ItdEîtiMBa, AAmiistiaiinnez Tip cir alia: BSAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancttce nu se pri-n.escu. Manus :np e nu se re- trimi ft! Birourile (te ouam; Braţovu, piaţa mare Hr. 22. Inserate mai primesoiiln Vlena: ttudoif Hotse, Haasenstetn A Vogler (Otto MaaxJ, Heinrich SchaUk, Alois Remdl,M.Duke», A.Oppelik,J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. V. Bold-berver. Anton Mesei, Eckstein Somat; InFrankfUrt: G.L.Daube; InHaitl* burg: 4. Steiner. Preţuiţi inserţiunilorti: o seriă garmonda pe o colină, 6 cr. 4 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tariiă şi învoiălă. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani. Nr. 168. Braşovt, Duminecă 31 Iulie (12 Augustă) BraşovO, 30 Iulie st. v. 1888. Vorbeamu în revista de erî de mişcarea naţională în Austria. Sunt cei drepţii mari nemulţămirile şi acolo, der ori şi câtu s’ar jălui unii şi alţii, taptu este şi remâne, că dincolo de Laita, causa naţio-nălităţiloru deşi înainteză fdrte încetă şi greu este totuşi în progresă şi nu în regresă. Altfeliu stau lucrurile la noi, dincăce de Laita. Aici i se pare observatorului superficială, care nu cunăsce adevărata stare a lucru-riloră, că ar fi încetată orice mişcare naţională. O tăcere adânca domnesce mai pretutindenea. Numai ici colo se ivesce câte unu seandală provocată de ordinară de omenii guvernului cu scopu de a intimida pe cei slabi de ângeră şi a terorisa massele. De-o mulţămire a naţionalită-ţiloră nemaghiare, de-o sprijinire fiă câtă de neînsemnată a causei loră culturale şi naţionale, nici pomenire nu se mai tace sub „pă-rintesculii" guvernă ală lui Tisza. Totă acţiunea, ce se desvăltă aici cu privire la naţionalităţi se măr-ginesce la agitaţiunile şovinistice ale pressei maghiare în contra scoliloră şi a instituţiuniloră Românilor ă, Slovacilor, Serbiloru etc. ce şl-au mai conservată caracte-rulă naţională precum şi la măsurile nedrepte şi asuprităre ce se iau mereu cu scopă de a le slabi şi distruge. Este o stare de narcotisare forţată, în care se află acjî naţionalităţile nemaghiare faţă cu vol-niciile celoru dela putere. în asemeni împrejurări nu e mirare, decă nemulţămirea, a căreia liberă manifestare este aici suprimată, îşi caută răsuflătorî şi afară de graniţele monarchiei. Cu-o asemenea apariţiune se ocupă „Pester Lloyd" în numă-rulă său din urmă, vorbindă de celu mai nou apelă ală „Om-ladinei" serbescî, publicată în or-ganulu radicaliloră din Belgradă. Ca de ordinară f6ia guvernului ungurescu atribue acesta agitaţiune pretinseloru nisuinţe „pan-slaviste“ şi nu vrea nicidecum să admită, că Sârbii din Ungaria au cause de a fi iorte nemulţumiţi cu sdrtea loră şi că acâsta nemulţumire este isvorulu din care se adapă Omladiniştii. „Pester Lloyd“ comunică unele pâsage din apelulă „Omladinei întrunite, “ care înainte de tdte se plânge asupra stării apăsate a poporului serbescă în genere. Acestă poporă, c[ice apelulă, abia numără 7 miliăne şi este împărţită între o mulţime de guverne. Din totalitatea Serbiloră trăiescu 27 procente în regatulă Serbiei, 16 procente în Bosnia şi Herţegovina, 9 procente în Baclca şi Bănată, 25 procente în Croaţia, Slavonia şi Sirmia, 9 procente în Dalmaţia şi Istria, 2 procente în Muntenegru, 12 procente în Serbia vechia şi Macedonia. Peste jumătate din toţi Ser- bii suntu de religia ortodocsă, a treia parte suntă catolici şi V12 parte suntă mohamedani; ei n’au o literatură unitară naţională şi n’au ună centru comună ală ei, ci se nutrescă din Belgradă, Neo-planta, Agramă, Seraievo, Cetini e şi Zara mai alesă ca hrană spirituală străină. Aşader — (ţice apelulă, şi puţina putere de care dispune poporulă nostru este parali-sată prin acesta divisiune multiplă a lui. După ce se plânge apoi că Serbii suntă esploataţî pentru scopuri străine, apelulă „Omladinei întrunite" c[ice: „Poporulă nostru are în t6te ţările o singură problemă, ânteiu de a combate energică influinţele străine şi de a păstra şi apăra individualitatea ndstră naţionala; alu doilea de a se oţăli şi a se întări ca să păta crea unitatea naţională în loculă divisiunei de acp. Omladina e în prima liniă chiămată de a lucra pentru ajungerea acestoră scopuri." „ Pester Lloyd^ constată, că a-ceste agitaţiuni ale „Omladinei" n’au avut pănă acuma succese practice, nici în Ungaria, nici în vecinătatea ei imediată şi după ce le pune numai şi numai în con-tulăunoru „panslaviştî“ neastâmpăraţi cţioe •' „Sârbii suntă unu poporă deşteptă şi ei sciu, că işl potă vedâ împlinite multă mai curându şi mai desăvârşită dorinţele loră îndreptăţite între marginile constituţiei ungurescl prin deputaţii lor, decât prin declamaţiunile Omla-diniştiloră. Tăria statului ungară zace în înstituţiunile sale liberale, cei din Neoplanta şi Belgradă, ca cei din Cetinie voră esperia der, că în ce privesce pe Sârbii Ungariei tote silinţele loră suntu zadarnice. Este în adevără 16rte categorică şi încrecjutu acestă limbagiu. Dâr bre corespunde asigurarea, că Serbii din Ungaria suntă mulţumiţi cu sortea loră şi starea adevărată a lucruriloră? Eată o întrebare gravă, care nu se pbte deslega prin Irase a-măgitbre, ci numai printr’o sinceră aplicare a principiiloră de egală îndreptăţire naţională. Cei ce sein cum suntu trataţi Serbii din Ungaria în realitate nu voră eădâ der în greşela fbiei din Peşta, de-a crede că Ungaria e a-sigurată contra orlcaroră înrîurinţe periculbse ale propagandei om-ladiniste. Liniscea ce domnesce ac[i între Serbii din Ungaria nu pbte fi unu argumentă de ajunsă spre a-i declara mulţămiţi. Finitele Uipiei. Ministeriulă ungurescă de finanţe a publicata resultatulă manipulărei finan-celoră statului pe cuartalulă ală doilea din anulă curenta. In privinţa acesta datele statistice ale ministeriului sunta, la părere, forte îmbucurătbre. Venitele au fosta cu 14,044,337 fi. mai mari ca în aceeaşi periodă a anului trecută; ase- menea şi erogaţiunile au fosta mai puţine cu 9.224.235 fi. 34 cr. ca în aceeaşi periodă a anului trecuta, va să (jică se arată în financele statului o îmbunătăţire de 28.268,573 fi. 19 cr. De vreme ce însă şi cvartalulă prima ala acestui ana s’a .