MictluN, Adniiistiatiun TiMisSa: BRAŞOVU, piaţa mare Hr 22. Scrisori nefrancate nu sa pri» mescti, Manusiiipe nu se retrimită! Birourile ie awucinn: Irafovfi, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescft în Vieaa: Budoi/Mosse, HaasensUin & VogUr (Otto Maas), Heinrich StehdUk, ĂJoi* Htrndl, M.îhtkes, A.Oppelik, J. Ban-ntbtrg; In Budapesta: A. V. Goli-btrptr, Anton Met ei, Eckstein Bemat; In Frankflirt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Stetner. Preţulă inserţiuniloră: oseriă garinon&ă pe o colină 6 or. si 80 or. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina ni-a o senă 10 cr. v. a. s6u 80 bani. „Gaseta* iese In fie-oare (ţi. imeite ptiu Anerro-OBrana Pe ună anu 12 fl., pe păse luni 6 fl., pe trei lttnî 2 fi. Pratn iomkia ii străUătaţs: Pe tmă and 40 franci, pe *M« luni 20 frânei, pe trei luni 10 franci. SeprenUmeră la t6te ofl-oiele poştale din întru pi din afară pi la dd. colectori. Aboiamentnlli patra Biaşm: laadministraţiune, piaţa mure Nr- 82, etagiufrt I.: pe unfi anii 10 fl., pe pese luni S fi., pe trei luni 2 fl. sO cr. Cu dusulă în casă: Pe unii ană 12 fl.. pe păse luni B-fl., pe trei luni 3 fl. tină esemplaru 5 cr. v. a. său 16 bani. At&tă abonamentele c&tă ei inserţiunile sunt a se plaţi înainte. Nr. 170. SraşovH, Mercurî 3 (15) Augustă 1888. BraşovQ, 2 Augustă st. v. 1888. Multu svonu s’a f&cutu din pricina telegramei, ce a adresat’o e-piscopulu Strossmayer la Kiev din incidentulu festivităţilor!! de acolo. S’au tălmăcitu şi restălmăcitu cuvintele dintr’însa şi -adversarii e-piscopului croatu declarară într’unu glasu, că a fostă scrisă într’unu spiritu panslavistu, ceea ce trebuia să se ia în nume de rău unui prelată austro-ungară. Se lăţise chiar faima că epis-copulă croată va fi citată la Viena spre a da semă de pasulă seu, der pana acuma acesta nu s’a adeverită şi nici nu e probabilă ca Strossmayer să fia trasă la răspundere după cum o dorescă mai alesă loile unguresc!. Episcopulă Strossmayer se află în momentele de faţă la cură în Rohitsch Sauerbrunn dincolo de Laita. Elă este încunjurată de ună mică stată-majoră de preoţi croaţi şi sloveni, cu cari vorbesce numai în limba croată. Intre a-ceştia se află şi canoniculă Racîki, preşedintele academiei sud-slavice. Se vede că în înţelegere şi la însărcinarea episcopului de Dia-covar numitulă canonică a făcută nisce declaraţiunl, avendă de scopă a lămuri cuprinsulă faimdsei depeşe. „N. W. Tagblattu publică aceste declaraţiunl, cari suntă interesante din mai multe puncte de vedere. Depeşa atribuită episcopului Strossmayer este — (fiee canoniculti Racîki — într’adevâră scrisă de elă, der sensaţiu-nea ce-a produs’o ea nu este nicidecum justificată. Nu pentru prima oră ple-d^ză Strossmayer în favorea unei apro-piărî de biserica ortodoxă, elfi a mai făcut’o acesta în multe scrisori pastorale ale lui. Decă liturghia slavă încă nu s’a încuviinţată Slavilorfi Austrcr-Ungariei, causa este a se căuta în constelaţiunea politică. Strossmayer recunosce că biserica ortodoxă are o misiune universală precum o are creştinismului în genere. Elfi nu se îndoesce că va veni odată tim-pulfi, deşi elfi nu’lfi va ajunge, când biserica catolică şi ortodoxă se vorfi împăca, cu totă şisma ce le desparte a^i. Victoria ce-o doresce elfi Rusiei în depeşă a fostă înţelesă numai în acelfi sensfi ideală ca misiunea universală a Rusiei. Politica orientală n’are de-a face nimicfi cu acesta. Strossmayer e din contră de părere că Austro-Ungaria şi Rusia potfi trăi forte bine una lângă alta. In ce priveşce pretinsa asuprire a ca-tolicilorfi în Rusia nu stau lucrurile aşa de râu. Nimeni nu este silită a trece la credinţa ortodoxă; Catolicii suntfi mai bine situaţi în Polonia rusescă decâtfi în Galiţia. Politica austro-ungară în Croaţia şi Balcani este după părerea lui Strossmayer falsă. Ruşii au vărsată sânge pentru ca să câştige Serbilorfi şi Bulga-rilorti libertatea, de aceea trebue să se recunoscă, că stăruinţa lorfi de a ave infiuinţâ asupra acestorfi poporă este îndreptăţită. A fostă o greşelă că nu s’a recunoscută pacea dela S. Stefano, căci în Macedonia suntfi mai mulţi Bulgari, ca în Ungaria Maghiari. O mare gre- şelă suntfi şi tendinţele de germanisare şi maghiarisare ce se ivescfi în Bosnia. De almintrelea Strossmayer s’a arătată fdrte mulţămitfi de sensaţiunea, ce a produs’o depeşa sa. Declaraţiunile aceste, ce le făcu preşedintele Academiei sud-slave la însărcinarea lui Strossmayer, ilustreză viu întrega atitudine a episcopului croatu pe te-remulu bisericescu nu mai puţinii ca pe celu politicu-naţionalu. Nu voimu să cercetamu decă acesta atitudine este corectă seu nu. Judecata despre acesta o lă-sămu în sarcina altora, pe cari afacerea îi intereseză mai de a-prbpe. Pentru noi este de interesă numai faptulu, după care episcopulă Strossmayer se presentă fără sfială înaintea lumei ca ună naţionalistă înfocată croată, din care causă îlă şi urăscă adversarii sei unguri aşa de multă, numindulă „agitatorii slavă“ şi „panslavistu.u Episcopulă Strossmayer este fără îndoiela unulă dintre cei mai distinşi prelaţi ai bisericei romano-catolice din monarchia nbstră şi de aceea merită o deosebită atenţiune, că după ale sale vederi, cineva p6te fi mare naţionalistă fără a înceta de a