ttitin, idiiiiftiattun TUosrafia:
> WAŞOVU, piaţa «ara «r 22. fcwori neirancate nu aa pti* i «ne*, Hanaaxdpta UU aa aa-
trimital
Blioirilt ie «micimi:
> Irtşovi, piaţa nara Ir. 22. luer&temupiixneBofttnVIaaa: htio{f Mbtn, HaastntUm tk YofUr (OtkMaM),Heinrich SchaUk, Ăioit Btmdl, M.Duket, A. OppeUk,J. Dan-mbirg; in B«dape«ta: 1- V.Sold-btrqtr, Anton Met ti, SeksUtn Btmat; tatruikflirt: Q.L.Daube; In Ham*
kurf'• A. Steiner.
Preţul* inserţixmilor*: o Berii ţui&and* pe o colină, 6 or. n 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai deee dup* tarifă si înyoiălă. Beolame pe pagina Hl-a agerii. 10 or. v. a. aăn 90 bani.
„Oaaeta* iese în fie-care 4i-
âMune&te mâini ititro-Uînrig
Pe tbo* and 12 fl., pe ţdaelnul
• fl., pe trei luni 3 fL
FntrB Colilia ii xtrăl»tate: Pa un* an* 40 ««»cl, p« «<&#« ioni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
»a prenumeră la tite oficiala poştale din intru ai iiin •iară şi Ia dd. colectori.
Aboaaaeimfc paiiH Biapit:
la administraţi une, piaţa mare 2r. 22, atagiul* I.: pe ună an* 10 fi., pe şese luni 5 fi., pe trai luni 2 fi. 50 or. Cu dusul*In casă: Pe un* an* 12 fi., pe ş4se luni 5 fi., pe trei luni 3 fi. tJn* esemplar* 5 cr. v. a. adu 15 bani.
Atât* abonamentele cât* fi 'inserţiunile sunt a se plăti Înainte.
Nr. 173.
Braşov*, Sâmbătă. 6 (18) August*
1888.
Din calina sf. sărbători de mâne, (liarulti nu va apără până Lan! săra.
Braşovă, 5 Augustă st. v. 1888.
In revista 'de erî amu arătata cum apreţieză organulîl de frunte ală stângei estreme maghiare re-sultatele regimului Taaffe din Austria. Astă4* voimd. sS schi-ţ&raft părerile (jiareloră de căpetenii cehice privitdre la isprăvile regimului.
„Politik44 din Praga 4ice că a-mintindu-se meritele contelui Taaffe de-a fi adusă pe Ceh! parlamentă, de-a fi ridicată puterea armată a imperiului şi de-a fi făcută reforme sociale, n’ar trebui se se uite, că acesta este a se datori mai cu semă jertfeloru aduse de parlamentă şi de popore. Decă este lăudată contele Taaffe, că n’a făcut concesiuni, car! nu se puteau uni cu interesele statului, atunci succesulă acesta nu l’a costată multă trudă, deârece nimeni nu i-a cerută aşa ceva. Cehii n’au pretinsă decâtă esecutarea cons tituţiei în sensulă loră şi acesta pretensiune nu putea fi considerată niciodată ca ună periculă pentru stată.
Dinpotrivă — c^ce „Politik44 decă nici cei mai mari aderenţi ai lui Taaffe nu potă nega, că activitatea sa de nouă ani n’a săvârşită totă ce a promisă elă la începută în modă solemnelă şi ce nu putea prin urmare se colideze cu inte-resulă statului, atunci nu le mai este ertată a 4i°e» că cele pro mise nu s’au putută împlini, căci prin acesta s’ar mărturisi numai că s’au făcută promisiuni imposibile, cu alte cuvinte s’a procedată în modă neleală faţă cu pop Orele şi cu parlamentulă, ci trebue se se cjică că în acestă direcţiune ministrulă Taaffe a desvoltată prea puţină energiă şi consecuenţa.
Ar fi salutară pentru viitoră dâcă s’ar recimOsce acesta, — a-dauge foia cehică, — der atunci n’ar mai trebui să aibă trecere teoria că „numai ceea ce nu place nimerui în Austria, ceea ce ne mulţumesce pe fiăcare, este lucru austriacă44. De s’ar admite o ast-felă de teoria ea ar fi sinonimă cu tesa: „misiunea Austriei consistă în aceea de a crea nemul-ţămiţi44. Acesta insă nu pote să fiă problema unui bărbată de stat austriacă, ci tocmai contrarulă este datoria lui, a delătura adecă nemulţămirea acolo unde esistăşi unde nu esistă a nu lăsa să se încuibeze.
„Hlas Nar o dna44 face amintire de programulă de egala îndreptăţire dela 1879 şi constata, că numai Nemţii centraliştl se opună. Numai să voiescă contele Taaffe a esecuta seriosă programulă seu şi oposiţiunea ar fi silită se facă o transacţiune.
Aici foia cehică face o enun-ciaţiune de mare importanţă pentru mersulă desvoltării interiăre înîntrega monarchia. „Guvernul44, 4ice ea, „nu are numai datoria, de .a considera trebuinţele comune
ale statului şi ale monarehiei, oi trebue să considere şi trebuinţele oărţiloră singuratice pe temeiulă egalei îndreptăţiri.44
Grăsesce însă că ministeriulă Taaffe nu numai că nu s’a înălţată la aceste vederi der n’a pm iută să evite nici măcară acele greşeli ale guverneloră ceatrahstiţr germane, cari vedeau în părţile diferite pe duşmanii întregului. Treme odată se fiă conscii de acesta cei dela cârmă, căci la din contră ei voră întâmpina numai neîncredere în t6te părţile.
„Narodni Listy44, organulă Ce-hiloră tineri, face o paralelă între nisuinţele de libertate înainte cu patru4ecî de ani şi între stările constituţionale de a4l din Austria şi 4i°e că nu păte fi vorba de ună constituţionalismă cinstită în Austria, pe câtă timpă voră mai dura stările centraliste şi nu se va îmbrăţişa principiulă fede-ralistică cu t6ta seriositatea.
A4I naţionalităţile negermane suntă mai multă ca ori şi când espuse germanisării în şc61ă, prin oficiu şi prin armată. Celă ce în asemeni împrejurări ar voi să susţină ca raporturile Slaviloră suntă a4î mai favorabile, acela minte, esclamă „Narodi Listy44.
Şi pdte se aibă în unele privinţe mare dreptate făiaCebiloră tineri. Der ce se 4icemă atunci, noi, ceşti de dincdce de Laita, despre stările constituţionale unguresc! şi despre tendinţele peri-culăsemaghiarisătore, decă şi Cehii, cari au a4i ună guvernă ori-şi-cum binevoitoră faţă cu nisuinţele loră de desvoltare naţională, se plângă că suntă ameninţaţi de germani-sare? Ce să 4icemă noi cari ca părţi suntemă totdeuna puşi faţă în faţă cu întregulă, cum şilă în-chipuescu cei dela putere, şi suntem ă declaraţi de duşmani ai esistenţei statului?
rânduiţi afară din satfi. Cei trei ofiţeri: răniaşl în viâţă eu câţl-va soldaţi opu-seră o resistenţă desperată. Pare că toţi ofiţerii au pierită, aprope 400 basibuzucl fură adunaţi la "Waa.
Pierderile lui Debeb se urcă la 860 <Smenî. Comandantulă-şefă a dată ordină să se aresteze 40 de Asaortenl ţinuţi ba aălogă şi va proceda la o represiune exemplară după ea va fi culesă datele trebuincios©.
