mea, Adiiuistratiuuca Tipozraia: 0RAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefraneai® nu se pri-aescd, Manus?np' enu sere-fcrimi a! BJionîile de ammciun: BraţovB, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc* în Vlena: fochlfXom, Haasensietn & Vogler (Ode ifaat), Ittinrich S'chalek, Alois Btmdi, M.ftukes, A. Oppelik, J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Gold-krf/er, Anton Metei, Eckstein Bernat; tu Frankfurt: G.L.Daube; în Ham-burg: A. Steiner. Preţnlfi inserţiunilorfl: o senă garmondă pe o colină 0 cr. ţfi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina III-a o Benă 10 cr. v. a. siu 30 bani. Nr. 172. BraşovQ, 4 Augustă st. v. 1888. Este caracteristică şi instructivă paralela, ce-o face «^iarulii stângei estreme maghiare „Egyetertes" între guvernului de mai înainte alu Nemţilorfi. liberalî-centraliştî din Austria şi guvernulu Taaffe de astăc|î, din incidentulu jubileului ce s’a serbată în on6rea cestui din urmă 4dele aceste, când s’au împlinită noue anî dela venirea lui la putere. „In ce ne privesce pe noi, cjice „Egyetertes", „nu dori mu nicidecum să se reîntărcă acelu timpu când centraliştii nemţi au fostă în Austria în maioritate şi când a loră a fostă mărirea şi puterea. Aceştia încă totă mai visau în continuu de unitatea imperiului şi de împărăţia absolută şi priveau corcita constituţiă dela 1867 numai ca una, pe care a dat’o puterea „legitimă" într’unttmomentă de slăbiciune şi cn acelu cugetă reservată ca la o binevenită oca-siune se o ia îndărăptă" „Ministeriulă Taaffe e multă mai bună pentru noi, fiind că dela ună guvernă care a sciută să între în tocmelă cn Cehii, Polonii, Slovenii, şi şî-a înscrisă pe stin-dartulă seu devisa: „Recht fur Alle“ (dreptate pentru toţi) mai puţină amu trebuită să ne aştep-| tămă că va aspira să confisce drepturile nostre. Şi nici că ne pu-temă plânge, că guvernnlă Taaffe ar fi ameninţată posiţia năstră de dreptă publică şi politică!!!..." Va să că scopulă concentrăriloră de trupe au-stro-ungare şi rusescl este, ca la casă când prinţulă ar căde, să se împedece ingerinţa uneia ori alteia din aceste două puteri în afacerile bulgare. * Se asigură, cminiştri şerb esc) de a-ceea nu au luată parte la deschiderea tălei ferate orientale, pentru că era posibilă ca să se întâlnescă cu prinţulă Bulgariei şi astfelă să fiă siliţi a-i face acestuia o visită de curtuosia care ar fi putută să fiă uşoru interpretată ca ună actă de recunoşcere oficială din partea guvernului serbescă, şi tocmai acesta trebuia să se evite cu ori ce preţă din partea Serbiloră. Gestiunea Massauahului. Din nou acestă cestiune vine la ordinea (jilei, după Egiptă Massauah. De astă dată însă Italia este în jocu, căci ea îşi crează prima coloniă. Teritorulă Massauah face parte din domeniile puse sub suzeranitatea Turciei, încă din anulă 1867 sub negusulă Theo-doros acestă teritoriu a fostă ocupată de trupele englese odată cu ocuparea Egiptului. In 1884 amiralulă Hewett încheia cu negusulă Ioană o convenţiune, prin care se stipula libera trecere prin Massauah a ori ce felă de mărfuri, ba chiar transporturile de arme şi muni-ţiunl. De atunci ună faptă nou s’a produsă, Italia a luată în posesiune Massauahul, decă nu tocmai cu consimţământulă Angliei, der celă puţină cu cunoşcinţa ei. Ast-felă Italia s’a substituită angajamen-teloră luate de Anglia. Operaţiile militare ale Italiei începură la 5 Februarie 1885. D-nulă Mancini, ministru de es-teme italiană, declară atunci, că guver-nulă său nu urmărea altă scopă decâtă protecţia proprietăţiloră naţionaliloră săi asupra acestui punctă de pe malulă Mă-rei roşii, şi că cestiunea suveranităţiloră nu era câtuşi de puţină prejudecată prin măsurile ce aveau a fi luate. La 26 Februarie interveni actulă dela Berlină. Italia nu făcu notificaţia luărei în posesiune definitivă, pe care acestă actă o prescriă. La finele anului 1885 trupele egiptene se retraseră. In 1887, când Italia bloca Massauahulă, declară încă odată, că acesta nu prejudecă