fi mare catolică, pe când alţii susţină din contră, că a fi mare naţionalistă însemnă a fi reu catolică. Se răspândise faima că episcopulă Strossmayer ar fi venită în conflictă cu curia papală şi că ar fi ameninţat’o chiar că va trece la confesiunea ortodoxă. Acesta înse nu s’a adeverită, şi nici acum nu credemă, că po-iltica curiei romane se va împe-dieca de telegrama de ocasiune a episcopului croată, deşi pdte nu va fi înţelesă cu întregulă ei cuprinsă. Resaltatele itboMiii vamali cu România. La o întrebare a camerii comerciale âi industriale din Braşovfi despre ven-4area mărfurilorft de aici pe piaţa Brăilei, a răspunsă consulatulfi c. r. de acolo ur-mătorele: „Pe când esista convenţia comercială, venerarea mărfurilorft de Braşovfi în Brăila şi în totă ţera era considerabilă. Dela aplicarea tarifului autonomii trecerea lorfi aici este cu totulfi neînsem-semnată şi anume: a) pentru că ele suntfi supuse la dări vamale enorme, prin ceea ce se fa-voriseză concurenţa străină; b) din causa scadenţelor!! lungi (termine de plată mai mari), ce le acordă concurenţii streini; c) pentru că mai multe articule de Braşovfi se fabrică chiar în România. In mărfuri de postovăriă concureză Italia, Germania şi Anglia, precum şi fa-bricele din ţeră. Postavulfi fabricaţii în Braşovfi se preferă totuşi din causa bunei sale calităţi şi de aceea se vinde pe lângă totfi preţulft său urcaţii. In cantităţi mai mici se importeză şi flanelft din Transilvania, der află în fabrica înfiinţată în Azuga celft mai aprigii concurenţii. Dimia pentru ună cunoscută n’are concurentă, fabrica din Azuga însă îşi Ai silinţa a-o imita şi de-i va succede acesta, atunci şi acestfi articolti va fi de-lăturatfi pentru Transilvania de pe pieţele. române. Mărfuri de f'unăriă, cu deosebire funii, căpestre, se fabrică cea mai mare parte aici de Români şi Saşi transilvăneni emigraţi. Numai părţi mici vinii din “Ungaria. Pânzttrîi vinii din Belgia şi Anglia, sfori din Germania. Cisme şi papuci ţărănescl de Transilvania, mărfuri de lemnil ordinare, ploscî, sticle etc. suntfi înlocuite cu totulfi prin fabricate interne. Strae din Transilvania se potfi încă plasa aici; s’a începută însă a se fabrica şi aici în ţeră.u Faţă cu acestă stare de lucruri, care nu se mai pote ascunde, se nasce întrebarea, ce remediu va lua guvemulfi un-guresefi pentru a împedeca ruina totală ce ameninţă poporaţiunea dela graniţă, care trăia pănă acum numai din comer-ciulft cu România? Cu câte o mică liferaţiă, ce se a-cordă industriaşilorfi şi comercianţilor!! ca din graţiă, mângăiându-i cu speranţa că în viitorii li se va face posibilă a primi şi comande mai mari, cari acum încă suntfi monopolisate de consorţiile jidovescl, nu mai merge. Nu cumva prevădfi guvernanţii şi în mijlocele de maghiarisare nisce antidote contra acestei stări de lucruri miserabile Vomă vede unde ne vorfi duce „pa-trioţiiu cu politica scurtă văc^tore economică şi naţională! Comercinlfi României cnţerile sireine in an. 1886. Direcţia generală a vămilorfi a publicată 4ilel© acestea tabloulil generală indicândil comerciulfi României cu ţările străine în anulă 1886, Lucrarea e importantă sub tote punctele de vedere şi de o utilitate cu atâttl mai mare, cu câtă toţi cei ce se intereseză de mişcarea nostră comercială, găsesefi în ea tote elementele de care au nevoe pentru a se orienta în studiile şi afacerile lorfi. Cunoscendfi interesulft ce presentă acestă lucrare pentru publiculft din ţeră şi din străinătate „Curierulfi Financiarftu dă trei tablouri care resumă întrega mişcare comercială din 1886, comparată cu aceea din anii 1888, 1884 şi 1885. Comerciulfi României în 1886 se ci-freză la importă cu fr. 296.497,862 er la exportă cu fr. 255.547,263, adică cu 40.950,099 franci în favbrea importului. In anulfi 1883 importulu a fostă de franci 359.907,178 exportulă de franci 220.650,279 şi diferenţa în favorea importului de fr. 139.246,899. In 1884, găsimft importulu la fr. 294.986,273, exportulă la 184.115,542 fr. şi diferenţa în favorea importului la fr. 110.870.731. In 1885, importulu acusă franci 268.539,150, exportulă 247.968,201 şi di-ferinţa în favorea importului numai 20.570,949 fr. Der fiindcă valorile în bani suntfi mai adesea problematice şi expuse vari-aţiunilorfi ce presintă preţurile care uneori suntfi mai mari alte-orf mai mici, toţi economiştii au că4utfi de acordă a lua de normă cantitatea in tone care este o basă certă şi imutabilă pentru a a statornici bine comerciulfi unei ţări. Astfelfi, lucrarea Direcţiunei Vămi-lorii ne arată că: în 1883 s’au importată 592.219 tonne şi s’a exportată 1.603.481, în 1884 s’a importată 575.386 tonne şi s’a exportată 1.323,783, în 4885 s’au importată 571.183 tonne şi s’au exportată 1.797,170, în 1886 în fine s’au importată 571.664 tonne şi s’a exportată 1.704,930. Diferinţa importului din anulfi 1886 în raportă cu 1883 este de 3.58°/0 mai mică, cu 1884 de 3.72% mai mică, pe când cu 1884 e mai mare cu 0.08%. Diferinţa exportului din 1886 este asemenea în raportă: cu 1888 de 6.82% mai mare, cu 1884 de 28.78% mai mare şi cu 1885 de 5.13% mai mică. Tra/nsitulă figureză în 1886 cu suma de fr. 6.450,986 representândil 49.438,477 kilograme, contra 2.267,243 franci şi 31.057,258 kilograme în 1883. Ţera cu