă a întâmpinată, în tim-pulă reacţiunei, multe dificultăţi, as-tăc[l însă, atâtă în Franţa, mai alesă dela întemeiarea Republicei, câtă şi în celelalte state civilisate, instrucţiunea publică, obligatore şi gratuită, este bine organisată prin lege şi fiă-care copilă trebue să cerceteze scola încependă dela 6 şi 7 ani.
S’a observată însă, că numai sco-lele primare nu suntă de ajunsă, şi că fără completarea lord prin institute pre-ătitore şi prin alte aşe4ăminte care să
materială şi anume să colecteze taxe de la membrii vechi şi noi, parale pentru premii şi pentru chelţuell; Secţiunea a IV se compune din preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarulă generală ală comitetului, şi are menirea să supravegheze lucrările secţiuniloră, să pregă-tescă disertaţiunl pentru adunare şi să compună comisiunile aceleia. Comitetulă a compusă o programă forte interesantă pe care şi noi o vomă publica.
*
* *
In 15 Augustă n. c. a avută locă primirea noiloru alumnî în seminarul teolo-giloră din Blaşiu. Au fostă primiţi 11 tineri, dintre cart unulă este destinată pentru seminariulă centrală din Buda-Pesta.
* *
*
Ministeriulă domeniiloră din România, avândă în vedere îmbunătăţirea sorţii economiloru de vite şi a agricultorilor din Dobrogea, a decisă reînceperea lu-crăriloră de vexare în loturi dela 10— 100 hectare a pământului ce se mai află îu proprietatea statului română. Totodată ministeriulă a decisă, ca să se vendă şi loturile mici pentru acei proprietari, cari nu au încă pământă de feliu seu au prea puţină pentru trebuinţele economiei loră. Dreptulă de cumpărare îlă au esclusivă numai locuitorii din Dobrogea; se recere încă, ca cumpărătorii se fiă de origine seu de naţionalitate română, capi de familia, şi să fiă seu cul-tivători de pământii, seu economi de vite. Ună locuitoră pote să-şi cumpere pământă numai în hotarulă comunei în care locuesce. Decă cumpărătorulă ar emigra din Dobrogea, pământulă lui trece în proprietatea statului. Cu ese-cutarea acestoră lucrări, aşa numite ven-dărl suplimentare, este însărcinată d-lă ingineră Ioană Iiâmniceanu, care celă multă pănă la 1 Ianuarie 1890 va ave se-şî termine lucrările sale. — Prin reintroducerea acestoră măsuri, ce fură cassate de guvernulă trecută, se va îmbunătăţi forte multă sortea ţăraniloră, cari şi cu bani mai puţini suntă puşi în posibilitatea de a se jface proprietari de pământă. Se scie apoi, că pământurile statului se vândă în Dobrogea pe preţuri forte eftine.
*
* *
Regele României se va întorce din străinătate în diua de 16 Augustă şi va descinde la castelulă Peleşă (în Sinaia). *
* *
„ România “ află, că mai mulţi domn1 din BucurescI voescă să constitue o societate pentru înscrierea acelora, cart vo-
escă să visiteze espositiunea din Parisă. Cei inscrişl voră ave avantagiulă de a cheltui mai puţin, căci societatea va întră în tratări cu mai mulţi hotelieri şi restauranţierf din Parisă.
*
* *
Dlă locot.-colonelă în armata română, Moise Groza, este numită şefă ală statului majoră dela divisiunea III de infanteriă.
*
* $
La fortificaţiunile Bucuresciloră se lucreză cu mare activitate. In tomna a-nului curentă se voră termina şese forturi împrejurulă acestei capitale.
*
* *
„Epoca“ publică sub reservă urmă-torele: „Se dice că ar fi venită din Turcia vr’o 20 de ţărani români, cari, soldaţi fiindă pe timpulă resbelului ruso-româno-turcă, au fostă făcuţi prisonierî şi împreună cu alţi 110 au fostă internaţi intri o fortăreţă din Asia mică. Aceşti ţărani mai povestescu, că ei au putută scăpa de acolo numai evadându-se, şi că fraţii loră de acolo suferă cele mai mari miserii din partea autorităţiloră turcescl cari îi trateză ca pe nisce sclavi.“
*
* *
Cetimă în „Naţiuneau: Se vorbesce în unele cercuri că d. Odobescu, membru ală Academiei române, va fi în curând chemată întro funcţiâ diplomatică.u *
* *
„Românulă“ scrie că d-lă C. Nai-man Paraschivcscu, proprietarulă apeloră minerale dela Brezu, care s’a constatată a fi mai bune de câtă apa de Buda, s’a hotărîtă ca chiar în luna viitore să pună în consumaţiune acestă apă minerală.
*
* *
Din diferitele părţi ale României se raporteză, că cucuruzulă se desvoltă bine şi dă speranţa la ună rodă bogată. — Grânele au începută a se exporta în cantitate mare. La portulă Brăilei se observă o mişcare forte animată. In portulă Galaţi s’au descărcată Mercurea trecută mai bine de 320 vagone cu cereale venite din diferite puncte ale României. Din Odesa sosescă în România ne’nce-tată cereri de grâu.
*
* *
In timpulă espositiunei din Parisă, D-na Adelina Patti va da câte-va concerte acolo.
*
$ $
Din incidentală sărbătorirei centenarului ală 9-lea ală conversiunei Rusiei
la creştinismă, au trecută la confesiunea
ortodoxă 2360 de Cehi.