întru ni-mică cestiunea suveranităţei, care remâ-nea în suspensiune. Colonia Masauah cuprinde între alţi străini vr’o 30 de Greci şi 2 Francesl. Este cât-va timpă când generalulă comandat ală corpului de ocupaţiă italiană voi să impună nouă tacse locuitoriloră. Neguţătorii greci se opuseră, invocând capitu-laţiile, cari asigură în totă Levantulă străiniloră scutirea de imposite şi fiind-că generalulă insistă, neguţătorii se adresară consulului francesă, singurulă con-sulă străină în localitate şi sub a cărui protecţia suntă puşi mai cu samă Grecii. Guvemulă frances informă guvemulă Italiană, care făgădui, că va esamina cestiunea. D-lă Crispi adresă însă puteri-loră o notă, a căroră termini nu suntă tocmai în acordă cu usurile parlamentare. Mai multă, d-lă Crispi decretă o-cuparea sătişorului Zulah, asupra căruia Franţa are drepturi în virtutea tratate-loră trecute cu regii Tigreei, suveranii acestei regiuni. Der Franţa a dată şi cu acestă ocasiă probă de o înaltă înţelepciune, dândă incidentului o însemnătate mediocră. D-lu Goblet, ministrulă afaceriloră străine ală Franciei, trimise puteriloră o circulară, ca respunsă notei d-lui Crispi asupra afacerei Massauahului. Francia, 4ice în substanţă circulara, a făcută de când Italia a blocată Massauahulă, totă aceea ce depindea de ea pentru a’i uşura treaba şi a depărta dificultăţile, când veni cestiunea capitulaţiuniloră şi ilegalitatea disposiţiuniloră, în virtutea cărora con-tribuţiunl au fostă impuse străiniloră. Cordialitatea care domnea pănă aici în discuţia acestei oestiunl f&cea să se spere, că se va ajunge la ună compromisă, care nu ar fi putută decâtă întări posiţiunea Italiei în Masauah. Der etă că Italia, în timpă ce cestiunea de dreptă era încă în suspensiune, recurge de o-dată la amencjl, la ameninţări de espul-siune, la arestări, la închidere de maga-zinurî, şi la esproprierî, refusândă de a recunosce pe consululă francesă, a cărui telegrame suntă suprimate, şi în sfârşită se desfăşură drapelulă italiană la Zulah, fără a se ţine socotelă de drepturile anteriore ale Franciei asupra a-cestui teritoră. Chiar în faţa acestoră măsuri categorice din partea Italiei, Francia a opusă cea mai estremă mo-deraţiune... In casulă când conclusia acestei stări de lucruri ar fi suprimarea pură şi simplă a capitulaţiuniloră, Francia va lua actă de aceea că capitulaţiunile sfarşescă astfelă prin faptulă numai a întroducerei într’o parte ore-care a unei administraţiunî europene, fără să mai fiă nevoe de negocieri prealabile, şi ea va atrage de acolo consecinţele ce ar co-răspunde intereseloră sale. Negociările în acestă privinţă se urmeză, vomă vede la ce resultată voră ajunge. „Dm.u S( IIMI E PILEI. Colonia austro-ungară din Bucuresci va serba Sâmbătă 6/18 Augustă aniversarea dilei nascerei M. S. monarchului nostru Francisca Iosifu. Se va da ună banchetă la orele 7 sera în grădina ca-sinului austro-ungară din strada Academiei, sub presidenţa ministrului Golu-chowski. După banchetă va fi o petrecere pentru familii. * * * In ministeriulă comună de resboiu se proiecteză înmulţirea oficeriloră in activitate, după cum s’a hotărîtă în ultimele delegaţinul. înmulţirea se va estinde asupra infanteriei, vânătoriloră, cavaleriei, asupra artileriei de câmpă şi cetăţi, asupra geniului şi a pioneriloră, săpăto-riloră, asupra împiegaţiloră căiloră ferate, telegrafeloră şi asupra trenului armatei. Căpităniile aceloră despărţăminte la cari se voră face aceste sporiri, au es-misă o circulară cătră subalternii loră în care li se spune, că decă dorescă să între în activitate pe lângă condiţiunile stabile, să înainteze rugare la locurile competente. Dintre oficerii actualmente în reservă, aceia, cari au fostă voluntari pe ună ană şi cari nu să voră pute susţine pe spesele loră în anulă de probă, ce trebue să-lă servescă, se voră ţine pe spesele statului; er celoră ce voră răuşi în anulă de probă li se concede a face esamenulă recerută la timpulă hotărîtă şi numai decâtă se voră trece în