Relactiunea, Ataistratiimea Tipografia;
SRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori netrancaie nu se pri-mescu, Uanuscnp'e nu ae re* trimi u!
Birourile de annncinii:
Brafovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescii in Vlena:
Hudolf Mosse, Haasemtetn <fe Vogler (OtteMaa*),Heinrich Schalek, Âlois Berndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. 7. Oold-berger, Anton Metei, Eckstein Bemat} înFrankfurt: G.L.Duube; în H am-bu rg : A. Steiner.
Preţuia inserţiunilorâ: oeeriă garmondâ pe o colină. 6 cr. ^i 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina ITI-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani.
„Gazeta* iese în fie-care <Ji.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria
Pe unu anu 12 fl., pe şăse luai 6 fi., pe trei luni 3 n.
Pentru România şi străinătate:
Pe tură anu 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnlil pentrn Braşcvn :
laadminisbraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu and 10 fl., pe şi&se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Ou du sul ii în casă: Pe unii ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplarn 5 cr. v. a. său 15 bani.
Aţâţă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 171.
BraşovH, Joi 4 (16) Angnstt
1888.
Braşovu, 3 Augustă st. v. 1888.
Ce se va mai întempla cu Bulgaria ?
Erî s’a împliniţii anulu, de când principele Ferdinand de Coburg s’a suiţii pe tronulu Bulgariei şi pre când Bulgarii aranjezi! festivităţi în ondrea lui lumea se întrebă cu curiositate : ce se va mai Întempla cu Bulgaria şi cu principele Ferdinandu?
Se vorbesce multu de apropi-area, ce s’a efectuitu între Germania şi Rusia şi se asigură, că preţulu acestei apropiărî va ave se-lu plătescă deocamdată Bulgaria şi actualulu ei principe. Puternicele împărăţii dela mecjă-nopte au hotărîtîi ca principele Ferdinad să fiă înlocuită cu altulu, care să placă mai multă Ţarului.
Der cum să fiă înlăturata principele de Coburgu, care se bucură de simpatiile tuturora Bulgariloru inteligenţi şi culţi, cu puţine es-cepţiunî ?
Principele Ferdinand nu este recunoscută de nici o putere. Turcia suzerană a declarată domnia lui ca nelegală şi l’a provocată a părăsi ţera şi tote celelalte state au consemţită. Numai Bulgarii îlă susţină, îlu recunoscă, se supună ordineloră lui şi aranjeză serbări în ondrea lui.
Cu ocasiunea deschiderii călei ferate erientale ministrulă de fi-nance (fise cătră principe: „Suirea pe tronă a Inălţimei vostre a redată poporului semţulă de siguranţă ; erăşî a câştigată încredere în sine şi în propriele sale forţe “.
„Giarulu naţională independent „Svoboda“ din Sofia adresându-se cătră puterile Europei cfice: Orî-ce resoluţiune voră ]ua puterile faţă cu Bulgaria, noi suntemu învăţaţi cu ameninţări şi suntemă firmă decişi să ne aperămu într’ună modă energică drepturile nostre. Decă în adeveră Europa caută pacea, mai intern Bulgaria să fiă tractată într’ună modă pacînică. In casă contrară ori şi ce ostenelă e zadarnică din partea Europei. Bulgaria nu doresce nici unu protec-toratu şi nici vre-o crotire a Ru-şiloru, Nemţiloră seu a Turciloru. Nimeni nu trebue să se amestece în afacerile ndstre interne, voimă sg fimu independenţi şi să remâ-nemă tari.
Acesta atitudine consciă de sine şi energică a (Ţarului independentă consună cu programa desvoltată în privinţa Bulgariei de lorduiă Gladstone, nu consună însă nicidecum cu politica şi cu planurile Rusiei, care nu se mulţamesce a lăsa pe Bulgari să-şî vedă ei singuri de afacerile loră, ci pretinde a esercia o influinţă reală asupra desvoltării loră.
Şi ceea ce face şi mai dificilă situaţiunea este adesiunea Germaniei la politica bulgară a cabinetului din Petersburgă.
E vorba că Germania şi Rusia s’au înţelesă se aducă în Bulga-. ria în loculu prinţului Ferdinand pe prinţulu Waldemar ală Dani-
marcei, care fusese odată alesă der nu primise. Este ciudată a-cesta îutorsătură, der şi mai ciudată lucru este, că pe când prin. cipele Ferdinand asistă la festivitatea deschiderei călei ferate orientale făcendă nnunciaţiunî ca şi când nu s’ar gândi să mai păra-sescă vreodată Bulgaria, t6te foile europene combină 'timpulu când prinţulă de Coburg va trebui să îşi subsemne abcŢcerea sa.
Der decă elă nu va abcjice, şi poporală nu ’lă vagonî din ţeră? Ce mai pdte face atunci diplomaţia, vrendă a evita conflictele?
Se crede că politica rusescă pregătesce erăşî pe ascunsă o lovitură de stată în Bulgaria. Mulţi suntă chiar de părere că în curendă Bulgaria va ave se trecă printr’o nouă revoluţiă. Păte aşa să-i succedă Rusiei a delătura pe principele Coburgă, der altfelă e greu a admite, că fără consâmţămen-tulă său ar pute fi constrînsă a abdica.
După cum stau acŢ lucrurile numai Bulgarii înşişi potu delătura pe principele Ferdinand şi este încă întrebare decă va succede aşa uşoră agitaţiuniloră secrete rusesc! de a-i aţîţa în contra lui şi a-i face se primescă pe can-didatulă Rusiei şi ală Germaniei.
Deocamdată vedemă că prinţulă Ferdinand se părtă, ca şi când ar fi recunoscută de t6te puterile şi ca şi când domnia lui în Bulgaria ar fi întemeiată pe basele cele mai legitime.
Guvernulu Taaffe.
Cu ocasiunea începerii anului ală (fecelea dela venirea la cârmă a regimului austriacă Taaffe, foile vienese a-ducă articull retrospectivi, între cari foia oficiosă vFremdmblattu îi aduce urmă-torea laudă moderată:
„Contele Taaffe n’a îndeplinită marea minune a artei de stată de-a face ca re-laţiunile naţionalităţiloră să devină o idilă de simpatiă reciprocă, însă le-a întrunită în parlamentă şi a întărită prin aceea ideia de stată în naţionalităţi, care ideă se slăbise tare din causa vederiloră înguste naţionale. Şl-a dată neîntreruptă silinţă să ridice şi să îmbunătăţescă finanţele statului; puterii armate a imperiului îi s’au dată în cei nouă ani ai guvernului său mijlocele pentru o deplină şi prosperă desvoltare.