Diplomaţia francesâ şi cea grfaă au mersă de acordă cu statomiciă în afacerile Masuahului. Protestarea Turciei în contra ocupării Masuahului şi a Zulei n’a fostă remisă încă, er ambasadorulă din Borna a fostă înşciinţată, că acestă protestare i s’a trimisă prin curieră.
Ministrulă instruoţiunei publice asis-tândă la ună banchetă dată la Turin a rostită ună discursă fârte aplaudată. Elă a lăudată energia şi patriotismulă d-lui Crispi şi a <jisă că Itafia este a-mică sinceră a păcei şi dispusă să res-pecteze pe toţi der decisă a face să fiă respectată de toţi. Alianţele Italiei suntă de pace şi pentru pace. Ministrulă speră că acestă pace va fi menţinută chiar în folosulă acelora, cari nu o soco-tescă totă aşa de scumpă după cum o socotesc© Italia.
întrevederea dela Peterhoff a fostă ună mare evenimentă menită să fa-voriseze causa păcii. Viata lui ‘Wil-helm H la Borna va fi ună nou gagiu ală fcendinţeloră nostre paclnice.
convingerea, că interesele rusescl şi en-glese în Orienta nu trebue nici decum se eolidese.
Tote foile din Berlină se ocupă de retragerea lui Mottke. Ele asigură unanimă, că numai bătrâneţile sale au silită pe şefulă statului majoră-generală germană a se retrage şi se bucură,- că esperienţele şi sfatulă lui voră servi şi de aici încolo armatei. Foile mai spună că împăratulă Wilhelmă ală II a ordonată ca Mareşalulă Moitke şi de aci încolo să stea în legături cu statulă majoră generală. Elă va avb şi în viitoră locuinţa sa de serviciu în edificiulă sta-tului-major şi ca distinoţiune deosebită i se va da ună adjutantă personală. O deosebită bucuriă nu arată foile berli-nese din causa numirei contelui Walder-see ca şefă ală statului major-generală, der ele se mângăe cu aceea, că Moitke însăşi l’a designată că succesoră ală său.
JDlxi sifaxâ,. ti
Din Borna primesce ^Agenţia Havasa următorea telegramă oficială cu data de 18 Aug.: Comandantălă trupeloră din Africa a trimesă400 basibuzucl comandaţi de ună căpitană şi patru ofiţeri, în contra oraşului Saganiti la 120 chilometri de Arkiko, şi unde Debeb adunase 300 de omeni armaţi cu puşcl pentru a întreprinde ună jafă (razia). Adamaga, care cu 200 başibuzucl urma pe ItalianI pentru a asigura retragerea loră, se întâlni pe dramă cu 200 Asaortenl. Sosiţi la 8 Augustă în faţa oraşului Saganiti, Italienii găsiră că Debeb luase t6te disposi-ţiimile sale pentru apărare. Totuşi că-pitanulă italiană întră cu vitejiă în sată cu ună ofiţeră şi 100 basibuzucl şi o-cupâ mica întărire. Der Asaortenii întâlniţi pe dramă comiseră o trădare in-formândă pe Debeb de înaintarea Italie* niloră, aceşti Asaortenl deşertară, trecură la inimică şi atacară împresurândă pe Italieni, cart fură în neputinţă de a apăra întărirea. Căpitanulă şi ună locotenentă fură ucişi. Basibuzueii fugÎTă atunci în cea mai mare disordine, aruncândă panica printre basibuzucii cari se găseau
In legătură c’o notiţă dîn unuia din N-rii trecuţi ai fâiei nostre referitdre la mergerea împăratului Germaniei în Roma, o telegramă totă de acolo ne mai spune că, palatulă unde va fi primită împăratulă, deja se orneză. Spre scopulă a-cesta tote mobilele vechi din castelulă fortăreţii dela Turină se transportă la Borna. Papa a avisată pe episcopl, ca cu prilegiulă celătoriei regelui să nu demonstreze nici în contra lui, nici pentru dânsulă.
Parneliţii au intentată 4iarului „Timesu din nou trei procese de eakmmiă. Pamell şl-a alesă ună tribunală scoţiană în Edinburg, pentru-că speră că acolo va afla judecători mai imparţiali. Pro-cesulă este fixată pe diua de 16 Oct. trei săptămâni înainte de întrunirea parlamentului. Pamell spereză că dobân-dindă dela judecătorii scoţian! o sentinţă favorabilă, va pâraîisa efectulă primului raportă ală comisiunei de investigare ce va veni înaintea parlamentului. Tribu-nalulă din Edinburg va avă să se pronunţe numai asupra cestiunei decă Par-nell şi soţii suntă încurcaţi mediată ori imediată în afacerea omoruriloră din parculă „Phoenix“ şi dăcă au încurajată politica de sânge şi dinamită a naţiona-liştiloră irlandezi. Afară de Pamell au mai intentata procese cjiarului „ Timesu şi amicii săi CfCmnor şi Iohn Redmond înaintea înaltei curţi judecătorescl din Londra, Common Lav.
E interesanta că foile rusescl laudă
discursul& lordului Salisbury. „Suiet* declară, ctuncă nu s’ au aufiit nici odată a-semenl cuvinte din gura unui bărbaţii de stată englesă. Englesii suntă cei din-tâiu, cari documenteză în modă oficială că politica rusăscâ în Orientă se' destinge prin aceea, că nu este egoistă. Trebue, tjiee „Sviet“, să ne bucurămă că bărbaţii de stată englesî au ajunsă în fine la
0 statistică ungurescă asupra Ziaristicei deia noi.
„Budapesti Hirlap,u vrendă să arate gradulă de cultură ală diferiţeloră naţionalităţi din părţile monarehiei nostre de dincăce de Laita, face în, numărulă său dela 15 Iulie c. o revistă asupra desvoltărei (jiaristicei maghiare in com-paraţiă cu alte naţionalităţi.
' La an. 1780, după cum arată foia ungurâscă, a apărută prima foiă ungu-râscă, anume în Pojună (Pressburg) sub titlulă „Magyar Hirmondo.w In anulă 1830 se aflau 10 foi ungurescl în 1840 au fostă 40, în 1848 s’au sporită la 86, în 1860 au scăzută la 9, în 1861 s’au ridicată la 51, în 1867 s’au înmulţită la 80, în anulă 1868 erau deja 140, în 1877 s’au sporită la 268 şi în anulă 1887 au fostă 626 foi redactate în limba maghiară.
De alte limbi au fostă în anulă 1887: germane 123, române 17, croate 34, slovace 11, serbescl21, rusescl 1 (la o-laltă der slave 67).
După acesta arată î6iâ ungurescă cu cifre numărulă esemplareloră espe-date cu posta în decursulă unui ană. Anume s’au dată la postă: 34,606,006 maghiare (la 6,4O8,O0O Maghiari) 16,
089.000	germane (la 1,869,000 Germani),
186.000	slovace (la 1,856,000 Slovaci),
464.000	românesc! (la 2j403,000 Români)/ 1/860000 croato-sârbe (la 2,262000 Groato-Sărbl) şi 4,700 esemplare ruse (la 363,600 Buşi).