serviţiu activă, decă nu voră pretinde a primi imediată şi rangulă. Rugările celoră căsătoriţi însă numai atunci voră fi considerate şi apreţiate, decă voră pute depune cauţiunea prescrisă. * * * In comitatulu Cluşiului au rămasă restanţă cu finea lunei trecute 542,809 fi. dare directă şi 48,026 fi. dare militară. Incassările s’au făcută în luna Iulie mai cu succesă ca în aceeaşi lună a anului trecută. * * * La îmormântarea de erî a reposa-tei Hareti Stânescu a fostă multă lume. Peste 40 de cununi dela numorosele rudenii, amici şi cunoscuţi împodobeau conductulă imposantă. Neîncăpândă tote pe carulă funebrală, o parte din cununi au fostă aşedate pe ună altă cară ală societăţii de pompe funebre. * * * Episcopulă Strossmayer a plecată în 14 1. c. la amedl — după cum ne spune „Egyetertes,u — din Rohits la Zagra-bia (Agramă). Episcopulă şl-a propusă să rămână vreme de o 4* în Zagrabia unde credincioşii săi demonstreză pentru elă. Demonstraţia însă nici într’ună felă n’a reuşită, fiindcă la gară n’a fostă intim pinată decâtă numai de câţl-va înfocaţi credincioşi ai lui, între cari rec-torulă universităţii Smiciklas. Popora-ţiunea din Zagrabia n’a dată nici o a-tenţiune lui Strossmayer pe întregădru-mulă ce ducea la locuinţele canonicului Racki unde a fostă poftită episcopulă. „Obzor“ organulă lui Strossmayer scrie în ultimulă său numără: „ că paşii fă- cuţi la nunciulă papală Galimberti cu scopulă de a’lă câştiga pentru o inter-venire în afacerea lui Strossmayer n’au succesă. Nunciulă cu privire la acesta a declarată, că sentimentele lui Strossmayer suntu pre bine cunoscute înaintea lumei catolice şi deci nunciatura nu află cu cale ca să facă relaţiune în causa acesta. * * * După cum se telegrafiază din Cernăuţi, cu data de 11 Augustă, inundaţiile în Bucovina au causată pagube enorme. Şoşeaua Gura-Humora este cu desăvârşire distrusă pe o întindere de 440 de chilometri. In părţile mai inundate şoselele au suferită şi mai multă. Mare pagubă au suferită şi căile ferate locale din Bucovina, deorece terenulă, podurile şi stăvilarele mai pretutindenea au fostă distruse. Linia Hatna-Câmpulungă, pentru ca se fiă restabilită, are nevoiă de o muncă întinsă de celă puţină şese săptămâni. Pagubele peste totă se urcă la mai multe milione. In timpulă din FOILETONUL# „GAZ. TRANS.U Catulle Mendes. teicile Legende CLEMENŢA POETULUI. i. Intr’o dimineţă de veră copilulă-poetă pleca. Avea elă merinde pentru călătoria? Nu! Avea elă în buzunară monedele su-nătore, cari facă ca hangii după drumuri să primescă bine pe călători? Nu! Copilulă-poetă însă nu avea nici o grije — fiind-că va cerşi. Cătunele şi oraşele suntă pline de omeni milostivi, care’ţl dau totă ce poţi dori, în schimbulă unui cântecă pe care li-lă cânţi. Şi copilulă-poetă plecâ cu inima voiosă, ca ună cuibă de păserele. Când îi fuse fome vru să mănânce răsurile de pe câmpă. — Fugi d’aci, trecătorule, pe noi nu ne mănâncă nimeni, pe noi ne respiră ! cliseră trandafirii sălbatici. Elă le mirosi, flămândă, der mulţumită. Nici murele nu se lăsară bucorosă să fiă mâncate — se supărară; nu leplăcea să fiă luate dreptă fructe, ele ară fi vrută să treacă dreptă flori; zădărnicia este o gloriă! După ce trase ună somnă pe muş-chiulădin marginea pădurei copilulă porni mai departe, nemâncată, pe poteci şi prin câmpii. Unde se ducea elă? Spre visulă pe care’lă avea în sine. Este ună lucru absurdă, şi adevărată, pe care poeţii îlă caută totă-deuna prea departe, visulă că ei suntă ei; ce ll-ar lipsi ? o oglindă; şi, cum sunt plini de himere, o nebuniă îi înpinge spre singurătatea mulţimiloră. Insă călătorulă nostru nu se plânse fiindcă văcju în ferestră pe fata cea mai frumosă de pe pământă. — Fată tânără, c}ise — soţulă tău te salută; eu sunt vrednică de tine, fiindcă te iubescă, şi fiindcă sciu să spun poeme, cele mai frumose din câte a putută o ureche omenescă să au(jă ! şi este multă vreme de când eu am făcută epi-talemulă*) nostru. Copilulă poetă cânta imnulă acesta nupţială, frumosa fată