încheiata cu una excedentă la percepţiunî de 1.397,121 fi. 4 cr., starea financiară a Ungariei în întregfi semestrula prima s’a îmbunătăţită în totala cu 24.665,694 ‘fl. 23 cr. In adevăra, aceste cifre arată una resultata destula de ffumosă într’una timpa atâta de scurta. S’ar păre că e pe cale de a se împlini profeţia ministrului preşedinte Tisza, care cfisese? că în scurta timpa are să mântuescă Ungaria be deficite. Asemeni ilusii se perdfi însă îndată ce voma considera mai deaprope starea lucrului. Ministeriula de finance a emisa în acesta cvartaia obligaţiuni în suma de 8.018,111 fl. 82 cr. rentă de hârtiă şi 4.442,474 fl. rentă de aură, va să 4ică a sporită datoriile statului cu 12.460,585 fl. 82 cr., ceea ce însă în ală 2-lea cuar-talfi a anului trecută nu s’a întâmplată. Subtragendu - se deră acestă nouă datoriă din venitulă brută ală percep-ţiuniloră, adevărata îmbunătăţire a finan-celoră în acestă cvartală se reduce numai la 1.573,752 fl. 3 cr. Nici acestă sumă însă nu e de natură prea îmbucurătore, dâcă considerăm . că singură numai dările directe au contribuită la ea cu 1.794,173 fl., va să 4ică cu mai multă chiar de cum face în-tregă excedentul primului cuartală. împrejurarea acâsta, că adecă dările s’au putută încassa cu ună succesă atâtă de bună, nu va să dică însă nici pe departe, că dâră s’ar fi îmbunătăţită sortea materială a contribuabililoră, ci pur şi simplu atestă energia esecutoriloră, cart au sciutu se liciteze pentru dare moşiile âmeniloru cu mai multă zelă ca altădată. Ceea ce s’ar pute dice, că arată în-tr’ună stată îmbunătăţirea sorţii materiale a locuitoriloră, ar fi venitulă dări-loră de consumă, căci aceste dări nu flăcărui omfi ’i se impună, precum se impună dările directe, ci le plătescă numai acei locuitori, decă sunt omeni cu judecată, cari se simtă în stare a-le plăti şi de bunăvoiă se angagieză la acesta. Venitulă dăriloră de consumă însă în anulă acesta faţă cu anulă trecută arată o decrescere grozavă. Cu 1 mii. 467 de mii 641 fl. 60% cr. s’a incassată îu rubrica acesta mai puţină în cvartalulă ală doilea ală anului acestuia, ca în ală 2-lea cuartală ală anului trecută. Decă deră venitulă dăriloră de consumă arată o decrescere atâtă de mare, în timpă ce venitulă dăriloră directe s’a sporita: acestă nu dovedesce nici mai multă, nici mai puţină, decâtă că la în-cassarea dăriloră s’a eserciată o presiune multă mai mare, decum ar fi fostă permisă faţă cu starea deplorabilă materială a locuitoriloră. Ca încheiere mai adaugemă, că darea pe tăbăcii a adusă în cvartalulă ală 2-lea din anulă curentă mai puţină venită cu 354,528 fl. 1772 cr. ca în aceeaşi periodă a anului trecută. Causa acestei apari-ţiunl de sigură este a se căuta în împrejurarea, că preţulă tutunului s’a scumpită. Scimă tot-odată, că s’a urcată şi darea pe zahară, bere, vină şi came, cu tote acestea însă venitulă dăriloră de consumă e multă mai mică ca altă-dată. „Gazeta* iese In fta-care •}'. Abonamente, neitrn Ansiro-Ungaria Penând &iral2 fl., pş şăsa luni pe trei luni 3 fl. Pe nnfl anii 40 franci pe iese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la tite ofi* ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentnlă pentru Braşovt: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe ună ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulii în casă: Pe unu anii 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplard 5 cr. v. a. adu 15 bani. Atătă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a Be plăti înainte. mn ■ 1 — —» ' —..ni as • / V- Deoă,d.eră miniştrulă preşedinte Tisza va isbuti totă atîîţă de puţină să mântuescă Ungaria $$ deficite, cum a isbu-tită pănă acum să- sporescă venitele Ungariei prin urcarea dăriloră de consumă, atunci pănă-i lumea nu va scăpa Ungaria de deficite. SOIRILE PILEI. După cea mai nouă statistică oficiosă, ce s’a publicată cu privire la importulă şi esportulu Ungariei, în decursulă lunei lui Aprilie Ungaria a importată marfă în greutate de 1.213,460.04 măjl metrice, în timpă ce esportulă ei a dată cifra de 2.602,736.81 m. m. In aceste cifre, celă mai mare contingenţă îlă dă Austria, apoi Germania etc. In România s’au exportată 25.443 m. m. şi s’au importată de acolo 26.348 m. m. * * * Conducătorulă săpăturiloră din Car-nutum,—ţinutulă de lângă Deutsch-Alten-burg—inginerulă profesoră Alois Hauser avu presupunerea, că pe ţinutulă între colţulă nordă-ostică ală castrului şi Deutsch Altenburg, trebue să se afle un amfiteatru romană. Acăstă presupunere a devenită realitate acum, când s’au făcută săpături pe loculă numită. Săpăturile de pănă acum, cari se continuă cu zelă mare, au dată ună resultată surprimjâ-toră s’au aflată ziduri solide, bine conservate, cari representau ună felă de (jidurî interne şi esterne ale şireloră de bănci amfiteatrale şi nisce ziduri radiale de împreunare. Totă asemenea s’a des-gropată Arena, ală cărei pavagiu este încă în starea cea mai bună. S’a mai aflată şi drumulă romană, care vine din castru şi trece pe dinaintea arenei. Deja la 4—5 policari sub pămentă s’au găsită cjidurile periferiale, pe cari pe lângă totă spaţiulă neînsemnată s’au sămănată bucate, caii cresceau bine. Numai câtă colorea grâneloră necopte încă arăta o mare diferenţă în tote acele locuri unde se aflau zidurile sub ele, ceea ce însă trebuia bine observată. Şi tocmai a-cestă împrejurare a condusă la descoperirea importantă. Pe acestă diferinţă s’a observată într’o cji profitulă teatrului îngropată desemnată în bucate. Pe lângă acesta se mai descoperi, că contura se lasă în mijlocă în formă de terassă şi mijloculă însuşi ia forma unei alvii. A-ceste