Din aceste date foia ungurâscă trage următorea conclusiune: „Limba şi literatura maghiară şi după ea cea germană, însă proporţională cea germană şi mai multă“ ocupă o posiţiune domni-târe în ţeră. Busulă, Slovaculă abo-neză foi maghiare, RomânuM ceteşce puţinii, şi Serbulă, Croatulă cetesce de 2 ori atâta. ţHarele nemţesă e păcatu de Dcţeu a le adăposti, pentru c& aceste suntu cele mai marî pedece ale magJiiarisârii. Insă din punctă de vedere politică, Nemţii (afară de Saşii din Ardeală) ţină cu noi şi în foile loră sprijinescă hegemonia maghiară, ceea ce este demnă de re-cunoscinţă.“
Avemă cause de ajunsă de a bănui că nici datele* âcestea statistice, ca tot© cele publicate de Unguri, nu se voră distinge prin esactitatea loră. Acesta însă nu ne împedecă de a mărturisi, că
'A TRANSILVANIEI.
în adevăra noi Românii, suntema încă, forte ramaşi înd&rătâ în qqqa qqpri^eşpe sta^fja 4iaristioei nostre aji.» gnstuîa jele cetită în popoftt. Dâcă lin pajjîfce-âe se face prea puţintl .spre appnpmpvâ: <^a-; ristica nostră, atunci adyersatş noştri facil prea multa pentrij| a BnpiddbjŞ1 desvoltarea ei.	y	\	^	| '■;#
Sentinţa, la care se jgiro^cjt „Bud-Hirl.“ spre a arăta, importanţa pressei pentru popOrfl ar trebui să ne-o îusem-nămU, servindu-ne 4ilnic& ca stimula pentru a ne lăpăda de indiferenţa nostră omorîtore, sentinţa care Z*ce:	jjln
imba sa trăesce naţiunea şi în literatură trăesce limba, căci fără limbă literară nu este cultură naţională şi fără cultură o naţiune piere;*4 *
SOIRILE ţ)ILEL
•ţ r;: ' j ■	■ r- ■ '	. •
„Coresp. de Bud^ spune, că în săptămâna acesta s’au începută sub presi-diulfl ministrului, preşedinte Tisza sfătui-rile asupra proiectelor* de lege în afacerea dreptului de cârcîmârită ala statului şi a răscumpărării regalieloru. D-la Tisza a observata qă guvernulfi n’a fosta condusa de punptula de vedere fiscala, ci în parte de consideraţiunl naţionala-econo-mice, er în parte de consideraţiunl de echitate, când a păşită la regularea dreptului de cârclmărita. ■ Yederemo!
*
* *
Din Orăştiă se scrie „Telegr. Rom.u, că în vâra acesta a bătuta ghiaţa pe mai multe locuri, mai alesa preste Murăşa; de asemenea a câm stricata mai alesa cucuruzeloră seceta din iirmă. In urnfa frigului, ne mai, pOmehita în părţile a-celea, din iarna trecută, s’au uscata toţi nucii, mai alesa pe locurile aşeejate, numai pe dealurile de preste Mureşa a mai scăpata câte una nuca de nu s’a uscata. Prunii cei bistriţi, prunii cei graşi, persecii, migdalii, ringloţii şi alţii s’au uscata de totfi pănă în pămentă; viile, care nu au fosta îngropate în pă-menta, t6te s’au uscata ; ' dâră au data de nou din pămeuta, fiind-că primăvara au urmata forte bună pentru tote sămâ-năturile, încâta secerişula dădu uitării daunele causate prin âma cea crâncenă.
* *
La facultatea de medicină din Cluşiu se va deschide, încependfi dela 15 Sept. a. c. una cursă higienicăpmtm scolele medie. Numărola auZitoriloră este mărginită la 80, şi vora fi primiţi la acesta cursa şi medici, cari esercâză praxa, şi doctoranzi în medicină.
*
* *
,Kolozsvâr“ în numărula
prima universitate. Numărula profesori-
Anguşţav#duce soire*» o&M&fî* a stQ^n^r^i.înfaţ^,3[ în Ziuă «ceea s’a ^ii^ta/b atymare .ctmi-v 86	30*
piatenţ# esfraordinară *fub pr«^edin$ fiş;
i, care tir fi ioăta privit^ cu multtţ interesa. Unicula $b&ct$j; ăla 'acestei ţj* Zunfcrf a fosta, contractarea unul*’ împrumuta de 10.000 fiî de]£ tf|inistnţ|ft de instrucţiune ' publică. „Bună-VOirăa cu care a acordata ministrula acâstă considerabilă sumă la cererea oraşului, pentru ca dintrînsa să edifice b 'Scolă ci-' vilă de fete, o va întâmpina şi din . partea tribunalului de-aici, care trebue 8& aprobe acesttt împrumuta. Institutula va fi fârte cercetata, Zi°e corespondentul lui „Kolozsvâr“. — Se va face şi acesta de pe spatele bietului opincara.
*
* *
Nl-se spune că d-na Paraschiva Constantin Burbea a dăruita suma de 5 fi. pentru fondula văduvelora sărace Bra-şova-Săeele.	. ,.
*
* *
D-la Exarcă, qare şl-a luata sarcina de a arangia partea română de belearte la exposiţiunea dela 1889, va face în cu-rănda la Bucureşcl o exposiţiune de tablouri de pictură, tablouri originale apar-ţinănda numai artiştilora români.
* * *
Adelina Patti e în America. A data trei representaţiunl cu „Bărbierula din Sevilla“ şi a încassata în prima sără 111,870 franci. în a doua 118,055 şi în a treia 111,465, ceea ce în totala face 336,390 franci. A mai data şi alte representaţiunl în număra de 20, ale cărora beneficii s’au urcata la 1,500,000 Nid o representaţiâ n*a dată ună beneficiu mai micăi de 60,000.
*
* *
Din Munchen se anunţă, că ministrula de răsboiu a ordonata ea ^ncepândU din luna lui Octomvre comisiunea bavareză a căiloră ferate ataşată pe lângă sta-tula-majoră prusiana, care trebue să se îngrijâscă în casa de răsboiu de transportarea trupelora, să se strămute din "Wiirzburg în Ludwigshafen. Planurile bavareze pentru transportarea armate-lora în Alsaţia trebuesca din nou lucrate. După cum se Zice, causa acestora disposiţiunl este că planurile gru-pelora armatei aşeZate la graniţa Fran-ciei, au fosta trădate Francesilora.
*
* *
Serbia va lua parte la exposiţiunea din Parisa într’una modă oficială. Se faoa deja pregătirile cuvenite. Mulţi pictori vora espune tablourile lora.
*
* *
S’a deschisa în Siberia, la Tomsk,
W
: jpiarula l^Czas*4 difi Cracovia seric, că dela 22 (otlie încode, când: se luară măsurile necesare pentru a apri uneltirile mijlocitorilora de emigrare, emigrările «u încetată , ou desăvîrşire în acele părţi. înainte de 22 Iulie agentura din Hamburgfi transporta la Osviecim une-ori câte 150—200 de emigranţi pe Zi- Una agenta cu numele Hera a trimisa în a-nula acesta la America (via Hamburg) nu mai puţina ca 7000 de omeni. Adău-găndu-se la aceştia şi emigranţii trimişi a America prin Brema din partea unora agenţi secreţi, numărula emigranţilora la America în ultimele 6 luni se pâte socoti la 14.000 fi.
Cetele de emigranţi, ce astăZi se află încă în Osviecim, după spusa unora foi ungurescl, simtă mai vîrtosa din Rusia şi din România.
Cercetările oficiose în Osviecim se continuă încă cu cea mai mare energiă. Pănă acum sunta arestaţi 52 de agenţi şi pe lângă aceştia sunta traşi în cercetare alţi 76 de agenţi.
