Wîîtîiiea, AdBiiisiraiieea Tipoerafla: SRASOVU, piaţa mare Mr 22. Voitori nefrancute nu se pri* ■«scâ, MannB2iin o nu se re- trizm.il! Birourile ie a&nicmu: Braţovâ, piaţa mare Nr. 22. Inwrate mai primeactt tn Vlsaa: BtuLolf Motte, HaasensiAn A Vogler (OmAfaa»), Heinrich Schalik, Aloi» Btrndl, M.Ihtkes, A.Oppelik, J. Dan-ntbtrg; tn Budapesta: A. V. Bold-iirgtr. Anton Metei, Kckutein BertuU; tnrrankftirt: G. L. Daube; tnHain-burg: A. Steiner. Preţuit maerţitmilorti: oaerit garmondâ pe o colină 6 cr. ii 80 or. timbra pentru o pu-olicare. Publicări mai dese după tarifă si tnvoiilă. Beclame pe pagina IlI-a o seri» 10 or. v. a. său 80 bani. Nr. 167. -A-IfcTTTIL/Cr XjZ. „Gazeta* iese tn âe-care 41* Abdanafite pui Anatro-Ungaria Pe unti anu 12 fi., pe şâse luul 6 fi., pe trei luni'3 fi. Pentru România şi străimătate: Pe unii anii 40 fraoool, pe şâse luni 20 franci, pe trei luni 10 francî. Seprenumeră la t6te ofi-oiele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamestnln pentru Braşovii: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulii I-: pe unâ ană 10 fi., pe şese luni & fi., pe trei luni 2 fi. 50 or. Cu dusulu în casă: Pe ună ană 12 fi., pe şese luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Ună esemplară 5 cr. v. a. său v. 15 bani. Atfttă Abonamentele câtă şi inserţinnile sunt a se plăti înainte. Braşovă, Sâmbătă, 30 Iulie (11 Augustă) 1888. il v Braşovu, 29 Iulie st. v. 1888. De unu timpu înc6ce se observă o mişcare mai viuă între naţionalităţile din Austria. Diferitele partide naţionale se pregă-tescu pentru viitdrele lupte parlamentare şi totu mai multu se lă-ţeşce părerea între diferitele grupuri, cari constitue a<ţî maioritatea în cameră, că în viitorii se cere o mai strînsă organisaţiă a loru pe temeiulu unui programu comună bine definiţii. Pănă acuma fracţiunile dreptei, Cehii, Polonii, Germanii conservativi, Slovenii ş. a. se înţelegeau, asupra cestiunilorii celorii mai importante chiar, numai forte lacsu şi în momentele din urmă, când se aflau sub presiunea iniţiativei guvernului. Astfelu n’a fostu în stare partida dreptei, adecă maioritatea din camera vieneză, să ia o iniţiativă/ puternică ea însăşi în favorea realisării principiilorn sale de programti. Acesta, se înţelege, îi făcea posibilă guvernului Taaffe să pro cedă în mo du autoritativu şi în cestiunî grave, cum a foştii aceea a pactului cu Ungaria, a tarifului vamalii ş. a. fără de a se asigura mai ânteiu de consimţementulii maiorităţii, care în cele din urmă se vedea silită a ceda, influinţată totdeuna şi de frica ca să nu se nască vr’o scisinne în sînulii ei, care se-i compromiţă posiţiunea. In asemeni împrejurări, lipsind o strînsă organisaţiune a partidei dela putere, s'a îngreunatu şi po-siţiunea popdrelorii mai mici şi în numără mai neînsemnată re-presentate, precum Slovenii, Românii ş. a., cari nu puteau reuşi de multeorî nici cu pretensiunile Ioni cele mei moderate naţionale, din causă că, nefiindă adoptată unu programu bine definită ală întregei drepte, care se stabilescă pentru toţi într’unu felă principiile de egală îndreptăţire naţională, ^ cei mai slabi şi mai puţină numeroşi în cameră erau lipsiţi de seutulă maiorităţii şi avisaţî la propriele loră puteri, aşa că vocea loru răsuna în pustia. Spre a evita acesta pentru viitorii, dându tuturora o garanţiă de ajunsă în contra ori cărei a-suprirî naţionale, în deosebi însă spre a strînge mai tare şirurile maiorităţii, ca să aibă mai multă iniţiativă în procedere, mai multă putere în apărare şi mai multă succesu în acţiunile ei, accentu-eză unu deputată din clubulă lui Hohenwart în „Politik“ din Praga necesitatea stabilirei unui program comună. Basa pe care se se facă acest programu să fiă, 4i°e propun eto-rulă, principiulu autonomistă combi-miu cu uleia naţională. Admite mai departe ca se se primescă în programă şi cestiunea reformei şcolare precum şi a reformei sociale. In privinţa reformei şcolare ..domnesce o mare agitaţiune în Austria. Scimă că principele Liech- tenstein a presentatu camerei unu proiectă de lege prin care cere să se schimbe caracterulă şcăleloră poporale devenindu t6te scoli confesionale. Acestă proiectă afla mulţi sprijinitori în sînulă maiorităţii. Suntă şi mulţi chiar între Cehi, cari îlă combată, er câtă pentru Germani, ei protesteză mereu prin meetingurî în contra plănuitei reforme şcolare. Admiterea reformei şcolare în programulă proiectată de membrului clubului Hohenwart indică, că o parte mare a dreptei este gata a face concesiuni cu privire la scălele conservatoriloră, decă a-ceştia, în schimbă, voră primi prin-cipiulă autonomistă combinată cu idea naţională. Causa principală, care îndemnă pe cei din drepta ca să se gân-descă la o mai strînsă organisare a partidei loră, este nemulţămirea ce a cuprinsă massele în ţeră şi mai alesă pe alegătorii din Boe-mia din causă, că lucrurile stag-neză şi se face aşa de puţină spre a satisface dorinţele naţionale. Acesta fierbere între alegători este ună semnă veditu, că nu mai merge cu măsurile de jumătate şi că guvemulu austriacă a ajunsă la nnă punctă, unde trebue să ia o decisiune energică, decă voiesce în serioşii realisarea programului de egală îndreptăţire naţională. Institutele fle maghiarare. ţ)iarulă vienesă „Vaterlandu publica nu de mulţii o corespondinţă