nu’şl pierdu vremea să’l asculte, fiindcă cârpea rufele familiei, fiindcă a doua di era diua spălatului rufeloră. Poetulă îşi vădu de drumă, cam mâhnită; mândria floriloră de trandafiră şi a mureloră, nebăgarea de seină a fetei, îlă făceau să se gândescă că, pote, lucrurile şi fiinţele de pe pământă nu suntă aşa de milostive după cum îi vine cuiva să credă. Aş! elă nu era aşa de slabă de i-nimă ca să se descurageze aşa de iute. Copilulă poetă făcu, în noptea a-ceea, sub stele, ună cântecă de amoră aşa de dulce, încât privigetorile fură gelose de elă, fiindcă privighetorile sunt artiste. n. Se scula în cjorf de 4* ŞÎ pleca. La o răspântiă întâlni ună negustoră urmată de catâri şi de omeni, cari mânau *) Poemă de nuntă spre lauda tineriloră. catârii; în coşurile purtate de catâri erau saci plini cu aură şi cu argintă. Negus-torulă se întorcea dela ună bâlciu unde făcuse treburi forte bune. „Trebue să ’i cântă poema pe care am inventat’o aseră, fiindcă ml-ar fi dragă ca elă se ’ml dea o parte din comorile lui. Mă temă însă că elă o să s’aprindă aşa de tare de versurile mele, încâtă o să ’ml arunce aşa de multe parale, că n’o să am unde să le pună“. Copilulă-poetă cânta. Insă nu i s’a-runcâ baul, ci pietre adunate de pe marginea şanţului; şi toţi rîdeau de dânsulă fiindcă ’i făceau rău. Elă plânse, nepricepândă pentru ce îlă goneau cu pietre, pe elă, care cânta aşa de bine. Mai departe.... mai departe elă o să găsescă inimi mai milostive! Acum nu avusese norocă, la începutulă drumului! Lucrurile or să se schimbe; astfelă de lucruri se întempă! După o di senină de câte ori nu urmeză o dimineţă posomorită ! Pe drumă! Era flămândă. i i Nr. 172 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. urmă însă soirile ce sosescă din părţile inundate suntă mai liniştitore. * * * In urma ploiloră continue de mai multe 411® inundaţiile au causată multe nenorociri şi în oraşulă Romanii din România. Apele Moldovei şi Siretulti au inundaţii partea din joşii a oraşului. Peste 160 de familii suntă victima a-cestei catastrofe. Chiar şi satele din jură au fostă inundate. Asemenea inundaţii mari se c]ice> c& nu s’au P°" menită în acele părţi. * * * Venitulu bruţii alu câiloru ferate române dela an. 1876 pănă la 1887 a fostă 251,248,220 lei, în termină mediu se vină pe ană 21,931,656 lei, er în specială de fiă-care chilometru se vină pe ană 20,216 lei. Cheltuelile se urcă în acelaşă timpă la 152,859,455 lei, seu în termină mediu pe ană 13,850,859 lei, de chilometru 12,787 lei. Escedentulă venituriloră a-supra cheltueliloră în 11 ani a fostă de 88,888,765 lei. -In timpulă acesta cheltuelile de esploatare au absorbită 65.64 la sută din venitulă brută ală liniiloră. Starea sipranţei publice in Albania. In timpulă de astădl e întrebare, decă se mai află vre-ună ţinută în totă Europa, unde siguranţa publică să se a-fle în o stare atâtă de tristă ca în Albania. După cum se raporteză în privinţa acesta din Scutari, în Albania se consideră ca lucru naturală obiceiulă de a nu eşi nimenea afară din casă, fără a nu se provede mai întâiu cu câteva pis-tole, cuţite şi alte soiuri de arme. In ţinutulă Miridiţiloră, pe cari Turcii nicî-odată n’au fostă în stare a-i supune pe deplină, stările stau în privinţa acesta mai râu decâtă cum şî-ar pute cineva închipui. Funcţionarii şi păzitorii siguranţei publice mai nici nu cuteză a se apropia de ţinulă acesta, căci în totă momentulă se află în peliculă de a-şl plăti cu vieţa cutezanţa loră. Atacurile Miridiţiloră se repetă atât de desă, încâtă a trebuită să se pună la disposiţia călătoriloră o trupă întregă de gendarml, cari să-i ocrotescă în că-lătoriă şi cari se susţină pe spesele Turciei. De orece însă starea flnancieloră turcesc! este prea critică şi din causa a-Cesta trupele de gendarml neputendu-şî primi regulată plata loră, caravanele de piuite ori suntă espuse la atacuri chiar din partea celoră ce suntă chiămaţl a-i apăra. Astfelă au păţit’o în timpulă din urmă caravanele ce călătoreau din Scutari spre PHsrend. Contra acestoră neajunsuri nu se jşote lua nici ună remediu pănă când Flămândă de ce? De totă, de pane «puţină, de iubire mai cu semă. Pe drumă. t ' ; In oraşulă celă mare audi, că împă-titulă era să se răsboiască cu vecinulă lui celă mai puternică. — Bună! ecă ce ’ml trebuia mie! se ;#tndi ela. Şi intrândă în paiaţă spuse suvera-JSilui, uitându-se galeşă la domniţa, care şedea lângă tronă: — împărate, dă’ml, te rogă, pe fata 'la de nevastă, şi eu voiu cânta, în califi armatei tale, aşa de frumose cântece de gloriă, încâtă soldaţii tăi, aprinşi doră de răsboiu, voră goni armata ,vrăşmaşă întocmai după cum vântulă ţihprăştiă pulberea! Impăratulă (ţise, dândă din umeri: — Daţi afară pe nememiculă acesta. Şi întorcendu-se cătră mai mulţi 6- jnenl galonaţi, cari erau de faţă isprăvi 4$ combinată planulă de bătae, după flaturile unui generală vestită din pricină, că bătuse în mai multe rânduri pe vrăjmaşi. (Va urma). fi nan ci ele Turciei nu voră fi în stare să plătescă regulată lefa gendarmiloră chemaţi a face să se respecte siguranţa publică. întâmplări diferite. 0 telegramă perdntă. „W. Tagblttu face amintire de-o telegramă perdută, ce ar fi trimis’o prinţulă Bismark ministrului sârbă Bukacovicî, în Viena, în causa divorţului părechii regale sârbesc!. Cum-că într’adevără a fostă acestă telegramă, să scie din împrejurarea, că [Bukacovicî a procedată în causa divorţului cu to-tulă în altă sensă decum i-a fostă anunţat Bismark prin telegrama perdută. Când s’a făcut apoi întrebare despre telegrama în care ’i se dau „îndrumări^, Bukacovicî răspunse că n’a primit nimica. Făcându-se cercetare s’a constatat că respectivul pur-tătoră de depeşe a pierdut’o pe drumă, er celă ce-a aflat’o n’a fostă aşa de galantă să i-o redea. Focă. In ReşinarI a arsă casa preotului Iosifă Goga împreună cu locuinţele încă a 3 proprietari. Paguba trece peste 2000 fl. Asigurată nimică n’a fost. — In comuna Istina ună copilă de 5 ani ală locuitorului Radu Nicolae şl-a făcută o ţigară de hărtiă pe care o a-prinse şi, pote, pentru a nu-lă vede nimenea că fumeză, se ascunse în şură. Acolo arunca ţigara în nisce paie. Paiele s’au aprinsă şi şura fu prefăcută în cenuşă. CorespoMenţa „Gazetei Transilvaniei.' Din Câmpiă, 13 Iulie 1888. Petrecerea din Velcheriu. Numai lăudabilă şi demnă de imitată pote fi datina — acum aprope pretutindenea ge-neralisată — de-a inscena conveniri, de-a întocmi petreceri şi baluri cu scopă filantropică. Lăudabilă, căci contribuindă de o parte din proprietatea nostră, fără ca ea prin acesta se semtă vre-o daună, la averea comună românescă, facemă de altă parte cunosciinţă unii cu alţii, ne schimbămă ideile, uitămă măcară pentru momentă de suferinţe şi ne convingemă, că păstrândă cu sânţeniă limba, datinele, portulă şi perfecţionându-le, conlucrămă la înaintarea binelui şi culturei nostre. Din aceste puncte de vedere dau eu o deosebită atenţiune şi petrecerei din Velcheriulă de Câmpiă din 12 1. c. ală cărei venită a fostă destinată pentru fondulă scolastică, atâtă celă locală, câtă şi celă ală scolei superiore de fetiţe din Sibiiu. Datina de-a arangia tinerimea română câmpiană petreceri vera, e dej a cam vechiă. Ele erau împreunate la începută cu şedinţe publice, ceea ce le câştigase ună nume bună şi erau forte cercetate, prin ele se urmărea şi ună scopă culturală, şi erau o adevărată petrecere pentru omenii serioşi, şi ună îndemnă pentru tinerime de a emula pe terenulă literară. Susceptibilitatea unora însă a făcută, ca aceste petreceri în timpulă din urmă să nu mai potă fi împreunate cu şedinţe publice. Prin acesta petrecerile tinerimei din Câmpiă şi-au perdută în cea mai mare parte valorea şi însemnătatea loră. Mai întrevenindă apoi şi alte motive, altcum destulă de fundate, de vre-o 3 ani de 4^® în_ coce tinerimei i s’a luată posibilitatea de a continua cu arangiarea petreceri-loră sale. Rămânea der ca aceste petreceri să-şi ia ună nou începută sub scutulă şi directiva unoră bărbaţi de posiţiă supe-rioră. Inceputulă