care România are cele mai importante relaţiunl de importă şi exporti! continuă a fi şi îfr* anulă 1887 Austro-Ungaria. Din 296.497.362 lei la câtă se cifrează valorea importanţiuni-loră în România, Austro-Ungaria întră singură cu 93.518.187. Germania nu figureză de câtă cu 73.339.859 lei şi En-glitera cu 71.407.229 lei. Cu tote astea, pagube simţitore a suferită Austro-Ungaria în ultimii ani în comerţulă său de exportaţiune pentru România. Dela 1883, importulă produseloră Austro-ungare în România a mersă decrescendfi în modă simţitorii; în 1883 elă se cifra în ade-vărfi cu 159.972.506 lei; în 1884 a că-dutfi la 129.867.296, şi în 1886, cu punerea în aplicare a tarifului autonomă, importaţiunile din Austro-Ungaria s’au redusă la 93.518.187 lei. Scădere de a-prope 60 de mlione lei de care a profitată Germania mai întâi şi Englitera în a doua liniă. In acelaşil timpii însă, a suferită şi exportulă României pentru Austro-Ungaria. In anulfi 1883, acestfi exportă era de 71.478.385; în 1885 de 83.783.118 lei, şi în 1886, elfi căcfu de-odată la 34.677.718 lei, adică la mai puţină de jumătate. Represaliele luate de Austro-Ungaria în acelă ană şî-a produsă şi ele efectulă loră. In schimbă însă comerţulă României a căutată a’şl deschide alte debuşeurî şi a avută ună suc-cesă satisfăcătoră în aceste silinţe, căci în 1886, valdrea totală a exportului a fostă de 255.547.263 lei, adecă cu multă mai mare decâtă în anii anteriori şciută fiindă că în 1883 elfi se cifra cu 220.650 279 lei, în 1884 cu 184.115.542 şi în 1885 în 247.968.201 lei. Englitera, Belgia, Franci a şi Italia suntfi debuşeurile cătră care productele române au luată drumulil şi în care producătorii noştri ar resista a’şl mări considerabilă clientela. Exportulă pentru Englitera a atinsă în 1886 suma de lei 116.627.134 şi a întrecută cu 32.344.474 pe celfi din 1885 şi cu 56 milidne pe celfi din 1884. Articolul!! de producţiune austro-ungară, care a fostă mai crudă lovită în ultimii ani, este pielăria, curelăria, cismăria şi blănăria. In 1883,- impor-tamă de acestă felii de articole din Austro-Ungaria pentru suma de lei 29.081.806; de atunci importaţiunea a scădutil treptată la 23.431.940 în 1884, la 19.367.476 în 1885 şi la 13.767.325 în 1886, sub fcarifulă autonomă. In aceste articole nu găsimă nici unulă din statele Europene, care să fi. înlocuită la importulă în România pe Austro-Ungaria în aceeaşi însemnată pro-porţiune; sporii la importulă în România a pielei, cismăriei, blănăriei etc., găsimă pănă la concurenţa a 2 milione lei la Germania şi vre-o 700,000 lei la Englitera. Restulft e probabilă că s’a înlocuită cu produse care au începută a se fabrica în ţeră, mulţămită fabriceloră de pielăriă, curelăriă şi de cismăriă, ce s’a înfiinţată. Tabloulfi generală în ade-văril constată, că dela tote statele n’amă importată în 1886 piei, curelăriă, cismăriă etc. decâtfi pentru 23.236.182 lei, contra 35.003,678 în 1885. In articolulfi ţesăturilor!! şi industrie-lorfi derivate încă a suferită Austro-Ungaria; dela 43.420.691 lei în 1883 ea nu mai importa în România în 1886 decâtfi pentru 28.805.101 lei; de acostă scădere a profitată în parte Germania, ale cărei ţesături importate aci s’au ridicată dela 19.191.473 lei în 1883, la 28.324.643 în 1886; în ore-care proporţiă a beneficiată şi Belgia, carenl-a trimişii în 1886 pentru 1.245.290 contra 158.068 lei în 1883. Importulă de lemnăriă austro-ungară a căcfută şi elfi dela lei 15.671.666 Nr. 170 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. ' în 1883, la 9.589.287 în 1886; materiile Şi fabncaţiunile metalice flela 19.603.735 la 10.474.868; beuturile dela 2.018.347 la 279.270; sucurile vegetale şi medicamentele dela 2.222.646 la 1.036.907 lei, obiectele de curelăriă dela 2.039.110 la 861.841 lei. Aceste perderî pentru industriele austro-ungare la importulii loră în România nu potă fi atribuite în întregulti loră aplicării tarifului autonomii, din mo-mentulă ce decrescerea a începută dela 1883 şi a continuată la 1886, ană în care a luată proporţiunî şi mai însemnate. „Curier. Fin.“ SOIRILE PILEI. Diferenţele ce se iscaseră între co-misiunea de regulare a graniţeloru române ungare, s’a aplanată; în înţelegere reciprocă lucrările se voră reîncepe. Delegaţii s’au dusă la Predeală pentru a-şî continua lucrarea. Lucrările se voră fini acolo pote în 8—10 cjil6-* * * Eserciţiile de arme ale corpului 12 de armată se voră face în anulă acesta în 5, 6 şi 7 Septemvre în ţinutulă Târ-gulă Mureşului. La acestea voră lua parte tote divisiunile de trupe ale corpului. Plecarea gamisoneloră locale va începe deja în 15 1. c. * * * Familia Stânescu din Braşovă a suferita o grea lovitură prin perderea prea timpuriă a matronei sale, a domnei Ha-reti, soţia d-lui Tache Stânescu. Răposata a fostă o femeă de modelă cu sufletă nobilă, o mamă cu virtuţi frumose şi rare, bună, amabilă, milostivă şi cu frica lui Dumne4eu. Scirea despre mortea ei, întâmplată Luni dimin., a causată mare întristare nu numai în cercurile cunos-cuţiloră, ci şi între poporă, căci ea a fostă o adevărată ocrotitore a săraciloră Adresămă sincerile nostre condolenţe o-bidatei familii! * * * Camera comercială şi industrială din Cluşiu atrage atenţiunea celoră interesaţi asupra reducerii însemnate