puncte de mânecare n’au înşelată presupunerea. Acum se va desgropa întregă teatrală şi după aceea să va pute şi măsura esactă. * * * Comerciulă dă cereale este în Ti-mişora cam de vr’o 5 411© fdrte animată şi transportele suntă aşa de mari cum de mulţi ani n’au mai fostă. Esportulă de grâu cătră Francia a luată în 4ilele din urmă dimensiuni forte mari. S’au făcută prenotaţiunl de transporturi cu deosebire pentru liniile ungare ale călei ferate de sudă şi pentru liniele ferate de stată austriace şi ungare. In Nordă nu s’au schimbată relaţiunile. * * * ,, Românuluiu ’i se scrie din Turnulă Severină: „La 6, 7, şi 8 a 1. c. s’a ţinută în Orşova, aprope de Vârciorova, adunarea generală a învăţătorilor#- din Bâ-natu. Au luată parte ca la 600 învăţători de diferite naţionalităţi. S’au ţinută conferinţe şi discursuri, s’au făcută es-cursiunî pe la Ada-Kaleh şi diferite lo- \ Nr. 168 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. curî din România. E de notată dela aceste şedinţe, că atunci când unu învăţătorii a vorbită în limba germană, Ungurii' au părăsită, sala, voindfi prin asta a demonstra contra naţionalităţilor^ nema-ghiare.u * *■ * Se anunţă, că principele Alexandru de Battenberg, care actualmente se află la Parisă, va pleca câtă mai curândă la Graefenberg pentru a face o visită regelui Carolu alu României. * * * „Românulău scrie, eă din 29 per-sone muşcate de căni turbaţi, ce s’au supusă la cura d-lui. Dr. Babeşfi din Bu-curescî, 24 au foştii însănăoşate în urma inoculărei virusului după metoda d-lui Babeşă. * * * In asii ulii susţinută de Reuniunea universităţii din Viena suntă vacante pentru semestrulă primă ală anului scol. 1888/9 82 de locuri constătătore din locuinţă grătuită împreunată cu serviciu, încăldită şi întreţinere parţială. Aceste locuri să potă obţine începândă dela 20 Octomvre a. c. Pote reflecta la ele fiăcare universitară seu abiturientă demnă şi lipsită de mijloce, care petiţioneză basată pe următorele documente: Atestată de paupertate adeverită şi visată de oficiulă parochială, primarulă oraşului şi ală cărţiloră funduare ; 2) Atestată de studii (de esamenă seu doue coloquii din semestrulă ală doilea, resp. atestată de maturite); 3) Indexulă. Petiţiunile au a fi presentate celă multă pănă în 20 Octomvre n. a. c. la inspectoratulă ală 9-lea ală reuniunei (Studentennheim) Porzellangasse nr. 30 seu personală seu prin epistolă recomandată. * * La băile din Carlsbad se află pănă acum aprope 16,500 de străini. Intre a-ceştia se află şi câte-va persone distinse din România. * * * Piarele din Odesa află, că firma Fridericli Krupp din Essen va construi în Rusia nisce ateliere pentru fabricarea tunuriloru. Negociările în privinţa ce-dărei terenuriloră urmeză cu mare activitate. Ele se voru construi în apropiere de Ekaterinslow. * * * Regina Serbiei Natalia — după cum se scrie din Haaga — şî-a recâştigată colorea fragedă a feţii şi voioşia sa. Cea mai bună dovadă suntă însăşi cuvintele ei cătră ună medică. Ea îi spuse: „Fără îndoială e ună chină mare pentru mine, că mă nomăresce curiositatea 6-meniloră, că locuinţa mea este încunju-rată în continuu de spioni; însă contra acestoră rele nu esistă metodă mai nepotrivită de câtă aceea, de a se închide în casă . Eu facă tocmai contrarulă : Şed ore întregi pe ferestră, la ferestră şi în câteva dile m’au vădută aprope toţi 6-menii, după aceea voiu ave linişte 3 ju, voiu fi neobservată** v jj * * Escursiune la Sinaia. Biroulă orăşe-nescă de călătorii din localitate aran-giază în diua de Sf. Maria 15 (27) Aug. a. c. o excursiune, cu trenă separată, la Sinaia şi retour cu preţuri fărte reduse. Societatea „Petru Maioru.“ Societatea „Petru Maiorău, ală cărei scopă este înaintarea în cultura şi literatura română a tineriloră studenţi români dela universitatea ungurescă din Budapesta, se află deja în ală 26 ană ală esistenţei sale. Idea înfiinţărei acestei societăţi au dat’o studenţii de odi-nioră dela universitatea din Budapesta : Murgu, Bojinca, Vasiciu, Jorgoviciu, împreună cu alţi colegi ai loră, cari în casa preotului de acolo, Teodorini, se a-dunau pentru a se cultiva în limba şi literatura română. întruparea ideei de a se înfiinţa o asemenea societate s’a săvârşită însă în anulă 1862, când pentru prima oră tinerimea română dela acea universitate se întruni în aşa numita „Societatea de lectură a tineriloră românIu, cărei societăţi ’i s’a dată mai târdiu numirea de „Petru Maiorău, a acestui fericită luptă-toră pentru ideia românismului, care anii săi din urmă i-a petrecută în cetatea Buda, unde a desvoltată o adevărată activitate literară. Dela înfiinţarea sa, Societatea, cu escepţiunea unoră mici intervaluri, a mersă treptată totă înainte. In anii primi însă desvoltarea ei a fostă atâtă de ane-voiosă, încâtă încă la anulă 1868 întrega ei avere era numai de 21 fl. In anulă următoră însă suma acesta s’a mai mărită prin arangiarea primului bală română în Pesta, ală căruia venită curată a fostă 93 fl. 19 cr. Mai mare avântă şi-a luată societatea dela an. 1871—2 încoce. însemnată merită se datoresce pentru acesta ilustrei familii Mocioni, care a dăruită pentru fondulă societăţii 240 fl., şi d-lui Vincenţiu Babeşu, care a dăruită 100 volume de cărţi pentru augmentarea bi-bliotecei. Mai târcliu distinsulă scriitoră francesă Emil Bicot a trimisă societăţii preste 300 volume, partea cea mai mare din literatura clasică francesă. In anulă şcolară 1877—8 apăru prima dată foia societăţii: „Iiosa cu ghimpîu de cuprinsă literară şi umoristică. In an. 1878—9, la îndemnulă d-lui Ioană cav. de Puşcariu, jude la curiă, care are mari merite faţă cu acestă societate, s’a înfiinţată fondulă neatacabilă FOILETONULtf „GAZ. TRANS.U Cu a venita Fnmnnlă la Bocom. (Fine). Aşa povesti Pumnulă, cum numai ca prin urechile acului scăpa elă din Transilvania peste graniţă în Muntenia; cum, abia ajunsă la Bucuresci, se bolnăvi dp coleră; cum, biruită de aceea bolă, căcju în drumă, de unde cu mare. greu se trase pănă la margine sub ună zaplază.... cum, credându-se deja la pragulă morţii, se ruga de nişce trecători, să-şi facă milă de elă şi să-lă trecă dincolo, peste zaplază, ceea ce bunii omeni şi făcură; cum zăcu elă acolo două chl© şi două nopţi, cum, chinuită de-o sete arc|St6re, mânca pere, cari zăceau în grămadă pe josă, fără ca să le fi culesă cineva; cum îşi veni apoi în fire (!)