îngrijirea guvernului s’a văŢită de repeţite ori în modă evidentă şi pe tă-râmulă socială. Nu s’a retrasă niciodată dinaintea cestiuniloră şi problemeloră mari cari suntă de resolvată în acestă privinţă. Acestea suntă succese cari nu potă fi şi nu trebue ignorate; ele suntă destulă de mari, pentru a-i asigura ministrului preşedinte — deşi în activitatea sa nu a fostă cruţată de nereuşite şi decepţiunl, — pretensiunea la demnitatea de a se fi ridicată preste spiritulă de partidă. Multe nu le-a ajunsă şi nu le-a putută ajunge, multe însă le-ă ajunsă şi de a-cestea ne vomă aduce aminte aŢ cu a-devărată recunoscinţă.w
Resultatele întrevederii împeraţiloro
Lui „Nemzetu i se scrie din cercuri vienese bine informate următorele :
„Decă observămă mai cu luare a-minte atitudinea pressei rusesc! dela vi-sita împăratului Wilhelm încoce, trebue să venimă la convingerea, că acestă e-venimentă, fără îndoielă importantă, n’a corăspunsă precum se vede aşteptăriloră cercuriloră politice rusesc!, deorece încercările de mai nainte ale organeloră din Petersburg şi Moscva, de a urzi încâlcituri, se continuă în bună voe. Acum admoniază pe Germania să se păzescă de nisuinţele Austro-Ungariei, de a-o trage cu sine într’ună resbelă; acum nise atrage atenţiunea asupra ţinutei suspecte a Germaniei; din când în când se aţîţă imperiulă germană în contra perfidului Albion, seu se recomandă celui din urmă să aibă grijă, că Austro-Un-garia îi va răpi debuseurile orientale prin căile sale ferate. Este lucru evidentă, că Rusia n’ar avea lipsă de ast-felă de aţiţărl, decă prin visita împăratului s’ar fi îndeplinită aşteptările băr-baţiloră de stată rusescl“.
„Aceste aţîţărl suntă o nouă dovadă, că în urma visitei dela Peterhof nu s’a schimbată aprdpe nimică în situaţiunea politică. Decă s’ar adeveri presupunerile, că în urma întrevederii celoră doi împăraţi s’ar pute mai uşoră pune basa unoră înţelegeri reciproce, atunci ne pu-temă-numai bucura de acesta, şi anume cu atât mai mult, cu câtă avemă consci-inţa, că f&ră consemţămentulănostru precum şi fără ală Angliei şi Italiei nu se va pute lua în cestiunea orientală nici o hotărâre decisivă, care ar jigni câtuşi de puţină în vre-o direcţiune interesele nostre u.
Enunciaţiuneâ lordului Salisbury.
La banchetulă dată în onorea cabinetului de Lorduiă Mayor, Salisbury purtâ ună toastă dicendă :
In relaţiunile nostre cu celelalte naţiuni domnesce pacea. Cu o mai mare siguranţă decât altădată pot cjice, că pacea nu va fi tulburată mai multă timpă. In Egipetă mai există încă pericule mai a-alesă la graniţe. In interiorulă ţărei tote greutăţile suntă delăturate deja. Politica Angliei în Egipetă nu se va schimba, ea rămâne aceeaşi ca şi pănă ac ima.
In ceea ce privesce Bulgaria, după câtă vădă eu, resolvirea este basată pe pace. Tote puterile din Europa în curendă voră . lăsa Bulgaria să facă cum va crede ea de cuviinţă. O astfelă de politică convine credă tuturoră celorlalte naţiuni. Anglia doresce, libertatea şi independenţa Bulgariei; Germania în tot-d’aunaa declarată, că pentru densa este egală, Austro - Ungaria doresce ca să mănţiă status-quo. Şi Rusia chiar trebue să dorescă cu cea mai mare satis-facţiune pentru soldaţii Bulgariei, cari şi-au vărsată sângele pentru libertatea patriei loră, ca ţera să rămâe în pace şi linişte. Cu ocasiunea întâlnirei ambi-loră împăraţi, Wilhelm II a arătată spiritulă său înaltă, a arătată că scie să preţuescă pacea, nu numai dintr’ună scopă umanitară, der chiar şi pentru ţera sa, care are mare nevoe de pace.
Lprdulă Salisbury urma (ficendă, că cu mirare a văcjută că întâlnirea împăratului Rusiei şi a Germaniei a fostă pri-
vită cu temeri şi aşteptări sinistre. Dân-sulă crede, că nimică nu pote fi mai de dorită pentru lume decâtă ca politica Rusiei să mergă totă mai multă paralelă cu politica Germaniei.
Germania, ca şi Anglia, a câştigată în deajunsă ceea ce s’a putută să se câştige şi doresce numai ca poporală să guste tote acestea în tichnă; să se potă des-volta moralmente câtă şi pe calea indus-trielă în basa arangiamenteloră esistente teritoriale. Etă cu ce felă de spirită e însufleţită monarchulă germană!
Lorduiă Salisbury e convinsă, că întrevederea între ambii împăraţi; dă Ţarului, care s’a dată cu trupă şi şufletă — manifestândă chiar f&ţişă acesta — în interesulă păcii, puterea ca să impue poporului său âcestă nouă liniă a sa de purtare, recomandându-i în acelaşă timpă „constituirea unei ligi mari de pace,tt pe care nici o altă naţiune să nu o potă frânge. Pacea dintre Germania şi Rusia însemnă şi pacea cu Austria şi cu celelalte popore. Deci în conclusiune întrevederea împăraţiloră, după credinţa mea, dă şi va da resultate numai liniştitore şi paclnice. Nisuinţele Engliterei suntă îndreptate f&ră de nici o îndoielă totă a-supra păcii.
Desclm călei ferate orientale.
Se telegrafîază din Sofia: La 12 şi 10 min. trenulă care aducea pe invitaţi, a sosită la gară. Puţină după acestea sosesce şi principele Ferdinandă. ’I se presintă invitaţii. La 12 şi 30 invitaţii iau locă la ună escelentă banchetă de 200 tacâmuri. La deşertă, Alteţa s’a ia cuventulă. Principele constată, că linia este construită de Bulgaria şi esclusiva-mente cu resursele ţării, care şl-a impusă mari sacrificii şi mari sforţări pentru a ţine angagiamintele internaţionale. Construirea acestei linii pune pe Bulgaria în contactă cu occidentulă şi este ună gagiu de repecjile sale progrese şi de ci-vilisaţiunea sa.
Ministrulă Nacevicl a răspusă con-statândă, că, cu tote sforţările şi sacri-ficiele ce ’şl-a impusă ţera, n’ar fi putută ajunge la realisarea ţintei fără principele, care, acceptândă tronulă în nisce momente dificile, a putută inspiră încrederea ţării. Sunt convinsă, a (fisă mi-nistrală, că Bulgaria aparţinendu-se, nu e acesta ultima probă ce va da Europei despre dorinţa sa de a’şî ţine angagiamintele internaţionale. După aceea, delegatulă Ţarului Temps a mulţămită, în numele presei, principelui şi poporului bulgară, şi a cfisă eă sforţările făcute de poporă trebue să consolideze tronulă şi să asigure ună locă acelora, cari s’au arătată capabili de asemenea sforţări.
După banchetă principele a conversată cu invitaţii şi a visitată trenulă. Sera, recepţiune la paiaţă. Se observă lipsa învitaţilorâ companiei dramuriloră de fieră orientale.