din Ungaria sudică, în care suntă supuse unei critice nimicitore unele instituţiunl şi măsuri ale ministrului de culte şi instrucţiune publică. Acea corespondinţă a atacată adecă scolele de fetiţe superiore înfiinţate în massă de administraţiunea instrucţiei ungare în oraşe cu poporaţiune de diferite naţionalităţi amestecate, pentru că acele institute, abstragândă dela resultatele miserabile în instrucţiune, chiar după sentinţa ministrului, servescă numai la maghiarisarea feteloră de bur-gesime şi elevele se crescă în indiferenţă confesională. După aceea, ca dovadă câtă de multă se ignoreză recerinţele crescerii morale de administraţiunea scoleloră de stată, se amintescă două caşuri recente: Două profesore dela scola de stată de fetiţe din Timişora, aşa să scrie dia-rului ,;Vaterland“, duseră o vieţă forte necuviinciosă şi repugnantă; din causa loră se întemplâ la unu bală din clasa de josu ună scandală publică ; bărbatulă uneia maltrata e pună rivală favorită în presenţa soţiei şi a cumnatei sale. Urmarea a fostă ună duelă. Bărbatulă, a-semenea învăţătoră la o scolă de stată, a fostă transferată din causa aceea la Stuhlweissenburg. Femeea sa cea vinovată însă trăesce şi continuă a propune în Timişora neconturbată la scola superioră de fetiţe. Ală doilea casă amintită de „Va-terlandu spune despre denumirea recentă a unui fostă directoră de seminară de stată, ca profesoră ordinară la scola superioră de fetiţe în Timişora, care, după cum se cfice, a împuşcată în duelă pe ună inspectară şcolară de stată, pentru că stă în relaţiunî neiertate cu femeia sa, şi care din causa duelului a fostă pedepsit cu 10 luni închisore de .stat. Cetăţenii din Timiş 6ra privescă cu ochi răi, după otel (fice „Vaterland,44 la cultivă-torulă tinerimii cu pistolul ă de duelă în mână. Oficiosulă „Nemzet,u atinsă morali-cesce prin acostă descoperire, ia actă despre acesta într’ună estrasă în nr. 210 din 10 Iulie şi-’şi permite cu acestă oca-siune a lovi pe furişă în Saşi prin două întorsături de ffase forte uşoră de înţe-lesă, dicendă: „Corespondinţă din Ungaria sudică este scrisă tocmai în ace-laşă tonă, cum au obiceiulă a amăgi Saşii din Trasilvania foile nemţesc! despre relaţiunile ungare şi dechiară la nn altă locă învinuirile corespondinţei a-mintite, „ca clevetire atâtă de ordinară, încâtă ar pute servi ca onore flăcărui a-gitatoră sasă.“ IOin stferă,. D-lă Freycinet, ministrulă de răsboiu ală Franciei, în unire eu generalulu Billot voeşte să întreprindă o reorganisaţiâ a armatei francese. Noulă sistemă constă .în împărţirea armatei teritoriale în 18 corpuri de armată, astfelă ca fiăcare să ’şî aibă deoparte statulă său majoră, cavaleria sa precum şi serviciulă său administrativă. Astfelă organisată armata, în timpă de răsboiu fiă-care corpă pote să lucreze independentă, în loculă ce ’i se va desemna. D. de Bismark a adresată o lungă depeşă vaticanului , prin care desvoltă motivele, cart facă pe împăratulă Wilhem II, se vină la Roma. După cancelarulă Bismark, acestă visită a fostă hotărîtă numai din punctulă de vedere militară, Germania, cfice d. Bismark, are nevoe de Italia, că are unu contingenţă de 500,000 de omeni şi într’ună casă de răsboiu cu Francia, concursulă Italiei este trebuitoră Germaniei. Ducendu-se la Roma, împă-ratulă Wilhelm ţine să constate în faţa Europei-existenţa legâturiloră militare, ce’l unescă cu Ttalia. Cuventulă „ militară “ este repetată de mai multe orî în nota cancelarului. Nota, se că la băile Puciosa nu s’a mai vădută atâta lume, ca acum. Tote casele locui-toriloră şi camerile de prin hoteluri s’au închiriată, aşa că cei sosiţi mai târdiu au fostă siliţi a se depărta prin cătune. Pe fiă-care cji sosescă încă deosebiţi bolnavi la aceste băi. * * * Intr’o predică ţinută în săptămâna trecută dete cardinalulă Manning o iconă înfricoşată despre Londra din punctă de vedere religiosă. „Nici ună oraşu din .urnea creştină, (fise elă, nu arată o iconă atâtă de înfricoşată, ca Londra. Din 4 milione de creştini suntă 2 milione, cari nu cerceteză nici unulă biserica. Şi câtă de puţini dintre ceste 2 milione suntă DotezaţI, câtă de puţini comunicaţi? Londra e o pustiă sălbatică, ca Roma cea vechiă ; ea este ună canală, în care se scurgă tote naţiunile din tote păcatele lumii. “ * * * Acum câteva (file se înfăţişa în cancelaria mareşalului dela curtea monar- Nr. 167 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. chului nostru ună dumnti, care ceru permisiunea se presinte împăratului preste câteva cjşile, de cjiua nasceriiy unii darii, care de sigură îi va procura plăcere. D-lfi, Karl Felbermeyer, aşa se numia necu-noscutulă. arătă şi descrise darulă: In nisce rame de 145 cm. de lungi şi totă aşa de late se afla vulturulă împărătescă cu două capete din 15,000 gândaci de sortele cele mai diferite, pe marginea căruia se aflau numele Franciscă Iosifă, Rudolfă, Elisaveta, Stefania, Valeria. Figurile de pe margine, cari încungiură numele şi vulturulă, suntă din gândaci de aceeaşi coldre, precând conturile vulturului suntă din sortele cele mai variate în colori. Domnulă Felbermeyer adause, că acum doi ani a fostă grădinară în Zillingdorf lângă Wiener-Neu-stadt, unde a avută ocasiune să adune însuşi cea mai mare parte a gândaciloră şi ceilalţi i a primită dela prietinii din tote ţările