s’a şi făcută şi e speranţă, că tinerii noştri în armoniă cu bătrânii, conlucrândă frăţesce, voră face ună pasă încă şi mai departe. Localitatea destinată pentru ţinerea petrecerei din vorbă a fostă şcola confesională din Velcheriulă de Câmpiă. Şcola acesta prin frumseţa ei, potă 4*®® fără a greşi, nu-’şl are semănă în totă Câmpia. Nu pote servi acestă şcolă decâtă spre laudă, atâtă preotului, sub care s’a înfiinţată, câtă şi poporului numărosă, care a pricepută chiămarea sublimă a şcolei şi a contribuită din averea sa spre a o înfiinţa. Pentru jocă a fostă arangiată sala cea mare şi spaţiosă, sala de propunere. Ea a fostă înfrumseţată cu frun4ărf şi iluminată prin lampione de diferite colori. A mai fostă pregătită şi ună spaţiu înaintea şcolei, încungiurată jură împrejură cu rainuil ver4î, asupra cărora atârnau pe fire de drotă mulţime de lampione. Inceputulă s’a făcută, ca la tote întrunirile rom. de feliulă acesta, cu Ardeleana pe la 6 ore sera şi a durată pănă în dimineţa 4il®i următdre. Publi-culă a fostă numârosă: din tote părţile Câmpiei, apoi de pe Mureşă, Arieşă, cu tote că timpulă numai cu douS 4il® înainte de terminulă fixată pentru petrecere s’a schimbată în favorabilă. Toţi cei de faţă erau voioşi şi animaţi. In decursuă pausei s’au ţinută mai multe toaste, parte pentru VelcherenI, parte pentru ospeţii veniţi etc. Totă atunci, la insistinţa mai multora, d-şora Aur. Popă a binevoită a ne delecta prin cântarea a 2 poesii. Costumulă naţională fu bine şi fru-mosă representată de d-şorele: Lucreţia Cosma (Juculă infer.) Elena Fetiţă (Luna), A. Nagy (Grindă), A. Petricaşă (Ghirişă S. Craiu), Claudia Popă (Galda), Iul. Popă (Hădărău), A. Popescu (Juculă sup.) C. Stoica (Ceană), Ludovica Tarea (Cicudiu). Incheiu esprimându-’mî dorinţa de-a ne revede în anulă viitoră la petrecerea de pe Câmpiă în pace şi mai număroşî, ca să ne câstigămă amintiri încă şi mai dulci. 1. D. Convocare La adunarea despărţământului XII. ală Asociaţiunei Transilvane pentru cultura română şi literatura poporului Română, ce se va ţine în Ileanda mare în 26 Augustă a. c. st. n. cu care ocasiune se va da şi bală. Onoratulă publică cu aceea notificare e rugată a participa, că pentru încuartirarea ospeţiloră s’au luat disposiţiile necesare. In scopulă acesta participanţii au a se adresa cătră D-lă Michailă Furcoviciu, notariu cercuală în Ileanda mare (Nagy-Ilonda). Ileanda mare, 14 Augustă 1888. Ioană Romană. Mulţămită publică (Fine.) b) In bani au contribuită: Catinca Vilara 2 fi., Petrache Zănescu 5 fi., Ioană Cristescu, G. Birea, I. Lenger câte 1 fl. v. a., Iosifă Fericeanu 50 cr., Simionă Damiană 2 fl., Petru Pană 5 fl., Oct. Popea, Ioană Pană, Irimie Pană, G. Zănescu câte 1 fl. v. a., N. N. 5'fl. — Suma 26 fl. 50 cr. v. a. c) Pe acâstă sumă s’au cumpărată 29 broşuri: Riureanu, cele două surori; R. Familia creştină; R. Istoria pentru copii; Nouă Ist. pentru copii; R. Inelulă găsită; R. Nascerea Domnului; R. Roza de Tanenburg, tote costă 2 fl. 24 cr. v. a., Biblioteca Tribunei: Lăpădatu, A-supra situaţiunii 45 cr.; Slavici, Păcală în sătulă lui 10 cr.; Slavici, Novelă din poporă 1 fl. 80 cr. v. a.; N. Gogolă, Vecinii 30 cr.; Pipăruşă Petru 8 cr.; Jucării şi jocuri pentru copii 25 cr.; Colăcăritulă 16 cr.; Indărătniculă 8 cr.; Blăstămă de mamă 6 cr.; Din bătrâni 8 cr.; Cenuşotca 8 cr.; Stefanelli Loango 45 cr., Istoria literaturei de LazaricI 90 cr.; Metodica scolei poporale, de Dr. Pipoş 54 cr.; Moţa Croitorului şi cei trei feciori 15 cr.; Manuală de agricultură 24 cr.; Mocianu, gimnastică 1 fl. 35 cr. v. a.; Negruzzi pe malulă mării 45 cr.; Ispirescu, Basme 45 cr.; Pom-piliu, Antologia 1 fl. 13 cr. v. a.; Odo-bescu, scrieri 3 volume costă 15 fl. v. a.; Registru de inducerea cărţiloră 24 cr. — Suma 26 fl. 58 cr. v. a. Subscrisulă, în numele comitetului parochială gr. or. din Zizină, îmi ţînă de sacră datorinţă a-le aduce Prea Sti-matelorjă Domne şi Domni, cari au binevoită a contribui atâtă cu cărţi, câtă şi în bani pentru scopulă