Etă discursulu ce Va rostita principele Ferdinandu la banchetulă- de inaugurare a liniei internaţionale: — îmi este dată ca, înainte de expirarea primului ană ală urcărei mele pe tronă, să înaugureză într’ună modă solemnă, în capitală, în jresenţa representanţiloră Europei întregi, inia care trebue să unescă Occidentulă cu Orientulă. Acestă mare resultată, obţinută în condiţiunile cele mai grele, şi numai prin puterile şi resursele Bulga-
Nr. 171
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
riloră, a umpluţii inima mea de unii orgoliu legitimă şi de o dreptă satisfacţiă.
Vă mulţumescă tuturoră d-niloră, că aţi venită se înălţaţi prin presenţa dv. strălucirea acestei serbări. Fiă, ca ţera, care m’a aleşii, să fiă în sfârşită mai bine apreţiată şi judecată mai sănătosă. D-vostră, d-nii din presă, cari sunteţi pio-nerii civilisaţiunei şi ai progresului, fiţi purtătorii bunului cuvântă şi lăsaţi-ne să sperămă, că se va face de acum înainte Bulgariei, atâtă de bogată îndestrată de D-deu, dreptatea ce’i se cuvine.
Indeplinescă două datorii, mulţu-mindă naţiunei întregi, guvernului şi societăţii de construcţia pentru zelulă patriotică adusă la săvârşirea operei naţionale aşa de eminamente civilisătăre.
Beu pentru prosperarea ţerei mele, pentru sănătatea tuturoră d-loră, pentru unire, concordiă şi pace.
Din Statele Unite norâ-aiene.
In Statele unite nordamericane s’a deschisă deja de câteva dile campania electorală pentru presidentulă republicei Ambele partide mari, democraţii şi republicanii, şi-au pusă nu numai candidaţii lord Cleveland şi Harisson (Thur-mann şi Levi P. Morton ca vicepreşedinţi), ci şi-au alesă chiar comitetele e-lectorale. Lupta se va învârti cu deosebire împrejurulă reformei tarifeloră. Mr. Cleveland înclină după tote aparinţele cătră o politică comercială, deşi nu de totă der cel puţină jumătate liber-schim-bistă, pe când candidatulă republicani-loră stă pe principiulă celă mai strictă ală protecţionismului. Cleveland a făcută deja ună pasă, care pote să fiă de importanţă pentru lupta electorală. Bu-getulă confederaţiunei adecă sufere de o bolă forte rară: de escedente crescânde; cas-sele stateloru suntu pline peste mesură.
Presidentulă actuală este acum de părerea, ca aceste escedente să se verse de nou în busunarele contribuabililoră şi astfelă să se apere statulă de pericole mai mari, cari s’ar pute nasce din acestă „Plethoraa (abundanţă de sânge) pentru chiarificaţiunea guvernului centrală şi libertatea stateloră singuratice. Cleveland crede deci într’o scăriţare avantagiosă a impositeloră protecţioniste. cari se creaseră din partea sa pentru trebuinţele res-belului de secesiune şi se susţinuseră în interesulă producţiunii naţionale. De altcum pentru ună momentă cere numai o reformă pură fiscală a tarifului, şi a -nume reducţiunea aceloră imposite vamale, cari nu protegă nici o ramură a producţiunii naţionale. Membrulă congresului Mills a adusă în camera repre-sentanţiloră ună billă cam în acestă sensă, care billă s’a primită şi anume este înaintată senatului, a cărui maio-ritate republicană însă îlă va reiepta
seu îlă va schimba radicală. Republicanii însă au luată în programa loră reducţiunea dăriloră interne, cu deosebire darea indirectă pe alcoolă. Aci însă întră în sfera Temperenţiloră şi se scie, că aceştia suntă în America ună factoră electorala forte influentă. Acesta este sîmburele marei lupte, ce va ave să fie între alegătorii Republicei. Alegerea pre-sidentului stă sub semnulă tarifului vamală.
SCIRILE PILEI.
ţ)ilele aceste regele Milanu, trecendă cu prinţulă de coronă prin Viena, s’a o-prită puţină acolo. Regina Natalia în-ţelegendă despre acesta s’a rugată de regele să-i concedă a-şl vede băiatulă. — Regele i-a promisă, că departe de a se opune acestei întâlniri, dimpotrivă elă le va da prilejă să se vedă. Intre cei din jurulă reginei se mai vorbesce, că însu-şl regele Milană se va întâlni în curândă cu regina Natalia.
*
* *
Foile ungurescl colporteză şcirea că duşmaniii comasării ar recurge la mij-loce nihilistice. „Kolozsvâru în numă-rulă său dela 13 Aug. scrie, că după cum i se anunţă din Braşovă, duşmanii comasării ar fi făcută aici şi în provinciă tulburări, şi că câţiva dintre Românii din Scheiu şi cu câţiva Saşi din Braşovulă vechiu ar fi începută a murmura în contra comasării şi a aţita asemenea pe locuitorii din Cohalmă. Proprietarulă Miill din Cohalmă se (jice, că ar fi primită mai multe scrisori ameninţătore, în care ’i se pomenesce de dinamită şi „aruncare în aerău precum şi de revolveră. Der cu tote astea, dice „Kolozsvâra, comasările decurgă liniştită mulţămită măsuri-loră înţelepte de precauţiune. — Rău trebue că i-a pălită arşiţa sorelui pe cei dela „Kolozsvâru, decă aiureză aşa. Ori doră reaua consciinţă îi face să aibă a-
semenl teribile visiunl?
*
* *
Comitetulă instituită pentru ridicarea statuei reposatului generală română dr. Davila a încassată pănă acum suma de
13,515 lei şi 10 bani.
*
* *
Pe câtă de frugală este ursulă ca vegetariană, pe atâtă de înfiorătore feră se face când începe se rupă oi, vite mari şi cai. Acesta au esperiat’o în anulă acesta ciurdele comuneloră Avrig, Răcorită şi Sebeşu. După ce li-a mâncată Avrigeniloră 8 boi şi vaci, ursulă a fostă alungată în ţinutulă învecinată. In 10
l.	c. a mâncată încă o vacă, conturbată de ţărani a mai ruptă în fugă ună cală şi l’a mâncată de jumătate. Urmărită apoi de ţărani şi aflată, a fostă împuşcată de ună Sebeşană în 12 1. c. la 5 ore p.
m.	Ursulă era o enormitate de 170 kgr. aproximativă în etate de 12—15 ani şi
avea o gură cam stricată deja. Acum esistă cu o fiară sălbatică mai puţină, după
cum să spune însă se mai află încă destui.
*
* *
In primă-vera anului viitoră se va începe esploatarea mai multoră mine de cărbuni în România.
*
* *
Din Roma se scrie, că la casă când ImperatuUf. Germaniei, conformă dorinţei Papei Leo XIII, îi va face visita în Va-ticană, acesta voesce să-lă primescă cu cea mai mare pompă. Se 4i°e că toţi demnitarii bisericesc! au primită ordină să facă pregătiri pentru 4iua de 15 Oc-tomvre, fiindcă papa voeşce ca împăra-tulă germană să vedă curtea s’a în splen-
dorea ei de mai de multă.