Vorba e numai, că pe lângă tote u-neltirile presupuse ale agenţilora, emigrările n’ara pută să ia dimensiuni atâta de mari, dăcă nu ar fi la mijlocfi mise-ria şi neajunsele cele mari ale locuito-rilorfi. Anevoe le va succede organelora guvernului să împedice cu forţa emigrările, dâcă nu vora nisui mai întâi să im-bunătăţescă sortea materială a locuito-rilora.
Intemplărî diferite.
0 mare nenorocire pe calea ferată. Cu data de 13 Augusta se telegrafiază din New-York: Pe linia ferată JEnrie, nu departe de Shore, a deraliata una trena de povară. După câteva secunde una trena accelerata, veninda c’o iuţelă groz-nică se isbl c’o putere estra-ordinară în trenula deraliata. Cele mai multe din eupeele trenului accelerata ridicându-se c’o putere mare în susa, n’au rostogolita în abisula afunda de 80 de urme şi s’au aprinsa, aşa încâta în puţină vreme a-prope tote erau încinse de flăcări. Mai mulţi călători au arsa, er vre-o 40 dintre ei au căpătata rane forte grele. Maşi-nistula când a văZuta, că chiar şi maşina e încinsă în flăcări, s’a împuşcata. De asemenea s’au întâmplata mari nenorociri şi trenului de povară.
RAPORTA
despre gimnasiută mare publică română şi a celorlalte ijfiâle secundare şi primare române din Braşov#, pe anulă şcolastică 1887—8.
V Dift prpgrâma a XXTV a acestoră şcdfe, publicată de d-la Ştefană Iosifll, aflăsma că: La gimnasiu au funcţionată hi anulă şcolastioa espirata 12 profesori, er la şcola comercială şi reală 11 profesori. Afară de aceştia au mai funcţionată 4 profesori secundari pentru desemna, caligrafiă, canta şi gimnastică, şi una catecheta pentru propunerea reli* giunei şcolarilora români de confesiunea gr. cat. Ca medica ala şcolelora a funcţionată d-la Dr. Gr. Baiulescu.
Dintre obiectele de învăţământa a-mintima numai, că la aceste se propune şi limba francesă, anume pentru şcolarii din clessele II—VIII ginm. ca studiu facultativa, âr pentru şcolarii din classele II, III şi IV reală şi classele I, II, HI comerciale, ca studiu obligata.
In cursula anului trecuta s’au aflata în gimnasiu 12 tineri stipendiştl. Sti-pendiele le-au primita: 1 din fundaţiunea Ghiba-Birta de 200 fl.; 1 din fund. Franz-Iosefina de 60 fl.; 2 din fundaţiunea Co-lojană în sumă de 160 fl.; 1 fund. Juga-niana de 100 fl.; 1 fund. Gojdu de 60 fl.; din visteria biser. S. Nicolae 2 stipendii de câte 50 fl.; 2 stip. din fuuda-ţiunea Gojdu: unuia de 60 fl., altuia de 150 fl.; 2 stipendii din fundaţiune privată : unuia de 50 fl. altuia de 86 fl. In internatula Cristurianfi, care se află sub diriginţa d-lui parooha şi catecheta B. Baiulescu, se întreţină 4 şcolari cu tote cele trebuinciose. Spesele sunta 400 fl.
La şcola poporală superioră, de 4 clase pentru copii şi 4 clase pentru copile, au funcţionată 9 învăţători; la şcola de repetiţiune 4, âr în classa a V de copile, care este subvenţionată de Reuniunea femeilora române din Braşova, s’a propusa prin profesori dela gimnasiu şi dela şcola reală şi comercială. Elevele cl. IV. şi V. au fosta instruite în tota feliula de lucruri femeescl de d-na Elena văd, G. Rusu, învăţătăre definitivă.
Gimnasiula a fosta cercetata de 240 şcolari gr. or., 26 gr. cat. şi 1 de legea mosaică. Dintre aceştia 102 au fosta fii de agricultori şi economi de vite, 11 fii de Zderi şi servitori etc. La scolele reale au fosta 96 şcolari gr. or., 9 gr. cat.; la scolele comerciale: 333 gr or. 1 gr. cat., 1 de legea mosaică. Contin-gentula cela mai mare îla dă comitatul Braşova, apoi Făgăraşa etc. Din România se află 35 şcolari.
Numărula elevilora scolei elementare capitale române a fosta: în scola
FOILETONUL^ „GAZ. TRANS.“
Catulle Mend^s.
Ugricii© Xj©gr©ndL©
CLEMENŢA POETULUI.
(Fine.)	'	1
n.
Copilula-poeta conchise din întâmplarea asta, că omenilora mari nu ie place musica.
Negreşita însă că în mulţimea săra-cilora va găsi prietini, cari să-i dea să bea şi să mănânce; şi fetele din mahalale, cărora le place jocula, au să simţă plăcere când îla vora auZi cântânda.
— Bună-Ziua, tovarăşi! Zise ela unora fierari cari, goi pănă în brîu, băteau fie-rula în faţa purpurei c’ala de-a focului; bună-Ziua, muncitori! în schimbula unei bucăţele de pâne şi a unui ceasa de somna, pe una pata de pilitură de fiera, într’una colţa ala atelierului vostru, vă voiu cânta cântece cari vora ritma munca vdstră, şi eu nu cera alta ceva decâta ca fetele şi nevestele vdstre să joce, decă vre una din ele se va învoi, ca să’mi zîmbescă de-apr6pe său de departe, pe
când eu voiu cânta din vidră seu din fluerU.
Ce’i răspunseră fierarii?
—	Plecă d’aci, cerşitorule!
Şi’la goniră bătându’la.
Fetele şi nevestele rîdeau cu poftă din ferestre fiindcă ela plângea când pleca gonită.
in.
Şi fu gonită de peste tota locuia, din casele burghesilora —aceştia nu pricepeau pentru ce cerşeşce cineva — din casele lucrătorilora, din colibl şi din bordee, din palatele domneşcî.
Aşa că, murinda de fdme, slaba sdren-ţurosa, într’o ndpte de Augusta, se puse pe o petră de pe druma; inima’i era plină de desnădejde.
încă văZu cerula străluciuda de stele, şi, întingânda mâna, Z*3® •*
—	Vai! am cerşita la tote uşile, m’am rugata de femei şi de bărbaţi, de puternici şi de slabi, de bogaţi şi de săraci: nimeni n’a vruta să’ml asculte rugăciunea.
Acum, iată-mă gata să mora, fără ajutora, pe pietra asta! O! cerii frumosa de nopte, tu care străluceşcl, n’o să te înduri tu de mine, care cânta?
Fără speranţă, ela întindea mâna
spre adîncimile misteriose ale văsduhului!
Şi atunci se întîmplă acesta lucru ciudata şi dulce, că o stea căZătăre îi pică din cera în palmă, ca o pomană a bunului DumneZăU.
Şi steaua acâstâ era aşa de minunată, încâta abia o atinse ela şi fu. uluita de bucuriă şi de lumină, simţi în corpa t6te plăcerile, tote triumfurile în spirita, şi în sufleta încântarea iubirii.
Fiind-că DumneZeu îi dăduse de pomană o bucăţică de paradisa IV
Grozave lucruri se întîmplară în ţera unde se petreceau acestea.
