'btttttint, iUBliiiuaUius Tipografia: 8P.AŞ0VU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nelranoate na se pri-Baeseft, Mannsînp e nu se re-trimi.a! Birourile de anuuciun: Craţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescii în Vlena: Hudolf liosse, Haasenstem A Yogler [Oiţe Xcuu), Heinrich Rchalek, Alois Rerndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-Htkerg; în Budapesta: A. V. Qold-kerger. Anton Metei, Eckstein Bemat; înFrankfPrt: O.L.Daube; înHam-burg: A. SUiner. Preţulă inserţiuniloru: oseriA g&nnondâ pe o colină 6 cr. $i 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoiălă. Reclame pe pagina IU-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani. „Galeta" iese în fie-eare di. Abonamente pentru Anstro-Unpria Pe unii anu 12 fi., pe şise luai 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România si străinătate: Pe unii anu 40 iîancl, pesăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tite ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentru Braşov!: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagium I.: pe unii and 10 fl., pe săse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. KO cr. Cu du sulă în casă: Pe unii ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani. Atâtă abonamentele cfttă şi in8erţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 169. Eraşovt, Luni, Marţi 2 (14) Augustt 1888. Braşovfi, 1' Augustă st. v. 1888. La festivităţile din Kiev a luaţii parte şi unu raportorii ungurii, corespondentulu 4^arel°r^ „Nemzet44 şi „Peşti Naplo.44 încă cu multu înainte de a se face aniversarea introducerii creştinismului în Rusia, cjiarele unguresc! nu vorbiau decâtu de marea serbătore a „panslaviştilorti,44 cari aveau se se întrunescă la Kiev. Era naturală prin urmare ca me-moratulu raportorii unguru se se intereseze a cundsce mai de a-prope pe căpetenia acestora „pan-slaviştl,44 pe faimosulă generală Ignatiev. Elă se hotărî se visiteze pe Ge-nerală şi merse în locuinţa lui. Aici — istorisesce elă — a fostă introdusă fără de nici o dificultate. I-a trimisă generalului „cartea lui de visită ungurescă44 şi generalulă Ignatiev, nu numai că nu s’a spă-riată, der l’a invitată îndată „să poftescă.44 Raportorulă ungură presentân-du-se generalului rusă şî-o fi gândită, că deşi acesta a înţelesă din „cartealui de visită ungurescă44, că ce voia, e totuşi greu a pretinde dela căpetenia panslaviştiloră se şi converseze unguresce. De aceea a preferită mai bine a i se adresa în limba lui rusescă, pe care o cunoscea. Generalulă Ignatiev surprinsă în modă plăcută de limbagiulă corectă rusescă ală raportorului ungură, l’a întrebată îndată unde a învăţată aşa de bine rusesce.—-„Am învăţată acestă limbă,44 răspunse raportorulă, „pentru că ve-nereză pe scriitorii ruşi şi îi ce-tescă cu plăcere şi diligentă.44 „Vedeţi44, c|ise generalulă suri-4endă, „precum p6te cuiva să i placa literatura rusescă, decă o cunosce odată, tocmai aşă p6te si câştige simpatiă şi pentru Ruşi, decă le face cunoscinţa mai de aprope.44 După ce mai adause generalulă, ca Ruşii nu suntă Omeni răi şi nici pe departe aşa cum îi descriu duşmanii loră, c[ise că elu iubesce pe Maghiari, pe cari îi cunăsce bine dela 1849, când a , fostă şi elă cu armata rusescă în Ungaria. Urmară câteva complimente la adresa Maghiariloră, pentru car! mulţumi raportorulă unguru. Apoi întrebă generalulă, că ore din ce causă Maghiarii suntă aşa de înverşunaţi asupra Ruşiloră şi se portă mereu cu idea de revanşă? Nu-i destulă că Ruşii recunoscă, că intervenţia loră la 1848 a fost o greşelă? „De revanşă nu p6te fi vorba44 răspunse raportorulă, „der e naturală că în Ungaria nu se pote uita aşa de uşoră (ţiua dela Şiria (Vi-lagos)... decă Ungurii semtă antipatia faţa cu Rusia, acesta este mai multă ană sentimentă pasivă: elă însemnă apărarea în contra panslavismului44. „De unde a’ţî mai şi luată cu-ventulă „panslavismu?44 întrebă % generalulă Ignatiev. Corespon-dentulă a fostă aşa de surprinsă de acestă întrebare, încâtă n’a sciută ce să răspundă iute. „Vă asigură, Escelenţă,“ <ţise elu în urmă, „că noi n’amă inventată a-cestă cuventă, noi înţelegemă sub elă nisuinţele panslavistice.“ „Car! suntă aceste nisuinţe?44 replică generalulă. „Şi de ce tre-bue să vă apăraţi în contra loră ? Noi Ruşii nu 'voimă să cucerimă, nu voimă să purtămă răsboiu pentru Slavi, nu voimă să lucrămă cu baionetele, ci cu armele cultu-rei; din partea nostră naţiunea ungară prite se trăescă în pace, noi n’avemă lipsă de străini, sun-temă şi aşa destulă dn numeroşi. De ce ve e frică der de noi? ori doră puteţi să păgubiţi ceva, decă naţionalităţile slave vor întră cu noi în unitate culturală şi atunci când suntă supuşii unui stată străină ?u Raportorulă ungară nu ne mai spune, ce a răspunsă la aceste întrebări, der presupuindă că naraţiunea lui este adevărată, ne pn-temă închipui, că ’lă voră fi cuprinsă fiori de iubirea, ce o nu-tresce generalulă Ignatiew pentru Unguri, când îşi va fi înfăţişată legătura de unitate culturală a Slovacii ora, Croaţiloră, Sărbiloră şi Ruteniloră cu Ruşii. Amabilitatea cu care s’a purtată generalulă Ignatiew faţă cu raportorulă ungură este uşoră de esplicată, căci aşa cerea buna cuviinţă cătră Ospele din monarebiâ vecină. Mai sinceră şi mai lămurită a