a fractului pentru transporturile de cereale dela staţiunile transilvane ale liniiloră ferate de stată la B-Pesta resp. la Yiena, publicată în „Yasuti es kozlekedesi Kbzlbny44 sub Nr. 1759 în Nr. 93—1888. Reducţi-unea este de 10% resp. 20% după cantitatea cerealeloră. * * * Au fostă denumiţi de vicenotarî regesc!: la judecătoria cercuală din Re-ghinulă săsescă Michailă La^aru, practicantă de dreptă dela aceaşl judecătoria şi la judecătoria din Ceica maghiară G-eorge Mmteanu, practicantă la judecătoria de cercă din Chezdi-Oşorheiu. * * * FOILETONUL ti „GAZ. TRANS.U Amintiri Sin pribegia Sapă 1818. de lONti GHICA. I. (Urmare.) îndată ce m’am instalată la otelă, cea dintâiu grijă mî-a fostă de a mă pre-senta generalului Aupick cu scrisorea ce aveam dela D-rulă Mandl, scrisore despre care ţî-am vorbită în epistola precedentă.2) 2) Scrisori. Ediţiune nouă, 1887, pag. 722. — Etă textulă scrisorei drului Mandl cătră generalulă Aupick (Textulă originală este francesă, noi îlă dămă în traducere românescă): Bucureşti, 14 Iunie 1848. D-le generalii! Trimisă de d-lă La-martine ca agentă confidenţială ală guvernului francesă, pentru a-i da seină e-sactă despre situaţiunea politică a Yala-chiei, am avută deja de mai multe ori ocasiunea de a adresa raporturi ministrului afaceriloră streine, în cari a trebuită să-i atragă atenţiunea mai alesă asupra puncteloră următore: In Cluşiu maltrata un cismară aşa de tare pe o fiică a sa mare, bătendu-o şi sugrumându-o, pănâ ce acesta îşi perdu simţirea. Numai cândă săriră vecinii îp-cetâ el cu barbara maltratare. Contra tatălui care o luase la sănătdsa, s’a făcut arătare la judecătoria. — O problemă ar ave kulturegyletulă, când ar stărui pentru îmblânclirea moravurilor, der elă se ocupă numai de maghiarisare. * * * După cum împărtăşesce „Truth/2, decedatulă împărată Fridefricu III a lăsată soţiei sale o moştenire de 150.000 punţi sterlingî în hârtii de stată englese, care sumă de bani după mortea ei să ’i să dea fiului său celui mai tenără. Moştenirea acesta stă sub îngrijirea reginei Angliei, a Regelui din Belgia şi a principelui de Sax-Coburg-Gotha. * * * Braşovenulă Peter Klos a fostă a-restată în 10 1. c. în apropiere de Elo-patak fiind bănuită de falsificătoru de monede. Soţii săi au putută scăpa cu fuga. Clişeulă aflată a fostă destinată pentru a se fabrica note de stată române. Intemplărî diferite. Barbari,srofi. La tribunalulă din Mi-troviţa de curândă a fostă trasă în judecată primarulă oraşului Petru Bogo-jevits pentru o faptă barbară. Anume: locuitorului Ştefană Filipovaez ’i s’au furată doi cai. De fapta acesta se bănuia laşa Milics, ună locuitoră din Kuz-min, care numai decâtă a fostă dusă în prinsorea comunală. Milics însă a negată totulă şi numai după o tortură ne-milosă a mărturisită, că caii furaţi s’ară afla în comuna Sidă la ună locuitoră de acolo cu numele Relics. Primarulă oraşului Petru Bogojevits grăbesce numai decâtă cu câţiva poliţişti la Sidă, unde a aflată însă că Relics este ună bătrână orbă şi neputinciosă, care nu şcie nimic despre furtulă amintită. In cealaltă cji dimineţa Milics a fostă găsită mortă în prinsorea comunală. Medicii au constatată, că ’i suntă rupte treispre4ece coste în urma îmboldituriloră primite. Poliţiştii au mărturisită, că Bogojevics cu mâna lui propriă l’a legată pe Milics de-mândându-le să-lă spân4ure de mâni. Dup’acesta primarulă i-a trimisă afară şi elă însuşi a continuată tortura pănă când nefericitulă a murită. Mai suntă bănuiţi încă şi alţi doi poliţişti. Din pricina acesta pertractarea s’a amânată pănă când se voră lua la interogatoriu şi ceşti doi din urmă. Din Bucovina. De pe malulu Prutului. Multă stimate Domnule Redactoră! In corespondenţa nostră din 13 (25) La întrebarea mea, decă putemă să vădă pe generalulă, vestitulă Nicolă, por-tarulă ambasadei, ml-a răspunsă că generalulă era stabilită la Terapia, în pala-tulă de veră, şi că nu venea la Pera decâtă odată pe săptămână, în 4^e^e când sosea vaporulă mesageriilor dela Marsilia; er decă aveamă vr’o afacere urgentă, puteamă să mă adreseză la vi-comtele de Reculot întaiulă secretară. Valachia şi Moldova suntă actualmente provincii rusescl. Totă partea inteligentă a ţărei se revoltă în contra unei asemenea administraţiunî; suntă gata a face o revoluţia; s’ar pute conta chiar la ună succesă fericită, decă ameninţările unei intervenţiunl rusescl n’ar fi puse în vedere în fiă-care momentă. Prinţulă regentă însu-şl 4ice, că este înclinată la reforme, der e împedecată de Rusia. Partida naţională a ţerei a hotă-rîtă deci a trimite ună agentă confidenţială, pe d-lă Ioană Ghica, la Constan-tinopolă spre a se înţelege cu cabinetul turcescă. Elă speră a întâmpina din partea d-vostră, d-le generală, totă spri-jinulă morală, ce ’ilă veţi pute da. Am prevenită deja pe d-lă Lamartine înainte cu câteva (file de viitorea călătoria a acestui delegată şi e posibilă, că în-tr’una din depeşile viitore, ce le veţi Maiu 1888, Nr. 106 ală preţuitei „Gazete44 amă fostă promisă de a mai reveni asupra chestiei institutului tipografică archiepiscopescă din Cernăuţi. Amă cam întâr4iată cu trimeterea acestei corespondenţe, voindă a observa cam ce impresia au făcută asupra celoră interesaţi ş. a. asupra administraţiunei corespondenţele