Din pricina unui geril, răsurile nu mai înfloriră pe măceşi, tinerii plecaţi în resbela nu se mai întorseră sâu se întdrseră în starea cea mai ticălosă (ce doliu fuse pentru logodnice!) aşa de rău condusese armatele generalulfi cela vestita; şi casele nu mai aveau domnişore în ferestre; şi palatele erau posomorite şi atelierele erau gole.
Iu sfîrşita, nimica n’ar putaa da o ideă de mâhnirea ce domnea peste totă împărăţia.
Atunci însă se răspândi sgomotula, că una cerşetorii mica, care şedea pe o piatră, avea una talismana picata din
cera, care era în stare să aducă er fericirea în ţâră.
Omenii, cari nu puseseră nimioa în mâna lui întinsă, veniră cu grămada să-l roge să deschiZă mâna pentru ca să-i scape.
Ah! câta i-ar fi fosta lui de uşorii ca să-şi răsbune pe răsurile, cari nu voiseră să fiă mâncate, pe murele cari făcuseră nazuri, pe fata care cârpea rufele, pe negustorula cu sacii de bani sgârcita şi pe împăratula, şi pe fierari şi pe aţâţi omeni Tăi!
Ela însă le Zise numai decâta:
„Steaua mea? ^că’o!ft
Şi într’o clipă florile înfloriră er logodnicii înviâră, împăratula birui de mai multe ori pe vrăşmaşa, fetele se puseră er în ferâstră să ia aera, negustorii s’ apucară er de negustorita, fierarii er bătură fierula roşu.
Nicl-odată nu fusese în lumea asta altă împărăţiă, care să mergă mai bine; fiindcă într’o stea încapa tâte magiile fericirei.
Ce ’i se întâmplă însă copilului poeta ?
Nimeni nu se tulburi de ela, după ce le dete steaua lui; ela muri de fâme pe petra lui, mulţumită că făcuse bine
mmmggssgsgf^m
Nr. 173
GÂZEI1 Al	BIL VANÎM.
1888.
de tăte filele 81& copii şi' 291' copile ; îţi scâla de repetiţiune 58 copii, 70 copile.
\ Numărul ti scolarilorti înmatriculaţi la scâlele centrale român# din Braşovă a fosta în anula scolastica espiratU cu tâtulă 1077; mai mulţii cu 145 ca în a-nhla precedenta 1886—7.
Ca mijloce de învăţămentă tinerimea a avuta la disposiţiune o bibliotecă fru njosă, care în anula espirată s’a înmulţită cu 70 de opuri parte dăruite, parte cumpărate., Pentru cabinetula zoologica a dăruita d-lă Petrache Zănescu 160 de esemplare animale umplute etc. Asemenea s’a înmulţită colecţiunea geografică şi cea numismatică.
ţ)iare şi foi periodioe cu totula :16. Intre acestea 8 au fosta românesc, t6te dăruite; celelalte nemţesci etc., t6te cumpărate. Direcţiunea şcolară aduce adâncă mulţămitâ tuturora donatorilora şi apeleză totodată la autorii români, autorităţi şi corporaţiunl sciinţifice, ca să binevoesoă a dărui câte una- esem-plară din /opurile loră pe sema bibli-otpcei.
' In partea ultimă a programei se a-flâ nisce instrucţiuni interesante pentru gaedele scolariloru dela sc61e medii române din Braşovă. Instrucţiunile acestea constătătore din 10 §§ şi stabilite de cor-pula profesorala din loca, le voma reproduce şi noi cu altă ocasiune.
Petrecere ii Ha ;i M.-Ledoţo.
, Luni,. în 27 n. c. se va arangia 0-petrecere de vâră în reduta orăşenescă dm Gherla.
Venitula e destinata în favorula bi-s#cei şi scâlei române gr. cat. din G$eria. Preţuia întrărei: de personă 1 fL, v. a., de f&mţţia din 9 persâne 2 fi. v. a.,’ mai snsa de fiecare persână 50 cr, Inceputula la 8 6re sera.
$ P. T.-dâmne şi domnişâre suntă ru-gşţe a se presenta în toaletă simplă. Stferasolvirile ăe voră primi cu mulţă-mi& şi se vora cuita prin ^iare. Bilete wpota răscumpăra la Tipografia „Au-rofe“, er în sera petrecerei la cassă.
* Pentru comiteta: Gregr. Steţiu, preşedinte. Drd. Ştefanii C. Popii, secretara. V,- Gr. Borgovană, casară.
,? *
ţ Inteliginţa română din M.-Ludoşa figura va arangia o petrecere cu danţa L#, în 27 Augusta n. c., în pavilionula din grădina „hotelului Kănnătzyu din
H.ţLudoşa.
Yeni tuia e destinata în folosula edificării, unei biserici, gr.' cat. In loca. In-
'ăSptMtT la ’6 6re' pr m. Pi*’eţulti^e "fn^ trare: de persână 1 fi., de familii 2 fi. v. a.
Suprasolvirile şi ofertei# marinimâse, pre lângă mulţămită, se vottt cuita pre cale 4iaristică. Prevederea cu victuale e concre4ută respectivului hoteliera.
Ludoşulu de Mwrăşă, în 10 Augusta 1888.
Nicolau Solomona, protopopa, preşedinte. Dr. Ioana Elecheşiu, v.-preşedinte. Eugeniu Solomona, stud. med. secretarul. Vasiliu Moga, pretore, cassariu. Ioana Boeriu, preota, controlora, Ale-sandru Codarcea. Aureliu Ciatu. Aureliu Popa. Demetera Dossiosa. Emiliu C. Alesandresou. Drd. Emiliu Gerasima. Drd. Eugeniu Branu. Drd. Georgiu Pru-naşiu. Ioană Anuşca. Mercur Dossiosa. Teodora Moga. Virgiliu Boeriu.
Dare de semă şl mulţămită publici
BetUnu, (comit. Sol.-Dob.) finea lui Iulie.
Stimate Dle Redactoră! Cu privire la cele deja publicate în ştim. diarfi „Gazeta Transilvanieiw despre balula de aici din 22 1. c., am cu plăcere a Vă raporta încă unnătorele:
Pe lângă venitula curata ala balului de 50 fi., au mai incutsă deoursiva oferte marinimâse dela II. Sa d-la comite suprema Conte Andreiu Beţhlen 5 fi., domnii: Gabriela Mânu jude suprema în pensiune şi advocata 1 fi., Basiliu Candrianu supravigilfi de pădu-răriă 2 fi. Suma 8 fi. Acestă sumă a-dăugându-se la Cei 50 fi., resultă una venita curata de 58 fi. v, a. în favârea scâlei şi bîsericei din locă^ Pentru ar câsta în numele inteliginţei şi poporalii româna interesata aducăpe acâstă cale cordială şi ferbinte mulţămită tuturora marinimoşilora domni contribuitori. De asemenea mulţămită aduca întregului p. t. publica participătora la acesta bală,1 din 22 1. c., rugându-la totă odată a ne sprijini şi pre venitora.
Simeonă Moldovanu, înv. ca secretartl.
mt încă nimeni de-a încheia tractatul de comerciu cu Rusia.
Francfurt I. Oder, 17 Aug.— împăratule a asistată 4a desvăirea mo numentului ridicaţii în* memoria prinţului Friderică Karl La dejuntt 4iae împ§ratuM:l"‘ Trăimu într’ună timpii seriosă; nici că pote fi vorbă ca ceea ce amu câştigat odată să scă-pâmu er din mână. Despre aceea domneşte numai o voce, că mai bine vomă lăsa cele 18 corpuri ale armatei năstre şi cele 42 milione de locuitori pe câmpulă de bătaie, deeâtă ca să suferimă a ni se lua din ceea ce amă câştigată şi numai o pătră.