vorbită însă generalulă în discursulă, ce l’a ţinută la ban-chetulă oficială în Kiev la 27 Iulie trecută. Este semnificativă, că publicarea acestui discursă a fostă suprimată. Foile din Kiev au adusă numai estrase dintr’însulă şi împrejurarea, că însuşi organulă cancelariei russe, „Nord“ din Bruxella, vine şi desavueză acelă discursă, (ţicendă că nu esprimă vederile guvernului şi constatândă, că Ţa_ rulă a dojenită pe Ignatiev pen. tru că l’a rostită, dovedesce destulă de viu, că n’a fostă dictată de iubirea cătră Austro-Ungaria şi ocârmuitorii ei. După cum află „Coresp. polit.44 din Odessa generalulă Ignatiev a constatată în discursulă din vorbă, că consciinţa naţională a popdre-loră slave din străinătate a începută se se deştepte şi că cu a-cesta împreună cresce şi consciinţa solidarităţii derassă a loră cu marele poporă rusescă. De aici se nasce nisuinţa de a se apropria de Rusia, cu a căroră interese politice şi materiale mergă paralelă şi acele ale popdreloru slave din afară. N’au făcută bine der cei ebiemaţî în Rusia decă din con-sideraţiunl, de bună vecinătate cu Austro-Ungaria n’au întreprinsă totă, ce pute promova acestă mişcare. Nici că suntă de lipsă aceste consideraţiunî ce le-a avută gu-vernulă rusescă cu ocasia festivi-tăţiloră din Kiev, deorece Austro- Ungaria şi aşa nn va cuteza niciodată, de-a provoca pe Ruşi. Aşa, se <|ice5 a vorbită generalulă Ignatiev la banchetă. De ce s’ară teme der Ungurii de Roşi când Ignatiev pare a’şî lua ca modelă chiar nisuinţele loră de maghiarisare ? 0 mtempmare MtagletiM . Scimă, că peste puţine se va întruni în Braşovă adunarea generală a Kulturegyletului din Ardeală. T6te reuniunile din locă au fostă învitate se ia parte la acostă serbare. Reuniunile săsesc!, şi precum ni se comunică, şi reuniunile românesc! din Braşovă au refusată invitarea, neputându consemţi cu nisuinţele tendenţidse şi periculbse kulturegyletiste. Eată cum întâmpină ună corespondentă braşoveană ală 4ia_ rului „Sieb. d. Tagblattu dela 10 Augustă viitărea adunare a Kulturegyletului : Braşovă, 6 Augustă. Kulturegyletulă ungurescă va visită preste câteva cjil© oraşulă nostru. Ba mai multă încă, îşi va ţine aci adunarea generală din anulă acesta. Reuniunile să-sescl din Braşovă, — şi nicî una din ele nu e politică—au refusată în cea mai deplină conformitate, fără a se fi. înţelesă mai dinainte să ia parte la serbările Kulturegyletiste. Fiind provocate însă la acesta, au -trebuită să respundă şi ele au răspunsă bărbătesce. De n’ar fi fostă provocate, ar fi tăcută şi tocmai acesta ar fi fostă regretabilă de orece ar fi dată locă presupunerei, că în cercurile nostre suntemă aplecaţi a consemţi şi a conlucra tacite. Der noi nu voimă să conlucrămă cu Kulturegyletulă. Cunoscemă bine acestă reuniune — nu numai din pro-gramulă ei, ci mai multă încă din faptele ei. Vestigia terrent! Preste totă, unde ea şl-a desvoltată activitatea sa a conturbată pacea. Bă nu lăsămă pănă va fi prea târdiu. Cu acelă principiu stă şi căde reuniunea. Ţera nu-i va mul-ţămi ei esistenţa. Noi însă nu voimă să contribuimă la subsistinţa acelei reuniuni cu nimică, nici măcară cu aceea, ca printr’o tăcere făţarnică să-i aprobămă tendinţele. Decă amă tăcă, ar ave aparinţa, că Kulturegyletulă e totuşi mai bună, de cum îi este renumele. L’amă scote din strîmto-rea unde a ajunsă şi prin aceea i-am a-juta să se purifice înaintea opiniunei publice. Aşa de proşti nu suntemă. Nu voimă să facemă pe ţapută, care a ţinută spatele vulpii să iasă din fântâna, în care se aruncase cu intenţiă rea. Pentru turburătorii de pace nu suntemă acasă. Braşovulă va fi ună oraşă mortă, când va sosi aici Kulturegyletulă. Munţii noştri, promenadele nostre, câtă suntă de frumose, abia voră fi de ajunsă Kulturegyletului. Ei vreu să vedă 6-menl şi anume nu numai Unguri. Aci însă nu voră ave bucuriă. Orfanii slovaci, cari au fostă predaţi [familiiloră unguresc!, ca să fiă desnaţionalisaţl, nu se puteau apăra. Noi nu suntemă orfani slovaci, noi ne vomă apăra. „Braşovulă să devină oraşă ungurescă!“ Nu aşa stă scrisă în cartea sorţii, nu, ci în tiradele şoviniştiloră. Noi ce e dreptă nu ne ţinemă a ave o forţă gigantică; cu tote acestea sperămă, că acestă tiradă va rămâne fără răsunetă. Deşi sângerămă din mii de rane, totuşi mai avemă atâta măduvă în membrele nostre, ca să putemă face o gaură în toba aceea. Vomă să facemă resistinţă pasivă, care să nu mai lase nici o îndoielă ce opiniă avemă despre Kulturegyletulă ungurescă. Resistinţă, de care vorbimă, constă într’aceea, că vomă sta muţi, că nu vomă pute fi aflaţi nicăirf pentru festivităţile lui, că ne vomă purta astfelă, ca şi cum n’amă fi acasă, ca şi cum n’amă fi pe lume. Ar trebui noi înşi-ne să ne despreţuimă, decă amă ave o altă atitudine. Chiar membrii Kulturegyletului ară trebui să ne despreţuescă, decă ne-amă purta altfelă. Intre noi şi ei este ună abisă nepenetrabilă. Acesta au să o afle ei în Braşovă, fără ca lucrulă să fiă rău înţelesă. In aceea să se arate patriotismulă nostru, că nu ne prefacemă a aproba când suntemă indignaţi: Neputemă lăuda că suntemă potriviţi mai buni decâtă Kulturegyletiştii. Pentru noi buna înţelegere între naţionalităţi este de mare preţă. Kultur-egyletulă ungurescă strică acâstă bună înţelegere unde îşi pune pi-ciorulă. De