premergătore. Cu durere însă vomă constata aice, cumcă unii dintre omenii noştri, cari au ore-şl-care putere în mâni, pe cari sdrtea fatală a poporului română bucovineană iau ridicată la ranguri înalte, dmenii aceştia suntă atâtă de mocârliţî în prejudiţii, atâtă de nepăsători faţă de opiniunea publică, atâtă de orbiţi de vanitate în-câtă adevăruîă şi dreptatea nu mai străbate nici la inimile nici la consciinţa loră. Tristă der adeveratu. Să trecemă' însă la obiectă. Amă 4isă în rândulă trecută, cumcă la înte-meiarea institutului tipografică s’a alesă o administraţiă provisoriă cu îndatorirea de-a aduna sumele subscrise de fundatori şi de a conchema o adunare a mem-briloră spre a se consulta asupra chestiei înfiinţării institutului, etc. Aici tre-bue să observămă, cumcă precâtă scimă o adunare a membriloră donatori nu s’a conchemată de felă, deci administraţiunea n’a fostă alesă de vre-o adunare a membriloră fundatori, şi cumcă noi nici as-tă(il nu scimă, dela cine îşi are dom-nulă administratoră mandatulă, de care se ţine morţişă de şese ani. Destulă că administraţiunea n’a putută avea alte drepturi decâtă de a încassa banii sub-scrişl de pe la fundatori şi de a conchema adunarea acestora, şi dreptulă cesteidin urmă era de a se’nţelege asupra modului înfiinţării institutului. Cu privire la partea întâia, administraţiunea şl-a împlinita datoria, câtă despre celelalte nici vorbă. — Administraţiunea după ce a incassată de pe la fundatori suma de 12,000 de fl., fără să mai întrebe de cineva, a cumpărată dela ună polonă scăpătată o tipografia cu 10.000 fl., a in-stalat’o în reşedinţa archiepiscopiei, a încredinţată conducerea ei fostului proprietară cu salarulă de 1000 fl. pe ană, locuinţă, luminată, încă^ită etc. etc. şi a pusă stabilimentulă în activitate. Apoi ca administratorulă să nu ostenescă în-zadară şl-a destinată pentru sine ună salară anuală de 400 fl.. eră pentru a’şl mai uşura sarcina administraţiunei a obligată pre ună funcţionară din consis-toră cu purtarea socoteleloră institutului denumindulă contabilă cu salară de 200 fl. pe ană. La aparenţă ar 4i°e cine-va, cumcă cu tote că s’a disconsiderată dreptulă fundătoriloră, trebile s’au făcută de minune. S’a înfiinţată ună stabilimentă cum s’ar 4ic0> cu bani gata, în locuinţă Profitândă de aceste indicaţiunl, am intrată în cancelaria, ca să iau sfată de la secretară, cum să facă ca să potă vedea pe ambasadoră câtă mai neîntâr-4iată. Yicomtele de Reculot era tipulă a-devăratului gentilom francesă; tenără, plină de amenitate, de scola aceloră cari (jică: Soyons citoyens, mais disons nous Monsieur*) Miberală atâtă prin credinţele sale proprii, câtă şi prin tradiţiunile familiei căreia aparţine : nepotă ală generalului Lafayette, şi vără cu Ferdinand primi dela Parisă, va fi vorbă de acesta. Numai că, cum era decisă mai nainte, ca să fiă delegată Ştefană Golescu, eu i-am împărtăşită acestă nume. Speră, d-le generală, că speranţele patrioţiloră Yalachl nu voră fi zădărnicite, şi că nesuficiinţa recomandaţiunei mele nu va micşora întru ni mică spriji-nulă morală, pe care politica republicei vă va permite de a-lă da delegatului d-lui Ghica. Primiţi, vă rogă, d-lă meu espresi-unea stimei mele celei mai înalte. Ală D-vdstră prea supusă servitoră Dr. Louis Mandl.“ *) Să fimă cetăţeni, der să ne 4icemi „Domnule". propriă, lucreză bine, aduce folose culturale şi materiale, trebile mergă muşama. „Suflete, ce mai doresel!44 — „Bine ar fi dac’ar fi,44 4i°e Românulă. Trebile însă mergă atâtă de rău, că astă4l, fără privire la cele espuse în corespondenţa nostră din Nr. 106 ală „ Gazetei,u stabilimentulă acesta, care ar fi să ne aducă folose spirituale, morale şi chiar materiale, lucre4ă astă4l numai în deficite. Causa? Sufletulă institutului este conducătorulă ei. Elă, Polonulă, este stăpânulă institutului, er administraţiunea care ar ave să privighieze stabilimentulă, nici nu vre să scie de nelegiuirile ce se comită în elă. Conducătorulă primesce lucrulă, vinde, pro cureză, comandează cele necesare, încasează bani după placă, er conto se trece în cărţile de contabilitate ale institutului după o hărtiuţă scrisă de conducătoră în decursulă săptămânei. Apoi cu privire la lucrările tipografice, ele după cum amă amintită deja, suntă totdeauna contrare scopurilor şi intereseloră nostre naţionale şi culturale, ba chiar duşmănose. Esemplu: Unica foe română în Bucovina „Revista politică“ s’a tipărită ună timpă îndelungată în acestă tipografiă. Cum a începută însă a demasca pe ici pe colea pe atotputernicii noştri din cleră, îndată-ce a începută a spune unuia seu altuia dintre omenii noştri înbuibaţl de vanitate adevăruîă, au căutată patrioţii din consistoriu a-o depărta din tipografia episcopescă, cre4endă, că cu chipulă acesta o voră nimici-o, fiind-că începuse a-i gena pe D-loră. — Der cu tote a-ceste vRevistau esistă şi vrendă D-4eu va esista; tristă este însă, că avemă tipografiă aşa numită română şi unica foe rom. din ţeră este necesitată, spre a pute spune şi susţine adevăruîă, să se tipă-rescă în tipografiă străină suferindă forte multe greutăţi, eră în tipografia nostră episcopală se tipărescă nisce pamflete jidovesc!, care-’şi bată jocă de noi. Nu putemă trece cu vederea ună lucru forte odiosă şi