Bucuresci, 17 Augusta. Din Bacău se anunţă, că lucrările de delimitare a graniţei române-aus-tro-urigăre din partea acesta s’a sistată în urma unei diferenţe de opiniunl, ce s’a iscată între membrii comisiunei cari aşteptă acuma informaţiunile dela locuiţi competentă.
Logodnă.
D-la Valeriu Bologa, directorulă filialei bancei „Albina" din Braşovă, s’a logodita cu amabila d-şâra Luda Puş-amu, fiica d-lui advocata Iosiftt Puş-cariu. Le adresăma cele mai sincere urări de fericire!
SCIRl TELEGRAFICE.;
Berlin, 17 Augustă. Contele Mouts a fostă numită definitivă şefu ală marinei.
Mişcarea la bursă a fost neanimată din causa polemicei organelor oficiose germane cu cţiarele rusesc! în privinţa cestiunei de Schleswig, precum şi din causa anunţului după care nu s’a gân*
Concertă în Sinaia.
Ni se comunică că d-na Irena de V1 a d a i a, distinsa ’âgtăreţă dela opera comică din Parjaă, va da 7 (19)	oonctfwal
d-lui Emst Hintz (baritonă) din Braşov, ună ^concertă de adio - o’ună nou programă. D6mna de Vladaia va cânta Intre frumosa ■ şi greaua compo-siţiă a lui Ârditi „H Baoioa cu varia-ţiunl, apoi „aşia va încheia alesa pro-granSă şu cânteculti „câtti te-am iubiţii" de Kechtenmaeher.
DIVERSE.
Petrecerea femeilortf americane. Femeii# americane îşi află o forte mare plăcere a adresa care de care mai în grabă scrisori cătră prinţultt Roland Bo-naparte, în cari îlii rogă, s5 le trimită manuscrise pentru colecţiunea de autografe; ce voesciî să facă. ţ>ilele trecute pe când prinţultt presida congresultt antropologică din New-York l’au luată la întrelbărl mai multe dame din- societatea înaltă pentm ce nn ll-a trimisă şi lorii
autografe. Curtesanultt-prinţă numai de-câtă fâcă pe placulă câtorva din ele^ dâr unora nu li s’a ajtunsă şi astfelă s’a iscată oârţă între ele. O tânără fată Intru atâta era de măhbită încâtă înt cepu sâ plângă. 0 amică a sa încercă s’o mângăiă 4ioându-i: „Nu plânge iubita mea, căci vomă împărţi." Lua apoi nisce fdrfecî şi tăiâ în două autograftilă ce l a căpătată dela prinţulă dicândăt „Ţine, ală tău este Roland, ală meii Bonaparte."
„Wiener Modeu. Este de mirată cei abundanţă de idei plăcute posedă artiştii dela „Wiener Mode". Acâsta o dove-desce din nou broşura Nr. 16, acum apărută într’o învâlitâre cu ţotulă apartă,’ cu mtdtă gustă colorată, şi cu o mulţime de ilustraţiunl şarmante pentru' mode,: ruiâriă şi lucruri de mână. — Decă re-numitulă savantă de arte I. de Falkei într’ună articula interesantă susţine căi Viena a devenită oraşă de mode dătă-; toră de tonă, nu şl-a putută dori ună argumentă mai nimerită, deeâtă este > broşura acesta. („Wiener Mode" sepâtei prooura prin. t6te librăriile cu preţulă do 1 fi. 50=2 M. 5Gi=3 fps. 35 pe imă cu-artală.) ;
Cursultt pieţei BraşovA
din 17 Augusta st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.98	Vând.	9.02
Argintă românescă .		8.90	r	8.92
Napoleon-d’orI . . .		9.74	n	9.78
Lire turcescl . . .	>1	11.05	rt	11.07
Imperiali		W	10.05	w	10.07
GalbinI		w	5.73	r	5.75
Scris. fonc. „Albina" 6°/0	r	101.-	n	——
„ „ . 6"/.	n	98—	w	98.50
Ruble rusescl . . .	n	119—	M	120—
Discontuiă ....	6l/j—8% pe ană.			
Gvmlfr lâ bun» de Vltnt
vydiş^'Augasta st.- o. 1888. .
Renta de hârtiă 5°/0 .......
Impcţu^utola oăiiQra Serate ungare . Amortisarea datoriei oSileM ferate de osta ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilora terate de osta ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare.............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banata-Timişa . . .
Bonuri cu cL de sortare..........
Bonuri ruralş transilvane........
Bonuri croâto-slavone............
Despăgubirea pentru dijma de vina
ungur es ca..................
Imprumutula cu premiula unguresca Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului....................
Renta de hârtiă austriacă Renta de arginta austriacă . .
Renta de aura austriacă . . ,
Losuri din 1860 ............
Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile băncei de credita ungur Acţiunile băncei de credita austr Galbeni împărătesei .... Napoleon-d’orf .....
Mărci 100 împ. germane . . .
Londra. 10 Livrea aterlinge . ,
101.0»
91.80
150.25
99.10
113.75
105.—
104.70
104.80
104.50
104.50 104.—
QQ __
129 ^50
125.60
82.20
83.25
112.40
139.—
869.—
309.—
118.90
5.82
9.76
60.15
199. *0
Editoră şi Redac'tbrtt responsabilă Dr. Aurel Mureşianu.
âmenl şi atâtoră femei, mâhnită fiindă că nimeni nu’i 4isese: „Mul-ţuieseti!"
f’ Bor secii, 2 Iulie 1888. î	I. S. Spartali.
*
Cântece poporale.
Culese de Iuliu Moldovana.
' Arde luminiţa ’n cuiu
; Oe mi-i dragă j>e aicea nu-i,
:Arde luminiţa ’ncetă
yCe mi-i dragă pe-aicl nu vă dă.
i ■	*
iJPrundă verde potrocea 1 himă nu mă dnrea^
Că nu’să încă ’n ţâra mea. D^c’oiu merge ’n ţâra mea Fă inimă cum vei vrea
Nici ună baiu nu ţl-oiu avea,
*
Taci inimă ’n sînă la mine Să nu te judece nime,
Că-i muri şi tu odată
Şi-i merge la judecată.
*
Nu-mî da Domne multă urîţă Mai bine mă îgrâpă ’n rîtă,
In marginea ritului
In calea iubitului.
*
Plbnă plâiă ce-i ploua, .
Plouă noptea şi	. •
Pouă pe badea la boi Să viă săra la noi.
Pasăre de pe pgoră De nu vădă pe badea moră, Pasăre de prin alaeă De nu vădă pe badea zacă, De nu-lă vădăpănă la pânejă Mă lovesce doră şi plânsă,
De nu’Iă vădă pân’la ojină
Sera nu-mi trebe de cină.
*
Frun4ă verde trun4uliţă Dec’ai şei tu măi bădiţă Câtă doră duce-o mândruliţă Te-ai pune pe vântă călare Şi-ai sbura şi peste mare Doră-ajungl pănă nu more.
Tu te duci bade sărace Eu ou dorulă tău oe-oiu face, Că sunt fată tenărea Dorulă tău nu’lă potă ţinea. — Draga mea, sufletulă meu, Ce să faci cu dorulă meu?
Să ml’lă semănl în ogrădî Ca să facă mere ver4l,
Să le ţin! în sînulă tău
Să-’ţl tracă de dorulă meu.