... Povesti mai departe, că în urma u-noră denunciaţiuni perfide şi false, venite din partea Unguriloră la Bucuresci, îlă arestară şi îlă trimiseră sub escortă la Iaşi, ca de-acolo să-lă dea mai departe la Cernăuţi şi cine mai şcie unde (ca mai pe urmă pe Greorge Bariţă). Acolo, la Iaşi, Dorobanţulă, care’lă străjuia într’o celulă, aflâ chiar din gura lui Pumnulă, ce-a greşită, de l’au dată la „grosă“; că n’a greşită nimica, ci pentru-că a ţinută cu Impăratulă şi cu poporulă său română din Ardeală, subjugată şi apăsată de Unguri, cari şe şi răsculară în potriva împăratului şi acum au mâniă pe Români, cari ţină cu Im-păratulă şi nu cu dânşii, din causa a-cesta au mijlocită, cu de veţi vi şi cine şcie ce denunciărî reutăciose şi false trimese la Bucuresci, în cătrău fugise elă, de-lă crestară Muscalii. Autjindă tote aceste, Dorobanţulă îlă mai întreba numai: „Da-i şi dreptă domnule, ce spui? u şi asigurându-lă Pumnulă cu sfinţenia, că-i dreptă, în chipă indirectă îi făcu prilej ă să iasă din „ grosă “ şi să se ducă. îmi istorisi apoi cum elă, Pumnulă, pe căi lăturaşe traversa Moldova pănă la graniţa Bucovinei şi pe lângă frontiera Mamorniţei se înfurisâ — cu doi crei-ţari „şainu , ce mi-i şi arătă în buzunară — pănă încăce. Pe când încă povestea Pumnulă a-ceste, servitoriulă şi aduse dela A. Hur-muzachi răspunsulă la cele ce-i co muni- prin arangiarea unui bală şi prin con-tribuirile Româniloră din tote părţile. După cum aflămă din raportulă generală altf societăţii pe. anulă 1887—8, fonduhă flealterabilă a crescută din ană în ană; la începută era de 1114 fl. 81 cr., cu finea anului 1887 însă a ajunsă la 3685 fl. 15 cr. Sarcina de curatoră ală fondului, dela înfiinţarea sa şi pănă astădi, o pbrtă d-lă cav. de Puşcariu. Conducerea societăţii în decursulă anului espirată a fostă concrecjută unui comitetă de 9 persone, în frunte cu d-lă Yasile Fodoră, ca presidentă; unei co-misiuni literare de 7 persone, er redactarea foii „Roşa cu ghimpfr a fostă con-cre4ută unui comitetă de 3 persone. In totă decursulă anului s’a dată din fondulă societăţii unui studentă română cuartiră liberă provădută cu cele necesare în modă gratuită. D-lă Pavelă Todorescu din Stein-bruch a dăruită societăţii 100 fl., anume 50 fl. ca taxă de membru fundatoră, er restulă de 50 fl. parte pentru cumpărarea de cărţi românesc!, parte pentru ajutorarea edărei almanachului literară. Au mai dăruită: Escelenţa Sa metropolitulă M. Romanulă 15 fl., Mocioni 25 fl., Al. Romană 10 fl. In specială pentru alma-nachă au contribuită : Ioană cav. de Puşcariu şi Dr. Iosifă Gallă câte 10 fl., Al. Romană, luliu cav. de Puşcariu câte 5 fl.; Nic. Stamadiadi, N. Poruţă, Dr. A. Marienescu câte 3 fl. şi Dr. Stană Flori ană 2 fl. Membri fundatori 17, onorari 30, ordinari 27. Societatea a ţinută 21 de şedinţe, anume: 1 festivă, 2 generale ordinare, 3 generale extra-ordinare şi 15 săptămâ-nare ordinare. In şedinţe s’au cetită diferite disertaţiuni şi critice şi s’au declamată poesii. Societatea primesce 23 de chare dintre cari 1 francesă, 1 ungurescă, celelalte românescl. Biblioteca constă din 886 opuri în mai multe volume. Averea societăţii în bani cu finea anului: 4059 fl. 37 cr. Societatea mai dispune celă puţină de 891 esemplare din istoria lui Petru Maioră, ce se pote procura dea-dreptulă dela societate cu preţulă: 1 esemplară broşurată 1 fl. 20 cr., legată 1 fl. 60 cr., luxă 2 fl. 50 cr. Totă la 5 exemplare se dă unulă rabată. Corespondenţa „Gazetei Transilvaniei.'' Covasna, 27 Iulie 1888. Nenorociri. Ca alte multe comune din Ardelă nici Covasna, o comună în comitatulă Treiscauneioră şi totdeodată locă de scalde, n’a scăpată în vâra a-cesta de nenorociri şi spaimă. In restimpă de două săptămâni s’au iscată 3 incendiuri: Unulă în pădurea casem eu, că Pumnulă e la mine, şi care răspunsă suna aşa: „D-le P! — Poftes-ce-lă şi adă-lă pe locă încăce, la noi! — Alecuri „Domnule Profesoră!*, diseiu cătră Pumnulă, „eu n’am putută retăce înaintea domniloră noştri Hurmuzachi, că eşti aici la noi. Le-am comunicată venirea i. d-tale şi etă dumnealoră te şi învită, să vii încă astăcjl la dânşii. Pumnulă lăsa furculiţa şi cuţitulă din mâni şi ca de totă intrigată şi surprinsă, după o căutătură cam lungă la mine, din care mi-se păru a cunosce, că’mi bănueşce comunicarea făcută despre elă domniloră Hurmuzachi, 4ise : — „Ah, în >astă stare? — astă4l încă ?“ — aici se uita la sine, la vestmintele şi încălţiile sale deplorabile şi fini: „N’aş pute merge acum şi aşa cum sum! — „Domnule profesoră, îi 4iseiu a-tunci, „D-ta vei fi sciindă, cine suntă pentru noi, Românii bucovineni, şi pentru întrega-ne naţiune domnii Hurmuzachi. Te rogă nu le refusa sincera invitare ! Eră câtă pentru altele, privesce-mă, te rogă, de Romănu !u comunală, causândă o distrugere însemnată printre bra4ii cei înalţi şi frumoşi. Făptuitorulă a fostă ună cărbunarii. Ală doilea incendiu s’au iscată în comună în Vinerea trecută pe ună timpă forte se-cetosă şi vânturosă. Au arsă în 2 ore 6 şuri, 4 case şi câteva şoprone. Intr’o casă a devenită jertfă şi o copiliţâ de vr’o 6 ani, înnecându-se în fumă. Acestă focă s’a întâmplată prin joculă cu chibrituri a doi copii săcuesci. Norocă numai cu hărnicia şi stăruinţa braviloră locuitori români şi săcui, căci altfelă ar fi arsă mai totă sătulă. Ală treilea focă a fostă Sâmbăta noptea între orele 11 şi 12. Acesta a mistuită numai o şură, fiindă cam isolată şi timpulă liniştită. Ună altă casă întristătoră este ur-mătorulă: Părintele Ioană Olteană din Dobârleu, venindă numai eri la scaldele de aici şi necunoscândfl bine firea cea blăstămată a aşa numitului „Pocolşaru ; astă4i înainte de prân4ă pe la 10 ore întrândă în apă, în câteva clipite a şi fostă sub ea. L’a înecată momentană gazulă, ce iese câte odată cu furiă din apă. Din întâmplare însă era de faţă d-lă Alois Fe-kete, anteprenorulă acestei băi spurcate, şi cu alţi doi tineri streini. Celă dintâiu vS4©ndă pericululă striga ajutoră şi se arunca, îmbrăcată cum era, după elfi. Şi căutându-lă ca pe ună pesce prin apa cea grosă de nomolfi, i-a succesă a-lă apuca de după gâtă şi a-lă tîrî pănă la scări. Aci era gata şi cu bravulă D-nă Fekete, căci părintele îşi încleştase mânii e în braţele lui şi tăria gazului îlă a-meţişe cu desăvârşire. — Sară acum cei doi tineri şi cu unu bravă Românaşă, ce au4ise sgomotulă de afară, şi-i scotă ca pe nisce butuci, lungindu-i pe podele. Vine numai decâtă şi mediculă băiloră şi mulţime de altă publică. Dă-le apoi frecări cu pae şi cu petece de postavu. D-lă Fekete şi-a venită mai curândă în fire, pomenindu-se cu nisce rane mari la braţe; eră părintele Olteană se des-meteci numai după câteva ore, căci elă pe lângă gază mai înghiţise şi o cantitate bună de acea apă grosă. Elă cunosce, vorbesce şi-şî vaeră mereu familia cea numărosă şi în posiţiă critică. Vieţa lui însă totă pdte fi ameninţată de pe-riculă. Mediculă e neîntreruptă lângă dânsulă. îngrijirea cea bună a gazdei încă nu lipsesce. Părintele Nicolae Comşa din locă, au4iudă despre acestă casă tristă, numai decâtă a alergată acolo, dându-i mână de ajutoră şi mângăindu-lfi în totă chipulă posibilă. Totă în răstimpulă acesta s’a aflată mortă în gropa cea svântată, menită pentru asudare, ună tânără cam de 20 de ani, venită de prin Ungaria şi de familiă bună. Unii ospe de băi. După acesta scoseiu din scrină ună rândă de albituri, luaiu din cuiu paleto-nulă şi de sub pată o păreche de cisme şi punându-le pe scaună înaintea lui Pumnulă, 4iseiu în tonă rugătoră: „Etă, poftesce! că esteriorulă ţi-i astfelă, e pre justificaveră în urma pă-ţaniiloră, ce le-ai avută; poftesce, te rogă! Stătura-ne, fiindă cam egală, pa-re-mi-se, că tote acestea ţi-s’oră potriviri piseiu şi fără a mai aştepta vre-o întâmpinare la cuvintele mele, grăbii pe uşă şi mai trimiseiu încă în odae lighia-nulă cu apă etc. După vr’ună cvartă de oră revenii eu şi întradevără îlă găsii pe Pumnulă deja şi după câtă se putea, metamorfo-sată. Zîmbi bietulă, uitându-se la sine şi ia mine, îmi luâ mâna, ml-o strînse fără a 4i°e altceva decâtă: „Fiă! ascultă !a Eşirămă din seminară, la a căruia portiţă şi aştepta deja trăsura boerului bătrână Hurmuzachi. Pumnulă, vSdând trăsura, în care îlă învitaiu se se urce, 4ise: „încă şi acesta! — Coborîrămă strada principală spre casele boerului Hurmuzachi şi Pumnulă ; „Nr. 168 ‘ GAZETA TRANSILVA NIEI. 1888. »•“ ........III 1 , — — ......... .... - I .... ■ .... ------- - — !.!■! I îi întâmplări diferite. Focii. In 6 Augusta au arsa 200 jugăre de pădure de brada din munţii dela Gilău, în apropierea comunei Măgura. „K.-r.u crede, că focula a fosta pusa de câţiva locuitori din Măgura, cari ar fi avuta de gânda să mărescă prin arderea acestei păduri locuia de păşunita ala comunei. Unuia dintre incendiatori se elice că ar fi fosta prinsa. Munţii din vorbă se află în proprietatea erarului. Grindină. Din Petridulă inferiora, lângă Turda, ni-se comunică, că în cjiua de 8 Augusta o furtună violentă împreunată cu grindină de mărimea ouăloră * de porumba a nimicită totă recolta de pe câmpfi. G-râulfi, orzula etc. au fosta cu desăvârşire distruse, cucuruzula asemenea nu lasă nici o speranţă, mai alesfi în urma secetei de 6 săptămâni. Exposiţiunea din Parisu în 1889. Din regulamentele privitore la vii-torea exposiţiă universală din Parisa es-tragema următorele: Exposiţiunea se va deschide în diua de 5 Maiu 1889, şi se va încheia în diua de 31 Octomvre următorfi. Nici unu producţii inse nu va fi primiţii în incinta ex-positiunei după 1 Aprilie 1889. Comisiunile streine, constituite în urma cererei guvernului francesa, sunta poftite să numescă câta mai curând una delegata pe lângă dânsulă (marele consiliu ala exposiţiei universale din 1889). Acesta delegata este însărcinata de t6te cestiunile ce întereseză pe conaţionalii sei, mai alesa de cele atingătore de împărţirea spaţiului totala între diferitele ţări, şi la modula de instalare a fiă-cărei secţii naţionale. Prin urmare, ministrula, comisarula generala nu corespunde directa cu expunătorii străini, şi orl-ce producta înfăţişată de producătorii străini nu este primita decâta prin mijlocirea comisariloră respectivi, Se va face, în- limba franţuzească, unfi cataloga metodica complecta ala produselora tuturora naţiunilorfi, arătândă locurile ce ocupă în palate, parcuri seu grădini, precum şi numirile tuturora ex-punătorilora. Fiă-care naţiune va avea dreptula de a face cu cheltuialu sa, der numai în limba sa, una patalogfi speciala ala produselora expuse în secţiunea sa. Expunătorii francesî seu streini n’au nici o chiriă de plătită pentru locuim ce ocupă la exposiţiune. • Nici o operă de artă, nici unfi produsa expusa în palate, parcuri şi grădini,' nu pote fi desemnata, copiata şi reprodusa, sub orl-ce formă, fără o autorisare a expunătorului, purtândă visa directorului generala ala.. exploatării. Directo-rula genaralfi - ala exploatării pote insă autorisa reproducerea priveliştelora generale (vues d’ensemble). Nici o operă de artă, nici una producta expusa nu pote să fia retrasa, în-nainte de închiderea exposiţiunei, fără o anume autorisare. în tota decursula drumului nu vorbi alta nimica, decâta la o vreme mă întreba, în ce termini se tituleză bătrânula boer, cocona şi fiii lorfi ? „Vorbesce,a răspunseiu eu, şi titu-leză-i cum eşti deprinsa, domnule, a vorbi şi a titula pe omenii cinstiţi. Toţi din casa boerului Hurmuzachi sunt 6-menî culţi şi fdrte buni şi amabili.u A-jungenda apoi la porta spaţiosei ogrăcjl de dinaintea casei boerului Hurmuzachi, (jiseiu cătră Pumnula: „Etă, ama ajuns! “ Elă, uitându-se spre ferestrile iluminate — era după 4©ce ore sera —> 4ise c’un patosă devota şi de stimă: „Aşa dâră aid e Delphi ala fraţilora bucovineni, aici şeda Grachii poetului nostru Mu-reşianu!u... In prima odaiă ne întâmpina esce-lentula şi în totă privinţa demnulfi şi amabilulfi Alecu Hurmuzachi cu „salutare şi bună venire, d-le Profesora !u prinejândă şi strîngândă cu ambele sale mâni mâna lui Pumnula, carele cu gla-' «da său domola răspunse: „Bună găsire !