*
* *
Ţarulu Rusiei în 14 seu 15 Augustă a. c. se strămută la Gacina, unde va rămâne celă puţină pănă în 20 1. c. câtă timpă voră ţină eserciţiile armatei. După aceea probabilă că va merge în cerculă militară ală Odesei, unde asemenea se ţină mari eserciţii de arme; de-aicl va călători în Caucasă. In Gacina, unde grădinile Ţarului suntă deschise pentru orl-cine, se facă mari pregătiri pentru a primi pe puterniculă împărată.
*
* *
Principele Alesandru Battenberg, care petrece incognito sub numele de conte Hartenau în Ostende, dilele aceste va călători în Londra şi va cerceta pe principesa Victoria. „Truthu scrie, că pla-nulă de căsătoria cu principesa Victoria se va efectul în decursulă anului acestuia.
*
* *
Din Londra se anunţă, că camera comuneloră a primită definitivă bilulă privitoră la numirea unei comisiunt de investigare în afacerea Pamell.
Corespondenţa „Gazetei TrasiMiei.'
De sub pola (liceului. 25 Iulie a. c.
Onorată Redacţiune! Sciu că aţi dori să vi-se raporteze ceva şi despre mişcările sociale şi activitatea Români-niloră din aceste părţi. Vrândă eu să vă raporteză ceva în astă causă, cu durere trebue să spună, că în acestă privinţă suntemă cu multă îndărătulă Româniloră din alte comitate. Pe când d. e. în alte ţinuturi adunarea despărţăminteloră Asso-ciaţiunei se ţine regulată şi aducă fructe nenegate, noi aci stămă în amorţire şi adunarea despărţământului ală 12-lea, ce era hotărîtă în anulă trecată în Ilianda mare, abia acum se facă pregătiri pentru a se ţine în acelă locă.
Totă aşa nl-e progresulă şi pe te-renulă economică; aşa în anulă trecută s’a proiectată prin matadorii noştri din Deşă înfiinţarea unui institutfi de credită pentru a scote bietulă poporă din
ghiarăle cămătariloră, pe care l’au şi botezată „Someşiana“, der a rămasă numai cu botezulă. După a mea părere vina la acesta stagnare nu o portă fruntaşii noştri din gremiulă Deşiu,' ci mai multă inteligenţa din jură, care nu spri-jinesce după recerinţă întreprinderile loră.
Mai multă vieţă se arată pe aici în conferinţele preoţescl şi învăţătorescî, cari, cu puţină escepţinne, se ţină în tote tractele şi încă în tractulă Retea-gului totă de 2 ori în ană, după prescrierea regulamentului diecesanG. Bunele efecte ale acestoră conferinţe suntă nenegate, căci ele se ţină publice în presenţa poporului câtă voesce a lua parte, şi pentru ca poporulă să aibă ocasiune a lua parte aceste conferinţe se ţină.totă în dile de sărbătore. Merită laudă veteranulă protopopă ală tractului Reteagă, Vasile Cassa, care deşi portă povara a 76 ani, totuşi conduce acestea conferinţe în tractulă său ca mulţi protopopi tineri, cu multă zelă, totă de două ori în ană, dela urzirea loră din 1885.
La Rusaliele trecute s’a ţinută conferinţa în Ganciu, unde preotulă locului T. Farchaşă a predicată despre păcatulă furtului cu multă inteliginţă, er Aug. Mureşianu, preotulă Michăesciloră, a di-sertată tema despre datorinţa preotului de a cerceta pe morboşl, asemenea cu bună succesă. Cu atâtă mai vertosu dică, că aceste conferenţe potă ave bună efectă, deorece seu predica, seu diserta-ţiunea tracteză despre viţiele dominante în comuna, unde se ţine conferinţa.
O „glumă u nepotrivită s’a făcută cu ocasinnea acelei conferinţe; tote podurile, cam vre-o 10 la numără, din drumulă spre Ganciu, în hotarulă Giurgesciloră, au fostă noptea sparte, încâtă preoţii, cari aveau să vină pe acelă drumă, au venită cu Vf.2 oră mai târdiu de ora statorită. Faptulă a fostă intenţionată şi gurele rele dică, că nisce maliţioşi din GiurgescI să fi fostă factorii.
In urma acestora încheiu dicândă: D e-ar veni odată timpulă şi pentru noi Românii de a audi şi cunosce glasul bine-voitoriloră noştri, a ne uni cu toţii formândă ună corpă cu o inimă şi unu sufletă.	e. C.
întâmplări diferite.
Muşcaţi de lupi turbaţi. Lunea trecută s’au primită la institutulă de Patologia şi Bactereologiă din Bucurescî 6 bărbaţi şi 1 femeiă, muşcaţi de ună lupă turbată şi se dicea, că pe sera acelei cjile s’a aşteptată sosirea şi altoră 8 persone muşcate de acelaşi lupă. Aceşti nefericiţi suntă ciobani, aşedaţî cu târlele pe o moşiă, din apropiarea Focşa-niloră. Vederea loră era înspăimântă-tore. Rănile ce le acoperea faţa şi cor-pulă, nu păreau a fi făcute numai de
FOILETONUL# „GAZ. TRANS.U
Amintiri din pritep (tapă 1848.
de
I0NU GHICA.*)
I.
(Urmare.)
Chiar în diua aceea Pricipele Han-gerliu, fiorosulă dragomană rusescă, a cerută Porţei din partea lui Titof ocuparea Princip atei oră cu trupe combinate rusesc! şi turcesc!, şi restabilirea statului quo din nainte de 11 (23) Iunie 1848.
Consululă generală ală Rusiei, Ko-tzebue, împreună cu generalulă rusă Du-hamel, comisarulă estraordinară, părăsise Bucuresoii, protestândă în contra celoră petrecute. Generalulă Gesters-wein trecuse Prutulă cu divisiunea ce comanda, ocupase Iaşii şi înainta spre Focşani; der în urma notei rusesc!, con-vocându-se Marele Consiliu ală Porţei şi rostindu-se în contra cererii rusescl, s’a emisă ideia de a se trimite o comi-
*) Din „Revista Nouă".
siă, care să cerceteze păsurile şi dorinţele Româniloră.
Deşi încă din luna lui Aprilie, de când cu turburările dela Iaşi, Porta trimesese pe Talat Efendi în Principate, der s’a hotărîtă se-lă înlocuescă printr’o personă de o mai mare însemnătate, şi alegerea ei s’a oprit asupra lui Soleiman Paşa de curând întorsă dela ambasada din Parisă, dându-i de consilieră pe Emin Efendi.
In sera când Emin Efendi m!-a a-nunţaţă numirea sa, am avută ocasiunea a face o curiosă cunoscinţă.