aceea n’avemă nimică comună cu elă — din patriotismă. Noi ţinemă la conclusulă dietală din 1544, care (jice: „De-<5rece avemă cu toţii numai o patriă, acâsta pretinde dela toţi âceeaşl iubire, e de lipsă, ca fiă-care să fiă gata a-o apăra cu acelaşă zelă şi cu aceeaşi îngrijireu. Ne-a vândă prin urmare nicl-o incli-nare pentru Kulturegyletul ungurescă, lucrămă în sensă patriotică. Nu ura ne dicteză acestă atitudine, ci iubirea de patriă, între ai cărei cetăţeni egală îndreptăţiţi ne ţinemă şi noi, a căreia bunăstare ne zace nouă mai multă la inimă decâtă Kulturegyletiştiloră. Să viă numai la noi; pentru ei nu suntemă acasă.w „Sârtea movilelorîi dela graniţă*. Sub titlulu acesta reproducă mai tote 4iarele unguresc! urmă-tbrele informaţiunî, ce se comunică din Sepsi-Sângeorgiu şi pentru cari răspunderea o lasămu cu totulu în sarcina 4iarel°ra un‘ gureşei: „încă nici nu s’a terminată în co-mitatulă Ciucului limitarea graniţeloră maghiaro-române şi însemnarea loră cn movile, şi în cerculă Giurgeului, unde deja s’au terminată lucrările, se şi anunţă că Moldovenii au nimicită movilele. Obrăsnicia veciniloră noştri români nu este o noutate pentru noi, căci suntemă obicinuiţi cu continuele vexaţiuni din partea loră şi ori de câte ori s’ar sta-tori graniţele ţării, acelea nu vor rămână aşa, precum s’au statorită, pănă atunci, pănă când — precum de repe-ţite ori amă accentuat’o — nu se va a-plica din partea nostră o pază înarmată. De astădată nimicirea movileloră dela grăniţă se atribue, că ar fi fostă săvîrşită de nisce vite din România, der abia s’ar pute crede, că n’au conlu Nr. 169 GAZETA TRANSILVANIEI. 81883. ocupaţiunea austro-magkiară sfîrşitu. > * Ht * Ministrulă ungurescă de culte şi instrucţiune publică printr’ună rescriptă |ilă său dela 8 Augustăş provocă pe primatele dela Strigoniu sâ dojenescă aspru pe directorulă preparandiei romano-cato-lice din Sâmbăta mare, Regeczy Jozsef, despre care scimă, că cu ocasiunea'esâ-meneloră finale din anulă acesta a respinsă orice ingerinţă a inspectorului şcolară Bartal Rezso — care a fostă trimisă să asiste la esamene ca eomi-sară din partea guvernului — sub cuvântă5, că preparandia fiindu confesională şi nu de stată, la esamenele eleviloră din acestă preparandiă n’au ce căuta comisarii guvernialî. Ministrulă prin susă disulă rescriptă cere totodată dela Primatele să ordone, ca imediată să se trimită diplomele de cualificaţiune ale candidaţi-loră de învăţătorii respectivului comisară guvernială spre a le subscrie, er directorului de preparandiă să-i ordone a se păzi pe viitoră de a împedeca în drep tulă de inspecţiune pe inspectorulă reg. de scole în calitatea sa de comisară gu-vemială, căci la din contră îlă va suspenda din oficiu şi îlă va trage în cercetare disciplinară. * * * In luna trecută s’au dată din comită tulii Turda-Arieşă 11 paşaporte pentru liberă trecere în România. S’au ivită focuri în 5 comune causându pagubă de 1576 fi., dintre cari 850 fi. au fostă asiguraţi. După cercetările făcute s’a constatată, că pe teritoriulă cercului M. Lu-doşă, Turda, .Vinţulă de susu şi Trăscău pănă acum nu s’a ivită nici urmă de filoxeră ; acesta s’ar pute (jice cu privire chiar la întregă comitatulă. Dările s’au încassatu slabă; abia au incursu 22,299 fi. 211/2 cr. dare directă şi 869 fi. 33 cr. dare militară, în timpă ce restanţele facă 377,900 fi. 36 Y2 cr. dare directă şi 20,388 fi. 59 cr. dare militară. * * * Ni se scrie dela Borsecă cu data de Sâmbătă: Aici plouă de 4 dile. Deşi n’a plouată repede, cu tote astea băile şi cura suntă întrerupte, şi fiind-că vremea rea s’a începută cu luna nouă, apoi ploile nu voră înceta decâtă săptămâna viitore. Din pricina ploiloră circulaţia cu Moldova este absolută întreruptă; tote podurile de pe Bistriţa şi Bistri-ciora au fostă luate, plutele au fostă duse de ape; grămădirea pluteloră lângă poduri a fostă o causă a stricării podu-riloră. Moldovenii, cari se află în Borsecă, suntă siliţi, — pentru a se întorce în Piatra, Iaşi, etc. — ca, seu se aştepte pănă va scăde furia apeloră Bistriţei şi să potă pleca pe plute, seu să plece prin Braşovă—Ploesci. * * * Ună altă rău mare la Borsecă este, că nici direcţia poşteloră şi telegrafeloră române, nici direcţia p. şi t. ungare nu s’au gândită pănă acjî să înfiinţeze biu-rourî de poştă uşoră şitelegrafă, care să lege Ţera românescă cu Transilvania directă .pe la Tulgeşiu; corespondenţa poştală şi telegrafică cu Piatra şi prin urmare Moldova se face prin Ploesci. * * * La ună dej ună dată în onorea Regelui României din partea d-nei superiore a mănăstirei Ursulineloră din oraşulă Freivaldau, care este totodată şi direc-tora unui institută pentru domnişore, ’i s’a presentată Regelui ună frumoşii bu-chetu de flori de cătră o elevă îmbrăcată în costumă naţională românescă. Eleva a recitată totodată Maiestăţii Sale o fru- mosă poesiă de bunăvenire. * * * La ministeriulă română de esteme se prepară o adresă, prin care se voră învita puterile străine să trimită reprezentanţi la manevrele române, ce se voră face în luna acesta. La aceste manevre se voră face experienţe cu pusei de repetiţia de celă mai nou calibru. * * * La cererea tribunalului din Solnocă, poliţia din Budapesta a arestată Sâmbăta trecută pe advocatulă de acolo Bezethy Istvan. Advocatulă