premenţionată şi pe acestă cale mulţămită căldurosă. T. Giurgiu, parochu şi preş. com. parochială. SCIRÎ TELEGRAFICE. Parisu, 16 Augustă. Domna A-dam asigură în „Nouvelle Revue“, că raportulu sewetu ala lui Bismark, ce l’a publicată, este autenticii; totă aşa suntă autentice şi tractatulă germano-belgiană şi documentele bulgare. In articululă din vorbă, care este plină de espresiunî o fensătăre faţă cu Bismark, se a-meninţă cu noue descoperiri. Amiens, 16 Augustă. Cu oca-siunea sosirei generalului Boulan-ger aicî. se întemplară demons-traţiun! şi tumulturi. Poliţia şi gendarmeria a întrevenită. Mai multe persbne fură rănite. Londra, 16 Augustă. Raportulă lui Makenzie despre băla răposatului împărată Friederică III va apăre cu permisiunea împărătesei-văduve Victoria peste trei săptămâni. Petersburgu, 16 Augustă. Casa de bancă Bleichrăder a cumpărată obligaţiuni rusesc! de vre-o 50 de milibne. In urma acesta cursulu rubleloru s’a urcată din nou. BucurescT, 16 Augustă. In oraşele bulgare de lângă Dunăre s’a serbată er! aniversarea suirei pe tronă a principelui Ferdinandă fără a se turbura liniştea precum era temere. Belgradu, 16 Augustă. Consis-toriulă a deschisă şedinţele. Regina persistă de a se presenta în personă la pertractare. Preşedintele o rugă se-ş! designeze ună representantă, de unde se conchide, că Regina nu se p6te presenta în persbnă. Nesiguranţa personeloru şi averei loru cresce pe cţi ce merge în modu îngrozitorii. Intre poporaţiune domnesce panica. Patrule numerose militare tra-verseză cţi şi nopte BelgradulU. DIVERSE. Organismul^ omenescu are multe felurite particularităţi. Omulu este sera mai mică decâtă dimineţa; mărimea între inceputulă şi sfârşitulă 4il®i varieză cam între 26 milimetri. Vera ună omă sănătosă cântăresce cam cu iy2 kgr. mai puţină decâtă erna. Dintre tăte creaturile de aceeaşi mărime are omulă celă mai greu creeră, cam 2 kgr. la o greutate a corpului de 50 kgr., pe când un bou de-o greutate de 500 kgr. are numai l/2 kgr. de creerf. In corpulă ome-nescă se află 249 de ose, anume 60 în capă, 67 în corpă, 62 în braţe şi mâni şi 60 în piciore. Inima face într’o mi-nută cam 4000 de contracţiunî. Totă cantitatea de sânge aflătdre în trupă circa 8—13 kilograme trece pe oră de 18 ori prin inimă şi într’o minută ună spaţiu de celă puţină 40 metri. Pulsulă unei persone crescute bate într’o minută nu mai puţină de 80 şi nu peste 90 de ori, de regulă însă de 84 de ori. Cu înaintarea etăţii bătăile pulsului se reducă la 60 de ori pe minută. Cursillii pieţei Braşovu din 16 Augusta st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.94 Vând. 8.98 Arginta românescă . n 8.90 r 8.92 Napoleon-d’orI . . . n 9.74 79 9.77 Lire turcescl . . . n 11.05 11 11.10 Imperiali n 10.05 V. n 10.10 GalbinI n 5.75 n 5.82 Scris. fonc. „Albina“6°/0 n 101.- n —.— v) n » 5% V 98.- fi 98.50 Ruble rusescl . . . 1-1772 V 1.19 Discontula .... 61/,- -8% pe and. Gnrsnlâ la bursa de* Viena din 15 Augusta st. n. 1888. Renta de aura 4°/0................. Renta de hârtiă5°/0................ Imprumutula căilora ferate ungare . Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilora terate de osta ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banata-Timişd . . . Bonuri cu cl. de sortare........... Bonuri rurale transilvane.......... Bonuri croato-slavone.............. Despăgubirea pentru dijma de vina unguresch...................... Imprumutula cu premiula unguresch Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului .................... Renta de hârtiă austriacă .... Renta de arginta austriacă .... Renta de aura austriacă............ LosurI din 1860 .................. Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credita ungur. . Acţiunile hăncei de credita austr . . Galbeni împărătesei ............... Napoleon-d’orI..................... Mărci 100 împ. germane............. Londra 10 Livres sterlinge .... 102.05 91.75 150.— 99. - 118.75 105.— 104.70 104.80 104.50 104.30 104.— 99.56 130.— 125.10 82.30 83.05 112.20 140,— 870.