Emin Efendi îmi dice, că, voindă să aibă cu dânsulă pe cine-va, care să cu-noscă limba ţărei, i se recomandase ună tânără care pretindea că scie vorbi ro-mânesce, şi mă ruga să întru în vorbă cu dânsulă, ca să’i spună decă pote servi ca dragomană, şi ordona servitorului |să-i cheme pe Ahmet Aga. Eu mă adreseză cătră dânsulă, dicându-i:
„Escelenţa sa îmi spune, că scii ro-mânesce, ia 4* ca mine: reteveiu de teiu pe mirişte de meiu“.
Tânărulă repeta curată ca ună Română neoşă cuvintele mele.
Atunci îi 4ică :
„Dumneta, domnule, nu numai că vorbescl românesce, der eşti Română după vorbă ca şi după chipă.
Tânărulă se roşi şi îmi 4ice; nam trecută şi noi prin ţeră şi am avută o-casiă a învăţa limba d’acolo.u
„Vrei să 4icî pote că te-ai oprită mai mulţi ani în Sfântulă Sava.a
După aceste puţine vorbe schimbate cu acelă tănără, am asigurată pe Emin Efendi, că decă Ahmet Aga vorbesce şi turcesce totă aşa de bine ca românesce, va ave ună dragomană perfectă.
Mulţi ani mai în urmă m’am găsită la masă la Necet Bey cu ună Ahmet Efendi, funcţionară importantă la mi-nisterulă de finanţe, acesta era fostulă Ahmet Aga de care vorbiiu. Şi etă tragi-comica sa istorioră :
Acestă musulmană, pănă a nu fi Ahmed Aga, fusese ună Petrake, calfă la ună cojocară din Bucurescî. Cum
scii, blănăria cea mai fină şi mai scumpă care se obiclnuia în Seraiu şi în casele Regialiloră era lucrată de cojocarii noştri Bucurescenl. Stăpânulă său jupânulct lui Petrake îlă trimisese cu câte-va mi-sade de kakum, de singiab, de silvie şi de spinări paceâ code şi profirurl desa-mură, totă blănăriă alesă, la ună corespondentă ală său din Ţarigradă, ca să le vândă, şi tânărulă Petrake le ducea pe la haremurile şi selamlicurile din Stam-bulă şi Scutarî, pănă s’a îndrăgită cu o hamumă văduvă bogată din Kadikioi, în casa căreia petrecea adesea în linisce şi pace 4il0 ŞÎ nopţi, pănă într’o 4i can(i> voindă să iasă, vede casa încungiurată de o mulţime de mahalagii turci bătrâni, între cari Kadiulă, Imamul şi Muftiulă şi hamume bătrâne fără lasmac, cari strigau răsbunare pentru profana-ţiunea religiei. „Unde s’au mai pomenită, strigau cu toţii, ghiaură în casa unei fiice a Islamului luminată!“ Tînâ-rulă, care cunoscea că după legea mo-homedană casulă să pedepsea cu perde-rea capului, se retrăsese în casă şi sta

Nr. 171
' GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
\
i
r
'
ună lupă, ci de o haită întregă. Din cei 7, aduşi de dimineţă la BucurescI, femeia şi 2 bărbaţi suntă forte gravă, fiindu-le ameninţată chiar vieţa din ca-usa răniloră. Femeia are falca dreptă cu ochiulă d’impreună sfâşiată pănă la osii, er cei doi bărbaţi fălcile rupte cu osQ cu totă şi umflaţi ca butucii, astfelii că nu potă scote nici graiu. Ceilalţi 4, mai uşorii răniţi, decâtă cei de susă, suntă muşcaţi de capă, fâlcl şi gătii, ori cum însă ei potii umbla şi vorbi. Lu-pulă, care a muşcată pe ţărani, a fostă omorîtă, întregă sătulă a sărită asupră’i când s’a apropiată de sată şi l’au sfărâmată cu ciomegele. Capulă lui a fostă dusă la BucurescI spre a fi supusă la cercetări scienţifice.
Esplosiune pe mare. Cetimă în „Lupta":	„0 mare nenorocire s’a în-
tâmplată la Varna. Cazanulă unui va-poră ală companiei austriaco Lloydulă, a făcută explosiă în momentulă când vasulă abia părăsise Vama. După câtă aflămă, pe vasă se aflau mai multe familii din BucurescI şi Brăila dintre care unele au pierită în valurile mării er altele au scăpată ca prin minune. Aflămă că nenorocirea a isbită pe douâ copiliţe ale consulului austriacă din BucurescI, d. Suzzara. er fata d-lui Socecă, d-na maioră Boerescu cu bărbatulă d-sale, ar fi fostă păziţi de nenorocire.“ „Naţiunea" află, că vaporulă Lloydului a fostă ciocnită de ună vaporă rusescă, pe când era ancorată la Janickoi. Cazanulă a făcută explosiă, der totă echipagiulă a fostă scăpată, după informaţiunile agenţiei vaporeloră. Naufragiaţii au fostă transportaţi la Pera, er d-na maioră Boerescu se află suferindă acolo.
Două pălării fără capu. Lablache, renumitulă cântăreţă cu ocasiunea pe-trecerei sale din urmă în Neapole a fostă norocită să fiă chiemată la curtea regală. Elă grăbi numai decâtă la caste-lulă regelui şi ajungândă în anticameră, îşi ceru permisiune dela domnii ce se aflau aici, ca să’lă lase a ţine pălăria pe capă. Ei îi încuviinţară cererea; tocmai pe când disputa cu ei, pe neaşteptate vine curierulă regelui şi îi spune lui Lablache, că regele are dorinţa să vorbescă cu elă, der de grabă. Cântă-reţulă în zăpăcela sa îşi uita palăria totă pe capă şi cu mare iuţelă ia pălăria altuia în mâna stângă şi grăbesce la regele. Acesta când îlă văclu, începu a rîde involuntară, er Lablache surprinsă întreba pe regele: „Iertaţî-mă Sire, der care este pricina ilarităţii Vostre ?“ „Bu-curosă îţi răspundă" — (pse regele — „der spune-mi mai întâiu, care este pălăria d-tale, cea care o ai în mână, ori care îţi stă pe capă?" — „Iertare" — răspunse Lablanche zăpăcită — „întru adevără, că două pălării suntă pre multă pentr’ună omă fără de capă."
ITECEOLOGU.
Pătrunşi de adâncă durere, vă în-sciinţămă despre repausarea multă iubitei nâstre soţie, mamă, s6cră, soră, cumnată, mătuşe şi bunică, a D6mnei
Hareti T. Stănescu,
care astădl la 5 6re dimineţă în etate de 46 ani după lungişi grele suferinţe, împărtăşită cu sfintele taine, şî-a dată no-bilulă său sufletă în mânile Creatorului. Rămăşiţele pământesc! ale prea scumpei şi multă regretatei defuncte se voră ridica Mercur! în 3/15 Augustă la 3, bre p. m. din casele proprii, târgulă strae-loră Nr. 285, şi se voră înmormânta în cimiterulă cetăţeniloră români din Gro-verî.
Braşovu, în 1/13 Augustă 1888.