pentru noi neesplica-bilă. In reşedinţa metropolitană tote a-facerile economice suntă pe mâna Poloni-loră. Grădinarulă reşedinţei cu totă personalulă necesară este polonă; bucătăria seminară-clericală pe mâna unui Polonă; servitorii reşedinţei în cea mai mare parte străini, aceştia cunoscendă t6te afacerile şi intrigele curţii ne săpau şi ne subminau, fără pică de reservă. Eră de când s’a încuibată în reşedinţă conducătoriulă tipografiei, e lucru ne mai au4ită. Acesta nu e numai câtă condu-câtoriulă tipografiei, elă este totodată conducătoriulă Poloniloră din reşedinţă şi o unealtă secretă a societăţii polone şi a iesuiţiloră din localitate. La densulă din mai întâiu ştafetele despre afacerile secrete ale consistoriului şi ale palatului de Lasteyrie, făcea parte din grupulă republicană în capulă căruia erau Arago, Garnier Pages şi Camot. Cu venirea Republicei din 1848, fusese numită prim secretară la ambasada din Constantino-polă în loculă ducelui de Beaufremont, de o dată cu numirea generalului Aupick în loculă baronului de Bourqueney. Nu eramă de 4©ce minute la vorbă, când întrâ d. Cor, primulă dragomană, vechiu cunoscută ală meu dela Parisă. Acesta, după schimbarea a câtorva cuvinte de politeţă, mă întrebă decă cu-nosceam pe Ştefană Golescu şi de eram în bune relaţii cu dânsulă, spuindu-ml că, după conţinutulă unei depeşe a lui Lamartine, atunci ministrul trebilor din afară, ara asceptată de ambasadoră. I-am esplicată că împrejurări independente de voinţa sa oprină pe Ştefană Golescu de a călători, misiunea cu care era să fiă însărcinată îmi fusese încredinţată mie. Eşindă dela ambasadă, am intrată cu dragomanulă Coră în casă la socru-său, la bancherulă Jacques Alleon, unde am găsită pe ună altă vechiu cunoscută, pe polonezulă Czaika Czaikowski, agentul principelui Adam Csartoryski, pe care ■flr. 170 şi dela densula pleacă aceste imediată oătră arsenalulfi destinată. Şi ca tote afacerile si noutăţile ce le află în reşedinţă să nu se învechească, are condu-cfitoriulă tipografiei şi ună telefonă la disposiţiă, care se plătesce totă din veniturile tipografiei. — Pe lângă aceştia mai avemă şi de ai noştri, caii sub masca de a fi Români, nu numai că ne împiedică pretutindenea, der suntă în stare chiar a ne vinde la străini, cu orl-ce preţă, sciindă că prin acesta şi-ar ajunge scopurile mârşave şi egoiste. — La rendulă său vomă căuta de a-i demasca şi pe ei, ca să vadă lumea , care şi cum au lucrată în viia Domnului. Să mai amintimă şi acesta, că sub indolenţa şi fatalismulă celoră din con-sistoriu obrăsnicia personalului străină din reşedinţă a ajunsă atâtă de departe, încâtă astăcpf resună prin coridorele reşedinţei cuvintele de mulţămire şi. recu-noscinţă: „stinkende Walachen“ şi rfast jeder schăbige Walach hat hier zu hefehlenu etc. etc. — Ore de ce nu caută omenii noştri la străinii de aici? Aceştia au o mulţime de institute de totă feliulă, s’a v64ută însă vre-odată să ajungă vre-ună Română de a ocupa ună postă pe la denşii? Numai noi suntemă atâtă de slabi de caracteră, de ne potrivimă la linguşirile cele pline de veninu ale strâmiloru, cari după ce ne-au desbrăcată de tote, ne dau în urmă chiar cu piciorulă. In fine, ca să nu se (jicâ, că administraţiunea nu cugetă la binele comună, vomă a-minti aci, cumcă în timpulă din urmă s’au trimisă din partea ei provocări că-tră acei fundatori, cari încă n’au solvită deplină sumele subscrise. ; Administraţiunea însă se vede, că pre ocupată de interesele institu-şi ale consistoriului a uitată său l’a avută timpă să cugete cumcă cei cari sa sistată cu plătirea rateloră au avută jsause forte vajnice de-a o face acesta li au cunoscută pe ce terenă lucră tipografia şi au aflată de bine a ascepta nai întâiu regularea ei. O mirare însă «e cuprinde, cum de domnii fundatori .iau amintită nimica pănă acuma pe la |ţnfmnţele pastorale în chestia aceasta, la cumva frica s’au încrederea nemăr-jinită faţă de administraţiune le-a im-|^nsă reserva observată pănă acuma? Astfelă mergă trebile în decursă de | ani şi fundatorii, cărora li s’a promisă W(Jî şi uscate la înfiinţarea institutului întrebă: că acesta a fostă scopulă ||pntru care li s’au scosă 12,000 fi. din erea loră privată? Unde ne suntă fade, mde scopulu şi unde ne este sacri-ce l’amu depusă la temelia acestui itutu?? Suntemă deci forte curioşi cam pe m va fi amabila administraţiune în \\h conchema adunarea cuvenită şi I ---------- W. Jfocurescenii mai târcjiu, pe la anulă jJ855, l’au cunoscută sub numele de Sa-d^k-Paşa. ?! După o lungă convorbire cu aceşti dpi vechi amici, Coră ml-a oferită să-lă lltov&răşescă la Terapia ca să mă pre-Şlte îndată ambasadorului. Generalulă Aupick ml-a făcută o ică espunere, cam idilică, despre senti-i pacinice de cari era animată ivemultl Republicei şi despre sprijinulă potă aştepta dela Republica francesă te naţionalităţile cari aspiră la o vieţă litioă; ml-a (jisă, că se simţea fericită putea declara susă şi tare, că a găsită guvemulă pe lângă care era acredi-sentimentele cele mai generos© şi ţiunile cele mai bine-voitore pentru ipolaţiunile creştine ale imperiului oto-ji&nă, asigurându-mă, că puteamă compta |e cohcursulă şi pe sprijinulă Porţei pen-isbenda misiunei mele. M’a sfătuită să vădă câtă mai cu-£fnidti pe