se afla tocmai la prânejă şi detectivii nu i-au permisă nici măcară să-şi isprăvescă prânejulă, ci imediată l’au escortată la căpitănatulă oraşului şi de acolo fu transportată la procuratura din Buda. Nefericitulă este a-cusată pentru falsificarea unui contractă. Suntă mai bine de doi ani de când a-facerea s’a totă amânată din causă că advocatulă fugi la Constantinopolă, unde petrecu pănă acum, în timpă ce nevasta şl-o lăsase în Budapesta. * * * Emigrarea Evreiloră din Moldova la America, după cum cetimă în cţiarele de acolo, se continuă mereu. Marţa trecută au plecată din Iaşi 25 Evrei, MercurI au plecată din Berladă alţi 8 Evrei. * * * Se afirmă, că se va stabili la Brăila, în România, o mare companiă francesă din Marsilia, în tovărăşiă cu câţiva mari comercianţi din Brăila, pentru a face cumpărări de grâu. Preţurile grâului, după cum afirmă o telegramă din New-York, s’au urcată în modă considerabilă. „Românulău garanteză despre autenticitatea acestei soiri şi îndemnă pe toţi a-gricultorii din ţeră să nu se grăbescă cu vinderea grâului, ba mai vertosă le recomandă, să nu mai vendă nici ună bobă de grâu pănă ce nu voră cerceta la porturi preţurile adevărate ale cerealeloră loră. — Atragemă şi noi din nou atenţiunea agricultoriloră noştri asupra a- cestei urcări a preţului grâului. * * * erată şi mâni omenescl la acestă o-peră de distrugere, căci anevoe s’ar pute admite, că furia de-a ne vexa pe noi ar fi cuprinsă chiar şi |>e vitele din România, încâtă ele sS nimi-cescă tocmai lucrările nostre, de 'vreme ce şi pe teritoriulă român ară fi putută afla destule lemne, de care să-şi scar-pine pelea. Casulă, după cum raporteză postulă de gendarml dela „Chelemen-Cerbuchi,a este următorulă: Cinci movile dela graniţă, aflătore între stâlpii nr. 8 şi 9, au fostă atacate de 36 vite din România, cari le-au împrăştiată şi le-au călcată, ba ce e mai multă, frecându-se de lemnele ce erau aşedate ca semne de-asupra movileloră, le-au răsturnată şi prin acesta semnele mai cu totulă au fostă nimicite. Solgă-birăulă cercului Tulgheşă a închisă vitele, după ce mai întâiu au fostă cercetate prin medică. Proprietarii din România ai viteloră, aucjindă despre acesta au venită să şl le scotă. Solgăbirăulă a-mintită ll-a eliberată vitele, der pe proprietari i-a pedepsită cu câte 5 fl. şi i-a condamnată la restituirea speseloră, precum şi la diregerea movileloră stricate; afară de acesta i-a pedepsită şi oficio-latulă. r. u. vamală. Acesta este primulă casă după noua delimitare a graniţeloră şi vom ajunge să vedem şi continuarea acestoră bune obiceiuri de demultă, aşa că pe când delimitarea graniţeloră se va termina pe întregă comitatulă, pe atunci cea mai mare parte a movileloră va dispăre de pe faţa pământului, asa că nicî-odată să nu se sfîrşescă delimitarea graniţeloră. “ SCffiILE PILEI. In 9 Augustă st. n. s’a ţinută în Timişora adunarea extra-ordinarâ în causa alumneului română naţională la care a luată parte Prea Sânţia Sa Domnulă Episcopă ală Aradului Ioană Meţianu, ca preşedinte, dr. Alexandru Mocioni, Vin-cenţiu Babeşiu, dr. Iosifă Gallu şi ună numărosă publică. Adunarea cu maio-ritate de voturi a primită şi a ridicată la valore de condusă următorea propunere făcută de d-lă Babeşiu: vAlumneulu română naţională din Timişwa se dechiară de institută confesională, ca atare trece cu întregă scopulă său specială, care se susţine intactă, şi cu tdte mijlocele sale, la Diecesa română gr. or. a Aradului, cu rugarea de a-lă primi, regula şi conduce conformă autonomiei bisericescl-scolare, în cadrulă statului organică.“ 1 * * * Foile oposiţionale sârbesc!, ca„Dnevni Listiu, „Srpsk Nezavisnostu şi ,,Veliko Srbijari vorbindă despre emigrările Mo-hamedaniloru din Bosnia, provocă pe emigranţi se rămână în Bosnia şi să nu-şî părăsescă ţera loră, deorece câtă mai FOILETONUL!? „GAZ. TRANS.U Amintiri flin prikp lupă 1848. de I0NU GHICA. I. Londra, Februariu 1888. Dragulă meu amicul Scii că la Constantinopolă rară să nu te pomenesc! din somnă în sunete de tună, ală căroră numără varieză după rangulă localităţii, unde s’a ivită in-cendiulă. In noptea de Boboteză a anului 1853 căcjuse o zăpadă numai apă, ună felă de lapoviţă, şi temperatura dedese în iernă: o răcelă umedă, care te pătrunde pănă la osă şi îţi tae puterile; ună frigă cu totulă necunoscută în ţările unde ămenii au sobe şi ferestre îndoite. Mă culcasemă şi d’abia începusemă a mă obiclnui, clenţănindă din dinţi, cu temperatura aşternutului şi cu revenela cercefuriloră, când audă tunulă; numără 3 dătături, îmi dică că foculă era undeva pe Bosforă, şi mă afundă mai adâncă în plapumă. Mă lua somnulă, când becciulă, lovindă de 3 ori cu bâta în cal- darâmă striga: „Iangân vaaaa..........r!... Ortakioidau (focă la Orţakioi). La a-cestă scire saiu repede din pată şi a-lergă la ciorapi şi la cisme, der încăl-ţându-mă începă a raţiona, şi-mî (Ţcă că pănă m’oiu îmbrăca ş’oiu da de vale la Topliana, o să trecă ună cesă; acolo oiu găsi n’oiu găsi caică, der (ji c’am găsită, mai îmi trebue ună cesă, ba şi două pănă la vadulă dela Orţakioi; apoi mai pune vr’o treidecl de minute la delă în susă, pănă la casa bancherului armenă Pişmiş (casă la care mă interesamă, căci îmi ţineamă acolo hârtii, într’ună dulapă la d-na Snadeska, o amică din copilariă