Tache Stănescu, ca soţă. Michailă, Iorgu, Maria Cloaje, Ecaterina Beleşă, Vasilie, Dimitrie, Elena, Haralambie, Sofia, Eugenia şi Hareti ca fii. Dr. Ioană Cloaje, Aurelă Beleşă, ca gineri. Victoria M. Stănescu, ca noră. George Bureţia, Vasilie Bureţia, ca fraţi. Toma Ioană, ca cumnată. Maria Gr. Stănescu, Sofia H. Stănescu, Maria Gr. Bureţia, Atena V. Bureţia ca cumnate. Michailă G. Stănescu , Octavia M. Stănescu, Nicolae Stoicescu, Maria N. Stoicescu, Teodoră Mantsu, Elena Mantsu, Maria Gî-eorgescu, Ilie Ionescu, Polixeni Ionescu, Alexandru Angheloviciu, Vasile Tomescu, Hareti M. T. Stănescu, ca nepoţi şi nepote.
SCffiî TELEGRAFICE.
Berlinu, 15 Augustu. In cercurile competente nu se scie nimicu despre pertractările de convenţia comercială între Rusia şi Germania.
Bruxella, 15 Augustu. După călătoria împăratului germană la Roma, Papa va publica Encyclice referitore la situaţiunea critică a sântului scaunu.
Muiţâmitâ publică
La apelulă subscrisului din 22 No-emvre 1887 — s’au colectată pănă a-cum prin d. profesoră I. C. Panţu, ca nepotă ală unuia din cei doi titorî fundatori ai bisericei nostre, pentru înfiinţarea unei biblioteci la scola poporală gr. or. din Zizină mai multe cărţi, parte dăruite, parte cumpărate.
a) Dăruite: 1. Andreiu Bârseană prof. Călătoria lui Stanley în Africa centrală de A. Bârseană; Istoria Româniloră de Xenopolă; Cursă gradată de composi-ţiunl şi stilă, de I. Manliu; Canarulă şi capela din pădură povestiri de I. M. Riureanu; Rosarulă şi musca de I. M. Riureanu. 2) Dionisiu Făgărăşană prof. Geografia pentru şcol, poporale de D. Făgărăşanu şi Moldovanu; Fisica pentru scol. popor, de D. Făgărăşanu. 3) Teo-char Alexi: Sătulă cu comorile de P. Petrescu. 4) Pant. Dima prof.: Şaguna, manuală de pastorală; Mândreană gra-
matică română; Peregrinulă Transilvană; Emigraţii la Brasilia de Riureanu; Teme pentru limba română de Belissimus; E-lemenţe de Aritmetică de P. Dima; Legendară de V. Petri. 5) Dr. N. Popă prof.: Istoria Braşovului de Dr. N. Popă 6) B. Baiulescu preotă: Memorandulă Româniloră braşoveni, Biserica; Necesitatea promovărei meseriiloră între Români. 7) P. Budiu prof.: Gramatica lim-bei mag. de P. Budiu. 8) N. I. Ciurcu librariu: Răsunetulă, culegere de cântări; Biblioteca pentru copii; Culegere de cântări bisericescl; 9) I. C. Panţu prof.: Lo-gofătulă Mateiu, de I. C. Panţu. 10) Ipol. HasievicI prof.: Istoria Ungariei de S. Moldovană; Ist. naturală de Ipol. Ilasievici; Botanica de Nanian; Fisica de Nanian; 11) Ioană Popea prof.: Compo-siţiunl de stil, de I Manliu; Erdbesch-reibung v. Burger; Der deutsche Kinder-freund v. "Wîlmsen; Die Familie v. Bre-mer. 12) I. Macsim prof.: Elemente de Fisică. 13) D. St. Plebea: Sgârcitulă risipitorii de i V. r < Alexandri; Ist. evului veehiu de Dr. N. Popă; Biografii romane de Grube; Studii economice de Xenopolă.
(Va urma).
PROGRAMA
adunării generale a despărţământului olu XII alic „ Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cidtura poporului românul ce se va ţine la 30 Augustu 1888 st. n. (amânată din 26 Augustu) în lleanda mare.
1.	După oficiarea serviciului divină în biserica gr. cat., directorulă Augustină Munteanu, preşedintele adunărei, la 10 ore înainte de ameijl, deschide prin o cuvântare adunarea.
2.	Alexandru Hossu, preotă gr. cat., ca preşedintele comitetului de primire, răspunde la cuvântarea presidială salutândă adunarea generală.
3.	Se alege prin membrii presenţî ai Asociaţiunei, cassarulă despărţământului.
4.	Se alege comisiunea de 3 membri pentru propuneri şi pe lângă cassarulă despărţământului şi cassarulă comitetului de primire, d-lă Michailă Furco-viciu, încă ună membru.
5)	Statorirea locului şi timpului pentru ţinerea adunărei generale pe anulă viitoră.
6)	Comisiunile din punctulă IV re-porteză destre resultatulă lucrărei loră şi se ia decisiune despre aceea.
7)	Cetirea disertaţiuniloră scienţifice însemnate şi admise prin direcţiunea despărţământului.
8)	închiderea adunărei generale.
Din şedinţa comitetului despărţământului XH ală Associaţiunei transilvane ţinută în 12 Augustă 1888.
Aug. Munteanu, Petru Mureşianu, dir.	secr.
DIVERSE.
Unti nou Vulcanii. Pe una din insulele Lipari de lângă Sicilia a isbuc-nită ună nou vulcană, care aruncă necontenită petri, noroiu, fumă şi apă clocotită, la o mare distanţă. Locuitorii micei insule au fostă forte spăimântaţl
ascunsă, fâră a îndrăsni să păşescă pra-gulă uşei, aşteptându-şl cesulă morţii.
Trecuse cfile multe şi casa totă o-eolită şi 4iua şi noptea de fanatici cari pândea pe creştină ca să’lă înhaţe, pănă fejfr’o dimineţă hanuma ese furiosă în pârtă la uliţă, chiamă pe cei mai influenţi dintre încunjurători, întrebându-i pentru ce afrontulă ce i se făcea? Ei îi răspundă furioşi că religia cea lumi-[ nată era nesocotită, insultată, călcată în pioiâre. şl-i cerea pe ghiaură.
La aceste cuvinte ea le răspunde că una din cele mai mari datorii ale unui bună Musulmană, fiă bărbată fiă femeă era de a lumina pe cei necredincioşi, a-rătându-le religia cea adevărată, că a-- cum -tînărulă era catechisită şi că era gata a îmbrăţişa Islamismulă. r	Tînărulă fu chemată îndată dinain-
> tea Imamului, căruia îi răspunse prin cuvintele :
„Allah hil Alah Mohamet Rusul allah."
Dumnedeu e Dumne4eu şi Mohamet este Profetulă său.
Cuvinte cabalistice prin cari Pe-trake a devenită Ahmed Efendi, bărbatulă unei frumose şi bogate hanume, şi ce scii acum o fi vre-ună Ahmed Paşa, guvernatorulă vre-unui aialet din Europa seu din Asia.