*
Scii tu lele de mai ană Dintr’ună mără ne săturămă, Dâr acum leliţă-o pară
Ne pare cumcă-i amară.
' *
Păsăruicâ din ogoră Nu mă blăităma să moră,
Că n’am pe nimeni cu doră
Să mă întrebe de ce moră. Păsăruică din alacă Nu mă blăstăma să zacă Că n’am pe nimeni cu dragă Să mă’ntrebe de ce zacă. Blăstăma-me-i şl-oiu zăcâ Nici ună bine nu-i avâ Blăstăma-me-i şl-oiu muri
Nici de-ună bine nu ţl-a fi.
*
Prun4uţă verde de plopă
tjdere-aşă bade imă stropă 6r mă; temă c’oiu zăbovi Si măicuţa m’a toi,
(Tam mai zăbovită odată
Şl-a fostă gata să mă bată.
*
Bostogolă într’ună ocolă Mă iubeam c’ună domnişoră, Mă iubeamă fără de frică Maica nu scia nimieft,
Eâr duşmana de vecină îmi lua sâma ’n grădină Şi bţne mă pricepu Şi la maica mă vendu.
Maica rău s.’a supărată In temniţă m’a băgată Pe temniţă, a pusă lăcată Pe lieatăra pusă o piâtră.
Mă uit&iu pe suă lăcată Vă4uiu luna sttâluâihda Fete cu feciori şe^ândă Şi pe badea înen jplângândă Din ochi lacrime vărsândă. Sta în bâtă răzâmaiă Cu sum&nu ’nbăerată
C’ună pără mare retezată....
— Taci bădiţă nu totă plânge Că lăcata se va frânge, Zidurile-oră putre4i Şi eu de-aiol oiu ieşi,
Şi-om despica dealu’n două Şl-omă face dragoste nouă.
*
Frun4ă verde iasomie Spusu-mi-a măicuţa mie Că ml-a face-ună buibălacă Şi m’a da dup’ună diacă.
Dâr 4ău mie nu’ml trebue Nici pieptară nici buibălacă Şi nice maioră de diacă ui cătrinţâ ’n patru iţi ,Să fiu şj;jv0u jelâriţă < £
Să mă ducă cu ciuru’n curte Cum se ducă cele mai multe.
■*
Fnm4uţă verde de nalbă Eu n’aşă vrea să moră degrabă Că amă mi-i lumea mai dragă, Dragostea ’n pămăntă mă bagă. '4	*
De-aşă ave drăguţă-o sută jDea dintâie nu mă uită,
De-aşă avea drăguţe-o miie Nu mă uită cea d’ânfâiă.
*
Mândră buze desmierdate. Trebui-re-ară sărutate,
Mândră, btlze subţirble, s Săruta-ie-aşă şi mi-i e •
Nr. 173
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888,
No. 2624—1888.
I.	..... <
t IBscriere dL@ coaac'ULrjS’CL-
Pentru 6 stipendie din Fnndaţinnea fericitului Dr. Simeonu Bamanţiai se escrie concursă eu terminală de 15 Septemvre a. c. st. nou, şi anume: pentru 1 stipendiu de 315 fl. y. a. devenită vacantă.
Pentru dou£ stipendie de câte 84 fl. v. a., unulă usuată de Iosifă Pintea studentă la academia comercială din Cluşiu, şi altulă usuată de Ioană Cosma studentă ia academia montanistică din Schemnitz, ambe dechiarate de vacante din causă că celă dintâiu stipendiată nu s’a legitimată de locă, er ală doilea n’a produsă atestată scolastică satisfăcătorii despre progresulă făcută în studie în anulă scolastică 1887/8.
Pentru trei stipendie de câte 63 fl. y. a., usuate de Comeliu Popă medicinistă, Titu Tilea gimnasistă absolută şi Alfonsă Poparadu, studentă de a IH-â clasă gimnasială, dechiarate de vacante din motivă, că nici unulă dintre numiţii stipendiaţi nu s’a legitimată despre progresulă făcută în studie în decursulă a-nului scolastică 1887/8.
La cari stipendie potă concurge:	‘ •
a)	numai tineri studenţi miserl, cari suntă născuţi în Transilvania şi suntă români de nascere;
b)	cari pre lângă purtare morală bună au din studie calcul! de Eminenţiă.
c)	ascultătorii de cursulă filosofică, cari se prepară de profesori pentru gim-nasie, cari au să fiă teologi absoluţi, mai încolo ascultătorii de medicină, de drepturi, de sciinţele reale, precum suntă: tecbnică, montanistică, silva-^ nistică şi la vr’o academiă comercială.
ă) dintre concurenţi voră ave. preferinţă în înţelesulă testamentului, ceteris; paribus, cei de origine nobili şi consângenii piului fundatorfi;
e)	dela concurenţi se recere, ca pre lângă testimoniele alăturate în copie autentice şi nu In origine la cererile concursuale, se mai producă: carte de boteză, atestată de paupertate, care să fiă subscrisă de antistia comunală politică şi de parochulă concernente, şi întărită cu sigilulă .parochială şi celtt comunală,' precum şi cu subscrierea oficiului pretorială, er în cetăţi şi opide cu subscrieVea antistiei cetăţiene sen opidane, — în urmă
f)	concurenţii să numescă espresă institutulă, la care şi unde voră să continue sciinţele academice ori gimnasiale.
Cererile concursuale ăstmodă adjnstate să le subştemă pănă la terminulă prefiptă consistoriului metropolitană subsemnată.
Concursele, cari nu voră fi astfeliu instruite şi nu se voră subşteme în terminulă prefiptă, nu se voră lua în consideraţiune.
- Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888.
Consistorială metropolitani gr. cat. de Alba-Iulia.
120—123, 3—1
No. 2624—1888.
II.
Escrlere d_e conouxsu-
Fentru unu stipendiu de 60 fl. v. a. din Fundaţiunea fericitului Episcopii Ioan Bobu, usuată de Greorgiu, Anca gimnasistă absolută, şi decbiarată de vacantă din causă, că beneficiatulă nu s’a legitimata despre progresulă făcută în studie în anulă scolastică 1887/8 se escrie concursă cu terminulă pre 15 Sep-lemvre 1888,
Doritorii de a obţine: acesta stipendiu au de a-şl instrui cererile sale amă-surată condiţiuniloră espuse mai susă în escrierea de concursă pentru stipendiele romanţiane, şi pre acele a le subşteme subsemnatului consistoriu.
Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888.
Consistorialii metropolitani gr. cat. de Alba-Iulia.
No. 2624—1888.
III.
IBsoxiere d.e coxxc\xxsvl-
Pentra ună stipendiu de 50 fl. y. a. din Fundaţiunea fericitului Gayrilâ Taida, usuată de Dionisiu Yaida, gimnasistă absolută, şi dechiarată de vacantă din causă, că stipendiatolă nu s’a legitimată despre progresulă făcută în studie în anulă scolastică 1887/8, se escrie concursă cu terminulă pre 15 Septemvre 1888 st. n.
Cei cari dorescă să obţină acestă stipendiu, concursele sale instruite conformă condiţiuniloră espuse în concărsulă pentru stipendiele romanţiane, au să le subştemă subsemnatului consistoriu metropolitană pănă la terminulă jprefiptă.
Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888.
€onsistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia.
No. 2624-1888.
IV.
Eecriere cLe coxxc'ULXS'â..