a comitesei Edling, născută Sturdza), — facă 3 seu patru cesurl, timpă destulă ca se ardă totă mahalaoa pănă ce voiu ajunge eu. Mai bine să aşteptă să se lumineze. In cjuia, când m’am dusă să vădă ce se petrecuse, am găsită casa arsă pănă la pămentă, împreună cu vr’o sută două de alte case; norocă că foculă începuse dela delă şi servitorii chiriaşei, ajutaţi de omenii proprietarului, avuseră timpă să scape obiectele şi sculele din casă, aruncându-le pe ferestre în grădină peste zidurile teraseloră. Acolo am găsită şi eu hârtiele mele vrafuri printre spalirile de portocali şi iasomii, amestecate cu apă căzută din ceră şi din tulumbele pompieriloră. Le-am strânsă grămadă într’o boccea, pe care am purtat’o cu mine ani mulţi pe la Pera şi pe Bosforă, din casă în casă am cărat’o pe la Samoşă, pe la BucurescI pănă au ajunsă la moşia la GherganI. Acolo când ml-am aşedată hârtiile în bibliotecă, am alesă într’ună pachetă corespondenţa emigraţiloră noştri din tim-pulă esilului. Multă am mai căutată acum doui acelă pachetă, am petrecută dile întregi răsfoindă, cu ajutorulă d-lui Bianu, tote hârtiele mele, fără a da peste densulă, când astă tomnă voindă să facă reparaţii la casă, am găsită acele hârtii înghe- nRomânia“ află, că pe moşi a d-lu advocată M. Paleologu, din judeţulu Dâmboviţa, s’a descoperită de d. ingineră A. Călinescu din Galaţi o mină de păcură. Se spune că acostă moşiă are o posiţiune din cele mai favorabile pentru exploatarea păcurei, aşa că judeţulă Dâmboviţa în privinţa exploatărei păcurei s’ar pute uşoră pune alături cu Prahova şi Buzâulă, a căroră mine de păcură au adusă beneficiurî colosale. Dela Adunarea .Associaţimei" din Atuul. Rola munţiloră apuseni, 10 Aug. 1888. On. d-le Redactoră! Scoborîtu din munţi la vale, sub impresiunea ce ml-au lăsat’o romanticele ţinuturi muntene, gân-descă sS vă scriu despre ce v’am promis. Aflându-se cine-va de faţă la şedinţele adunării, fiă elă omă ori şi câtă de optimistă, ’i venia a crede, că deu inte-resulă şi rîvna cu care ar trebui se lu-crămă şi să ne adunămă puterile, spre înaintarea „Associaţiunii“ în t6te direcţiunile pre se pare a scăde. Mulţi lip-seu din răndulă celoră ce trebuiau să fiă de faţă, er şi mai mulţi se pare, cu voiă seu fără voiă — Dumnedeu scie — nu se pre îndemnau a se îmbuldi spre treptele fondului „Associaţiuniiu — deşi au din destulă. „Ou însufleţire trebue se alergămă la loculă întrunirei, bătrâni şi tineri, decă este ca să dobendimă ună succesă de-plinău, diceaţl D-vostră în primulă articula dela 17 (29) Iulie 1888. Cuvintele acestea, purcese din adevărată sentiment, în mulţi n’au făcută nici o impresiune. Cum s’ar esplica altfelă, că chiar centrele culturale românesc!: Blaşiulă, Braşovulă, Sibiiulă, Năsăudulă ş. a. n’au fostă re-presentate precum trebuia la adunare! Cu părere de rău, nu! Unele mai de loc, nu altele forte puţin. Şi ore de ce atâta nepăsare? Ce să fiă pricina, că omenii noştri, cari suntă chemaţi în trebile acestea, şi chiemaţl simt forte mulţi, se pre-sentă în numără aşa de mică ? Mărturi-sescă sinceră, că abia potă înţelege. Trecuţi peste şedinţa dilei prime, membrii „Associaţiuneiu şi altă publică ascultătoră în şedinţa a doua se părea a fi mai cu multă băgare de semă, unii mai şireţi, alţii chiar chiar preocupaţi peste măsură de momentulă hotărîtoru în alegerea preşedintelui „Associaţiuniri. Combinaţia Popea-Moldovann accentuată cu atâta focă dintre cei cu speranţe de reuşită, dreptă contrapondu avea combinaţia Puşcariu-Şiuluţiu. Alţii mai ne-hotăriţl erau cu totului totă de altă părere, şi anume să nu se facă alegerea ci să rămână lucrulă în status-quo. Intr’una însă cu toţii se uniau. — Bariţă să fi a-clamată, er decă nu va primi, şedinţa să se suspindă pe câteva minute. Aşa s’a şi întâmplat. Cu votă unanimă şi mare suite între didă şi bibliotecă. Am esitată multă pănă ce mă ho-tării să le dau publicităţii, der ml-am pusă întrebarea, decă eram în dreptă să le distrugă, căci deşi printre densele suntă unele pline de bănuell, de acusărl şi de invective, altele cari respiră ură şi invidiă. stare psichologică inerentă tuturora emigraţiuniloră, căci esilatulă depărtată de patriă, despărţită de familiă şi de tote afecţiunile sale din tinereţe şi din copilăriă, trăită în lipsă şi privaţiuni, d’abia tolerată în pămentulă unde a putută găsi ună tristă adăpostă, îşi înăs-presce spiritulă, îşi împetresce inima se crede persecutată, trădată, spionată şi devine bănuitoră şi de multe ori chiar nedreptă şi pismuitoră. Ml-am exişti, că suntă unele din a-cele hârtii cari au, pote ună interesă istorică, altele er cari, prin talentulă şi patriotismulă cu care au fostă concepute şi redactate într’acei nenorociţi timpi, ne impună recunoscinţa cătră acei cari au sciută să atragă atenţiunea Europei asupra ţârei nostre. Nr. 169 GAZETA TRANSILVANIEI. ---- * 1888. entusiasmă aclamaţii fiindii Bariţii, bă-tranulă luptătoră espune motivele din care eausă nu pote primi sarcina de preşedinte şi rogă adunarea să le iea spre cunoscinţă şi să i le primâscă. La acesta protop. Damiană propune să i se primescă motivele — der adunarea nu le primesce. V. Podobă propune să nu i se primescă ab4icerea de-clarândă susă şi tare „vrem# să-ltt avem în fruntea nostrău. Şedinţa suspendându-se într’acea la