Credă că printre Mahomedani se a-flă mulţi Români din cei de pe malulă Dunărei mai alesă cari, dintr’o împrejurare seu dintr’alta, de voe seu nevoe, s’au turcită, precum am avută ună casă la 1866 cu oficerulă de graniţă Leur-deanu, care, într’ună momentă de abe-raţiune neînţelesă, refusândă a se supune ordineloră generalului Magheru, s’a resvrătită, a arestată pe şefiilă său’ şi l’a dată pe mâna Turciloră, ceea-ce l’a fâcută a nu mai îndrăsni să se în-torcă în ţâră şi s’a turcită.
La Brusa în anulă 1849, cerândă voiă lui Sărim Paşa, guvernorulă Huda-verdighiarului, să putemă visita mormintele vechiloră Sultani, Paşa a orânduită pe ună venerabilă Imam (popă) să ne călăuzescă. Era ună omă înaltă şi fru-mosă, îmbrăcată în haine albe dela capă
pănă la piciore. Eram cu Golescii (Alecu şi Radu), Serghiadă, Zâne, Alecu Mânu, G. Văleanu, Pădeanu şi alţii. După ce Imamulă ne-a arătată tote mormintele cari suntă înţr’ună felă de cimitiră a-prope de Ulh Giami, mă întorcă cătră camara4ii mei, 4ic®n^u-le că nu nl-a arătată mormântulă Sultanului Baiazed. Atunci Imamulă ne 4i°e fo românescă cea mai românescă cuvintele:
„Mormântulă lui Baiazed este tocmai colo în delă la giamia care se nu-mesce „Sultan Baiazid Giamisi."
Acelă Imam era fiiulă unui ţerană română din sătulă Mola-Braim, din ju-deţulă Brăilei. Intrată de copilă servi-toră la ună agă turcă din cetatea Brăilei, la căderea fortăreţei la 1828, s’a dusă cu stăpânu-s’o, şi depărtându-se de ai lui a învăţată carte turcescă, a fostă admisn la Medreseaua dela giamia Sultan Selim, şi a îmbrăţişată Islamismulă.
(Va urma.)
de acestă neaşteptată erupţiune şi au fugită cu toţii, pe bărci, în mijloculă mării. Insula se cutremură într’una. Ceri ulă stă roşu de flăcări. Prefectulă din partea locului a trimisă un vasă şi funcţionari, ca să ajute la salvarea persdne-loră. Linia telegrafică este ruptă. Se crede că stâlpii au fostă arşi de focă. Nici ună omă n’a perită, însă pagubele materiale suntă fârte mari.
UnD pruncă de 20 ani. Primăria din Heerford, în Saxonia, având să facă listele de recruţi pentru anulă acesta, a trimisă la locuitorulă Ioană Heegel ca să-şi aducă feciorulă la înscriere. Locuitorulă a venită unsă fâră fecioră, deşi fiu-său în vârstă de 20 de ani, nu pute încă să mergă în piciore ; dânsulă era totă aşa de mică ca la vârsta de ună ană, afară de capă, care crescuse forte multă; elă sugea încă la sînulă mamei sale. Comisiunea s’a transportată la faţa locului şi a constatată de adevărate tote cele spuse de ţărână. Totuşi primarulă, a-vând datoria să presinte consiliului de revisiă pe toţi tinerii înscrişi în 1868, a ordonat mamei să se afle de faţă cu fi-ulă ei la Frorenthală la 7 Iunie trecută.
Unu palatâ pe mare. După cum se scrie din Londra, 4ilele acestea a sosită' în Liverpool una dintre năile cele mai mari din câte s’au co^truită pănă acum. Ea portă numele „The City of New-York" şi are o lungime de 560, lăţime de 63 şi înălţime de 44 urme. In naia acesta, arta şi architectura şi-au dată mâna ca să facă totă ce numai se pote pentru siguranţa, comoditatea şi plăcerea călătoriloră. Naia are 15 despărţă-minte deosebite una de alta, aşa că, decă chiar s’ar întâmpla vre-ună casă nenorocită, ca adecă una seu două părţi să ajungă sub apă, prin acesta naia totuşi nu cade în periculă. In estinderea uriaşă a acestui vasă colosală se află sa-lone, terrase, sale de mâncări, corturi, băi şi totă ce pote pofti omulă. In sala cea mare de mâncare potă prân4i deodată 300 de persone. Naia are locă pentru 1400 de călători, er personalulă ei constă din 300 de omeni.
Unii fenomenu raru a avută locă în 16. Iuliu n. la laculă Locarno. Apa din Iacă în intervalurf totă jde câte 10 minute se urca la înălţime de 15—16 cm. şi apoi er se retrăgea. Ţărmurii lacului au fostă inundaţi în totă complexulă loră, der cu atâta iuţelă, că nisce ţărani,, cari îşi fâceau lucrulă loră pe acolo, erau pe aci să rămână victime acestui fenomenă extra-ordinariu, carele de sigură a trebuită să fiă resultatulă atracţiunei lunei, adecă ună oreşl-care fluxă şi refluxă.
Cursulii pieţei XKraşovii
din 12 Augustă st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.70 Vând.		8.74
Argintă românescă .	r>	8.68	1'	8.70
Napoleon-d’orî . . .	n	9.88	r	9.92
Lire turcesc! . . .	n	11.20	n	11.24
Imperiali		n	10.20	n	10.24
GalbinI		n	5.88	n	5.91
Scris. fonc. „Albina1* 6%	n	10L.—	n	
n n n 5°/0	n	98.—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	n	117.-	77	118]
Discontulă ....	6A-	■8°/o pe	ană.	
Consulii la bursa de Viena
din 15 Augustă st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0..................102.05
Renta de hârtiă50/0................91.76
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 150.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	99. -
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 118.75
Bonuri rurale ungare................105.—
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.70
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 1Q4.80
Bonuri cu cl. de sortare.............104.50
Bonuri rurale transilvane............104.30
Bonuri croato-alavone............ . 104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungureseă.........................99.56
Imprumutulă cu premiulă ungureseă 130.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului . . . *................125.10
Renta de hârtiă austriacă ....	82.30
Renta de argintă austriacă ... .	83.05
Renta de aură austriacă . . . . . 112.20
Losurl din 1860	  140.—
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 870.— Acţiunile băncei de credita ungur. . 308.75 Acţiunile băncei de credită austr . . 317.40
Galbeni împărătesc! ............... 5.8 L
Napoleon-d’orI........................ 9.77
Mărci 100 împ. germane................60.20
Londra 10 Livres sterlinge .... 123.45
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 171
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Nru 8375—1888.
PUBLICAŢIUNE.
Pe temeiulă înaltei 'decisiunî şi aprobări a ministeriului de interne din 11 Iulie a. c. Nru 48106 se va vinde pe cale'de oferta, mai multă oferentului, pe lângă ulte-riora aprobare din partea repre-sentanţei comunale, mdra orăşe-nescă de măcinată din uliţa de laturi în presentulă ei stadiu dimpreună cu dreptulă folosirei de apă precum şi pămentulă aflătorii lângă aeestă moră în o suprafaţă de 292 metri □.