“ — In sala, pănă la care treeurămfi încă printr’unfi cabineta, se aflau vr’o dece, Productele expuse sunta scutite de drepturi şi de visitele serviciului aceise-lora din Parisa, ca şi de ale vămei fraucese. Pota fi primite la exposiţiune operele de artă ale artiştilorfi francesî şi streini, făcute după l-iu Maiu 1878. A-ceste opere se împartă în cele şâpte genuri următbre: 1) Pictură. — 2) Desemna : aquarelă, pastelfi, miniatură, s-malţurl, porcelane, cartona de ferestre picturate (fiind escluse cele care nu re-presintă de câta subiecte de ornamente. — 3) Sculptură. — 4) Gravură pe medalii şi pe petre scumpe. — 5) Archi-tectură. — 6) Gravură. — 7) Litografiă. Sunta excluse: 1) Copiile, chiarfi cele cari reproducă o operă într’ună gen diferita de ala originalului. — 2) Tablourile seu desemnele fără ramă. — 3) Sculpturile în pământă ne arsa. Pota fi primite la exposiţiă t6te productele industriei şi agriculturei, afară de materiile detunătore, şi în deobşte de ori ce materii judecate ca primejdiose. Productele vorfi fi expuse în numele semnatorului cererei de admisiune. Acestă condiţiune nu se pote călca. Expunătorii sunta cu stăruinţă poftiţi să arate preţuia pieţii ala obiectelor expuse, pentru a înlesni lucrarea de a-preciare a juriului, cât şi pentru a lămuri pe visitatori. Obiectele vândute nu pota fi luată înainte de sfârşitulfi esposiţiunei, fără o anume autorisare. Nici o publicitate prin afipte, pros-pecturl, etc., nu se va pute face înaintea exposiţiunei de cătră expunătorî, concesionari seu orl-ce altă personă, fără o regulă autorisare şi plata de mai nainţe făcută a drepturilorfi ce ar putea fi cerute. Coletele venindfi din ţările streine, represintate prin comisari generali seu prin comitete naţionale, conţinândă produsele destinate la exposiţiă, cată să aibă, ca semnă arătătorii şi zugrăvite cu penelulu literile E. U. încunjurate de un cercă. Yorti fi adresate în câmpulă lui Marte (Champs de-Mars la delegatul naţionalităţei la care aparţine expună-torulă). Coletele provenindu din ţările represintate, cată să aibă totă indicaţiu-nea bine arătată a locului lorii de provenienţă, adecă: Colorile şi emblemele lor naţionale. Ori ce cheltuelî pentru încărcare, transportă, mutare, descărcare, instalare şi reîncărcsre rămână. în sarcina expu-nătoriloră. Productele, atâtă cele fraucese câtă şi cele streine, voră fi admise în incinta •exposiţiunei dela I-iu Ianuarie 1889 pănă incluşi vă la 31 Maiu mătoră. Produsele de orl-ce natură (excep-ţiune animalele, obiectele de artă şi valorile), trăsurile şi materialulă mişcătoră (roulant) ce ar pute circula pe căile drumului de feră franţusescă, şi destinate esposiţiunei universale din 1889 de la Parisă, voră fi transportate de Companii cu preţuia jumătate de ală tarife-loră generale şi speciale. In ce privesce transporturile maritime, pentru România compania „Freissi-net“ va face o reducere de 50 la sută. cincîspre4ece emigranţi Moldoveni, între cari şi fraţii Golesc! şi ună anume Cur-ţius, ingineră din Bucurescî. Acolo ne eşi înainte pănă la pragulă uşii bătrânul Hurmuzachi în costumulă său „boerescă — dânsulă era „Mare Vornicău — şi în intrega sa ţinută patriarcâlă; îlă cuprinse pe Pumnulă şi-lă săruta pe frunte 4*“ cendă-i: „Poftimă, domnule, şi privesce de acum înainte casa mea ca pe a D-tale!u ...Toţi se sculară.....Pumnulă sta ca zăpăcită, fără a vorbi vre-un cuvântă. Mă uitamă la elă: ochii lui erau inundaţi în lacrimi....................... . ; . -............Mă reţrăseiu şi mer- seiu acasă. — Pumnulă rămase de aci înainte în curtea bătrânului Hurmuzachi, unde locui câtva timpă şi după denumirea lui ca profesoră de limba şi literatura română la liceulă din Cernăuţi. Frătăuti, finea lui Iulie 1888. Pdrumbescu. Esarchă şi Parochă. D-lă George Moianu, învăţătoră în Braşovă, care actualmente se prepară în „Institutulă pedagogică ală reuniunei germane pentru lucrulă de mână în şco-lele de băeţl “ din Lipsea, ne rogă să publicămă următorea: Incunosciinţare. Domniloră colegi, cari binevoiră a-ml cere informaţiunl despre timpulă şi con-diţiunile cursului pentru industria poporală din anulă curentă — ne putându-le răspunde în particulară flăcăruia, — îmi iau voiă a-le face cunoscută, cumcă în anulă de faţă, pe lângă totă bunăvoinţa, nu putemă ţine cursulă din cestiune. Lipsea, 25 Iulie v. 1888. George Moianâ. SCIKl TELEGRAFICE. Bruxela, 11 Augustă. f)iarultt „Nordw, constată că pacea generală se consolid&ză. Parisu, 11 Augustă. Măsurile energice au avută bună succesă. Greviştii suntă gata a’şî reîncepe lucrările. Pacea n’a mai fostă turburată. Bursa lucrătoriloră se va deschide. Belgradu, 11 Augustă. Genera-lulă Horvatovicî a fostă pensionată pentru ună articolă de cjiară în contra guvernului. Viena, 11 Augustă. Dr. Kalman primi erî după ame4ă următorea telegramă din Bellova: „Bărbatulă meu e liberată ; îlă aşteptă în fiă-care oră. Lina Lăndler“. Neoplanta, 11 Augustă. Svetozar Nicolits, comisarulu guvernului la lucrările de apărare în contra i-nundării Tisei, s’a împuşcată după ce a făcută mari defraudărî. Erî a sosită ună revisoră ministerială, care cercetă socotelile şi află mari mancităţî, în urma cărora s’a împuşcată Nicolits. Acestă incidenţă causă cea mai mare sensaţiune. DIVERSE. 