stăruinţele dd-loră Axente şi Dr. Luc-ciu d-lă Bariţă primesce pre-şedinţa f&cându-se apoi şi celelalte a-legerl, ce vi s’a enunţată în telegrama de Mercuri. Trecendu-se peste ce-lă mai greu lucru, să propune şi adunarea primesce,,'; ca adunarea gen. viitore să se ţină la Făgăraşă, unde a fostă invitată, având# ca comitetulă locală de acolo să hotărască cliua adunării generale. Ne mai vorbindă de alte mănunţi-şurî, însemnă numai atâta că acestă a II şedinţă pe câtă se arăta, la începută de furtunosă, pe atâtă a decursă de li-niscită, fără sgomotă şi cu tactă dovadă că Românii în tote împrejurările se sciu afla bine între ei, şi când e vorba de progresă, omenii de bine fără nici o desbinare îşi dau mâna, se prindă fră-ţesce şi mergă înainte cu pasă neşovăi-toră. Stăruinţele nostre în lupta pentru cultivarea şi înaintarea poporului, precum în trecută, aşa şi m viitoră trebue să fiă tari şi necurmate, ca să ne putem ajunge ţinta. Spre sfîrşitulă acesta nu trebue să cruţăm nici avere, nici muncă, nici sudore, nici nimică. Aşa de vomă face, nl-am făcută datoria. Pe diua de Marţi, după bală şi concertă, despre care am vorbită în nr. 166, s’a proiectată o escursiune la „Detunata.w — Mulţi venindă cu dorulă de-a vede acestă monumentă măreţă ală naturei, care nî-ară pute spune trecutulă şi suferinţele nostre, cu dorulă au şi rămasă, fiindcă de pe la 4 ore dim. începu o ploiă desă. Cu tdte acestea o parte din ospeţî totuşi au mersă şi prin ploiă pănă îa comuna învecinată Buciumă, de unde, după o primire căldurosă, s’au reîntors# cătră 7 ore sera udaţi de ploiă, după disa Românului, ca şoreculă. Miercuri în 8 Aug. cu toţii ne-amă dusă ca să vedemă minele de aură cele împărătesei. Cu tote că timpulă de a-semenea era nevaforabilă, drumulă cătră Roşia-montană era plină de trăsuri. Descălecaţi odată la gura băii, schimbân-du-ne vestmintele, ne-amă suită pe nisce trăsuri lungi, trasă de câte-ună cală, c’ună deosebită interesă mirându-ne unii de alţii cum de putemă fi aşa schimbaţi, per-curgeamă tunelulă artificială spre creerii mineloră. Şi merge omulă totă astfelă aprope 8500 metri, pănă când la zarea slabă â ştearţului vede câte ună băeşă muncind# din zori pănă în de seră la o muncă grea şi obositore. După ce con-dueătorulă nl-a esplicată cum se lucră, ne-a condusă la ună despărţământ# de baiă, unde au, lucrată străbunii noştri Romani. EşiţI din tunelă, cu toţii ne-amă îndreptată spre localităţile d-lui Dr. Că-ianu! Ospitalitatea şi buna primire din Abrudă amă regăsit’o aici pe deplină. La masa comună se aflau potă 4i°e feră sfială multe deci de persone în frunte* cu dlă Gr. Bariţă şi alţii. Orele petrecute aici nl-au fostă cele mai plăcute şi înVe-selitore. — Asemenea la jalţî privaţi :din Roşia au fostă primiţi, ospeţî, pentţu cari, decă era timpă forabilă, s’a fostă pregătită afară în locă liberă cele de lipsă, aşa câtă Roşienii în iubirea faţă cu fraţii Joră s’au arătată ,pre ospitali. Ori şi cine s’a putută convinge, că „moţulă“ scie da cinstea cuvenită celui ce-lă cin-stesce. Pe Joi ar fi fostă să fiă escursiunea la Vidra şi G-heţară, der din causa mul-teloră ploi s’a zădărnicită planulă. Astfelă ospeţii mângâiaţi în sufletulă loră de primirea adevărată românescă, ce au în-timpinat’o, au începută , de Joi a părăsi munţii, de unde au dusă cu sine cele mai plăcute suvenirl. De-ar fi acum să facemă istoriculă adunării generale a „ Associaţiunii“ în A-brudă, ar fi să (jicemă, On. P-le Redac-toră, că „ara mersu cu speranţe şi amu veniţii cu speranţeu. Vomă vede decă la anulă în Făgăraşă totă aşa ne vomă întâlni. Noi dorimă însă ca acolo să fimă totă cu aceeaşi voiă, — der în numără mai mare. Dea Dumnedeu, ca şi cei amorţiţi s$ se deştepte, căci mare este lipsa celoră ce potă să facă multă! Asupra altoră amănunte voiu reveni. — Horită. — şi, spre a nu se teme de elă, l’âu transportată în America. Ajungând# elă în America, căută pe unele din victimele acestei bande, cari emigraseră în America în urma uneltiriloră ei, şi îi îndemna să mergă la consulatulă austro-maghiară din New-York spre a descoperi starea lucrului, ceea ce s’a şi întâmplată. Ast-feliu autorităţile judecătoresc! din Cracovia, fiindă însciinţate de consulatulă austro-maghiară din New-York, începură şă urmăresc# pe agenţi, dintre cari mare parte se 4ic®? că ară fi fostă şi arestaţi deja. Din Trencsen se ţelegrafiază, că şi acolo ară fi fostă prinşi 2 agenţi de so-iulă acesta, anume Iacob Stamberger şi Iuliu Deutschberger. După cum se anunţă din Cracovia, autorităţile judecătorescl de acolo suntă încă ne’ntreruptă şi în mare măsură o-cupate cu urmărirea agenţiloră, cari lu-creză pentru a îndemna pe locuitori să emigreze la America. In Wadovice s’âu prinsă, precum amă amintită cu altă o casiune, vre-o 60 de agenţi de soiulă a-cesta şi de atunci s’au arestată încă mai mulţi omeni suspecţi, cari ocasională au luată parte la lucrările agenţiloră. Cercetările se continuă cu cea mai mare stricteţă, aşa că cei prinşi nu se pună în libertate nici chiar pentru cauţiune. Din causa mulţimei prea mari a acu-saţiloră, tribunalul# din Wadovice s’a vă-4ută silită a cere să le vină întru ajutoră câţiva funcţionari dela tribunalulă din Cracovia. După cum se spune, întrega bandă a fostă tradată de ună fostă membru ală ei, care fu