Pertractarea de oferte se va ţinea în 23 Augustu a. c. dupăprâncţu la 3 ore în biroulă oficiolatului o-răşenescă economică, unde se potu vedea în decursulă dreloră oficidse şi condiţiunile de vemţare.
La aeestă pertractare au locă două modalităţi de oferare şi a-nume o oferare pentru realitatea de păn’acum a mdrei dimpreună cu dreptulă folosirei apei şi altă oferare pentru aceste amintite dimpreună cu pămentulă publică în estindere de 292 metri □.
Ofertele, pro văcuţe cu ună timbru de 50 cr. şi cu ună vadiu de 10°/0 din suma oferată, au ca se mai conţină dechiaraţiunea. că o-ferentului ’i suntă cunoscute condiţiunile de oferte şi veneţare şi că se supune loră. Aceste oferte au ca să se aşternă pănă la 12 ore înainte de prânejă a susnumi-tei (ţile economului orăşenescă E. Hintz.
Braşovu, 4 Augustă 1888.
Magistratul!! orăsenesett.
19 M 2—2 e
Institute de credită, şi de economii
FILIALA BRAŞOVt.
>>oOof*---
Căştii ÎMI ile 10 O. pe fi
fără capitală şi fără risică prin ven4area de losurî plătibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1883.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta
Adler & Comp., Bndapest.
Scrisuri fonciare de 5%
ale
Institutului de creditU şi de economii „ALBINA"
în Sibiiu.
Aceste scrisuri fonciare notate la bursa din Budapesta aducă 5% interese şi oferă siguranţa cea mai mare, fimdă ^ ele asigurate:	^
1. Prin hipotecă mai mare ca întreită, care adecă întrece siguranţa pupilară ăsitâtă.
^	2. Prin ună fondă specială de garanţiă prescrisă prin ^
lege de fl. 200,000 elocate în efecte publice sigure.
3. Prin t6tă cealaltă avere a institutului.
Cuponii de interese se plătescă fără de nici o subtra-gere, la semestru, în 1 Ianuarie şi 1 Iulie la cassa institutului în Sibiiu, la subscrisa filială în Braşovă şi la „Banca ^ comercială ungară “ în Budapesta. La cerere pe scrisurile fonciare se dau împrumuturi pănă la 9O0/0 a valorei loră ^ de cursă pre lângă 5 j/2 °/0 pe ană.
Scrisurile fonciare se rescumpără în valorea loră nominală celă mult în 30 anî, prin tragere la sorţi în totă anulă. Ele se află de venc[are în cursulă (ţilei de fl. 98.50 la ^
Filiala din Braşovu m
a ..ALBINEI1, institutu de creditu şi de economii.
Oarele de birou sunttt dela 8 a. m. pănă la 2 p. m.
*88
Nru 148—1888.
GONCURSU.
Pentru ocuparea postului de contabilă cu 2 ore pe 4b la Biserica română ort. răsărit, dela St. Nicolae din Braşovă, se escrie concursă cu termină pănă la 15 Augustă 1888 st. vechiu.
Despre sistemulă şi modalitatea, după care este a se purta contabilitatea, cu care este împreunată ună salariu de 400 fl. v. a. pe ană, să pote lua informaţiune detaiată dela Epitropia parochială a Bisericei susnumite.
Braşovă, 21 Iuliu 1888 st. vechiu.
Comitetul!! parochială alu bisericei române ort. u9,8-i	resărit. dela St. Nicolae.
Sz. 238 vegr.
" lăsa ~
Arveresi hirdetmeny.
Alolirt birosâgi vegrehajto az 1881-ik evi LX. t. cz. 102. §-a er-telmeben ezennel kozhirre teszi, hogy a brassdi kir. torvenyszek-nek 3384—1888 sz. a. kelt vegre-hajtâst rendelo es a brassăi kir. jârâsbirbsâgnak 5262—1888 kikiil-detest tartalmazo vegzese folytân KochRozina javâra Stamm Andrâs ellen 653 frt. es 36 frt. tăke, ennek 1887 ev Majus ho 1 napjâtol szâ-mitando 6°/0 kamatai, es eddig osszesen 108 frt. 19 kr. perkdltseg koveteles erejeig elrendelt kielegi-tesi vegrehajtâs alkalmâval biroi-lag lefoglalt es 375 frt. 70 krra becsult ingdsâgok u. m. hâzi bu-torok, ruhanemuek, egy 16, szeker es bivalok valamint disznok nyil-vânos ârveres utjân el fognak a-datni.
Mely ârveresnek a 6034—1888 sz. kikoldetest rendelo vegzese folytân a helyszinen, vagyis Bot-falva kozsegeben alperes lakâsân leendo eszkozlesere 1888 evi Au-gusztus ho 21-ik napjânak delutân 3 orâja liatâridoul kituzetik es ah-hoz a venni szândekozok ezennel oly megjegyzessel hivatnak meg, hogy az erintet ingdsâgok ezen ârveresen, az 1881 evi LX. t. cz. 107. §-a ertelmeben a legtobbet igeronek becsâronaldl is elfognak adatni, a netalân elsobbsegi igeny-ok pedig felhivatnak, miszerint jogaikat az emlitett t. cz. lll.es 112. §-a alapjân ârverezes meg-mzdeseig ervenyesitseg.
Az elârverezendo ingdsâgok vete-âra az 1881 evi LX. t. cz. 108. §-â szerint fizetendo.
Kelt Brassdban 1888 ev Au-gusztus h6 9 n.
Borsos,
118	kir. birosâgi vegrehajto.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei“ â 5 cr. se potu cumpâra în utungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich.
Turnătoria şi fabrica de maşini a lui SCHLICK
Societate pe acţii în Budapesta.
Biuroulu centralu: VI. Waitznerring 57.—Despărţementulti pentru maşini agricole: VI. Aeussere Waitznerstr. 1696—1699.
MAŞINELE DE SErâATtJ
„TRIUMPH“
patentate ale Ini Schlick
Cea mai mare distincţiune:
Diploma de onore de aurii la concurenţa Internaţională de pluguri în Hatvas.
CSrJJ
Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schlick pentru 2 şi 3 brazde, Rayol. 2 premii dinteiu, Medalii de aurii şi încă alte trei dis-tincţiunT.
Pluguri originale pentru o bra dă ale lui Schilck- şi Vidats, pluguri pentru sapă şi mo* şoroie, Extirpatore etc.
PREŢURILE UELE RAI EFTINE.
Garnituri de treieraţii cu vaporii, Garni- ^ tur! de treierată cu vertejâ (Gopel).	M
Mori pentru curăţiţii, Mori pentru măci- M naţii, Maşină pentru preparare de nutreţu etc.
CATALOAGE LA CERERE GRATIS ŞI FRAACO. ^
Rugămti pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponuM mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primiţii (Jiaruld. nostru până acuma.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei11.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.