austriace. Compunerea chipului din gândaci a costată timpulă de 7 pătrare de ană. Gândacii suntă aşa de bine preparaţi, încâtă pote garanta pentru o conservare de celă puţină 100 de ani. După o primire favorabilă fu concediată cu observarea a-şl da în scrisă rugarea sa, ca să potă presenta însuşi în personă acestă dară împăratului. * * * De curendă s’a efectuită la clinica lui Billroth o extirpaţiune de gâtlejă comerciantului din Cernăuţi Moriz Amster. Acestă operaţiune, cjice o corespondinţă vienesă, a fostă însoţită de bună succesă. Amster, care numai după o lungă şovăire s’a decisă în 18 1. c. să fiă operată şi anume numai după ce profesorală Stork i-a esplicată cu hotărîre şi siguranţă, că în urma bolei înaintate trebue să moră asfixiată în 24 de ore, a fostă operată şi după o tratare de 28 de dile a fostă dimisă din clinică. Lui Amster i-a pusă profesorală Billroth ună gâtlejă artificială şi deja de mai multe dile este în stare să se lipsescă de caniculă (ţevă). Elă mancă deja bucate compacte, vocea sa îi este încă fără tonă, însă totuşi de totă inteligibilă şi de sigură în curendă va ave încâtva tonă. S’a vindecată de totă şi are trebuinţă să mergă de 2—3 ori pe săptămână la clinică pentru a i se lega rana. Succesulă lui Billroth e cu atâtă mai însemnată, cu câtă boia lui Amster (racă în gâtlegiu) consună a-prope completă cu a împăratului mortă şi anume ambii în aceeaşi etate. * * * Etă textulă telegramei episcopului Strossmayer, care a adresat-o, cu ocasi-uneaiubileului bisericescăj cătră rectorul universităţii din Kiew: „Am onore a lua parte la serbările D-vostră de acjî cu cea mai mare bucuriă sufletescă Moştenirea sfântului Wladimir, sfânta cre- FOILETONULt „GAZ. TRANS." Cm a venita Fnmnaln in Bucovina. Se scia şi la noi în Bucovina, er mai cu semă în casa nemuritoriloră noştri Hurmuzachi, în Cernăuţi — centrală şi focularulă deşteptării naţionale române în Bucovina — că Armii Pumnulu, pro-fesoră şi coredactorulă „Luminătorului" pe lângă marele erudită Cipariu, eunulă din principalii şi mai activii arangiatorî ai memorabilei „Adunări naţionale a Româniloră Transilvaniei, de pe „Câm-pulă libertăţii" de lângă Blaşiu. Numele lui Pumnulă se pomenea desă în 4isa casă a Hurmuzacheşti, în care se adunau în totă diua, pe lângă elita inteliginţei cernăuţene, şi numeroşi emigranţi Moldoveni, ba şi unii Munteni; se pomenea, dică, numele lui Pumnulă în rendă cu ale lui Bărnuţă, Iancu, Bariţă, Mureşianu, Buteanu, Balintă, Severă şi alţi corifei români din Transilvania. Audindu-se mai pe urmă, că Pumnulă şi Bărnuţă suntă de Unguri „curentaţi" spre a fi prinşi şi supuşi sorţii cumplite ce-o avu protopopulă Buteanu dinţă, este înviere şi viâţă, lumină şi gloriă pentru marele poporă rasescă. Dumne4eu să binecăvinteze pe Rusia, pentru ca prin tăria credinţii, printr’o vi-eţă esemplară, cu ajutorulă lui Dumne-deu şi cu eroismti creştinescă să-şi în-deplinescă pe lângă, tote celelalte probleme şi cea mai sublimă misiune universală, indicată de Dumne4eu. Acestea suntă cele mai sincere dorinţe ale inimii mele. Vă rogă să fiţi interpretulă sim-ţăminteloră mele înaintea celorlalţi confraţi ai D-vostră, pe cari îi salută amicală şi îi binecuvinteză părintesce" * * * Princesa Clementina de Koburg în-trebuinţeză tote mijlocele spre a-şl câştiga simpatiile poporului bulgară şi ea a şi aflată cheia inimii poporului. Mama prinţului din Bulgaria a cumpărată în decursulă şederii sale în Sofia nisce lă4l mari pline de rufe şi albituri de industria de casă bulgărescă. Princesa Clementina, care era deprinsă pănă acuma a purta batistulă celă mai fină francesă, pânza cea mai scumpă de Olanda, a câştigată o atâtă de mare predilecţiune pentru totă ce e bulgară, încâtă se ade-vereză ca cea mai zelosă patronesă a producteloră interne. Chiar şinepoţiloră ei le trimite astfelă de daruri de industriă naturală, cu ale căreia producte suntă pline tote dulapurile sale. * * * In statele unite au imigrată dela 1 Iulie 1887 pănă la 30 Iunie 1888 din Europa 539.818 suflete. Acestă numără se împarte pentru diferitele state în modulă următoră: Din Germania 107.624, din Anglia 83.132, din Irlanda 73,238, din Svedia şi Norvegia 72.915, din Italia 51.075, din Rusia 33.407, din Austria 25.884, din Scoţia 24.396, din Ungaria 19.927, din Danemarca 8981, din Elveţia 7737, din Franci a 6427, din Ţările de josă 5845 şi din Polonia 5845. — Semne de „bunăstare" în Europa ! * * * In Orlată muri după o bolă scurtă de 5 4il© o Română în respectabila etate rară de 110 ani. E de observată, că bătrâna cu puţină înainte de morte cosea cămeşi fine românesc!. CorespMeiţa „Gazetei Traiisilraiei." Făgăraşă, 26 Iulie st. v. 1888. (Fine.) Cu tote că raportele d-lui vice-co-mite nu au fostă nicidecum măgulitore şi favorabile pentru faimosulă foszolgabiro Pânczel Zsigmond, ba din contră au fostă pe câtă se pote de critice, ar fi trebuită, după o judecată de totă domolă, ună astfeliu de individă trasă în cercetare disciplinară şi urmărită cu legea şi alţi bărbaţi însemnaţi români, cari conduceau poporulă şi erau credincioşi Tronului şi dinastiei austriace, era naturală ca acestă veste să deştepte temeri şi îngrijiri pentru acei demni bărbaţi ai naţiunei nostre. Eu care mă aflamă în totă 4iua î*1 casa Hurmuzacheniloră ca secretară ală gazetei „Bucovina,“ redactată de ilustra triadă a fraţiloră Doxachi. George şi Alecu Hurmuzachi şi au4iamă acolo ven-tilându-se acele îngrijiri şi temeri deşi eramă celă mai tinără din număro-sulu ansamblu, ce se mişca în acea primă casă din întrega Bucovină, ori pote că chiar pentru aceea, mă simţemă forte identificată cu acele sentimente simpatice şi îngrijiri pentru Bărnuţă şi Pumnulă şi după firea tinereţeloră, adese-orl mă isbeamă cu gândulă, şi între opti-misme şi între pesimisme dintr’un estremă în altulă.. Eram încă în seminară, în anulă penultimă şi aveamă o chiliă separată. Intr’o seră pe la amurgă şedeamu şi scriamă nisce „stihuri" cătră „Zimbrulă," care mai pe urmă se şi tipăriră şi ale căroră sujetă era (idealuri ale juneţii): în mână, cum s’a întâmplată cu fostulă foszolgabiro ală Branului C.... P...., care nici pe departe nu a făcută ceea ce a făcută Pânczel şi cu t6te acestea pentru C.... P... s’a aplicată o astfeliu de măsură aspră, încâtă a trebuită să fiă cu totulă delăturată din postă, şi decă ai sta să faci o comparaţiă între C...Î P.... şi faimosulă Pânczel Zsigmond, în ori care direcţiuni C... P... lormeză Alfa, er. Pânczel Omega, seu decă ar exista o treptă şi mai inferioră, cu totă liniştea sufletescă l’aşă pune pe Pânczel pe acea treptă. Am audită, d-le Redactoră, chiar pe unii membrii ai comisiunei disciplinare esprimându-se, că faptele fostului foszolgabiro ală Branului C... P.... faţă de faptele faimosului Pânczel au fostă cu multă mai mici şi neînsemnate, cu t,6te acestea însă omulă acela a trebuită să cadă jertfă pasiunilorfi şi intrigiloră unora, pe când faimosulă foszolgabiro Pânczel este susţinută. Sermană lume 'că păcătosă mai eşti! Consciinţa va mustra pe acei omeni puternici, cari măsoră faptele unora cu cumpăna ilegalităţii, er pentru faptele altora nu aplică nici ună feliu de măsură, de pedepsă — ba în casulă de faţă prin disposiţiunea de sub Nr. 325 foisp. 1888 din 25 Iuliu, i se dă quasi ună lau-datoriu. Etă cum sub Nr. şi datulă de mai susă se espedeză decretulă faimosului foszolgabiro, prin care la cererea propriă şi din alte motive grave (sajât keresere es mâs fontos indokokbol), se ridică din postulă de foszolgabiro şi ’i se concredă agendele de vice-notariu primă. Ya să dică în semnă de recunoscinţă pentru serviţiile prestate pe terenulă administra-ţiunei în timpulă celă lungă de două luni de 4ile, se pune faimosulă fdszolga-biro Pânczel erăşî în centra, concre4ân-du-i-se nu agendele de vice-notariu ală doilea, care le-a avută înainte de substituirea lui de foszolgabiro, ci agendele de vice-notariu primă. Poftimă dreptate!... Şi pentru ce a-cesta ? Pentru prestigiulă Maghiariloră! Cum s’ar fi putută întâmpla una ca aceea, ca Pânczel Zsigmond, ca Ungură, deşi motivele sunt destul de grave, să fiă tras în cercetare disciplinară şi apoi predată tribunalului, cum s’a întâmplată cu ună foszolgabiro totă în nefericitulă cercă ală Şercaei, care a avută motive mai puţină grave decâtă acesta. Au sciută bine d-nii dela putere, că predată odată pe mâna Tribunalului, va dura cam multă pănă se va mântui — decă se va pute — şi îlă va apuca organisaţiunea cea nouă, când nu va mai pute concura la nici ună postă şi atunci comitatulă Făgăraşului, lipsită de o astfeliu de putere de lucru, precum este Pânczel Zsigmond, va peri încă o împrejurare a îndem- „o, de-amă ajunge toţi Românii sub ună Sceptru!" când mî-să bătu la. uşă. La învitarea-ml să între cine este, vădă ună omă înaltă, îmbrăcată într’ună burnusu cafeniu îmbumbată pănă la gât, cu o pălăriă cu străşinl late şi în totă înfăţişarea sa o figură ofilită. „Sum la d-lă P. ?" întrebă elă în-trândă în odaiă, cu ună glasă sfiii-ciosă, ca de bolnavă. 1 — „Aşa este!" răspunseiu eu. — „Sum Aronă Pumnulă," dice venitulă. Ca fulgerată tresări! atunci de pe scaună, mă închinaiu în felulă ce ml-lă dicta cunoscinţa despre persona profesorului de filosofiă şi a demnului băr-bată română Pumnulu şi 4iseiu cu grabă: — „O, poftesce, domnule, poftesce! — Cum, de unde ? — câtă fericire! — poftesce şi şedl !u „Nu cunoscă aici pe nimeni" răspunse Pumnulă aşedându-se pe scaunulă ce i-lă oferisemă şi totă cu glasă debilă şi rară: „Nu cunoscă pe nimeni, la care aşă fi îndrăsnită să întru. Am au-ditu ceva de numele d-ta,® la Iaşi....nu nată pe d-nii dela putere să facă precum au fkcutft, şi anume postulă de vice-no-tară ală doile devenindă vacantă prin substituirea de foszolgabiro a nefericitului Pânczel Zsigmond, l’a concredută d-lui săcretarft ală comitelui supremă pe lângă o remuneraţiune de 30 fl. la lună, ca astfeliu secretariulă foispanului să aibă două plăţi: una ca secretariu, şi a doua ca vice-notariu ală doilea şi pentru ca se-cretarulă să nu fiă scurtată prin nefericirea lui Pânczel, au aflată d-nii dela putere cu cale a pime pe nefericitulă Pânczel în postulă de vice-notară primă, ca astfeliu să potă rămâne secretarulă şi mai departe în postulă de vice-notară ală doilea. Poftimă a doua dreptate / Cumcă a-cestă operaţiune neaşteptată a f&cutil sânge rău în totă comitatulă, este faptă, dâră că va rămâne acestă operaţiune în totă liniştea ei, este întrebare. Sciu a-tâta, că se voră face toţi paşii de lipsă atâtă la ministru, câtă şi la judecătoriă, se voră cere desluşiri în comisiunea municipală şi chiar şi atunci când nu