eschisu dintre consoţii sei Baiu în Năsăudd. Studenţii nâsăudenl dela şcolele înalte învită la balulă ce-lă voră arangia în Nă-săudă la 18 Augustă st. n. i888 în ote-lulă „Rahovau Venitulă curată este destinată pentru ajutorarea studenţiloră lipsiţi de mij-loce dela şcolele înalte. Preţulă întrărei de personă 1 fl. 50 cr., de personă în fa-miliă 1 fl. începutul# la 8 ore sâra. Ofertele marinimose se voră chita cu mulţămită pe cale 4ia'I'istică. Comitetulu arangiatorti. Păstreză originalele tuturoră acteloră ce voiu publica aci; ele suntă la dispo-siţiunea aceloră cari ară voi să le va4ă sin să le controleze. Câtă pentru cele scrise de mine, epistole, note şi memo-rande, câte voră fi scăpată de focă, apă şi de călătorii, îmi propuiu a le publica mai la urmă într’ună volumă separată. , * In 4iua de 17 (29) Maiu 1848 mă îmcărcamă la Brăila pe ună vaporă ală Loydului austriacă, plină de Greci şi de Ovrei, cari fugeau de frica cholerei; şi a treia 4i în răsăritulă sorelui aruncamă ancora în Cornulă-de-Aură, între Sarai-Burau, Scutari şi Tophana, unde furămă îndată înconjuraţi din tote părţile de bărcile ghiumrucciloră*) cari se acăţau cu crăngile de vaporă legănaţi de talazurile mării. Voiau să ne ia să ne ducă în fundul# golfului, la vama dela Galaia, ca să ne caute prin lă4î; norocă că servitorul# de piaţă ală Otelului Missiri a venită de ne-a scăpată din mânile acelei *) Impiegaţi vamali. lae de cerşitori patentaţi, astupându-le gura cu câţl-va gologani. Acelă servitoră, Charles, fostulă călăuză ală marelui poetă Alphonse de La-martine în călătoria sa în Ortentă, era fiulă lui Giacomo, pictorul# decorator# care a zugrăvită divinităţile Olimpului ce împodobeau salonele palatului lui Gri-gorie Vodă Ghica, casă că4ută acum de vre-o câţî-va ani, prin cumpărătore, în familia Lahovari; er Giacomo, amicul# lui Silvio Pelico şi ală lui Gonfa-lonieri, din pictor# ajunsese birtaşă la insula Pringhipo. „Dunia ciarki feleki“ (lumea e o rotă, lumea e ca o rotă) 4ice poetul# Persană. Aci era acea rotă când cholera a venită de a pusă capătă acelei decadenţe, luând# într’o singură nopte pe Giacomo şi pe fiulă său Carlo, in momentul# când îşi făceau pregătirile d’a se duce să se înroleze sub bandiera e-roului Garibaldi. (Va urma.) SCIRÎ TELEGRAFICE. Sibiiu, 12 Augustu. Noulu comandanţii de corpii br. de Ssvete-ney â sositu. Pirot, 12 Augustu. Trenulu de deschidere alu liniilorîi orientale a fostu primiţii în Nişu în mo dulii celu mai străluciţii. La Zaribrod ministrulii bulgară Nacevicî salută pe cei de faţă. Paris#, 12 Augustu. Boulanger îşi pune candidatura în departa-mentulu de nordu. Alegerile voru fi în 19 Augustă a. c. Petersburgu, 12 Augustu. Curierul# guvernului publică conţinutul# telegramei Slavilor# de vest adunaţi la serbarea iubileului din Kiew cătră Worouzow şi adauge că împeratulu a mulţămitu trimi-ţetoriloru. Constantinopolu, 12 Augustu. A41 dimineţă se isbiră1 unu vaporii rusesc# cu unul# alu Lloydului austriac# „Mars“., Celui din urmă ’i se strică reu maşina de backbord şi ajunse la ţermure la Ienikoi cu partea dindărăt# subt apă. Un# fo chist# s’a înnecatu. pâtrîa poligamiei, câtă şi a poliandriei. Nu şi-a. isprăvită înoă pedepsa vestitul James Aldrich, condamnată pentru că avea douăzeci şi trei de femei, tote în vidţă, şi poliţia alergă după o femeiă tânără, Lavinia Hart, pe care o reclamă patru-spre-4ece bărbaţi, fiă care în puterea unui actă de căşătoriă în regulă. Bărbaţii Lavinii sunt mai toţi din state federale deosebite. Suntă unii din California şi alţii din New-York, unii din Pensilvania şi alţii din Ilinois. Acesta vine de acolo, că Lavinia pe lângă profesiunea sa de poligamă, mai esercia şi meseria de comis-călătoră pentru obiecte de librăriă. Nu este ffumosă şi are deja trei«4ecî de ani; der se îmbracă totde-una după ultima modă şi cu celă mai desăvârşită bună gustă; este cochetă şi are nisce ochi fermecători, care o facă iresistibilă, după cum afirmă cele patrusprezece victime ale sale. Modulă cum operâză pentru a-şl recruta bărbaţii, este forte simplu. Când ajunge într’ună o-raşă pentru a-şî vinde cărţile, Lavinia se opresce la celă mai bună otelă. Ven4a-rea cărţilor# nu este decât# ună pretext şi Lavinia caută mai nainte ună bărbat# cu care să se căsătorescă. Mai în tot-dâuna îlă gâsăşce fftrte iute şi, după ce şl-a alesă victima, o face să pricepă cu destulă îndemnare, că este de prinsă de a-şl pierde vremea f&cându-şl curte şi că e multă mai bine a se căsători cât mai iute posibilă. Odată căsătoria săvârşită, Lavinia se folosesce de ltma de miere pentru.a povesti, că mumă-sa a că4ut grabnică bolnavă şi pentru a cere dela trei sute pănă la' cinci sute dolari pentru a-i trimite „bătrânei mame11. îndată ce bărbatul#, încă ameţită de fericire, a dată suma cerută, Lavina se folosesce de prima ocasiune pentru a fugi şi pentru a începe în altă oraşă acelaşă lucru. Mai 4#ele trecute ea se afla .la Wilkesbarre, când bărbaţii săi au începută să sosescă în acestă oraşă povestind# toţi aceeaşi păţaniă poliţiei. Au sosită astfelă patruspre4ece pănă acum? şi este cu putinţă ca să mai sosescă şi alţii. Lavinia a simţită pare-se de sosirea bărbaţilor# săi, căci a părăsită grabnică o-raşulă Wilkesbarre. Cursul# pieţei Braşov# din 10 Augustă st. n. 1888 Concertii. Ală