*
Hi *
In BucurescI au începută din nou să circule mai multe piese false de câte 5 franci. Ele suntă uşoră de recunoscută din causa fabricărei loră celei proste.
întâmplări diferite.
Haiducii bulgari. După ce tâlharii dela Bellova au liberată pe cei trei funcţionari răpiţi, despre cari amă amintită cu altă ocasiune, guvernulă bulgară a reluată cu energiă măsurile pentru urmărirea tîlhariloră din munţii Bellovei. Ună altă detaşamentă de trupe urmă-resce ceta, compusă din vre-o dece in-dividl, cari acum au răpită şi dusă în codrii pe fotografulă Stoianow şi pe ajutorulă acestuia şi anume aprope de mănăstirea Rylo. Stoianow fusese chemată să fo-tografeze ţinuturile cele pitoreşti dela Rylo, unde se găsea tocmai prinţulă Ferdinand. Haiducii profitară de asta ocasiune pentru a-lă răpi şi acum ceră pentru punerea lui în libertate sume e-normă de mari.
Grindină. Se scrie din Bistriţa, că în 14 1. c. s’a descărcată asupra acelui oraşu o ploiă cu grindină atâtă de mare. încâtă nici cei mai bătrâni moşnegi nu-şi aducă aminte să se fi pomenită cu o grindină asemenea ei. Tote ferestrile de cătră me4ă-di au fostă sdrobite. Ora-şulă îţi pare ca pustiu când vedl locuinţele omeniloră aprope fără ferestri. Tote verdeţurile de prin grădini şi de pe câmpă suntă nimicite. Paguba agri-cultoriloră e mare.
Jafft la postă. După cum se scrie din Deva, dilele acestea a fostă jăfuită oficiulă poştală de acolo. Hoţulă a pusă mâna pe 120 fi. după ce a spartă cu multă isteţime zidulă. Era nimerită şi timpulă spargerei fiindcă tocmai atunci se aflau mulţi bani la poştă; derîndrăs-neţulă făptuitoră neaflândă o sumă mai mare s’a îndestulită şi cu 120 fl. Este suspiţionată ună fostă servitoră dela o-ficiulă poştală, care e şi ţinută în arestă.
Sinuciderea unui deputată, piarele din Pesta aducă soirea, că depntatulă croată Szanislau Rasicî s’ar fi sinuc-isă prin glonţă. Nenorocitulă omă să 4i°e că suferea de mania de a persecuta pe nedreptă; pentru astfelă de fapte mus-trându-lă consciinţa, s’a hotărîtă să se sinucidă.
Tempestăţî în Austria. Din Austria de susă se telegrafiază, că în părţile a-
continue lucrarea loră, numite în Germania „Fortbildungsschulen“ şcolele primare nu potă da educaţiunea trebuin-ciosă orf-cărui individă într’o societate civilisată.
Timpulă pănă la şese ani, etatea de şcolă, este celă mai însemnată pentru viitorea existenţă a individului. In a-ceştl primi ani ai copilăriei se pune temelia pentru întregă desvoltarea fisică şi sufletescă a omului. Impresiunile primite atunci rămână adâncă întipărite în natura copilului şi devină hotărîtore pentru ulteriora lui desvoltare şi activitate. Acesta a vă4ut’o şi a spus’o Comenius, Pestalozzi şi alţi pedagogi încă din vechime. Der ei erau de părere, că familia, sub grija dulce şi plină de davota-mentă a mamei, are destule mijloce şi e singură în stare de-a da copilului creş-cerea trebuinciosă pănă la 6 ani. Pentru aceea, in antichitate, însăşi poporele care cresceau tinerimea în modă publică ca Spartanii, Perşii şi, în teoriă, Pla-tone în republica sa, lăsau copii pănă la 7 ani în familiă, sub îngrijirea mamei şi numai de atunci Statulă se însărcina cu întreţinerea şi educaţiunea loră.
In contra acestei păreri, filosofulă germană Fichte şi înainte de elă câţiva omeni ai revoluţiunei francese, ca
Leppelltier, Robespierre, Romme propuseră sistema educaţiunii publice dela primulă ană ală esistenţei, cre4ândă, că numai aşa s’ar pute regenera omenirea.
Prin instituţiunea grădiniloră de copii s’a aflată calea de mijlocă între a-ceste două extreme, dintre cari una, creşterea publică a copiiloră mici, este o utopiă, er cealaltă, educaţiunea numai în sinulă familiei, este neîndestulător e.
Prima grădină de copii s’a înfiinţată la Blankenburg, ună orăşelă în Germania, lângă Rudolfstadt. Autorulă ei este ună pedagogă germană, nebăgată în semă pe timpulă vieţii Jyi, er a4l ce-lebrulă Frederică Frobel. După mai multe încercări de-a îmbunătăţi educaţiunea tinerimei, încercări încoronate altfelă de cele mai bune succese. Frobel concepu fericita idee de-a ajuta şi completa mai întâiu educaţiunea maternă prin o instituţiune publică, organisată şi condusă după principiile sciinţei pedagogice de cătră femei pregătite anume pentru acestă scopă.
încă dela 1837 înfiinţa Frobel în Saxonia la Blankenburg, o scolă de copii, numită la începută ,,institută pentru îngrijirea mieiloră copii“ (Anstalt fur Kleinkinderpflege), şi întemeia totă a-tuncl ună jurnală de săptămână întitu- :
lată: „Veniţi, să trăimă pentru copii noştri (Kommt, lasst uns unseren Kinder leben), în care publica mai întâiu jocurile sale pentru copii. Frobel avu o vieţă forte sbuciumată, însă nimică nu ’lă pute împiedeca în urmărirea ideiloră sale. La 1839, elă avă nefericirea de-a pierde pe nobila sa soţiă, care, deşi bolnavă conducea cu multă devotamentă aşedământulă înfiinţată de soţulă ei. Mare fu durerea lui Frobel; der elă îşi căuta mângăerea într’o îndoită activitate. In acelaşă timpă venindu-i în ajutoră celă mai devotată elevă şi amică ală său, Middendorf, elă căuta să dea o nouă desvoltare aşe4ămentului său şi pentru acestă scopă ’i dete şi o nouă numire dicându-i „grădină de copii.t! Acestă nume cuprinde în sine o realitate şi ună simbolă: o realitate, întru câtă fiă-care aşe4ămentă de acestă felă trebue să aibă o grădină cultivată îna-dinsă pentru educaţiunea copiiloră, în care ei jucându-se să înveţe a cunosce şi a iubi natura; şi ună simbolă, întru-câtă copii trebuescă priviţi ca nisce flori, a căroră desvoltare cere sciinţa şi grija neadormită a grădinarului.
(Va urma).
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
r. 174	________________________________
au fostă în cailele trecute marî terapestăţî. Aşa în Lin2 şi împrejurime a pricinuită pagube marî ună viforă grozavii ce în urmă s’a sfârşită c’ună puternică puhoiu de grindină şi pldie. In satele de lângă Linz trăsnetulă a aprinsă ca la 20 de case. In Ems au fostă loviţi de trăsnetă o femeiă şi ună copilă. Pagubele pricinuite prin revărsarea ape-lorfl comuneloră învecinate suntă forte mari.
Corespondenţa „Gazetei Transilvaniei:
De pe lângă Eriu (Selagiu) 1 Aug. 1888.
Adunarea despărţământului XI. ală „Associaţiuneă1 şi adunarea Reuniunei fe-rrnloru române din Sălagiu. — Despărţământul XI. ală Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română şi „Reuniunea femeiloră române din Sălagiu11 şî-au ţinută adunările generali în anulă acesta în comuna Domnină, la 6 Augustă.
Dimineaţa la 8 bre s’a începută ser-viciulă dumne4eescă la care a asistată comitetulă Despărţământului ală XI, şi ală Reuniunei, pontificândă Rs. Dnă Alimpiu Barboloviciu, Yicariulă Silvani ei şi directorul ă Despărţământului. La 10 ore în localitatea într’adevără spaţiosă a şco-lei gr. cat. române din locă amintitulă Domnă Directoră ală Despărţământului prin o cuvântare clasică, rostită cu elo-cinţa-i rară şi binecunoscută, a dechia-rată şedinţa de deschisă, după care ac-tuariulă Despărţământului, devotatulă şi bravulă Română ală Sălăgieniloră, D-lă Andrei Cosma, ceti raportulă anuală despre activitatea despărţământului. S’au împărţită apoi cele 7 premii între învăţătorii cei mai distinşi ai Sălagiului; şi anume estimpă au fostă premiaţi următorii d-nl învăţători:: Io an Chir a din Bă-8&ştl cu o vacă cu viţălă, Ipathie Todo-nnu din Domnin cu o scrofă cu 5 purcej, Petru Longin din Şimleulă Silvaniei cu 20 florini, Yasiliu Olteană din Periceiu, Gavrilă Hosu din Crasna, Gavrilă Aluaş din Babţa şi încă unulă, ală căruia nume nu-lft şciu, cu câte 10 fl. fiă-care. S’au împărţită mai departe premii între şco-. lari şi şcolăriţe şi adecă între 2 şcolari câte o păreche de ciobote, între alţi doi câte ună taleră de ună florenă, er între alţii năfrăml, tăbliţe, creone, caiete de scrisă şi altele de aste.
După rădicarea şedinţei Despărţă-'mentului, s’a deschisă ceea a Reuniunei ^ femeiloră române din Sălagiu sub pre-f- âdiulft Domnei Clara Maniu n. Coroianu, ; 1 preşedinta Reuniunei.
: | Principalulă obiectă ală pertractări riloră a fostă înfiinţarea unei şcole de fe-i române în Şimleulă Silvaniei, care se ‘■i va şi deschide cu 1 Septemvre a. c. con-j;! fermă concursului pentru învăţâtore pu-■ v blicata în „Gazeta Transilvaniei14 şi „Tribuna1'. — Nu esagereză, când afirmă, r că meritulă incontestabilă la rădicarea acestei şcole e a marelui naţionalistă Să-lagian, Andrei Cosma, directoriulă institutului de credita şi economii „Silvania11 şi marele proprietară ală Supurului de . austi. Dlă Andrei Cosma nu numai cu
*	Torba, ci cu fapta, cu esemplu viu şi
•	demnă de imitată a premersă inteligen-'ţfioră sSlăgienl întru rădicarea acestei instituţiunl culturali. Ore cine să fiă a-oelti, „orecine11, care 100 fl. a dată pentru înfiinţânda şcolă, cine e acela, care peste 6Q0fl. acolectată pentru dânsa? La suma de 600 fl. au contribuita afară de D-lă Cosma, marele proprietară din BăsăştI Georgiu Popă, Yicariulă Alimpiu Barboloviciu, Dr. Nichita din Zelau şi alţii.
La 3 6re a avută locă ună prân4ă comună, la care au participată cam 160 pe«6ne domni, domne şi domnişore. Pri-mulă toasta îlă rosti Directorulă Despărţământului Rs. D. Alimpiu Barboloviciu pentru Maiestatea S’a Impăratulă şi Regele apostolică şi pentru augusta casă domnitore. Apoi urma Dlă Andre Cosma, Gavrilă Trifă, Yasiliu Patcaşă, Constantină Lucaciu, vredniculă frate ală
iubitului preotă română Dr. Vasiliu Lucaciu, Demetriu Suciu, Serbacă din Mar-maţia şi alţii. După banchetă învăţăto-rulă Todorană s’a produsă cu şcolarii săi, cari au declamată forte bine. On6re Dlui Todorană!
La 8 ore sera balulă a fostă precedată de ună concertă declamatorico-mu-sicală, in care au debutată precumă urmează: 1. „Balcanulă şi Carpaţii11, poe-siă de Yasilie Alexandri, declamată de d-ra Maria Yaşvari. 2. „Galopă briliant de Fiori11 pentru 4 mâni esecutată prin d-şorele Emilia Trifă şi Laura Popă 3. „Cântecă contimporană11, poesiăde Iustin Popfiu declamată prin D-şora Elena Pop-fiu. 4. „Doina11 cântată pe flaută prin Dlă Aureliu Şimonă. 5. „Mazurca11 de Tecla Badaszewska pe violină şi piană prin domnişorele Eugenia şi Emilia Trifă.
6.	„Ună devotamentă familiei Hurmuza-chi11, poesiă de Andrei Mureşianu deci. prin Dlă Aureliu Şimon. 7. „Fantasia11 de Mihali esecutată pe piană prin d-ra Laura Popă. A escelată d-ra Laura Popă, care şi primi din partea publicului cele mai frenetice aplause, cerându-se totodată din partea publicului în mai multe rânduri să se repeteze, âr gentila D-şora Laura Popă avu bunăvoinţa a repeta în mai multe rânduri. Primescă totodată şi graţiosele d*re Emilia şi Eugenia Trifă, împreună cu escelentele declamante: E-lena Popfiu, Maria Yaşvari şi d-lă Aureliu Simonă cele mai sincere gratula-ţiuni pentru succesulă reportată.
Binereuşitului concertă ’i urma dan-sulă ală căruia începută se făcfl cu „Ar-delena.11 Cuadrilulă primă l’au dansată 60 părechl. Sala ce-i dreptă, a fostă cam strimtă, der pentru aceea petrecerea a fostă destulă de animată; durere numai, că pe când la balulă Reuniunei femeiloră române sălăgiene din anulă trecută cos-tumulă naţională fu representată de 23 de femei, pe atunci în anulă acesta abia 4 costume naţionale au fostă. Nu în-ţelegă chiar de locă causa acestei apariţiunl. Anume, în costumă naţională s’au presentată d-nele: Roşa llieş n. Len-ghelu şi Veronica Popii n. LasUu din Tranişă, er dintre d-nişore: Veronica Ola-riu din Stâna şi Luisa Costa din Peceiu.
Dimineţa la 5 ore, după o petrecere adevărată românescă, publiculă s’a depărtată ducândă cu sine suvenirile cele mai frumose şi în dulcea speranţă de a conveni pe viitoră în Treznia şi mai consolidaţi spre lupta pentru cultura poporului română.
Observă cu asta ocasiune, că acum nu va mai ave ocasiune raportorulă 4ia" rului ungurescă „Szilagyu să se laude, cum s’a lăudată anulă trecută, 4icendh, că „csârdâşulă11 încă s’a jucată pănă la „non plus ultra11, căci ană încă numai odată şi, şi atunci forte puţină s’a dansată, ăstă timpă însă nu s’a dansată chiar de locă.
înainte de a tertnina nu potă să nu amintescă în seria celoră mai meritaţi bărbaţi ai Româniloră sălăgenl pe d-nii: Yicariulă Barboloviciu, devotatulă Cosma şi G. Trifă, nevoindă a detrage din meritele unui advocată, ca G. Filipă ori din ale unui preotă ca Pătcaşă etc.: falanga şi pleiada românismului din clasica Silvaniă, cărora asemenea să ne mai dea Dumne4eu!
Primescă toţi p. t. domni, domne şi domnişore, cari au participată şi contribuită la balulă Reuniunei femeiloră române din Sălagiu, mulţămita cea mai cordială.
La revedere pe viitoră în Treznia!
Unti Românaşti sălăgianu.
Literatură.
ţări bisericesc! întocmite pentru diferite ocasiunl, anume: la Nascerea Domnului, la chramulă bisericei, la ună scopă de caritate, sfinţire de clopote, întâmpinarea Domnului, Dumineca Tomei, Dumineca a VI după Rusalii, la ună martiră, Dumineca VIII după Rusalii, sfinţirea de cruce şi înălţarea sf. cruci. In partea a doua se cuprindă 11 cuvântări funebrall: La ună preotă tinără binemeritată, la ună creştină fruntaşă, la ună sinucisă, la o fecioră, la ună creştină piosă, la o preotesă tinără, la ună vechiu şi bravă învăţătoră. la morţi de diverse stări, la mortea grabnică a unui preotă tinără, la ună casă de morte prin înecare şi la ună funcţionară.
*
Foia bisericescă şi scolastică, organă ală provinciei metropolitane gr. c. de Alba-Iulia şi Făgăraşă. Apare în Blaşă de 2 ori pe lună şi costă pe ană 6 fl. — Nr. 22 dela 15 Augustă cuprinde în partea bisericescă, redigeată de Dr. Ioană Raţii: Tatălă nostru (ună ciclu de me-ditaţiunl), de Dr. Victoră Szmigelski, Vieţa şi învăţătura lui Isusă Christosă, prelucrată de Ioană Boroşiu. Din vieţa pastorală (îndrumări practice), de Titu Budu. Sânta unire şi desvoltarea nostră naţională, de Adalbertă Pitică. Epistola lui Gregoriu Maioră de d-to 20 Aug. 1782 în causa abdicerei. Varietăţi. — In partea scolastică, redigeată de Ale-sandru Uilăcanu: Sântulă Georgiu şi Pascile, de Dr. Paulă Tanco. Este şi trebue să fiă frica mijlocă disciplinară şi prin urmare educativă?, de R. Simu. Ge să propunemă în I-a Clasă a scolei poporale ? de P. Ungureanu. Esperienţe pedagogice, de Petru Popescu.
SCIRl TELEGRAFICE.
BerliflU. 20 Augustu. După prân-4ulu de gală împăratule Vilhelm a făcutu o primblare pe apă, pe-o resgată cu pânze care purta ban-diera de mare ţinută şi pea căreia catargă principală fâlfăia stindar-dulă Anstriei.
Parisu. 20 Aug. Se pregătescu secretele de espulsare contra in-divi4iloră streini, cari au luată parte la demonstrările lucrători-loră grevişti.
NECROLOG!!.
Capitululă catedralei gr. cath. de Oradea-mare cu inima durerdsă anunţă mortea iubitului său confrate:
loanu Cuuc de CupşenT,
abate SS. AA. Petru şi Paulii de Kâcs, Canonicii Lectore, Presidentele Oficiului esacta diec. Ases. consist., consilierii la tribunalulii matr. esaminătoru, presinodale scl.
întâmplată în 15 Augustă st. n. sera la 10 6re, după ună morbă scurtă der greu în anulă vieţii 78 şi ală preoţiei 54. In repausul sufletului adormitului în Domnul
S.	Liturgiă cu parastasă se va ţine în 17 Aug. la 8 ore a. m. Rămăşiţele pământesc! se voră îmormânta în Cimiti-rulă gr. cath. de Ujvâros, la 17 Aug. d. a. la 4 ore.
Oradea-mare, 16 Augustă 1888.
Fiâ-i ţ&rîna uşorâ şi memoria binecuvântată !
*
Subscrişii cu inima înfrântă de durere aducă la cunoscinţa număroşiloră loră consângeni, şi tuturoră amiciloră şi eunoscuţiloră, că multă iubita şi neuitata loră : soţiă, mamă, fiică, soră şi cumnată Victoria Frâncu născ. Sterca Siutirţfi, după ună morbă gravă şi îndelungată, astă4l în al 51-lea ană ală vieţii şi 31 ală prefericitei sale căsătorii, împărtăşită fiindă cu sf. taine, şl-a dată nobi-lulă său sufletă în mânile Creatorului. Rămăşiţele pământescl consacrate după ritulă gr. or. se voră aşe4a în cimite-rulă gr. or. din locă în 5 (17) Augustă a. c. la 5 ore d. a.
Cuvântări bisericesc! şi funebrale de
Iosifu-Ioanu Ardeleană, parochă română gr. or. Tomulu II. Aradă 1888. Editura autorului. Tipografia diecesană. Preţuia 1 fl. — Opulă acesta, care numai acum a eşită de sub ţipară, cuprinde în formată mare 8° 145 pagine. In partea primă a lui se află 11 cuvân-
Miscolţă (Comitatulă Borsod), la 3 (15) Augustă 1888.
Arnosu Frâncu, jude reg. de tribu-nală, soţă; Victoria şi Florica fiice; Victoria St. Siuluţă, născ. Joanovidu mamă; Alexandru St. Siuluţă, căpitană de poli-ţiă, frate; Elena Simionaşiu născ. St.
Siuluţă şi Ana St. Siuluţă sororl; Ioană Simionaşiu, assesoră la sedria orfanală, cumnată.
Fiâ-i ţărîna uşorâ şi memoria binecuvântată !
DIVERSE.
Unu originală. Ună strungară fărte originala a încetată acuma din vieţă la Maienţa. Meşterulă acesta, nemulţumită în 1866 de mersulă evenimenteloră în Germania, dela bătălia dela Sadova încoce supărată că Austriacii să lăsaseră a fi bătuţi de PrusienI, se închisese de atunci în casă şi jurase că n’o să piai iasă a-fară. S’a ţinută de cuvântă în timpă de două4ecî şi doi de ani, pănă ce a murită. In acâstă curgere lungă de vreme a scosă numai câte-odată capulă pe fe-restră ca să vadă mişcarea lumii pe stradă, der despre transformarea oraşului cum şi despre mişcarea spiriteloru elă n’a mai sciută nimică decâtă de prin diare.
Unu cimitiru inundată. Cimitirulă izraelită din Trebicî (Austria) a fostă năpădită şi stricată de apă, în urma ploi-loră ce nu se mai sfârşescă. Cosciuge, cadavre şi osăminte se duceau sub ver-tejă, căci inundaţiănea desfăcuse tote mormintele. O văduvă era să se înece alergându ca să prindă cosciugulă bărbatului ei, de curândă 'îngropată, şi pe care apa îlă rostogolea. Se cufunda într’ună noroiu licuidă, din care cu greutate abia o scoseră cei de faţă.
La ce te duce amorulfi. Ună Englesu înamorată la nebuniă de o frumosă şi tânără fată, o ceru de soţiă, der fu re-fusată. De orece însă i se părea că şi fata avea orecare dragoste pentru elă, voi să scie, care era causa, pentru care fusese refusată. Tânăra domnişoră, surprinsă de atâta stăruinţă, îi mărturisi, că motivulă, pentru care nu consfinţise să-lă ia de bărbată, era, că ea, în urma unei amputaţiunl, îşi perduse piciorulă şi îlă înlocuise prin unulă de lemnă şi că temându-se, ca nu cumva într’o 4^ seu într’alta să-i reproşeze acestă defectă, nu vrea să consimţă. Nebună de dragostea ei şi voindă cu orice preţă să o ia de nevastă, Englesulă se duse la Pa-risă şi făcu să ’i se amputeze şi lui unu picioră. Vindecată, se întorse la Londra şi presentându-se d-şorei îi spuse, că acum nu mai e nici o pedecă la căsătoria loră, de orece şi lui îi lipsesce ună picioră. Domnişoră, convinsă de astfelă de probă de dragoste, consimţi în fine să-lă ia de bărbată.
Cursului pieţei Braşovu
din 18 Augustă st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.98 Vend.		9.02
Arginta românescă .	r	8.90		8.92
Napoleon-d’orl . . .		9.74	n	9.78
Lire turcescl . . .	r>	11.05	n	11.07
Imperiali	 Galbinl			10.05		10.07
		5.73	n	5.75
Scris. fonc. r)Albinau6l,/0	n	101.—	n	—.—
r n 5°/0	r>	98.-	n	98.50
Ruble rusescl . . .		119.—		120.—
Discontula ....	«Va-	-8% pe	ana.	
Gursulă la bursa de Viena
din 17 Augustă st. n. 1888.
Renta de aura 4°/0 . ..............
Renta de hârtia 5°/0...............
Imprumutula căilora ferate ungare . Amortizarea datoriei căilora ferate de osta ungare (1-rna emisiune) . . Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilora terate de osta ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banata-Timişa . . .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane..........
Bonuri croato-slavone..............
Despăgubirea pentru dijma de vina
ungurescă.......................
Imprumutula cu premiula ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului......................
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de arginta austriacă ....
Renta de aura austriacă............
LosurI din 1860	..................
Acţiunile băncei austro-ungare . .	.
Acţiunile băncei de credita ungar. . Acţiunile băncei de credita austr . .
G-albenI împărătesei ..............
Napoleon-d’orl.....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge ....
101.45
91.20
149.50
99.-
113.25 105.— 104.70 104.80
104.50
104.50 104.—
99.50
129.75
125.40
81.90
82.90
111.40 139.— 870.—
806.25 315.20
5.82
9.78
60.27
123.55
Editoră şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 174
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Nr. 8871-1888.
PUBLICATIUNE
Se aduce prin acesta la cunosc inţa publică, cumcă se vora da în arendă jos & însemnatele arături, parţelele de păşunattt, păşunile de munte în fostula Domeniu, aparţinătdre comunei Braşova, asemenea pămenturile aflătdre pe teri-toriula orăşenescd, pe cale de licitaţiune verbală şi în scrisfi pe lângă ulteribra aprobare din partea representanţei comunale, conforma condiţiunilopa aflătore la oficiula economica orăşenesca în orele de cancelariă în Braşova pe timpula de 6 ani, adică dela luna Septemvre 1888 pănă în luna Octomvrie Bl, 1894 oferenţilora.
Licitaţiunea şi ofertarea începe Joi în 30 Augusta a. c. la 8 ore anteme-ridiane în sala de şedinţe, casa sfatului, în Braşova, se va ţine şi în cjiua viitore în 31 Augusta a. c. pănă la darea în arendă a tuturora obiectelora.
Fiăcare licitanta are a depune, înainte de a i se da voiă la oferirea verbală, una vadiu de 10% din preţuia de strigare, în manile comissiunii de licitare. Ofertele scrise, cari se vora deschide după licitaţiunea verbală, au să se predea închise, provă^ute cu denumirea acelui obiecta, pentru care se oferâză, cela mai târcfiu pănă în 29 Augusta a. c. la orele 6 postmeridiane, diligentului oficiului economica E. Hintz.
In ofertele, provăclute cu 50 cr. timbru, este neapărata de lipsă să fiă conţinută întocmai acea denumire a obiectului pe care se ofereză, asemenea să conţină şi preţuia oferita pe arendă anuală, esprimata în cifre câta şi în litere, totdeodată şi declararea, că oferentula cuuosce condiţiunile de arendare şi licitaţiunea în tota cuprinsula lord şi se supune acelora. Asemenea are ofertula să conţină acludata una vadiu de 10% din suma oferită de arândă.
Arendatorula este obligata se depună o cauţiune egală cu preţuia de arândă pe una and, şi decă arânda anuală trece peste 50 fl. este obligata pentru facerea contractului de arândare în forma unui documenta notariala.
Obiectele de arendată sunta următorele, adică:
I.
Pămenturî pe teritoriulu orăşenescd.
1.	(Fleischauerweiher), 0 livadiă de lângă Racadeu		preţuia	de	strigare	fl.	8.-
2.	Livadia Logofătului		n	V	71	71	20.-
3.	Pămenturile de fer mare şi mica . . .	71	7)	77	Ti	30.-
4.	Livadia în Lipiasa 		 .	i)	77	V	fl	40.—
5.	Livadia în Tratzko 		Ti	71	71	77	8.-
6.	StofFănula mare şi mică		n	7)	71	Ti	35.-
7.	Livadia de lângă Ternbach		7)	71	71	7)	20.-
8.	Două petece de pământa în Stoffena şi lângă fântănioră		n	fl	n	71	50.-
9.	Livadia tricesimalilora în Timişula de josa	7)	71	71	n	10.-
10.	Livadia vitelora în Timişula de susa . .	n	fl	71	71	5.-
11.	Ierba pe locuia numita „Honterusplatzu	T1	71	71	71	20.-
12.	Aşa numitula „Stadtbauptmannsbomma	7)	71	fl	71	10.-
13.	7 jugăre de păşune în a V-a brazdă . .	7)	71	fl	n	75.-
14.	Bodzauulu mica		n	7)	Ti	n	800.-
15.	Grădina în strada Katarina nr. 65 lângă casarmă		Ti	7)	7)	Ti	8.—
16.	Pămentula comunala pe partea de josa a scolei de înotare		71	7\	Ti	77	25.-
17.	Parţelele Nr. 1—18|livadiei oficiose din-cocg de Bârsă		;;	7)	77	7)	600.-
18.	Parţelele Nr. 1—4 livadiei oficiose dincolo de Bârsă			7)	77	V	7)	30.-
19.	Parţela I în Tabăra mare		7)	n	fl	71	120.-
20.	71 II 71 fl 7)		n	a	a	77	110.-
21.	71 IU fl fl fl		71	a	a	v	120.-
22.	IV fl V fl 71 fl		71	77	a	77	90.-
23.	Parţelele 1 şi 11 în Tabăra mică . .	7)		a	a	70.-
24.	■ 16 parţele în Logoza mică		a	71	a	ii	100.-
25.	2 petece de pămentfi lângă Bârsă în a IV brazdă 		77	7)	a	79	15.-
26.	Parţela I în Ştofîenulfi mica ....	71	77	77	77	15.-
27.	71 II fl fl fl	a	a	a	77	35.-
28.	fl IL « a a	a	?>	a	a	35,
29.	IV a r n a n	a	a	a	a	85,-
30.	Grădina lângă casarma „Lazaretau . .	a	a	u	77	10.::
31.	Petecula de pământ a înaintea Blumănei mici		a	a	a	a	5,-
32.	Livadia cerbului şi gropa lungă . . .	a	a	a	a	50,-
33.	Păşunea, Postovara şi Colţu Crucurului. f&ră păşiunea de pădure		a	a	>i	u	100.=
34.	Păşunea în Pissiacfi şi Piscu lunga . .	a	n	a	a	100.-
1.	II. Arături şi livedl Turcheşa ....	preţuia de		strigare	fl.	190.-
2.	a a a Apaţa		a	a	v	a	150.=
3.	„ ,, „ Crisbava ....	7)	ii	a	a	200.-
4.	„ „ „ Satulfi-nou ....	a	u	a	a	40.-
5.	„ „ „ Brana ....	77	a	77	a	250.-
6.	„ ,, „ ZernescI ....	n	u	a	a	170.-
7.	„ „ „ Tohanu-nou . . .	77	a	a	u	180.-
8.	„ „ ,, VlădenI ....	a	a	a	ii	140.-
III.
Păşiunî de munte allodiale în Secele, Brand şi ZernescT.
1.	Zenoga Bratoki		preţuia	de	strigare	fl.	400.-
2.	Orlata		ii	n	u	ii	300.-
3.	Valea rece		77	77	77	77	300.-
4.	Oberschi capri		a	a	a	n	300.-
5.	Palţiu		a	n	a	a	400.-
6.	Muntele cailorfi		77	77	77	n	650.-
7.	Piatra mare		77	a	a	a	200.-
8.	Zenoga lui Nana		a	a	ii	ii	900.-
3.	Vaida		77	a	a	a	700.-
10.	Tesla		a	a	a	ii	600.-
11.	Ciucaşa şi Pietra roşiă 		a	n	u	ii	300.-
12.	Piscu şi Colţu Barbului		77	*7	a	a	600.-
13. Roşea				a	a	ii	a	400.-
14.	Piroşca		a	a	n	a	300.-
15. 16.	Radille	 Păşiunile de munte Tămaşa în ZărnescI a-	a	a	ii	ii	200.-
	fără de păşiunea de pădure		u	a	n	ii	60.-
17.	Păşiunea de munte .,Zănoga“ în Brana	a	n	ii	n	300.-
18.	Păşiunea de munte ,,Grohotischu în Brand	77	77	ii	77	200.-
19.	Păşiunea de munte Clobuceta ....	a	a	77	n	200.-
20.	Păşiunea de munte Măgura	 Braşovu, 1888 Augusta 4.	u	a	a	77	50.-
Magistratulu orăşenescu.
; No. 2625—1888.	J
Escriere de concursu.
Pentru 3 stipendie din Fundaţiunea fericitului Archiepiscopu şi Metropo-litfi Alesandru Sterca Şiuluţă, din cari 2 de câte 200 fl. v. a. usuate unuia de Vasilie Fodoru, rigorosante în drepturi, şi altuia de Emanuila Doctora, rigoro-| sânte în medicină şi dechiarate de vacante din causă, că cela dintâiu nu s’a le-' gitimata despre progresulă fâcutu în studie în anula scolastica 1887/8, er ala ; doilea obţinânda diploma de doctora a terminata cursula, — şi unu stipendiu ; de 60 fl. v. a. dechiarata de vacantă din causă, că beneficiatula Octaviana To-' biasa, studenta de a IV-a clasă gimn. nu s’a legitimata despre progresulă făcuta : în studie în anula scolastica 1887/8, se escrie concursă cu terminula de 15 Sep-ji temvre a. c. st. nou.
La aceste stipendie pota concurge:
a)	numai tineri studenţi miserl gr. catolici, cari sunta născuţi în Archidieeesa gr. cat. de Alba-Iulia, şi sunta Români de nascere.
b)	cari pre lângă purtare morală bună au din studie calcul! de Eniinenţiă.
e)	ascultătorii de medicină, de drepturi, de sciinţele reale, precum sunta: technica, montanistica, silvanistica şi la vr’o academiă comercială.
d)	dintre concurenţi vora ave preferinţă în înţelesula litereloră fundaţionale, ceteris paripus, consângenii piului fundatora.
e)	dela concurenţi se recere, ca pre lângă testimoniele alăturate în copie autentice şi nu în origine la cererile concursuale, se mai producă: atestata demna de credinţă, prin care să documenteze consângenitatea cu piula fundatora, carte de boteza, atestata de paupertate, care să fiă subscrisa de antistia comu-
■ nală politică şi de parochula concernente, şi întărită cu sigilula parochialfi şi cela comunala, precum şi cu subscrierea oficiului pr^torialfi, er în cetăţi şi opide cu subscrierea antistiei cetăţiene seu opidane, — în urmă:
f)	concurenţii fd numescă espresfi institutula, la care şi unde vora să continue f sciinţele academice ori gimnasiale.
Cererile concursuale ăstmoda adjustate să le subşternă pănă la terminula 124—126, 3—1
prefipta consistoriului subsemnata. Concursele, cari nu vora fi astfelfi instruite şi nu se voră subşteme în terminula prefipta nu se vora lua în consideraţiune.
Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augusta 1888.
Consistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia.
II.
Escriere de concursu.	|
Pentru unu stipendiu de 100 fl. din Fundaţiunea Tordaiană, usuata de Aureliu Mureşianu, rigorosanta în drepturi şi dechiarata de vacanta din causă. că nu s’a legitimata despre progresulu făcuta în studie în anula scolastica 1887/8 se escrie concursă cu terminulu pre 15 Septemvre a. c. st. nou.
Condiţiunile pentru obţinerea acestui stipendiu sunta cele espuse mai susă în concursula escrisa pentru stipendiele şuluţiane.
Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augusta 1888.
Consistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia.
III.
Escriere de concursu.
Pentru unu stipendiu de 150 fl. v. a. din Fundaţiunea fericitului Ioann Chirilla fosta canonica metropolitana, usuata de Eugeniu Banuţiu studentă de a IV-a clasă gimn. şi dechiarata de vacanta din causă, că n’a produsa [atestată j scolastica cu calcul! satisfăcători despre progresulă făcuta în studie în anulă] scolastica 1887/8, — şi altu stipendiu de 40 fl. v. a. din Fundaţiunea Aluta-1 niană usuata de Aureliu Petruca gimnasista absoluta, se escrie concursă cuj terminulu pre 15 Septemvre a. c. st. nou.	I
Doritorii de a obţine unuia din aceste stipendie au să-şi subşternă cererile sale concursuale instruite în înţelesula condiţiunilora din concursula publicată pentru stipendiele şiuluţiane subsemnatului consistoriu metropolitana.
Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augusta 1888.
Consistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia. j
2.	Dela Bucuresci la Braşovu:
Trenula mixta Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedl. Trenula accelerata Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
I.	Plecarea trenuriloru:
I. Dela Braşovu la Pesta:
Trenula de persone Nr. 307 : 7 ore 10 de minute sera.
Trenula mixtu Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovfi la Bucurescî:
Trenula accelerata Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenula mixtu Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecfi.
II.	Sosirea trenurilor*!:
I. Dela Pesta la Braşovă:
Trenula de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecVj Treiiulu mixtu Nr. 316 : 9 ore 52 minute sera.
Tipografia A.
A. Plecarea posteloru:
a) Dela Braşova la Iiâşnovu-Zernesd-Branu: 12 ore 30 m. după amef
h) »	n	„ Zizinu: 4 ore după amedl.
<0 »	n	în Secuime [S. Georgî]: 1 oră 30 minute noptea.
d) n	n	la Fâgăraşu: 4 ore dimineţa.
e) a	n	la Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea poştelor*!:
a)	Dela Reşnovu-Zernescî-Branu la Braşova: 10 ore înainte de am&jl
b)	„ Zizinu la Braşova: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşova: 6 ore sera.
d)	„ Fâgăraşu la Braşova: 2 ore dimineţa.
e)	„ Săccle la Braşova: 6 ore 30 minute sera.
OTREŞlĂ^BraşovÎL	1