amil ajunge la nici ună resultată, totuşi re-sultatulă morală este ajunsă şi atunci se pote 4i°e) că s’a făcută totă ce s a putută, der înzadară. Acestă operaţiune a fostă cu atâtă mai tare bătătore la ochi fiindă că nu presupunea nimenea, că Ilustritatea Sa D-lă fbispană, care pănă acum a sciută să conducă lucrurile cu tactă, acum deodată pentru dragulă unuia seu ală altuia rupe tote legăturile cu trecutulă. Credă însă că, deşi a făcută acesta, are să fiă ună provisoriu forte scurtă şi va preferi mai bine a lăsa se cadă jertfă ună individă vrednică de cădută, decâtu să producă sânge rău, nedumeriri şi nelinişte în fiii comitatului ală căruia şefă este. Ună membru alu comisiunei municipale. Intemplărî diferite. Complota şi r&scolă în arestu. Iu arestulă din Ilău (comitatulă Trencsen), unde se află închişi cei mai periculoşi făcători de rele, a isbucnitu la 2 1. c. o rescolă între arestanţl, căreia au că4utâ jertfă ună păzitoră de arestu şi ună a-restantă. Unulă dintre condamnaţii pe vieţă. anume Porge Toth Imre, ţesu cu consoţii săi ună complotă contra directorului închisorii Kovacs lozsef pe care îlă urau peste măsură, din causă că era forte rigurosu cu ei. Planulă complo-tiştiloră era, ca sera, cu ocasiunea a-prinderei lampeloră, să dea focă arestului şi să facă ună sgomotă atâtă de mare încât să potă omorî pe directoru şi păzitoră fără a se pută audi din sgomotă eventualele strigări ale acestora. Com-plotulă însă nu s’a îndeplinită amesurat _________________________________________I --- bănui.... din grea cale viu şi sum forte obosită..... apoi şi încă conmvalescentă după o bolă. Am pătimită multe!" — „Audit’am, domnule profesoră, am au4ită. Insă credă căputemu acum dice: „slavă Domnului !" — „Da sciu eu ?“ răspunse Pumnulă, „pote da şi pote — sciu eu?" — Te rogă scusă-mă puţină, scusă domnule profesoră, voiu fi îndată aici!" piseiu şi eşiiu pe uşă. Alergaiu cu grabă în museulă principală, unde erau colegii mei de institută la ora studiării şi spunându-le, că — Pumnulu e la mine, îi învitaiu să vină măcară câte doi din fiăcare clasă şi să-lă bineventeze cu' câteva cuvinte respectuose. De acolo alergaiu la bucătăriă şi poftiiu pe madama ce ne da viptă să gate curendă ceva de cină şi să trimetă în odaia mea. Pe când mă întorseiu, la uşa chiliei mele şi erau deja adunaţi bravii mei colegi serninariall, chiar încă mai mulţi decâtă cum îi învitasemă eu. După schimbarea câtorva cuvinte cu denşii, care din ei, adecă, va fi vorbitoriulă, şi alte formele, intrarămă. Pumnulă şedea plecată şi ră4ăatfim Nr. 167 1888. GAZETA TRANSILVANIEI planului, din causă că mai nainte de sosirea timpului statorită pentru realisarea lui, complotiştii aflară ocaşiunea a-şi e-secuta complotulă pe altă cale. Anume întrândă directorală arestului în ateli-erulă de lucru alţi arestanţiloră, unde lucrau vre-o 80 de inşi, pe Porge Toth Imre îlă cuprinse furia şi se arunca cu cuţitulă asupra lui. In acestă momentă păzitorulă Barâth sări asupra atentatorului şi-lă opri de a străpungere directorii. Atentatorulii se înhaţâ atunci la luptă cu păzitorul!! Barâth în care îşi înfipse cuţitul. La momentă săriră întru apărarea lui Porge 10 arestanţl, cari după ce smânciră puşca din mâna păzitorului, îlă străpunseră cu cuţitele. Directorului de jarestă îi succese a bate clopotulă într’o dungă. Toţi păzitorii de arestă se încăerară la luptă. Veni în urmă şi miliţia, căreia abia ’i succese a confisca cuţitele de pe la arestanţl. Unulă din arestanţl ţinu o adevărată cuvântare, di-cendă, că cine are ochi şi sufletii nu-şî pote părăsi colegii săi când se află în faţa periculului. Lupta a durată mai multe ore. S’a făcută imediată arătare la ministrulă de justiţiă. Hoţii prinşii. George Cuciba, care a comisă în timpulă din urmă multe furturi, a fostă prinsă de gendarmî într’una din dilele trecute. In sera acelei dile întrase hoţulă la ună ţărână română, ca de obiceiu, unde a cerută să i se gă-tâscă de cină ună puiu friptă cu mămăligă caldă. Pe când îi gătea cina, ţă-ranulă anunţa gendarmeria din pasulă Buzeului, care întrâ în odae tocmai, pe când Cuciba îşi mânca în cea mai mare linişte sufletescă puiulă friptă. Cum îi vădu lăsă mâncarea şi se arunca ca turbată asupra loră cu cuţitulă celă mare şi încerca să le scape din mână ; însă în-zadaru. In curendă fu desarmată şi legată ; unulă dintre soţii săi încă a fostă dată pe mână justiţiei. Cu câteva (ţii© înainte de a fi prinsă Cuciba bătuse pe o betă Româncă de 60 ani de o lăsase mai mortă despoindu-o de totă ce avea. Purtarea turnureloru interzise. Di- rectorulă unui magazină mare de mode din New-Jork a oprită vân4ătoreloră din prăvăliile sale purtarea de turnure prin următorulă argumentă : Fiă-care femeă, care portă turnură, şl-o aranjeză pe cli celă puţină de 5 ori, perdândă o mi-nută, adecă 5 minute pe di. Cele 12 dame perdă câte 5 minute una, pe cli la olaltă o oră. De orece însă eu plă-tescă şi ora aceea, perdă cu moda o sumă însemnată de parale. Concertu. Mâne, Sâmbătă în 30 Iulie (11 Augustă) 1888, distinsa cântăreţă, d-na Irena de Yladaia dela Opera comică din Pa- pe băţulă seu. Părulă lui, cam de multă netunsă, şi barba nerasă crescuseră neregulată şi-i dedeau o apariţiune ce’ţi deştepta compătimirea. Cum ne vădu întrândă aşa mulţi, se sculă, se uită la noi mai cu