— 808.75 317.40 5.81 9.77 60.20 123.45 Editoră şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 172 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Nru 143—1888. CONCURSU. Pentru ocuparea postului de contabilu cu 2 <5re pe 4b la Biserica română ort. răsărit, dela St. Nicolae din Braşovu, se escrie concursii cu terminu pănă la 15 Augustă 1888 st. vechiu. Despre sistemulu şi modalitatea, după care este a se purta contabilitatea, cu care este împreunată ună salariu de 400 fl. v. a. pe ană, se pote lua informaţiune detaiată dela Epitropia parochiala a Bisericei susnumite. Braşovă, 21 Iuliu ,1888 st. vechiu. Comitetul!! parochialu alîl bisericei române ort. n9,8-2 rfisărit. dela St. Mcolae. A vist d-lort abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiascâ a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma. Domnii, ce se abonezâ din nou, se binevoiascâ a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Administraţ. „Gaz. Trans.“ IM $1 Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulii Trenulii Trenulii Trenulii treirilora si postelorn 11 I. Plecarea trenurilor*: I. Dela Braşovd la Pesta: de persone Nr. 807: 7 ore 10 de minute sera. mixtii Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovd la Bucurescî: acceleraţii Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtii Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedî. II. Sosirea trenuriloru: I. Dela Pesta la Braşovd: de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ame4'I mixtii Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucurescî la Braşovd: mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amâdî. accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. A. Plecarea poştelor*: a) Dela Braşovă la Reştiovu-Zernescl-Branu: 12 ore 30 m. după amecjl V c) d) e) „ Zizmu: 4 ore după ame^I. în Secuime [S. GeorgI]: 1 oră 30 minute noptea. la Făgăraşu: 4 ore dimineţa. la Săcele: 4 ore dimineţa. Rugămtl pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiascâ a scrie pe cuponulii mandatului poştală şi numerii de pe fîişia sub care au primită diarulă nostru până acuma. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei". 77 Se deschide abonamente pre anule 1888 la AMICULU FAMILIEI, ţharu beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 4i a lunei în numeri câte de 2—8 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoră indivi4iloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci —lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTULU ROMĂNU. Piară bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2%— 8V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în nrmă totu soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primescă gratistt tottt aia patrulea esemplară. Numeri de proba se trimit ii gratisu ori-cui cere. A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. Totă de aci se mai pottl procura şi următorele cărţi din editura propriă: Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şineai. Preţulă 30 cr. Renascerea litnbei românescT în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la fote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-eare sârbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. .Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealulfl perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfii. Preţulă 30 cr. Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl, 20 cr.) la 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenufui Românii. Cartea I, II, IU, IY, cuprindă materii forte interesante şi amnsante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământulu intuitivă în folosulă eleviloru normali (preparandialî), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculu mărgăritard sufletescd. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visuld Prea Sântei Vergure Maria a NăscStorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. isusd Christosd. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu. 1