0 invenţiă importantă, piarulă o-tomană „Taric“ anunţă, că Resul Mesti-efendi, cunoscută în Constantinopole pentru cercetările sale sciinţifice, a descoperit o forţă motore, care pote înlocui cu folosă aburulă. Acestă forţă, produsă de nişce rote idraulice, ar da: corăbieloră ună mersă multă mai repede decâtă acela r.esultândă din întrebuinţarea aburului. Resulă Mesti ’şî-a încercată rotele în-tr’ună mare basen şi resultatele obţinute suntă mulţumitbra. Invenţia acesta e menită să producă o adevărată revoluţiă în marina de resboiu şi în cea comercială Producţiunea aurului şi a argintului. Producţiunea aurului şi a argintului s’a urcată în 1887 la 502.013,400 franci. Acestă cifră este cu totulă in-ferioră producţiunei din anii precedenţi. Dela anulă 1870 încoce producţiunea aurului sufere o decrescere însemnată. Acuma Statele-Unite suntă ţera care produce cea mai mare cantitate de aură, anume 194 milione în 1887. • Nu de multă Australia venia în primulă rangă, acuma este ea în tangulă alu doilea, cu 133 milione, apoi vine Rusia. Producţiunea argintului însă’ cresce mereu în fiă-care ană. Cei 2 ani din urmă au favorisată fiăcare câte cu 600 de milione de argintă. Minele americane: Statele Unite şi Mexiculă, suntă în primulă locă. Numai esploataţiunea mexicană din 1887 a fumisată pentru 78 milione de franci argintă. ; Carmen Sylva între copii. Din Westerland pe Sylt, se raporteză cu data 18 Iulie despre Maj. Sa Regina României următorele : „M. Sa a sosită la băile de aici Sâmbătă sera. Augusta domnă a fostă primită în modulă celă mai simpatică de cătră ospeţii băiîoră. Mai alesă copii şi copiliţele n’au voită să rămâe mai prejosă. Acestă tineretă, constituită în companii, după obiceiulă ce domnesce aici, spre a ridica valuri şi cetăţi de nisipfi pe mală, a salutată pe regina într’ună modă originală. Copiii de ambele sexe s’au înşirată pe mală, cu stogurile şi insigniele loră, şi când regina a ajunsă între ei, a trebuită sS trâcă prin acestă defileu de băeţl şi fete, ale căroră steguri formau ună arcă de triumfă. Regina, care este o mare amică a copiilorfi, a fostă aşa de plăcută mişcată de acestă primire, încâtă dreptă mulţumire a pusă să învite pentru a4l pe copii la mală, spre a atufi prelegerea unei mici naraţiuni sub • eerulă liberă. A fostă o scenă încântătore : regina se aşe4ase pe o grămadă de nisipă, copii luară locă împrejură, o copiliţă blondă ţine umbreluţa, er regina cetea naraţiunea dintr’ună manuscrisă. Toţi din prejură ascultau cu atenţie spre a au4i fiecare cuvântă ală reginei, care cetea desluşită şi cu forte multă sentimentă. Copilaşii îşi ţineau privirile fixate asupra reginei, afară de vocea clară a reginei se au4iau numai undele apei spărgându-se de mală şi ţipetulă pasereloră aqua-tice, ce treceau pe d’asupra capului- reginei. Terminându-se naraţiunea, copii începură a striga: Trăiescă iubita Carmen Sylva! apoi companiele de băeţl defilară pe dinaintea M. Sale.tt Glumă. Ună cavaleră că4u de pe cală şi-şî sparse capulă de pardosşlă. Ună altă, individă veni şâ-i ajute. — „Eşti doră medieulăw — îlă întrebă unulă din asistenţi? — „Oh nu.... răspunse elă, sunt cârpaciulă de ole sparte !u... Telefonulă. Pe linia telefonică Pa-ris-Bruxela nu se mulţumescă omenii ca să vorbescă numai, ci şi cântă, tele-fonulă transmite sunetele într’ună modă minunată. Aşa se spune, că la vr’o 850 de kilometri de operă, câţî-va bogaţi şi privilegiaţi s’âu adunată pe câmpiile în apropiere de Bruxela şi au au4ită perfectă de bine pe dlă Escalais cântândă din Wilhelm Teii. Curşulu pieţei Braşovu din 9 Augustă st. n. 1888 Bancnote românesc! Cump. 8.70 Vend. 8.74 Arginta românesca . r> 8.68 r 8.70 Napoleon-d’ori . . . n 9.88 9.92 Lire tureesci ... 11.20 n 11.24 Imperiali n 10.20 n 10.24 Galbinî . . , . . Y) 5.88 n 5.91 Scris. fonc. „ Albina116IJ/0 v 101.— îi >i n ii 5«/o n 98.- ii 98.50 Ruble rusesc! . . . n 117.- ii 118f Discontula .... 6V2- -8% pe ana. Cursnlţi la bursa de Viena din 10, Augustă st. n. 1888. Renta de aurii ......................... 101.55 Renta de hârtiă 5”/0...................91.15 Imprumutuia căilora ferate ungare . 150.25 Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (1-ma emisiune) . . 99.20 Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (2-a emisiune) . . -r-,— Amortisarea datoriei căilora terate de osta ungare (8-a emisiune) . . 114.— Bonuri rurale ungare................105.— Bonuri cu clasa de sortare .... 105.— Bonuri rurale Banata-Timişa . . . 104.80 Bonuri cu cl. de sortare 104.80 Bonuri rurale transilvane-. . . . . 104.30 Bonuri croato-siavone ................104.— Despăgubirea’’ pentru dijma de vina ungur es ca......................100.50 Imprumutuia cu premiula unguresca 131.40 Dosurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului.......................124.50 Renta de hârtiă austriacă .... 81.80 Renta de arginta austriacă . . . .ţ - 82.80 Repta de aura austriacă . . . . v 111.— Losuri din 1860 .................... 138.50 Acţiunile bâncei austro-ungare . . . 870.— Acţiunile băncei de credita ungur. . 309.— Acţiunile băncei de credita austr . . 316.30 Galbeni împărătesei. . ■ > . . . . 5.81 Napoleon-d’ori........................ 9.77 ’/2 Mărci 100 imp. germane ..... 60.22 Londra 10 Livres sterlinge .... 123.45 Bursa de Bucuresch Cotă oficială dela 28 Iulie st. v. 1888. Cump, vend. Renta română 5% • • • . . — —.— Renta rom. amort. 5% • . . 98.7, 94.— Renta convert. 6°/0 • • • . . 93.- 90.7, Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . . 37.- 42. - Credit fonc. rural 7°/0 . • 006. V4 106.7, n h ii 5% . •• 92.3/4 93. „ „ urban 7°/0 . . . . 104.7, 105- ji *i »i 8°/0. •. . . 98.7, 99-7, v n ii 3°/0. . . . 88.