Rifaat Paşa, ministrulă aface-morfi streine, prevestindu-mă totodată li orice i-aşă destăinui, avea să fiă sciută ili&r de a doua şi că oraşulă era în mare fer-bere. A doua (fi la ambasada englesă la Terapia, Alisonă, secretarulă orientală, îmi remite ună plică; agentulă diplomatică englesă din Bucurescî, Colquhoun, îmi făcea cunoscută arestările operate în Bucurescî. Pliculfi conţine şi o scrisore dela Nicolae Golescu, care mă însciinţa că se *afla ascunsă la locă sigură şi că mai mulţi din amicii noştri, între cari îmi cita pe Ştefană Golescu, pe A. G. Golescu şi pe Eliadă, pornise la Islasă, unde se afla maiorulă Telia şi căpita-nulă Pleşoianu cu două compănii. De aci încolo soirile, deşi târcfii, de câte 4ece şi cincl-spre-4ece dâr se urmau lanţă unele după altele, regulată după repe4iciunea evenimenteloră. In 4iua următore, însărcinatulă de afaceri ală Belgiei, d-lă Kerkow, venindă 1888. 4ile dela data de astă(fi nu voră veni să se predea de bună voiă, ei voră per-de protecţia legiloră şi orf-cui va fi permisă să’i împusce seu să’i ucidă în orice chipă, fără să aibă vre-o răspundere pentru acesta. Numărulă haiduciloră s’a înmulţită mai alesă în anii 1887—88. In timpulă urmăririi au fostă împuşcaţi pănă acum 8 haiduci. La Ujitza este ună cimitiră anume pentru haiducii împuşcaţi în luptă. Şi acum mai suntă mulţi haiduci prin Serbia occidentală, avându’şl complicii şi gazdele loră. ULTIME SCIRl. Su anunţă din Belgradă că generalulă Ignatiev totă cu ocasiunea festivită-ţiloră din Kiev a deschisă Serbiloru perspectiva unui mare viitoru 4icândă că ei au mai multă dreptă ca ori şi care po-poră de-a fi independenţi; de aceea con-gresulă de Berlină n’a concesă decâtă ocupaţiunea temporală a Bosniei şi Her-ţegovinei de cătră Austro-Ungaria. Ţa-rulă nu va suferi nicî-odată ca Austria să anecteze aceste ţări, dincontră şi o-cupaţiunea de adl, va ave ună sfîrşită într’ună timpă nu pre îndepărtată. Cursulft pieţei BraşoTU din 11 Augustâ st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.70 Vend. 8.74 Argintii românescU Napoleon-d’orî . . Lire turcescl . . Imperiali .... Gălbui! Scris. fonc. „Albina^/o » r> n 5«/0 Ruble rusescl . . . DiscontulU . . . . K 8.68 1' 8.70 n 9.88 n 9.92 n 11.20 n 11.24 V 10.20 V 10.24 Vf 5.88 n 5.91 n 10L.— n —.— n 98.— n 98.50 n «Vi 117.- „ —8% pe ană. 118| Cursulă la bursa de Viena din 13 Augustă st. n. 1888. Renta de aură 4°/0 ....... Renta de hârtiă 5 °/0............. Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (8-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare.............. Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . . Bonuri cu cl. de sortare.......... Bonuri rurale transilvane......... Bonuri croato-slavone............. Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă..................... Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghednmlui..................... Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriacă........... LosurI din 1860 ................. Acţiunile băncei austro-tingare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr . . Galbeni împărătesc! .............. Napoleon-d’orI ................... Mărci 100 împ. germane............ Londra 10 Livres sterljnge .... 105.65 91.40 150.— 98.60 114.— 105.— 104.70 ‘ 104.80 104.50 104.30 104.— 99.50 ' 131.50 125.— 82.05 82.85 111.70 ! 138.60 870.— 309.— 318.10 5.81 9.77 60.171/, 123.40 Editorii şi Redactorii responsabilii: Or. Aurel Mureşianu. dela o visită ce făcuse ambasadorului rusescti, îmi spune, că acolo logof&tulii, Nicolae Aristarchi povestea în detaliu arestările făcute în Bucurescî în 4iu& de 7 (19) Iunie şi atentatulii din 8 (20) Iunie în contra vieţii lui Yodă Bibescu. Nu trece o săptămână după aceea şi Emin Efendi mă însciinţâză, că Aristarchi adusese la Pârtă unii plicii adresata mie, trimisa prin lipcanfi ala Postelniciei, (curiera de cabineta) din Bu-resol, car© trăgânda după obiceiu la cancelaria românescă la Fanara, hârtiile ce conţine că4use în mâna lui Aristarc hi din ala cărora cuprinsa resulta, că gu-vemula lui Bibescu încetase şi că se aştepta în Bucurescî sosirea guvernului pro-visoriu proclamata la Islasfi. Logofătula Aristarchi ceruse lui Rifaat Paşa, ca eu să fiu arestata. Făcânda eu cunoscută lui Riza Paşa acestă împrejurare, a trimisa îndată pe secretarulfi său la Rifaat Paşa de i-a ceruta acele hârtii pe cari mi le-a trimisa la otelula unde locuiamfi, însciinţându-mă că nu avâmfi să mă tema de nimica. (Va urma.) 0 Nr. 170 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. CONCURSU. No. 399—1888. PROVOCARE. ImpKnindu-se trei luni dela terminulti ficsată pentru solvirea ratei a treia a preţului acţiunelorii subscrise la institutul!! nostru de credită şi economii „Bistriţiana^, aşa der subscrisa direcţiune în şedinţa sa ţinută la 8 a lunei curente — cu provocare la § 9 din statute — a condusă la No. 390—1888 Kt. B. incassarea încă aloră 20% din capitalulă acţionară. In sensulă acestui condusă aşa der fiăcare Domuă acţionară este rugată ca multă pănă la 15 Septemvre 1888 sg binevoiască a solvi la cassa institutului nostru în Bistriţa după fiăcare acţiă subscrisă de densulă încă câte 20%, va se £ică 20 fl. de acţiă. La solvjrl după acestă termină se voră calcula şi interese de