Pentru ună stipendiu de 180 fl. v. a. din Fundaţiunea Clainiană, usuată de Augustină Berianu studente la academia montanistică din Schemnitz, şi de-chiarată de vacantfi din causă că nu s’a legitimată despre progresulă făcută în studie în decursulă anului scolastică 1887/8, se escrie concursă cu terminulă de 15 Septemrre a. c. st. nou.
Concurenţii la acestă stipendiu au de a’şl instrui cererile sale în sensulă condiţiuniloră înşirate în concursulă pentru stipendiele romanţiane, şi pre acele pănă la terminulă indicată a le subşteme acestui consistoriu metropolitană.
Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 11 Augustă 1888.
Consistoriulâ metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia.
Care este cea mai tuna hartiâ pentru ţigan?
Acestă întrebare forte [importantă / pentru fiă-care fu-• /^mătoră de ţigări s’a £ * stabilită deja în modulă celă mai ne-dubiosv
Nu este reclamă golă, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa anaîisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţă, căh ărti a de ţigări
<r■».—»y «şft
----Sony-----
U*v3iv«vi punmn
«misnmnra iwwj

tL(Lm fllQVKfl
)!90T)
■VOJN03 luvmin va 98 uiuvh I31SI3V « lOTOVWJUIK» 30 1*0
„LES DERNIERES CARTOUCHES“
SHT „DOROBANŢUL®44
din fabrica BRAUNSTEIN FRfiRES la Paristi,
05 Boul ev ard Eielmans^
este cu deosebire cea mai uşdră şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilită acesta între altele prin |Dr. Pohl, profesoră la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesorii şi conducătorii ală stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o anafisi comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţesc* din Praga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches44 şi „Dorobanţulii44 suntă cu 23—74% mai uşdre, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mal puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnulă aci imprimată şi, care... 6rtă firma Braunstein Frâres.
Fabrica a deschisă ună deposită pentru vendare en gros a b&rtiei de ţigări şi a tu-buriloră pentru ţigări
193,50—35
WIEM, I. Bez., Seliotteitping’ Ar. 95,
şi află aceste articole la tdte firmele mai mari, cari au de ven4are asemenea mărfuri.
Căştii! lateral! ăe 10 fi. pe |i
fără capitalii şi fără risicu prin vân4area de losurî plătibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1888.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta Adler & Comp., Budapest.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei44 â, 5 cr. se potă cumpăra în tutungeria I. Ctross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich.
scnsdrea
Ceea ce este bunu dureză eternu!
Dovadă despre aventulă, ce-lă face vestita în lume Pasta Pompadour originală a medicului Dr. A. RIX.
Este ună faptă cunoscută, că singuratice femei au fostă în posesiunea de mijlâce, care le-au conservată pănă la versta cea mai înaintată aparenţa tinereţei şi tote calităţile loră es-terne, precum: frăgezime, fruuiseţă şi netezimea pielei. Renumita Madame Pompadour la curtea lui Ludovică XV-lea poseda o astfelă de recetă, care de asemenea ’i asigură calităţile ce le-a moştenită din neamă, pănă în anii verstei sale înaintate şciindă să asdundă acesta dinaintea lumei întregi.
Hârtii, în care era păstrată acestă recetă, ajunseră în posesiunea unei familii din nobilimea înaltă a cărei frumseţă a pielei încă şi a<fl se admiră pretutindenea, şi D-rului Rix, care din întâmplare venea în relaţiunl medicale şi altele, i-a succesă ţinută pănă acum forte secretă şi astfeliu a face să se folosescă Pasta Pompadour, ce o, avemă, înaintea ndstră, ca celă mai neîntrecută mijlocă din t6tă lumea
Este singărulă mijlocă de lecuire şi conservare; prin elă se lecuescă forte repede petele de s6re, sgrăbunţele, petele roşii şi alte rele ce apară în faţă; tein-ului îi împrumută o frăgecpme fără semănă. O mulţime de probe despre resultatele acestei paste neîntrecute stau la disposiţia orlşicui.
Pentru a evita înşelări, să se câră la cumpărată Pasta Pompadour de Dr. Rix numai în pachete pecetluite şi să se bage de sâmă, că instrucţiunea e provăcjutâ cu subscrierea inventatorului. Esistă şi alte multe mijldce sub acelaşă nume, ori cu nume, ce semănă, şi cari se oferă publicului pe lângă promisiunea, că au ună efectă deosebită şi netăgăduită, dar, precum se scie, ele n’au nici ună efectă, de aceea se discreditâză singure. Adevărata Pasta Pompadour nu-şl greşesce efectulă niciodată şi totă insulă, care o folosesce odată se simte îndemnată a o folosi şi mai departe seu a o recomanda şi altora, de aceea publiculă să fiă cu mare băgare de semă la subscrierea Dr. Rix.
De 60 ani cunoscută ca celă mai eminentă, mai sigură vindecătoră
Hx^ăolocvL d.’a te face frujco.os'iâ.,
pentru a dobândi o faţă curată, pentru păstrarea pielei şi a o face frumosă, pentru vindecarea pistrueloră a peteloră provenite din causa bdleloră de ficată vindecarfea bubu-ruţeloră, a roşeţii de naşă, a peteloră de vărsată, a bubatului, mânile roşii se facă albe, creţele netede în timpă de totă scurtă, pielea se face netedă, mole ca mătasa, şi capătă ună colorită naturală, precum au numai cei tineri. Pasta Pompadour a D-rului Rix după afirmările personeloră şi profesoriloră distinşi, pănă astădl n’o p6te întrece altă medicamentă. Pasta acesta, -în gura poporului pasta făcătore de minuni, nu este sule-mană, ci ună mijlocă de vindecare, pe care o ordineză cei mai mulţi medici. Adresele de mulţămită nu se publică. Se espedâză pentru preţulă trimisă înainte seu şi pe lângă rambursă. Preţulă unui borcănelă originală 1.50 fL Săpună Pompadour de toaletă a D-rului Rix 30 cr. Lapte Pompadour a d-rului Rix, de a se întrebuinţa în locă de pudră, 1.50 fl.
Wilhelmine Rix, văduvă de Dr.
Wien, Stadt, Âdlergasse 12. Casele proprii.
De vântţare în Ungaria:
Budapesta: losef v. Torok, apotecară. Alha-Iuiia: Sig. Mihelyes, apotecară. Esseg: lulius David, apotecară. Kassau: Cari Wandraschek, apotecară. Clnşiu: Nic. v. Szeky, apotecară. Komorn: M. Kirchner, apotecară. Miskolcz: Dr. Georg Raez, apotecară; Neutra: losef v. Komcs, apotecară. Aiudă: Friedr. Czerbes, apot. Presburg: Felix Piz-tory, apotecară, Michaelesthor 170. Petrinja: Wilhelm Grgic, friseur; Timişăra: C. M. Jahner, apotecară. Verşeţă: SebastianU Strach, apotecară.	, 68,5—3
Nru 143—1888.
CONCURSU.
Pentru ocuparea postului de contabilă cu 2 ore pe 4b la serica română ort. răsărit, dela St. Nicolae din Braşovu, se escrie concursă cu termină pănă la 15 Augustă 1888 st. vechiu.
Despre sistemulă şi modalitatea, după care este a se purta contabilitatea, cu care este împreunată ună salariu de 400 fl. v. a. pe ană, se p<5t& lua informaţiune detaiată dela Epitropia pa rochiala a Bisericei susnumite.
Braşovă, 21 Iuliu 1888 st. vechiu.
Comitetul* parochială ală bisericei române ort. U93-8	răsărit, dela St. Nicolae.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.