— 88-7* Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. Nr. 168 GAZETA TRANSILVANIEI. Seidene Grenadine 95 kr. tâten) fdjma^unb farbtg,^ cerfenbet robcn* unb ftucfroetfe sollfrei bas Fabrik.- Depot 6. Henneberg (f. t ffoflieferant) Zvirich. lîîufter umgebenb. Sricfc (0 fr. porto. Verfalschte schwarze Seide. JTÎan cerbrenne cin ÎTtiiftercbcn _____________________ - bcs Stoffes, non bem mattfaufen, rotii, unb bic etroaige Derfalfdjung tritt fofort 3U Cage: Cgdytc, rcin gefărbte Scibe fraufelt foforU 3ufammen, uerlofcfyt balb unb lpnterlalgt roenig ^fd?e ootx gan3 IjeUbrăunltdjer ^arbe. —DerffilfdjteŞ 5cibe (bic leidjt fpeefig totrb unb bridjt) brcnnt langfam fort, namentlidj glimmen bie „Sajufhf fabett" meiter (roemt fefjr mit ^arbftoff erfdjmert), unb fjinterlăgt cine bunfclbraunc 2If im (Segenfafc sur cd^ten Scibe nidjt fraufdt, fonbern friimmt. gerbriieft man bic 2Ifdje ber ccbtcn Seibc, fo 3crftăubt fie, bic ber ccrfalfdjtcn nidjt. Das Seibenfabrif=Z)cpot uort O. Hemie-berg (f. f. ^oflief.), Zttrieli, cerfenbet gern ÎTÎuftcr con feinen edjtcn Seibcnftoffcn au 3cbcrmann, unb liefert cin3clne Hobcn unb gan3e Stiicfe 3oIIfrei in’s Ejaus. j 1 . î . . Care este cea mai luna hârtia pentru ţigări? ^Owtbpm cm»m« Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’a stabilita dej a în modulă celu mai ne-dubiosv Nu este reclamă golâ, ci uni fapta constatata prin autorităţi scientifi.ee rtw.j de primula rangă pe basa analisei com-parative a diîerite-(‘.îjjO lorfi hărţii de ţigări \i-im ma^ bune, ce se află în comerţa, că h ărti a de ţigări WV r/wntn1 '«tmuu « y c isoiît _____""^6 ' 7 a * (12031 ■uojmoo mvKxn va as hivvh taisrjv * nnawv&UK» io mo „LES DERNIERES CARTOUCHES" §1 „DOROBANŢUL#4 din fabrica BRAUNSTEIN FRERES la Paristt, SS flloulevard £\elmans. este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilita acesta între altele prin |Dr. Pohl, profesora la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesora şi conducătorii ala stabilimentului chemica de stata în Budapesta, şi o anallsă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesora de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsa chiar resultatula strălucita, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches“ şi „Dorobanţuld“ sunta cu 23—74% mai uşdre, şi că împărtăşeşte fumului de tutuna cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnula aci imprimata şi care ortă firma Braunstein Frăres. Fabrica a deschisa una deposita pentru ven4are en gros a hărtiei de ţigări şi a tu-buriloră pentru ţigări ISAIISf III FEERIE, 19S’50-84 WIEI, I. Be/., Ncliottenring Nr. 25, şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de venefare asemenea mărfuri. AHUNCIU. LA Strada Scheiloru Nr, 118 ‘ (:■ • a sosită din nou unii bogată asortimentă de cusături de mână, desemnate, începute numai şi de totu isprăvite, pentru cadouri (daruri) de c[iua numelui ca suveniră. Cele trebuincibse fărte bine asortate. Aţă de tumtactl veritâ- bilă. şi lânuri de Berlină, Orienta, Persia şi Smyraa în tote cutorile. Lingeriâ şi coşuleţe fine. Cu înaltă stimă. 112,3-3 WiUielniine Ziamermann. A visu d-loru abonaţi! . . - . * »/v ’ 1 ' Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Totodată facemu cunoscută tuturoră D-loru abonaţi, că mai avemu din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloru „Gazetei," precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potu adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă. „ Administraţiunea Gaz. Trans.u pentru că tote celelalte suntti fără de îndoelă: Xria,lsi±lca,ţiă, şi sixnsigrxre “Verita-loiliJL se siflăi: în Braşovâ dela Domnii: I. L. & A. Hessliaimer Emil Porr Demeter Eremias Karl Schuster, farmac. Iulius Hornung „ I. Goos „ Ed. Kugler, farm. Iul. Mlîller, „ N. Urădinar In Rădăuţi la Domnii: C. Teichmann A. v. Kossignon A. Decani C. Deutscher. Heinricli Zintz Cari Irk Heinricli Rhein Ratz Lajos Karl Kirr Ferd. Iekellus, farm. Ioh. Lerchenfeld Karl Topfner George Stefanovici. In §iretd la Domnii: 56,12-8 Israel Sommer Ph. Zettel I. Dempniak Yed In Suceava la Domnii: Nathan S. Hausierer E. Liska I. Şynionowicz H. Beiner. Câştip laterali le 10 fl. pe li fără capitală şi fără risicu prin vâneţarea de losuri plătibile în rate în sen sulă articulului de lege XXXI din 1883. Oferte primesce Societatea de schimbă din Budapesta Adler & Comp., Budapest. Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei* & 5 cr. se poth cumpera în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich. — INCUNOSCIINŢARE! — îmi permită a face cunoscută, ca amu luată în primire UAGASINULt^ DE HAINE BĂRBĂTESC! dela firma B. Schwarze cu tote activele şi Pasivele, pe care îlă voi conduce mai departe tară de nici o schimbare sub firma Mulţămescă tuturoră amiciloră mei de afaceri şi onor. muşterii, precum şi p. t. publică pentru încrederea cu care m’a onorată pană acuma şi mă rogă a mî-o păstra şi pe viitoră, căci eu de sigură ’mî voi da t6tă silinţa a da sa-tisfacţiune în t6te direcţiunile. Cu înaltă stimă. 11Bi3_3 A. SCHWARZE. şi plecarea Ml ora şi posteloro ia Braşot I. Plecarea trenurilor*: I. Dela Braţovu la Pesta: Trenulfi de persone Nr. 307: 7 6re 10 de minute sera. Trenulfi mixtfi Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovd la Bucuresci; Trenulă accelerată Nr. 302: 6 ore 37 minute dimineţa. Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ameefi. n. Sosirea trenurilor*: I. Dela Pesta la Braţovti: Trenulă de persone Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de ametji Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute s6ra. 2. Dela Bucuresci la Braşovu: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ameefi. Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. Rugămu pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primita diaralu nostru până acuma. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei1'. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.