curiositate, mai cu sfială, eră ună clerică îi şi vorbi cam aşa: „Pre stimate domnule profesoră! Chiar audimă, că Dumnedeu te-a adusă în ţera nostră, în institutulă nostru. Amă auclită apoi şi aceea şi scimă, cine şi ce bărbată distinsă şi preţuită ală naţiunei nostre eşti d-ta. Permite-ne deci, te ru-gămă, să-ţi aducemă şi să-ţi esprimămă noi şi prin noi întregulă gremiu semina-rială de aici, cele mai sincere şi mai respectuose salutări de bună venire în mijloculă nostru. Domnul să te ţină mulţi ani!" — Smolita şi topita faţă a bietului Pumnulă deveni palidă, apoi mai pri-vindă preste toţi tinerii alumnl — pote bietulă aducendu-şî aminte de elevii săi dela Blaşiu — par’că se învioşi, căpăta o espresiune, cum aşă dice, de mulţămire, ochii săi negrii, afundaţi de pătimire în capu-i antică-romană, deveniră lucitori -,i ştergendu-şl pe încetulă înalta-i frunte, f risă, va da, precum am anunţată, ală doilea concertă cu eoncursttlă amabilă ală d-şorei Anna de Trausehenfels şi a d-loră Ernst Hintz şi Leopold Frank. Se va e-secuta următărea programă: Partea I. 1) Loewe: „Heinrich der Yogler44, baladă, cântată de d-lă Ernst Hintz. 2) Meyerbeer: Aria aţipitului din „Africana14, cântată de d-na Irena de Yla-daia. 3) Beethoven: Sonată pentru piano-forte op. 53,1 parte, d-şora Anna de Trau-schenfels. 4) Thomas: Romanţă din „Mignon44, cântată de d-na Irena de Yladaia. Partea II. 5) a) Schumann: „Waldesge-: sprâch44, b) M. v. Weinsierl: „Horch auf du trăumender Tannenforst", cântate de d-lă Ernst Hintz. 6) Louis Gregh: „Si vous vouliez44, scrisă pentru d-na Irena de Yladaia şi cântată de d-sa. 7) Litolff: „Spinnlied44 pentru piano, d-şora Anna de Trausehenfels. 8) Delibes: „Lakmâ44 (aria clopoţeleloră), cântată de d-na Irena de Yladaia. 9) Densa: „Si tu m’aimais44, romanţă, cântată de d-na Irena de Yladaia. Inceputulă precisă la 8 ore sera. Bilete se capătă în librăria d-lui H. Zeid-ner şi sera la cassă. Literatură. Aritmetica, de D-nulu V. Gr. Borgovami. (Pine). A doua carte de aritmetică pentru ală Hl-lea şi ală IY-lea ană de şcolă. Partea I-a, pentru anulă ală III-lea: I, numeraţiunea vorbită şi scrisă şi descompunerea numeriloră în unităţi şi 4ecI dela 1 — 1000 cu „ajutorulă tablei punc-tuare,44 H, cele patru operaţiuuî cu a-ceste numere aplicate la vieţa practică însoţite de exerciţii pregătitore pentru operaţiunile cu fracţiuni ordinare şi 46-cimale — calcululă mintală cu fracţiuni ordinare şi c^ecimal©, der fără să pome-nescă de numele loră. IU numerele dela 1000 în susă, sistemulă decadică, cifrele romane şi cirilice şi cele patru operaţiuni în totă întinderea loră. Partea Il-a, pentru anulă ală IV-lea de scolă: I, fracţiunile 4ecimale — cu metoda şi gradaţia de pănă aici şi fără tafologiă, II. numerele compuse (de mai multe numiri) — măsurile metrice şi măsurile vechi întrebuinţate de români, cu numărose probleme dinvieţă de adunarea scăderea, îmulţirea şi împărţirea loră. Problemele dela măsurile vechi, ca şi cele de pănă aici, suntă numai ca măsuri întrebuinţate de românii de sub corona Austro-Ungariei, der nu lipsescă lămuririle nici despre măsurile din România. A treia carte de aritmetică, pentru anulă ală Y-lea şi ală YI-lea\ de şcolă, cuprinde : Divisibilitatea numeriloră, fracţiunile vulgare; transformarea loră în 4ecimale şi vice-versa, raporturi, proporţii, regula de trei simplă şi compusă, de 4ise rară şi ceva apăsată ceea ce-i vedi emoţiunea internă: — „Mulţamă, domniloră, mulţamă! — sunteţi buni; — dâră eu sum — într’o stare44.... aici îi vibra glasulă.... „mulţamă, domniloră, mulţamă!....44 Ounoscurămă, că trebuia să conte-nimă; ne închinarămă profundă şi bravii mei co-alumni se depărtară, remâindă numai eu. — „Ce tineri bravi44, 4ise Pumnulă, încă totă în chipulă mişcată anterioră, nDumne4eu să-i ţină!44 — „Ah, domnule profesoră,44 repli-caiu eu, „suntă lucruri, cari inspireză, silescă...44 „Mulţamă, mulţamă!44 mă opri bie-tulă Pumnulă a fini ceea ce voiamă să-i spună. Luaiu de grabă o hârtiă şi scri-seiu pe densa aşa: „Domnule Alecu! profesorală Pumnulă e la mine, chiar acum a sosită!44 — P. Eşiiu şi o dăduiu unui servitoră, să o ducă câtă mai curendă la Alecu Hurmuzachi. Intorsă în chiliă, se aduse şi cina, în timpulă căreia Pumnulă îmi povesti în trăsături generale păţaniile sale. (Ya urma.) scontă, de asociaţiă şi de amestecătură — întâiu prin metoda reducerei la unitate şi apoi prin proporţii; regula catenară, dobânda compusă şi regula de punere falsă seu reg. indiână. T6te problemele suntă potrivite cu priceperea şcolariloră, er metodele de resolvire, afară de resolvirea prin proporţii, suntă naturale. Resolvirea regulei de trei simplă şi compusă, calcularea dobândei etc. prin proporţii, fiindă, după părerea mea, peste puterea de concepţiune şi de combina-ţiune a unui copilă din clasele primare, numai nevoia de a corăspunde programei oficiale le p6te justifica într’o carte ca a d-lui Borgovană, care pănă aici a dovedită, că şi d-sa socote, şi chiar a is-butită în tote celelalte locuri, ca şi co-piiloră din clasele primare să dea aritmetica raţionată, căci numai aşa acestă obiectă are o valore educativă. Tustrele cărţile suntă de formată 8° de vre-o 75 pagine fiăcare. *) Nu putemă îndestulă recomanda aritmetica d-lui Borgovană, care dintre tote manualele pentru scola primară câte le eunoscemă, este cea mai metodică, ba-sată pe multă experienţă, şi pe profundă pătrundere a legiloră psichologice. V. G. Diaconescu. (Rev. „George Lazaru.)“ Representaţiă teatrală şi petrecere. Tinerimea studidsă din Zerneşel va da o representaţiă teatrală urmată de dansă, Duminecă în 31 Iulie st. v. a. c. în edificiulă şcolară de acolo. , Yenituiă curată este destinată pentru biblioteca şcolei. Preţulă întrărei rămâne la bunăvoinţa onor. publică. In-ceputulă la 7y2 ore sera precisă. Programa: 1. „Drumulă de feră44, comedia în 1 actă, de V. Alexandri. 2. „Rămăşagulă44, comediă în 1 actă, a-semenea de Y. Alexandri. In pausă se voră juca din partea a 13 tineri „Căluşerulă44 şi „Bătuta44 în costumă naţională. Zâmescî în 27 Iulie 1888 Comitetulti arangeatoru. SC1RÎ TELEGRAFICE. Londra, 10 Augustă. La ban-chetulu lord-maiorului 4ige Salis-burg în privinţa Bulgariei, cătâte. semnele suntu pentru pace şi linişte generală. Cei mai însemnaţi bărbaţi de stătu ai Europei suntu de părere, că celu mai bunu lucru este, ca Bulgaria se fiă lăsată a se desvolta de sine. O a-semenea procedere le convine mai bine tuturoru naţiuniloru. Şi întâlnirea împâraţiloru este unu semnă de pace, şi pacea între Rusia şi Germania însemnă pacea cu Aus-tro-Ungaria şi pacea în tote acele ţerî, unde susţinerea ordinei pre-sente este de cea mai mare importanţă. Agramu, 10 Augustă. Cei dim-prejurulu episcopului Strossmayer nu sciu nimicii de-o chiămare a lui ad audiendum verbwm. De că ar | fi chiămatu, episcopulu va arata, că partea primă a telegramei sale trimisă la Kiev a compus’o numai din citate ale sfintei scripturi, er partea a doua nu conţine nimicii ce n’a <4is\i deja în scrisorile sale pastorale. Parisu, 10 Augustă. Reuniunile voră ţine de seră adunări, spre a decide o grevă generală. Belgradu, 10 Augustă. Regina Serbiei s’a învoită se recunoscă competenţa consistoriului de aici. Ea va fi representată de Piro-cianac. *) De a treia carte de aritmetică se ţine şi Geometria, care se deosebesce de tote câte le cunoscă numai prin procedeulă, recomandaţii şi de H. Spencer ca celă mai naturală, de a da copiiloră ideiă de corpă, faţă, liniă etc. servin-du-ne de corpurile geometrice, procedeu pe deplină desvoltată de d. autoră în „Indreptarulă teoretică şi practică pentru înv&ţămentulă intuitivă. V. G. D. Berlinu, 10 Augustă. Mareşalulă superiorii ală curţii prinţulă Alfred Soim, s’a sinucisu în castelulă Neusse, după ce a fostă avisată sâ-şî dea demisiunea ca nlareşalu. Elă a fostă aflată cu gâtulă tăiată, peptulu lui sângera de mai multe împunsături de pumnală. CONVOCARE. Conformii § 9 şi 26 lit. b) din „Statutele Reuniunei44 convocă adunarea generală a Reuniunei învăţătorilor!! gr. or. români din tractulă Lipovei, la şedinţa ordinară pe 2/14 Augustă a. c. în localitatea scolei greco orientale române din Lipova. Obiectele pertractânde în adunarea generală suntă cele prescrise în § 11 din „Statute,44 er ordinea pertractării este următorea: 1) La 8 ore înainte de a-me4î deschiderea şedinţei. 2) Eventualele salutaţiunl. 3) Alegerea unei comi-siunî pentru înscrierea de membri şi incassarea tacselorii. 4) Raportul!! comitetului. 5) Raportul!! cassaralui. 6. Raportul!! bibliotecarului. 7) Alegerea unei comisiunl pentru censurarea rapdr-teloră. 8) Cetirea disertaţiunilorii. — După ame4î: 9) Deschiderea şedinţei la 4 ore cu continuarea cetirei disertaţiunilorii. 10) Raportul!! comisiunilori!. 11) Propuneri diverse. 12) Restaurarea oficialilor!! şi a comitetului reuniunei. 13) Deciderea locului şi timpului tinerei a-dunărei generale viitore. 14) Alegerea unei comisiunl pentru autenticarea protocolului. 15) închiderea şedinţă. Din şedinţa comitetului reuniunei ţinută la 16/28 Iuău a. c. în opidul!! Lipovei. Blasiu Codreanu I. v. preşedinte ală reuniunei. NECEOLOGtr. Serviand Popoviciu Barcianu, jude în pens, dela tabla reg. din Murăşîi-Oşor-heiu, după grele şi îndelungate suferinţe adormi în Domnul!! la 21 Iulie (2 Aug.) a. c. în verstă de 68, ani consacrată familiei şi chemării sale. Rămăşiţele pământesc! se voră ridica din casa părin-tescă în Reşinarl şi se voră înmormânta Sâmbătă la 23 Iulie (4 Aug.) a. c. la 3 ore d. a. Cu inima înfrântă de durere aducemă acesta la cunoscinţa tuturor ru-deniiloră şi amiciloră răposatului. Reşinarî, 22 Iulie (3 Aug.) 1888. Elena P. Barcianu născ. de Iuga, ca soţiă. Ana vSd. 1. Brote, ca soră. Iustina Olariu născ. Barcianu, Constantinu, Elma şi Aurelii, ca fii. Dr. N. Olariu1 ca ginere. losefma C. Barcianu născ. Peia, Henrietta A. Barcianu născ. Wieser, ca nurori. Zamfira de Iuga, ca socră. loanu de Iuga, Dimitrie de Iuga, Nicolae B. Popp, ca cumnaţi. Stanca P. Barcianu născ. Cioranii, Carolina N. B. Popp, născ. de Iuga, ca cumnate. Delia, Liviu şi Elvira Olariu, Tiberia C. Barcianu, ca nepoţi şi nepote. Cursulâ la bursa de Viena din 8 Augustă st. n. 1888. Renta de aură 4°/0 ....... Renta de hârtiă 5°/0............... Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . . Bonuri cu cl. de sortare........... Bonuri rurale transilvane.......... Bonuri croato-slavone.............. Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă....................... Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghe dinului..................... Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriacă............ LosurI din 1860 .................. Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr . . Galbeni împărătesei ............... Napoleon-d’orI..................... Mărci 100 împ. germane............. Londra 10 Livres sterlinge .... 101.45 91.— 150.50 98.70 114. 105.10 105.10 104.80 104.80 104.40 104.— 100.50 131.— 125.— 81.80 82.65 111.30 138.60 866.— 308.25 315.10 5.81 9.78 60.32Va 123.55 Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 167 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. CONCORSU. g! 1> Pentru postulu de învSţatâre la sc61a rom. gr. cath. de fetiţe în Teuşiu, corn. Albei inferi6re, prin acesta se escrie concursu până la 20 Augustă st. n. cu urmatbrele emolumente: 1) 860 fl. v. a. solvind! în rate lunare anticipative din cassa bisericei. 2) ,40 fl. v. a. pentru procurarea lemneloru de încălcjitu atâtu a scblei câtu şi a învSţătoresei — afara de aceea se voru mai da spesele ce voru fl de lipsă pentru tăiarea lemneloră şi pentru facerea focului în şcolă şi pentru curăţirea ei în timpulu iernei. 8) Cuartiru în edificiulu scolei cu 3 încăperi provScJute cu mobile : patu, quadrupu, castenu, masă şi 5 scaune, dedesuptu pivniţă, ună şopronu pentru conservarea lemneloru şi grădină de legumi aparţinetdre. Concurentele de confesiunea gr. cath. voru ave de a-şî aşterne suplicele concursualî pănă la terminulu suprafiptu la oficiulu paro-chialu gr. cath. în Teuşiu (Tovis) adjustate cu carte de botezu, cu atestate despre absolvarea cursului preparandialu în vre unu insti-tutu publică, despre depunerea esamenului de cualificaţiune şi ocu-paţiunea de pănă acuma. Teuşiu, 7 Augustă 1888. In numele comitetului scolastică: 115,2—1 Gregorm Serbu, parochu. Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma. t A UI I. Plecarea trenuriloră: I. Dela Braşovu la Pesta: Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovu la Bucuresci: Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ameclî. n. Sosirea trenuriloră: I. Dela Pesta la Braşovii: Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecfl Trenulă mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera. 2. Dela Bucuresci la Braşovu: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amâdl Trenulă accelerată Nr. 301: 10 6re 12 minute sera. A. Plecarea posteloru: 7) „ Zizinu: 4 ore după amecjl. C) 7, n în Secuime [S. GeorgIJ: 1 oră 30 minute noptea. d) „ 71 la Făgâraşă: 4 ore dimineţa. e) n 71 la Săcele: 4 ore dimineţa. B. Sosirea posteloru: a) Dela Reşnovu-Zernesci-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amedl. b) „ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m. c) Din Secuime la Braşovă: 6 6re sera. d) „ Fâgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineca. e) „ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera. Se deschide abonamente pre anulă 1888 la AMICULU FAMILIEI. ţ>iară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTUL0 ROMÂNO. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2'A — 3Va cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralh — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, p1ătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primescă gratisu totu alfi patrulea esemplară. lumeri de probă se trimitii gratisu ori-cui cere. SW" A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "Hi Toţii de aci se mai potu procura şi umiătorele cărţi din editura propriă: li ii Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-gorin Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulîi 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anii, de I. Papiu. Unu volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote ojiurile de acestă soiu apărute pănă acuăi — avendă şi o notiţă istorică la flă-care sărbătore, care arată timpulu întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-lulu pierdutu de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă IO cr. Elu trebue se se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiuue liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. iligenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantulu. Comedia în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olmescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Romând. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi cbemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. Indreptaru teoretied şi practicu pentru învăţămentuld intuitivd în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-paranaială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năseudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 1^193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe basc sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manualu de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi (fin partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, înve" ţătorl şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducetore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanejî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânefă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântărî pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă nnui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. fsusd Christosu. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.