întârdiere conf. § 12 ală statuteloră. Se lasă de alta în voia fiecărui acţiunară a solvi întregă preţulă acţieloră şi deodată, pentru care casă voră primi la timpulă său şi dividenda după în-trega sumă solvită. In urma aceea Domnii acţionari, cari suntă în restanţă încă şi cu sume din ratele precedente, suntă din nou recercaţl a-şl achita câtă mai curendă restanţele, căci la din contră subscrisa direcţiune va fi necesitată a procede contra dânşiloră conf. § 12 din statute. Din şedinţa direcţiunii institutului de credită şi economii „BISTRIŢI ANAa ţinută la 8 Augustă 1888. Gavrilă, Mânu m. p. 117 directorii esecutivă. A visii d-loru abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponuld mandatului postalu şi numerii de pe fâşia sub care au primitu (Jiarulti nostru până acuma. Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiască a scrie adresa lămuritu şi să arate şi posta ultimă. Devenindu vacantu postulu învăţătorescă la scola elementară confes. gr. cath. din Biştriţa, cu o soluţiune anuală de 800 fl. v. a. solvinde în rate lunare din cassa alodială, şi cuartiră bună în edificiulii scdlei, pentru ocuparea acestui postii se escrie concursă pănă în 81 Augustă a. c. st. n. Doritorii concurenţi de a bobendi acestă postii au a produce următdrele documente: t 1. Atestată de dotezâ. 2. Atestată despre cualificaţiunea loră învăţătorescă în sensulă legei şcolare. 8. Atestată despre ocupaţiunea de pănă acuma, precum şi despre purtarea morală. Concursele instruite în modulă arătată suntă a se trămite pănă în 31 Augustă a. c. st. n. la subscrisulă. Bistriţa, la 10 Aug. n. 1888. Alesandru Silasi, 116 « presidele sen. scol. Sosirea si plecarea trenorilorn si postelorn ia Brasoi I. Plecarea trenuriloru: I. Dela Braşovd la Pesta: Trenulii de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. Trenul!! mixtil Nr. 315: 4 6re 10 minute dimineţa. 2. Dela BraşovD la Bucurase!: Trenul!! accelerat!! Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trenul!! mixt!! Nr. 318: 1 oră 55 minute după amec}!. Se deschide abonamentu pre anulu 1888 la AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunl.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—3 c61e cu ilustraţiunl frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteza cestiunî literare şi Scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indiviejiloră din familiă o petrecere nobila şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. preotulG romAnG. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunl. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 27a— 3V2 cble; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunl, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirl cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţil primescu gratisu totu ală patralea esemplarfi. Numeri «le probă se trimită gratisu ©ri-cui cere. UT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvăr.—Transilvania. "Ui Toţii de aci se mai potti procura şi următdrele cărţi din editura propriă: Apologie. DiscusiunI filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiatâ de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste .26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avândă şi o notiţă istorică la fiă-care sârbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulfl. Novelă originală de EmiKa Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealuld perdutu. Novelă originală de PauKna , C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Gpera unui omtf de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulfl pierdutu de PauKna C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreand craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tauco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouvâ. Preţulă 10 cr. Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, trgţducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Iflgenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Iflgenia în Tauria. Tragedia înr5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantulu. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Xotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere pubKcă ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulii dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei; de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, UE, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industria, Comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământului intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandialî), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învâ-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsâudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune pubKcă cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Par^ tea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trrfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţT de rugăciuni: Mărgăritarul^ sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Micuţă mărgăritarfi sufletescQ. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă ulmi esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele^ Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior. ; 100=5 fl. Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-