doilea concertă ală d-nei Irena de Vladaia de Sâmbătă sera a fostă forte bine cercetată. Sala 4®la Nr- 1 era plină de au4itorI. Tâinăra artistă a reportată ună succes# strălucită. Toţi au fostă încântaţi de cântarea ei perfeetă. Ună efectă extraordinară a dobândită d-na de Vladaia de astădată mai alesă în „aria clopoţelelor din opera lui Deli-bes „Lakmeu, care a fostă sgomătosă şi Si Romanţele tu m’aimaisu au din urmă a cea îndelungă aplaudată, vous vouliez* şi „Si plăcută forte multă; fostă bisată. D-lă Emst Hintz (bariton#) a cântată cu multă pricepere şi a fostă viu aplaudată. Asemenea’* a Secerată aplause şi d-şora Anna de .Trauschenfels (piano). Acompaniamentul# d-lui Frank a fostă escelentă ca totdeuna. Aflăm# că d-na de Vladaia înainte de plecarea sa voiesce să dea ună concertă şi în Sibiiu. DIVERSE. 0 femeă eu 14 Bărbaţi. Statele U-nite din America suntă de sigură atât# Bancnote românescl Cump. 8.70 ' Vend .. 8.74 Argint# românesc# . n 8.68 * 8$0 Napoleon-d’orl . . . n 9.88 9.92 Lire turcescl . . . V 11.20 »1 11.24 Imperiali n 10.20 » 10.24 GalbinI r 5.88 Î7 5.91 Scris. fonc. „Albina116% n 101.— • 11 —ji. 11 n v B°/o. V 98.- ■ 11 98.50 Ruble rusescl ... ii 117.- n H8| Discontul# .... 6l/a— -8% pe an#. Cursul# la bursa de Viena din 11 Augustă st. n. 1888. Renta de aură 4% ....... 101.60 >s< Renta de hârtiă5°/n . . . .f . . t>. 91.85 împrumutul# căilor# Ferate ungare*. 150.25-Amortisarea datoriei căilor# ferate de ost# ungare (1-ma emisiune) . . 99.20, Amortisarea datoriei căilor# ferate de ost# ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căilor# terate de ost# ungare (8-a emisiune) . . 114.— Bonuri rurale ungare...............105.— Bonuri cu clasa de sortare .... 104.70 Bonuri rurale Banată-Tixniş# . . . 104.80 Bonuri cu cl. de sortare...........104.50 Bonuri rurale transilvane;. .... 104.30 Bonuri croato-slavone .............104.— Despăgubirea pentru dijma de vin# unguresc# . . ................100.50 împrumutul# cu premiul# unguresc# 131.50 Dosurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului ......... 124.90 Renta de hârtiă austriacă .... 81.95 v Renta de argint# austriacă .... 82.80 Renta de aur# austriacă ... . . 111.10 Losurl din 1860 .................. 188.50 Acţiunile băncei austro-ungarş,. . . 868.— -Acţiunile băncei de credit# ungur. . 809.25 Acţiunile băncei de credit# austr . . 316.60 Galbeni împărătesc! - . . . . . . 5.81 Napoleon-d’orl ......... 9.77 Mărci 100 împ. germane ... . . 60.171/2 Londra 10 Livres steflinge . . . 123.40 Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei^ â 5 cr. se pot# cum-pâra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Citircu şi Adoli Albreclit. Editor# şi Redactor# responsabilă : Or. Aurel Mureşianu. a 1*1 x kjvt \jtj±£jS!jiA XltAJNttlijVAJNIICI. 1888. CONCURSU. Pentru postulă de înveţătore la scola rom. gr. cath. de fetiţe în Teuşiu, com. Albei inferiore, prin acesta se escrie concursă până la 20 Augustă st. n. cu următărele emolumente: 1) 360 fl. v. a. solvincji în rate lunare anticipative din cassa bisericei. 2) 40 fl. v. a. pentru procurarea lemneloru de încă!4ită atâtu a scâlei câtă şi a învăţătoresei — afară de aceea se voru mai da spesele ce voru fi de lipsă pentru tăiarea lemneloru şi pentru facerea focului în şcdlă şi pentru curăţirea ei în timpulu iemei. 3) Cuartirti în edificiulu scblei cu 3 încăperi prove4ute cu mobile : pată, quadrupă, castenă, masă şi 5 scaune, dedesuptu pivniţă, unu şopronă pentru conservarea lemneloru şi grădină de legumi aparţinătore. Concurentele de confesiunea gr. cath. voru ave de a-şî aşterne suplicele concursuall pănă la terminulu suprafiptu la oficiulu paro-chialu gr. cath. în Teuşiu (Tovis) adjustate cu carte de boteză, cu atestate despre absolvarea cursului preparandială în vre ună insti-tută publică, despre depunerea esamenului de cualificaţiune şi ocu-paţiunea de pănă acuma. Teuşiu, 7 Augustă 1888. In numele comitetului scolastică : 115,2-2 Gregoriu Serfcu, parochtt. Cea mai bună 66,36-21 Hârtie de ţigarrete este veritabilul A LE HOIIBL Bursa de BucurescT. Cotă oficială dela 28 Iulie st. v. 1888. Cump. vend. fabricaţii francest de GAWLEY & H ENRY, în PARIS A se feri de imitaţiune. Acestă hârtiă se recomandă cu căldură din partea domnilortt Dr. J. J. Polii, 1). E. Ludwig, 1). M. Lippmann, profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru cu-rătenia sa absolută şi pentru că nu are în Qo^gistenţa sa nici o materiă stricăciosă; f600> \mnaS vljtyr!. ijE-* -=ar« vag-shulx d* CânQOKTrs 17, ru Btaugar, i PiUS Renta română o"/0 . . Renta rom. amort. 5% Renta convert. 6°/0 • • Impr. oraş. Buc. 10 fr. Credit fonc. rural 7% » n >i 5% n n urban 7% . ii r> n • •i îi 51 5°/0. Banca naţ. a Rom. 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom. Aură. contra bilete de bancă Bancnote austr. contra aurii. . Aurii contra argintii seu bilete Florinii valdre austriacă . . . 93-Va 98.— 37.— 006. >/4 92.3/4 10d.'/2 98 .*/, 88.— 840.— 220.-16.40 2.01 16.— 94.- 90. ’/i 42. -106.3/4 93. 105— 9 9.V* 88.3/4 960.- 225.- 16.65 2.02 16'3/< 2.30 2.30 A visă d-lorâ. abonaţi! Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Rugămtt pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponultt mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită