ictimea, AtoiiismiiMea Tipografa:'
•RAŞOVU, piaţa nare Ir 22.
feriaorl netrancate nu se pri-nescft, Manussxip enu se retrimită!
SftHrile de umanii;
BrsţevS, pfaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescii în Vlena:
Budolf Bosse. ttaasensiein & Yogler (Otto Maas), Heinrick HchaUk, Aloi* Etmdl, M.Ihtkes, 4. Oppelik, J. Dan-wbtrg; în Budapesta: A. Y. Oold-herger, Anton Met ei, Eckstetn Bemat; InFrankftirt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţitinilorik: o seriă garinondâ pe o coldnă 6 cr. fi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seriă 10 cr. v. a. său 30 banr.
Nr. 166.
■A-iTTTflSr 3LI_
Braşovti, Vineri 29 / Iulie (10 Augustă)
„Gazeta" iese în fle-eăre 41’.
Aitonameite pentru Anstro-dngaria
Pe unii ană 12 fl., pe ţăse luul 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unii ană 40 irancl, pe şăse luni 20 franol, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la t6te oficiale poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşotn:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăană IO fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei lnnl 3 fl. Ună esemplară 5 Cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
1888.
I:
Braşovâ, 28 Iulie st. v. 1888.
O cestiune de mare importanţă economică şi financiară pentru Ar-delu şi Ţera ungurescă neliniş-tesce în momentele de faţă mai aleşii cercurile proprietarilor^, ces-tiunea răscumpărării regalieloru.
Este de mare importanţă re-solvarea acestei cestiunî, pentru că j. re tracteză de preschimbarea unei a-verî, în cea mai mare parte privată, de vre-o doue sute milifine florini.
E vorba ca statulu se devină proprietarultt regaliiloră şi se nasce întrebarea, că în ce modă se se facă răscumpărarea, ca să nu sufere pagube proprietarii de pământii şi aşa destulă de îngreunaţi cu sarcini, cari aveau în regalii unu însemnată isvoră de câştig.
In ministeriulă de finance din Pesta se sfătuesce de mai multe c}ile o comisiune asupra modalită-ţiloră cum ar fi să se ducă la sfârşit rescumpărarea regaliiloră. Proiectul ce’lă va stabili acestă anchetă va fi apoi discutatu de guvernă şi presentatii dietei.
Şi pănă atunci înse totă ce se scrie cu privire la viitdrele mesurî intereseză cercuri estinse. După y atâtea triste esperiinţe, cei mai mulţi privescă cu îngrijire la soia. luţiunea memoratei cestiunî, şi aici, unde se tracteză de interese capitale materiale, nu este deosebire de naţionalitate.
Organulă de frunte ală stângei estreme maghiare cjicea mai deu-năc[i, că „n’are încredere într’o bună soluţiune, pentru-că de unde şl-a pusă guvernulă mâna, şî-a luată Dumne4eu mila, mai alesă când e vorba de banî“.
Eată cum apreţieză „Sieb. d. Tagblatt“ importanţa problemei ce are se fiă resolvată de guvernă : Deja }de săptămâni se ţinu conferinţa în| ministeriulă de finance ungu-rescă asupra unei cestiunî financiare dintre cele mai importante, cari au ocupată guvernulă şi legislaţiunea ungară dela anulă 1867. Cestiune a este de-o mare importanţă nu numai de aceea, pentru că e vorba de ună substrată de a-vere dejjaproximativ 200 milione de fl., ci cu deosebire din acea causă, că solu-ţiunea cestiunii taie adâncă în relaţiu-nile de avere privată ale singuraticiloră posesori de regalii.
* Răscumpărarea regaliiloră însemnă atâtă, că statulă dă posesoriloră de pă-mentă şi comuneloră posesore de regalii o despăgubire corespuncfâtore valorii regaliiloră, prin ceea ce statulă devine singurulă posesoră de regalii. Celă mai importantă regală este fără indoelă re-galulă cârclmăritului, care se află în Transilvania de presentă mai multă în mânile proprietariloră de pământă singuratici, ale comuneloră şi oraşeloră. Prin răscumpărarea regalului, cărcîmă-ritului, are să aibă de aici înainte numai esclusivă statulu dreptulă de a da licenţe de cârclmărită. Răscumpărarea a-cestui regală pare însă necondiţionată necesară în urma legii celei nouă introduse de curândă asupra dării pe spirtă, care ia dela hectolitru de spirtă 35—45 florini.
In faţa importanţii celei mari a a-cestei măsuri este necesară să cunoscemă punctele de vedere, de cari este condusă guvernulă în soluţiunea acestei cestiunî.
Conformă unei împărtăşiri aprope oficiale, se trateză aci de donă afaceri cu totulă separate una de altă. Va fl necesară adecă în prima liniă, ca, probabilă printr’o lege separată, să se pronunţe, că dela nnă termină anumită, câtă să pâte mai apropiată, eventuală chiar dela 1 Ianuarie 1889, numai statulă are dreptulă de cârclmărită pentru tote ţările coronei ungare, adecă numai lui să-i stea în dreptă a da licenţe pentru esecutarea acestui dreptă. După aceea o nouă lege independentă ar ave să îngrijâscă de despăgubirea posesoriloră de regalii de pănă acum.
Statulă trebue prin urmare să întrebuinţeze pentru despăgubire o sumă e-normă. Pănă acum nu se scie cum va face acesta. In totă casulă ar fi de dorită, ca să se aibă în vedere esperien-ţele amare făcute cu desărcinarea pă-mânturiloră şi răscumpărarea dijmei vi-năritului. Pote că statulă va esmite pentru posesorii de regalii ună feliu de obligaţiuni de răscumpărarea regaliiloră după modelulă obligaţiuniloră de desărcinarea pămenturiloră şi răscumpărarea dijmei vinăritului.
Procesulă ilustrată printr’ună esem-plu ar fi cam următorulă: Ună proprietară de pământă primesce dela regaliile sale arendate, după calcululă mediu ală celoră din urmă 6 ani fl. 1000. — A-cestă productă de fl. 1000, capitalisată cu 5°/o? ar da ună capitală de fl. 20,000. Statulă ar da respectiviloră proprietari obligaţiuni de răscumpărarea regaliiloră în valore nominală de fl. 20,000., dela cari proprietarulă ar pute tăia în fiecare ană cupone de fl. 1000. — seu ar pute vinde aceste efecte totală seu parţială. Acum, dâcă statulă îngrijesce însuşi de acestă modalitate, seu o bancă înfiinţată anume spre acestă scopă sub inspecţiu-nea şi din ordinulă său, cestiunea rămâne una şi aceeaşi în esenţa ei.
Conformă împărtăşirii amintite gu-vemulă a dovedită intenţiunea, eventuală de a vincula obligaţiunile de regalii adecă de a interdice posesoriloră de regalii, a căroră despăgubire o formeză aceste obligaţiuni, să şi-le vândă înainte de decursulă unui timpă anumită între 3 şi 5 ani. Acestă interzicere are de scopă a împedeca ajungerea obligaţiuniloră p e piaţă în massă şi astfelă a împedeca de-preciarea loră, seu ca numai capitalulă streină cumpărătoră să tragă folosulă din acestă speculaţiune. Fără indoielă acestă nealienare nu s’ar putâ susţină pe mai multă timpă, căci in acestă casă proprietarujă ar ave ună capitală cu totulă vincujată. Tocmai din acestă causă însă statălă ar trebui să ingrijescă în acelaşi timpă să li se procure hârtiiloră acestora de răscumpărare seccesivă şi sistematică ună tergă sigură, ună cursă corăspuncjătoră valorii intrinsece, respective să se asigure pe câtă se pote.
Este de mare importanţă, că ore statulă va fi condusă la emiterea acestoră obligaţiuni şi la calcularea rebonificări-loră de principii sănătose, cari cruţă economia politică, ori mai multă de principii fiscale. In casulă din urmă procurarea unui nou isvoră de venită pentru stată s’ar putâ face numai prin ruina multoră esistenţe,singuratice şi a
«
multoră subiecte de contribuţiune, prin urmare ea ar fi in ultima analisă pemi-iciâsă pentru stată însuşi. De aceea treime să se facă pretensiune a, ca fiăcare posesoră de regalii să-şi primescă despăgubirea deplină ce i să cuvine după dreptă. Mai departe trebue să se îngrijâscă, ca posesorii să-şi primescă despăgubirea curândă şi sigură pentru ca proprietarii prin trăgănarea de ani să nu fiă siliţi a face pănă la liquidaţiimea finală datorii cum, durere, s’a întâmplată la desărcinarea pământuriloră. In fine trebue să se facă dreptate şi echitate atâtă în interesulă particulariloră, câtă şi ală statului, pentru ca nici o parte să nu fiă păgubită prin abusă şi rea credinţă.
Acesta are valore cn deosebire pentru relaţiunile din Transilvania, deorece regalulă formeză aici mai multă o parte integrantă a proprietăţii imobile, prin urmare trebuesce determinată în privinţa venitului său prin valărea proprietăţii. Numai atunci putemă înţelege însemnătatea şi greutatea acestei transacţiunî naţională-economice, când se ia dela proprietate, cu o valore mai mică, cea mai mare valore şi acesta se lasă la dispo-siţiunea noului proprietară, căci proprietăţile rămase, ca d. e. edificii, birturi etc. şi-ar perde prin răscumpărare va-lorea loră principală totală sâu în partea cea mai mare. La răscumpărare trebue deci să prepondereze două puncte de vedere:
Unulă constă în aceea, ca să se ia câtuşi de puţină în considerare acestă depreciare de valâre; celalaltă, ca la a-signarea obligaţiuniloră să se procedă la bursă cu totă cruţarea posibilă şi cu pă-zirea de-o depreciare a acestoră obligaţiuni, faţă cu averea familiară făcută mobilă.
Decă şi întru câtă va fi voinţa şi posibilitatea de a se ajunge de faptă prin vincularea memorată, scopulă din urmă, rămâne să vedemă.
Diversitatea regaliiloră înăuntrulă Transilvaniei însăşi, unde acestea suntă constituite cu totulă altfelă în aşa nu-mitulă fundulă regiu, de cum suntă în comitatele vechi şi în Săcuime, eschide cu totulă întrebuinţarea şoblaneloră şi a măsuriloră uniformistice la răscumpărare, căci altcum s’ar pute face nedreptăţile cele mai strigătore la ceră.
Datoria pressei este deci a atrage atenţiunea la timpă asupra acestei împrejurări, pentru ca personele şi corpo-raţiunile interesate să intervină însele la timpă pentru apărarea drepturiloră loră, şi anume cu atâtă mai multă, cu câtă statulă după aserţiunile remarcabile a}e unei foi semi-oficîale nu pote lua a-supră-şl rolulă unui ,,bonus pater fami-liasu faţă cu averea singuraticiloră.
îndată ce se va aduce proiectulă guvernului despre răscumpărarea regaliiloră, ni-se ofere ocasiunea a ne forma o judecată mai exactă despre singuraticele măsuri proiectate şi a lua o posi-ţiune conformă acelora.
SOIRILE ţHLEI.
Nu de multă a răposată în Gravita montană vredniculă Română Gavrilă Mi-leticiu. Elă a lăsată din frumosa lui a-vere prin testamentă: o fundatiune de 6000 fl. cu scopulă ca din venitulă a-cestui capitală să se ajutoreze văduvele române sărace din Oraviţa-montană. A-
fară de acesta a testată sume mai mici pentru fundaţiunea bisericei şi a scolei gr. or. din Oraviţa-montană şi din Ora-viţa română, şi pentru Reuniunea feme-iloră române din Oraviţa — Etă celă mai frumosă monumentă ce şi l’a redi-cată însuşi răposatulă prin fapta sa ge-nerosă naţională. Dea. Dumnedeu ca să
afle câtă mai mulţi imitatori!
*
* *
piarulă „Budapester Korespondenza scrie: „Legea cea nouă asupra imposi-tului pe zachară, cu deosebire însă legea asupra impositului pe spirtă, care întră în vigore dela 1 Sept. a. c., înmul-ţesce aşa de tare agendele de controlă ale organeloră respective din ministeriul de finanţe, încâtă ministrulă-preşedinte are să îngrijâscă de o urcare corespun-dătore a numărului acestoră organe. A-câstă înmulţire a numărului finanţiloru va face totă deodată posibilă înmulţire a cercuriloră de pază finanţistă unde pare necesară o arondare, anume în aceea direcţiune, ca un astfelă de cerc să nu stea pe ţinutulă a două comitate, după cum a fostă şi este în cele mai multe locuri pănă acum. Ministrulă a şi dată ordinaţiunile şi instrucţiunile relative şi numărulă comisariloră de finanţl superiori de 15 se va urca cu 3, numărulă
comisariloră de 146 se va urca cu 27.
*
* *
Din Tohanulă vechiu nl-se comunică, că Vinerea trecută o grindină a causată mari pagube-; m sămănăturile afl&tore pe— teritoriulă acelei comune. Mai vârtosă au suferită grâulă şi săeara, cari erau aprope copte şi din cari a treia parte a fostă nimicită. Şi mai mare pagube nl-se spune, că a causată grindina cu a-
cea ocasiune pe teritoriulă Tiranului.
*
* *
Cu privire la afacerea gimnasiidui din Beiuşă cZiar®!® unguresc! respândescă nisce faime triste, cari dâcă s’ar adeveri ară fi o nouă dovadă, că presiunile şi terorisările celoră dela guvernă au a-junsă culmea loră. Eată ce cetimă în „Koloszvaru dela 7 Augustă: „Cestiunea insultărei stindardului din Beiuşă, care produse sensaţiă în tote părţile ţă-rei, — s’a aplanată. Episcopulă Pavelă a suspendată din oficiu pe 3 profesori dela gimnasiulă superioră din Beiuşă. Unulă din aceşti profesori este aşa nu-mitulă Leşianu, cu care era adusă în legătură individulă travestită în haine fe-meescl; ală doilea este JRoşu, care aprope de 25 de ani funcţionâză ca profesorii, şi ală 3-lea este Ioană Ardelănvî, contra cărora asemenea s’au iscată plângeri în temeiate pentru mai multe lucruri parte vechi, parte mai nouă. In loculă acestora profesori episcopulă a pusă pe candidaţii de profesori Fekete, Bulcă şi Fersigană.“
*
* *
Erî a fostă condusă la mormântă majorulă c. r. din regimentulă ală 2-lea garnisonată în Braşovă Fridericu Kleis-sert distinsă ca militară harnică şi ca omă amabilă şi inteligentă. Aflând u-se în tabăra dela Răsnovă, a fostă lovită, când era să se urce pe cală, de ună a-tacă de apoplexiă. — Redacţiunea foii nâstre primi următorulă anunciu de morte:
„Corpulă oficerescă ală regimentului de infanteriă Alexandru I ală Rusiei Nr. 2 anunţă cu adâncă durere mortea repentină a onoratului loră cameradu, a
Nr. 166
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
d-lui majorii c. r. Friderică Kleisser, posesorii ală medaliei de răsboiu, a semnului oficerescii de serviciu şi a ordinului împ. otomanii Medjidie, care a re-posatii în noptea dela 6 spre 7 Augustii de asfixiă, pulmunară. înmormântarea se face în 8 Augustii la 5 ore d. a. dela spitalulă militară de aici. Requiemulă se va ceti în biserica romano-cat. de aici în 12 Augustă.
*
* * *
Costul^, drumului de ferii, pe timpul exposiţiei, dela Bucurescî la Parisă a fostă fixată deja printr’o convenţia la suma de 300 lei ducere şi întorcere, bile-
tulă fiindă valabilă pe două luni.
* *
*
„Figaro** din Parisă anunţă sub re-servă, că cancelaria germană ar fi avi-sată cabinetele din Roma şi Viena, că
o înţelegere s’a încheiaţii între Rusia şi Germania.
*
* *
Diaconulă Dr. Kind ţinu în 18 Iulie a. c. în grupa academică a Schulvereinu-lui germană din Jena o prelegere despre „Amintiri de călătoriă în Transilvania.u
*
* *
Cetimă în „Epoca** din Bucurescî : „Corpulă tecnică ală geniului dinpreună cu marele stată-maioră lucreză actualmente cu mare activitate la lucrările pentru întărirea cu cupole a unoră trecători de pe fruntariele nostre. In linele puncte chiar s’a începută cărarea de materialău.
Dela adunarea din AM.
Abrudu, 7 Augustă 1888.
On. D-le Redactoră! In nr. trecută ală „Gazetei** v’am promisă, că voiu reveni asupra lucruriloră întâmplate aici cu prilegiulă adunării gen. a Associaţiunei transilvane pentru lit. r. şi cult. pop. rom. şi încă asupra concertului dată de fraţii Mureşeni, cu ajutorulă domneloră şi dom-niloră de-aicl şi jură.
Pe la 8 ore sera localitatea unde avea se se ţînă concertulă era aşa înde-suită, încâtă nu puteai străbate. O mulţime numerosă de străini am vădută aici, cari cu multă curiositate şi ne astâmpără aşteptau începerea concertului. A începută corală plugariloră din Câmpeni cu piesa „Din depărtare,** care a fostă bisată. Corală acesta laudă, con-ducătoriloră săi, este binişoră arangiată. După frenetice aplause a păşită în faţa publicului cu puternica-i voce de baritonă dlă Traiană Mureşianu în „Aria şi Caba-letta** din opera „Ernani**, şi în „Mugură mugurelă** (solo baritonă). D-sa nl-a pusă în plăcuta posiţiune de-a-i a-preţia după merită talentulă musicală, vocea-i simpatică, mlădiosă şi pătrmujă-
FOILETONULU „GAZ. TRANS.“
Cântece poporale.
Culese de Dionisiu Iuşa.
Foia verde de susaiu De-ar veni luna lui Maiu Să răsară pribonicu Că m’a lăsată ibovnicu,
Nu m’a lăsată de urîtă Ci m’a lasată de pîrîtă, M’au pîrîtă duşmanele Că nu’să mândre hainele.
*
Dragostile ’să ale lumii Der le portă numai unii, Cari’să frumoşi ca păunii.
*
Pis’a maica cătră mine Insoră-te, măi copile; Nevestele cjică aşa:
Băete, nu te’nsura,
Că eşti tineră, te-i strica.
*
Au4it’am şi sciu bine Că te laşi mândr’o de mine, Lasă-te cu Dumnedeu,
Că mie nu-mi pare rău,
Căci ca tine găsescă eu.
tore, şi mai presusă de tote espresitinea corectă şi interpretarea acurată a piesei, precum am putută constata şi mai bine în duettulă „L’adio** cântată cu domna Zoe Cirlea.
Domna Cîrlea are voce dnlce, miş-cătdre şi simpatică. Mai multă însă ca
în tote acestea a debutată dl. Traiană Mureşianu în piesa „Intorcerea în ţeră“. Aici şl-a desvoltată vocea în t6tă plenitudinea.
Cu multă succesă au fostă esecutate piesele: „Dorule o dorule** şi „Trecui-valea“, curată românescl.
Punctulă 9 din programă a) „Fantasie de concertă1* b) „Capriciu1* a fost esecutată de d-lă I. Mureşianu. Aşa cum au fostă predate aceste două composiţii originale ale d-lui Mureşianu au produs în publică o satisfacţia şi duioşiă generală. „Capriciulă** în deosebi, analisată după tote regulele armoniei şi artei, este ună mărgăritară scumpă în literatura nostră musicală, şi pe cum l’a simţită au-torulă lui, l’a şi interpretată şi predată. Publiculă, care mare parte n’a avută norocirea să audă piese românesc!, a rămasă însufleţită şi estasiată de acestă preţiosă lucrare. Dovadă cumcă d-lă I. Mureşianu a încătuşată şi fermecată inimile ascultătoriloră, fiă tineri, fiă bătrâni, este şi împrejurarea, că totdeuna a fostă rugată să repeteze piesele; er veteranulă nostru publicistă G. Bariţă i-a clisă: „Vei rămâne în inimile şi minţile tuturora de pe aici şi depărtare totdeuna.**
Felicitămă pe d-lă I. Mureşianu de acestă succesă neaşteptată, şi-lă felicitămă cu atâtă mai mai vîrtosă, că a sciută în câteva clile să improviseze un coră de dame şi domni, ce a cântată nespus de bine. Dovadă că are dibăciă, putere şi spirită !
La orele jum. la 11 finindu-se concertulă, cu toţii s’au depărtată pe deplin mulţumiţi cu acestă serată musicală.
Nu e sală de jocă în Abrudă pentru un număr aşa mare de public cum a fostă la balulă Associaţiunei, aici ţinută în 6 Aug. La 9 6re sera, la „Român-cuţ'i** se ’nvîrtea o mare mulţime de ospeţî în „Hora,** frumosulă jocă româ-nescă cu care s’a începută balulă. Şi era cu multă focă şi inimă jucată hora acesta, cu multă focă şi inimă pentru că costumulă naţională românescă era forte bine representată. Abrudenii se potă mândri cu balulă acesta şi se pot mândri pentru că era pură românescă, decumva câteva dintre cătrinţe n’ar fi sărită şi într’ună „csârdâs** scurtă şi fără lecă de semţă jucată.
La balulă acesta a luată parte elita societăţii românescl de aici din giură şi din depărtare. Am văzută aici costu-murî si toalete forte frumose, daună însă că, pre mică fiindă sala de jocă, n’au putută fi aşa arătătore.
Numai podulă de oiu trece Şi ca tine găsescă 4e°e-Nice puntea n’am trecută Şi ca tine am găsită Mai de neamă şi mai de viţă Nu ca tine-o rămăşiţă.
*
Petrecerea a ţinută pănă la 3 6re dimineţa, când aprope întregă publiculă s’a depărtată pentru-ca odihnindu-se puţină să pdtă face escursiune la „Detu-nata**. Timpulă însă se arată nefavorabilă, ceriulă dela 4 ore diminâţa versă ploiă mereu.
Despre aceste escursiunî, decă se voră pute face, voiu raporta într’o corespondenţă proximă. Er în legătură cu cele 4ise în numărulă trecută, voiu face o ochire generală peste întregă decur-sulă adunărei generale, şi peste cele pertractate în prima şi a doua şedinţă.
- Horiţă. -
Corespnflenia „Gazetei Transilvaniei."
Făgăraşă, 26 Iulie st. v. 1888.
Onorate D-le Redactoră! Pote că onoratulă publică cetitoră ală preţuitului 4iară ce-lă redigeaţl va fi curiosă să afle ce s’a mai întâmplată dela scandalulă comisă de fisolgăbirăulă substitută ală cercului Şercaii Pânczel Zsigmond, publicată deja în Nr. 150 ală „Gazetei Transilvaniei**. Totă suflarea din comi-tatulă Făgăraşului, care a au4ită şi cetită despre cele întâmplate, avea curiosi-tatea să afle ce judecată se va aduce faimosului fisolgăbirău de cătră cei ce conducă destinele comitatului. Unii credeau, că îlă voră suspinde, — alţii că îlă voră ridica din postulă de fisolgăbirău şi îlă voră pune erăşî în postulă său de vice-notară ală H-lea, er alţii credeau că se va cocoloşi totă afacerea. Şi unii şi alţii s’au înşelată amară în combinaţiunile loră. Lucrulă s’a întâmplată cu totului totă contrară spre mirarea tuturoră. Etă cum:
In 19 Iulie a. c. D-lă Yice-comite, la ordinulă mai înaltă, a eşită la faţa locului, pentru ca să scontreze cassa — fiindcă se vorbea, că ar lipsi bani oficioşi. In 4iua hotărîtă scontrândă d-lă vice-comite cassa Wertheimiană introdusă în comitate anume pentru siguranţa baniloră oficioşi, în locu de a-o afla în regulă, conformă conspecteloră despre banii intraţi, afla o sumuliţă mare şi lată de 11 florini; — pe când după cele trei conspecte I, II şi HI, cari se află alăturate la protocolulă luată de d-lu vice-comite, ar fi trebuită să fiă cu 371 fl. şi 12 cr. mai multă, de unde urmeză, că a-cestă sumă nu neînsemnată apare ca şi când ar fi defraudată. D-lă vice-comite surprinsă întrebă pe faimosulă fisolgăbirău substitută, că unde suntă banii; numitulă fisolgăbirău perplexă şi zăpăcită nu scia cum să se ‘ scuse în grabă, îi veni însă nefericita ideiă şi răspunse: Deorece cassa Wertheimiană este prea mică şi siguranţa baniloră este în pe-ricolă, am aflată cu cale a depune banii spre mai mare siguranţă în Făgăraşă. Intru câtă suntă convinsă, acei bani nu
ii
Ear de pită n’ar fi baiu Der nu sciu face mălaiu, Nici de mălaiu n’ar fi hibă De-aşă sci face mămăligă.
*
Măi bădiţă, bădiţă Dumitre Dorulă meu ajungă-mi-te Sera desculţându-mi-te Să nu te poţi desculţa Pân’ de trei ori vei ofta Şi se nu te poţi descinge Pănă nu-i începe a plânge.
s’au depusă la nici una din cele trei bănci care esistă în Făgăraşă, ci o parte din ei s’ar fi depusă la „Homonai** — ce felă de institută nu sciu — er cealaltă parte o ar fi băgat’o în nisce cărţi de lectură nelegate în cari se studieză sărăcia. Fireşce acestă fasiune a fostă pentru d-lă vice-comite puţină dătătore de măsură, fiindcă aşa ceva nici nu era de cre4ută, lucru principală însă a fostă că banii lipseau.
Astfeliu d-lă vice-comite în sensulă legii a provocată pe faimosulă fisolgăbirău Pânczel Zsigmond, care abia două luni a domnită în Şercaia. ca în termină de 24 ore să scdtă banii de unde i-a depusă şi să-i pună la locă. Iute şi degrabă a alergată sârmanulă fisolgăbirău la Făgăraşă, — der banii ca în palmă. Abia a cincea 4* a putută d-lă vice-comite să încaseze suma de 355 fl. dela parochulă reformată în Făgăraşă, tata sărmanului fisolgăbirău. Cu iuţela fulgerului se lăţise faima, că patria e mântuită, că banii suntă plătiţi. Curiositatea crescea din 4i în c]i, că ce se va întâmpla mai departe. După o cugetare se-riosă de 2 dile se nasce ună monstru. D-lă vice-comite împlinindu-şl datoria sa în urma ordinului mai înaltă, a făcută despre cele aflate din cercetare următo-rele raporturi:
I.
Nr. 6317 alp. 1888.
Ilustrissime d-le comite supremul
Referitoră la prea stimata provocare a Ilustrităţii Tale cu data 17 Iulie a. c. Nr. 310, am onore cu totă respec-tulă a vă presenta protocolulă de inves-tigaţiune luată erl în causa arătărei făcute contra fisolgăbirăului substitută din Şercaia Pânczel Zsigmond, despre manipularea incorectă a baniloră, dimpreună cu conspectulă I, II şi HI, cu acelă a-dausă, că pe respectivulă Fam îndrumată aspru ca în termină de 24 de ore să aşternă acele sume de bani cari se arată în conspecte.
Făgăraşă, 20 Iulie 1888.
Grămoiu m. p.
II.
Nr. 6622 alp. 1888.
Ilustrissime d-le comite supremu l
Referitoră la stimatul ordină ală Ilus-trităţii Tale de datulă 21 Iulie a. c. Nr. 318, am onore cu profundă respectă a raporta, că astă4l am cercetată din nou cu deamăruntulă oficiulă pretorială din Şercaia, eră protocolulă luată despre re-sultatulă cercetării am onore a-lă aşterne Ilustrităţii Tale cu acea observare, că la susă numitulă oficiu în tote direcţiunile nu am aflată ordinea prescrisă, ci din contră s’a arătată multă neregula-ritate.
Făgăraşă, 30 Iulie 1887.
Grămoiu Daniel m. p.
. vice-comite.
(Va urma.)
S’audă vecinile:
Piri-piri pirioră Mami dragă răţişoră;
Do-ţl veni,
De nu-ţl veni,
Datoria ml-am făcută Ibovnicuml-am vă4ută.
❖
Ce folosă mândro de tine :
Te gată maică-ta bine,
Mergi la jocă nu te ia nime: Vii acasă supărată
Harnică-i mândruţa mea Harnică-i, dracu s’o ia.
Ea ’ntr’o lună torce-o lână Şi mâncă-ună sacă de făină Şi 4ece punţi de slănină.
Luni caeru îlă făcea Marţi în furcă îlă punea MercurI fusulă şi ’lă prindea Er Joile le cinstea,
Vinerile suntă legate
„N’oiu tdree să-mi facă păcate!**
Sâmbăta când se scula
Ea la furcă alerga
Până ’n mână o lua
Eată popa că ’ml toca;
Ea la popa şi-alerga:
„Părinte sfinţia ta Mai mută Dumineca C’am ună caeră de-a găta Ş’ună bărbată de-a peptena Bată-lă Maica-precesta !**
*
Mărita-m’aşă mărita Pita n’o sciu frământa,
Nu te uita leleo hăi La ciorecii mei că ’să răi C’a junită tata cu ei Şl-a junită şi frate-meu Şi-acuma junescă şi eu.
*
De dorulă Ionului Purtaiu lemnulă Domnului Şi’lă purtamă Pănă ’lă uscamă,
Şi ’lă puneamă la revenelă. Dor se’ntornă Ionă eră.
Nevasta care-i iubiaţă Se scolă de dimineţa Şi iese pe priscă afară, Şi ’şi chiarnă găinile,
ie pui ca se şeqi pe varra De ciudă şi de amară Tl-ai sverlită cătrinţa’n jar Ear şurţu şi cişmele Unde zace cânele,
Năframa cu ciucurii Pe sub cloca cu puii Peptariu ce’lă mătăsată Pe sub pată l’ai aruncată.
*
Mândre ochişorii tăi Ml-au mâncată bănuţii mei, Pentru ochişorii tăi Lăsai pe părinţii mei, Pentru a tale sprâncenele, Lăsai surorile mele.
w—w—pwnm i—wwBawpwp
Nr.* 166
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Literatură.
Aritmetica,
de
D-nulă V. Gr. Borgovanu.
Analiseză acestă aritmetică, pentru că planulQ, după care e întocmită, şi desvoltarea materiei, ce ţintesce la aceeaşi ideiă, presintă o minunată gradaţiă pedagogică, — lucru ce nu se vede la noi nu numai în spiritulă programei, der nici în cărţile menite a o desvolta. Cur-sulă întregii e împărţită în trei cărţi: fîă-care pentru doi ani de scolă. Cum se vede, e menită pentru scolele primare cu şese clase.
Întâia carte de aritmetică pentru anulă I-iu şi ală II-lea e împărţită în două „ trepte u (părţi.)
Partea I, pentru anulă ânteiu, tra-teză deşpre numerele dela 1—20, cum urmeză:
1. Figure numerall şi cifre, capitulă menită pentru formarea ideiloră abstracte ale cantităţei relative dela 1—10 cu ajutorulă obiecteloră văcjute, şi notarea loră (cifrele). Aici d. autoră se servesce de puncte mari.
Aceste cunoscinţl fiindă urmarea, ori mai bine (}isa complectarea celoră dobândite dej a cu prilegiulă determinărei obiecteloră şi a fiinţeloră după numără, totă greutatea se reduce acum la con-cepţiunea numereloră cu esemple — puncte — mai aprope de ideia abstractă şi cifrarea loră. Ba dâcă Înainte de puncte amă întrebuinţată beţişore, pietricele, grăunţe, aprope totulă se reduce la acestă din urmă lucrare — cifrarea.
Primele lecţii de aritmetică cu o-
i..	biecte văcjute au o mare importanţă, căci pună în jocă facultatea de a se deosebi şi a asămăna cantitativă, fără de care concepţiunea de numără nu e cu putinţă.
In adevără, concepţiunea unui numără nu e desăvîrşită de câtă când conţine ideile de adăugire şi micşorare, şi de formarea lui din altuia cu ajutorulă acestoră lucrări; cu alte cuvinte, când copilulă e în stare să distingă diferenţa ce există între acelă numără şi altele, — lucru uşoră cu obiecte văcfute, pe cari le putemă înşira ast-felă, în câtă diferinţa să sară şi în ochii celui cu mai puţină băgare de semă.
Din acestă din urmă puncră de vedere prvitu capitolulă I, cum sunt grupate punctele, nu arată vădită diferinţa; dâr, cum amă mai disă, ni-se pote res-punde, că acestă capitolă e menită numai pentru cifrarea numereloră pănă la
10.	Totuşi o observaţiune: cifrarea numereloră de o-dată pănă la 10, înainte de concepţiunea complectă a tuturoră a-cestoră numere, dobândită treptată numai prin descompunerea loră, nu ni-se pare tocmai metodică; socotă că mai bine ;	ar fi să se înveţe cifrarea în măsura cu
I’	care se face descompunerea numereloră
■	în capitolulă următoră.
II.	Descompunerea numereloru dela 1—10. Acestă capitolă e menită pentru concepţiunea complectă a acestoră numere. Pentru uşurinţa descompunerei d. autoră întrebuinţeză pe lângă puncte negre şi de cele roşii. Grupările suntă îngeniose; căci pentru acelaşu numără punctele fiindă grupate în diferite chipuri, copiulă prin compararea loră vede în diferinţă identitatea.
Descompunerea se face treptată şi constă din adunare, scădere, înmulţire şi împărţire cu tote numerele cari dau de resultată în aceste operaţiuni numărulă la căre s’a ajunsă cu descompunerea; împârţirele însă îsă numai de cele fără restă.
Exerciţiile nu se mărginescă numai la aflarea sumei, restului, productului ori câtului, ci se întindă şi la aflarea unuia din termenii operaţiuniloră cu ajutorulă acestoră resultate şi a celor-lalţl termeni cunoscuţi.
Capitolulă ală III, pe lângă repeti-ţiunea celoră de pănă acuma, face cu a-jutorulă liniiloră şi o ideă de jumăate şi cuartu.
Pănă aici numai cu obiecte văcfute, încolo, pentru numerele dela 10—20, pe lângă descompunerea ca mai înainte ou deosebire în 4e0i şi unităţi cu ajutorulă tablei punctuare, pentru fiăcare din aceste numere suntă mai multe probleme din vieţa practică, apoi şi cu numere abstracte. Treptată cu deslegarea pro-blemeloră din vieţa practică, aplicândă principiulă concentraţiunei în învăţămentă face cunoscute lucruri, cari nu-şl potă găsi mai bună locă decâtă în aritmetică, de pildă măsuri de timpă, preţă, lungime etc., cari nu numai că facă cu putinţă deslegarea problemeloră, prin cari s® urmăresce la începută nu atâta învăţa-
rea calculului pe câtă exercitarea judecăţii, der îi şi folosescă copilului în viâţa de afară din scdlă. Acâstă secţiune se sfîrşesce cu ună capitolă -privitorii la repetiţiunea celoră de pănă aici, unde pe lângă că se desvdltă îmulţirea din a-dunare şi împărţirea din scădere, se pomenesc® şi de treime şi cincime din lucruri, de cari 4i^T1icl'i se face usă.
Atâta pentru anulă întâiu.
Partea a Ii-a, pentru anulă ală II-lea de scolă, cuprinde operaţiunile fundamentale cu grupe singuratice de numeri în măsura şi ordinea următore :
Numeraţiunea vorbită şi scrisă, în susă şi în josă (prin adăugire şi scădere) cu obiecte văcfute (puncte), pănă la 100, in loculă dintâiu dela 1—30, apoi dela 1-40- 50-60- 70 -80- 90—100, cele patru operaţiuni cu exemple din vieţa practică, odată — în măsura în care se înainteză cu numeraţiunea, aplicându-se treptată — treptată cu acestă prilegiu principiulă concentraţiunei, adunarea, scăderea şi îmulţirea cu numere însoţite şi de doimi, treimi, pătrimi, cincimi, şe-siml şi 4ecimI din diferite unităţi de măsură, der astfelă întrebuinţate aceste fracţiuni, încâtă calcululă se pote face uşoră (celă mintală cu aceste fracţiuni).
Totă partea e împărţită în 13 deprinderi, şi numai dela a 9-a deprindere (cap. III repetiţiune) d. autoră definesce operaţiunile, der aşa de pe scurtă, încâtă se pote 4ice că numai le numesce, tocmai câte trebue după cerinţele metodice.
Atâta cuprinde întâia carte.
(Va urma).
Cursu musicalu.
La despărţământului de musică ală Academiei reg. ung. de musică teatrală se voră înfiinţa cu începutulă anului scol. 1888/89 a. c. în 4il0le prime ale lunei Septemvre clase pregătitore la specialităţile principale pentru piano, vio-lină şi cello. Acestea stau sub conducerea D-loră profesori Ştefană Thoman (piano), Eldering Braun (violină) şi Edu-ard Rose (cello) şi anume la instrucţiunea în Piană se cere ună cursă de 2 ani, er în violoncello cu câte 3 ani.
Elevii claseloră pregătitore primescă instrucţiuni şi în elementele teoriei mu-sicale.
Oondiţiunile de primire suntă următorele: a) In clasele pregătitore de piano: cunoscinţa şi dominarea scaleloră din Dur & MqII, mai departe atâta pregătire, câtă pote să se presupună după esecutarea lui Kohler (opă 242) Bichlo (opă 66), Duvenoy (opă 120) şi a greu-tăţiloră adveniente în cele 50 de studii ale lui Bertini.
b) In scolele pregătitore pentru violină şi cello se primescă toţi aceia, cari s’au ocupată încâtva cu aceste instrumente.
Elevii, cari să insinuă spre primire au să plătescă odată pentru totdeuna o taxă de primire de fl. 5., o taxă de înscriere anuală de 1 fl. şi didactru anu lă de fl. 50. Acesta din urmă are a se plăti în 2 rate egale şi adecă în 4iua primirii şi er în 1 Februarie.
Orele de instrucţiă se voră statori luându-se în considerare orele de învăţămentă dela scolele medii.
Informaţiuni mai deaprope dă direcţiunea Academiei de musică şi teatru (Budapesta, strada Andrâssy Nr. 67).
Deficitulu recolteloru în Europa.
„Journal d’agriculture pratiqueu publică sub reservă următorele cu privire la situaţiunea producţiunei din anulă a-cesta:
„Francia nu va fi singură, care în anulă acesta va recurge pe o scară întinsă la importaţiune.
Decă trebue să credemă 4iarului „Mercuriale des Hales et marches“, Belgia, Olanda, Germania, Elveţia şi Italia voră ave de asemenea deficite de a-coperită, fără a socoti pe Englitera, care îşi aduce de obiceiu din afară o mare parte din subsistenţa sa.
Trebuinţele presupuse ale acestoră diferite ţări se voră ridica la ună totală de 100 milione hectolitri; cifră, care re-presintă abia esce lentele disponibile ale Americei, Indiiloră, Australiei, Rusiei, Ungariei, Turciei şi regiuniloră Dunărbne.
In aceste condiţiunX ridicarea preţuri-loru pe tote pieţile va fi inevitabilă.“
Asupra acestora atragemă atenţiunea agricultoriloră români şi mai alesă a a-
celora, cari stau în fruntrea poporului nostru, căci e de prevă4ută, că sub ast-feliu de împrejurări dr6ia speculanţiloră de totă feliulă, der mai alesă Evreii, voră nisui să cumpere bucatele dela poporă cu preţuri de nimica pentru a le vinde apoi scumpă.
Mnpnită pilică. ApelU.
Şomcuta-tnare, 2 Aug. 1888.
Pentru biblioteca poporală dela scola confes. română de aici am primită dela On. D-nă Ioane Gheţie, prof. gimnas., următorele opuri: 1) „însemnătatea sci-inţeloră naturale/ disertaţiune de Dr. A. P. Alexi. 2) „Ună cuvântă/ de Me-nenius Agrippa. 3) „Vieţa lui Vladă Ţe-peşă“ şi „Mircea Vodă celă bătrână“, de Dem. Bolintineană. 4) „Economia câmpului/ de George Popă de Basescl. 5) „Biografia S. Ioană Chrisostomă/ de G. Paşca. 6) „Vieţa după morte/ de Ioană P. Papiu. 7) „Invăţătorulă şi poporulă“ de At. Mariană Marienescu. 8) „Compendiu de istoria naturală“‘ de Simeonă Mihali. 9) Prima adunare poporală ţinută în Cernăuţi în Iuniu 1870. 10) „Pre-paraţiunea trupuriloră morţiloră pentru înmormântare/ de Iustină Popfiu. 11) „De ratione depingendi rite quaslibet vocies articulatas/ auctore Mariano Su-nii. 12) „Havi fuzetek/ de Dvorzsâk Jânos, fasc. 1—4 pe anulă 1883. 13) „Miert szeretem en a katolikus Egyhâ-zat.“ 14) „Figyelo/ irodalom torteneti kozlony, de Abafi Lajos, IX şi X Kot. 2 es 5 fiizet. 15) „Das leben aus dem Glauben.u
Esprimândă mulţămita nostră onoratului d-nă donatoră, rogă deodată şi pe alţii din inteliginţa nostră română să ne întindă mâna de ajutoră, asigurândă pe ori cine, că numai prin înfiinţarea de biblioteci poporale, bareml în unele centre, putemă spera lăţirea şi uşurarea modului de cetire între poporală nostru, ceea ce e indispensabilă pentru noi. O-fertele suntă a se adresa subscrisului în Şomcuta-mare (Nagy Somkut)
Eliă Popii, învăţ, şi bibliot.
Concertu.
Aflămii că distinsa cântăreţă d-na Trena de Vladaia va mai da unu concertă Sâmbăta viitdre în sala otelului Nr. 1. Atragemu a-tenţiunea iubitoriloru de musică!
SCIRl TELEGRAFICE.
Budapesta, 9 Augustă. Bilan-ţulu pe cuartalulu alu doilea alu contabilităţii statului este cu 231/4 milione mai favorabilă faţă de celă din anulă trecută.
Berlinu, 9 Augustă. „National-zeitung“ află, că în urma întrevederii împăraţiloră se asigură ca absolută eschisă ori ce intervenire cu armele din partea Rusiei în Bulgaria.
Parisii, 9 Augustă. La înmormântarea lui Endes, tumultele iscate întrecură ori ce temeri. Lu-crulă ajunse la vărsare de sânge. Se întâmplară doue ciocniri între lucrători şi poliţiă, ajutată de mi-liţiă. Inlâuntrulu cimitirului permise politia se se desfâşurc stegulu roşu. Au fostă 50 răniţi şi 25 arestaţi.
Petersburgu, 9 Augustă. „Jour-nală de St. Petersburg“ constata în consonanţă cu foile din Berlinu cu privire la însemnătatea politică a călătoriei împăratului, că întrevederea împăraţiloru are ună resultată cu totulă pacînică.
DIVERSE.
Testanientulu unui Filandesu. Suntă forte mulţi omeni în lume, cărora dra-culă lî-a luată averea şi i-a făcută calici, der ca cineva de^ - bunăvoiă şi intenţionată sâ-şî dăruiescă averea sa dracului, — acesta pănă acuma nu s’a mai pomenită. Pote chiar celă d’întâiu, care a fâcut’o acesta a fostă ună ţărână bogată din Finlanda, care murise în una
din săptămânile trecute. Când ere4ii desfăcură testamentulă lăsată în urma lui, spre marea loră surprindere vă4ură, că totă averea este testată dracului. De sine se’nţelege, rudeniile reposatului n’au fostă mulţămite cu acestă testamentti şi au protestată. — Casulă acesta le cau-seză acum multă batere de capă juristi-loră finlandesl.
Ună primară alu SarmisegetuseL
In şedinţa dela 1 Augustă a societăţii istorice şi de antichităţi. din comitatulă Hunedorei, conferenţiarulă Kiraly Pal a vorbită despre „primarulă de odinidră ală Sarmisegetusei, Pius Aelius Theimes.u Abia s’a aflată în marele imperiu romană ună individă privată, în urma căruia şi despre care să ne fi rămasă a-tâtea petrii cu inscripţiunl, câte au rămasă despre primarulă din vorbă. Elă a ridicată acelă altară în onorea 4euhii patriei, a căruia tablă cu inscripţiune formeză astădl o podobă deosebită în museulă ungurescă. Cu privire la originea lui Pius Aelius Theimes, conferenţiarulă susţine mai departe, că deşi prenumele lui suntă romane, elă însă n’a fostă Romană, ci numele Theimes arată, că ar fi fostă semită, a fostă de origine din Palmira seu din Arabia, ceea ce o arată nu numai numele lui, ci şi numele 4eiloră patriei. Probabilă că parte ca neguţătoră, parte ca întreprindătoră s’a străplântată în imperiulă romană, unde a dobândită dreptulă de cetăţenă. — A rămasă însă credinciosă străbuniloră şi 4eilor săi, cărora ll-a ridicat templu. Ajun-gândă la bogăţiă şi totdeodată la vadă mare, a fostă de mai multeorî alesă primară ală Sarmisegetusei, ceea ce nu era ună oficiu aşa de bagatelă, căci din când în când chiar şi unii împăraţi romani au purtată funcţiunea de primară. Nevasta lui Pius Aelius, după cum se pare din nume, asemenea a fostă din Orientă; fiiulă său s’a numită Aelius, fiicele însă au avută nume orientale, Acestă bravă bărbată, care şi pentru săraci a fostă ună mare binefăcătoră, a reposată cam la anulă 193 după (Thris-tosă în etate de 38 ani.
Cursulu pieţei Braşovu
din 7 Augustă st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.70 V6nd.		8.74
Argintă românescă .	»	8.68		8.70
Napoleon-d’orI . . .	r	9.88	îl	9.92
Lire turcescl . . .	n	11.20	11	11.24
Imperiali		îi	10.20	îl	10.24
Galbini		Y)	5.88	îl	5.91
Scris. fonc. „Albina“60/tt		101.—	îl	—.—
ii ii ii 5°/ft	71	98.-	îl	98.50
Ruble rusescl . . .	îl	117.-	îî	H8|
Discontulă ....	6.72~	-87o Pe	ană.	
Cursulu la bnrsa de Viena
din 8 Augustă st. n. 1888.
Renta de aură 4%...................101.45
Renta de hârtiâ5°/0...............91.—
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 150.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.70
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (8-a emisiune) . .	114.
Bonuri rurale ungare..................105.10
Bonuri cu clasa de sortare ....	105.10
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.80
Bonuri cu cl. de sortkre..............104.80
Bonuri rurale transilvane.............104.40
Bonuri croato-slavone...............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.........................100.50
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 131.— Dosurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului.......................125.—
Renta de hârtiă austriacă ....	81.80
Renta de argintă austriacă ....	82.65
Renta de aură austriacă...............111.30
LosurI din 1860	  138.60
Acţiunile băncei austro-ungare . .	. 866.—
Acţiunile băncei de credită ungur. . 308.25 Acţiunile băncei de credită austr . . 315.1Q
Galbeni împărătesei ................... 5.81
Napoleon-d’orI . ...................... 9.78
Mărci 100 împ. germane.............. 60.32'/?
Londra 10 Livres sterlinge .... 123.55
Pjfâ Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei^ â 5 cr. se potii cum-pera în tutungeria I# .Oross, în librăria NIcolae Ciurcu şi Adol# Albreclit.
Editorii şi Redactorii responsabilii :
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 166
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Nru 8375—1888.
PUBLICAŢIUNE.
Pe temeiulu înaltei decisiunî şi aprobări a ministeriului de interne din 11 Iulie a. c. Nru 48106 se va vinde pe cale de oferta, mai multu oferentului, pe lângă ulte-riora aprobare din partea repre-sentanţei comunale, mbra orăşe-nescă de măcinatu din uliţa de laturi în presentulu ei stadiu dimpreună cu dreptulti folosirei de apa precum şi pămentulu aflătorii lângă acestă moră în o suprafaţă de 292 metri □.
Pertractarea de oferte se va finea în 23 Augustu a. c. după premiu la 3 ore în biroulu oficiolatului o-răşenescu economicii, unde se potu vedea în decursulu drelorii oficidse şi condiţiunile de ven4are.
La acestă pertractare au locii doue modalităţi de oferare şi a-nume o oferare pentru realitatea de păn’acum a mdrei dimpreună cu dreptulu folosirei apei şi alta oferare pentru aceste amintite dimpreună cu pămentulu publică în estindere de 292 metri □.
Ofertele, provS4ute cu ună timbru de 50 cr. şi cu unu vadiu de 10°/0 din suma oferata, au ca se mai conţină dechiaraţiunea, că o-ferentului ’i suntu cunoscute corn diţiunile de oferte şi vân4are şi că se supune loră. Aceste oferte au ca să se aşternă pănă la 12 ore înainte de prân4ă a susnumi-tei 4ile economului orăşenescu E. Hintz.
Braşovu, 4 Augustu 1888.
19 M 2—
MagistratultL orăşenescu.
A vist d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponul* mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
„Administraţiunea Gaz. Trans.u
ou $i
i
ri in
I. Plecarea trenurilor*:
i. Dela Braşovu la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 bre 10 de minute sâra.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovd la Bucurescî:
Trenulă accelerata Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ambdl.
II. Sosirea trenurilor*:
I. Dela Pesta la Braşovu:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amed*i Trenulă mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovd:
Trenulii mixtti Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedî.
Trenulii accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A. Plecarea poştelor*:
a) Dela Braşovii la Reşnovu-Zernescî-Branu: 12 ore 30 m. după ameţii
V
c)
d)
e)
„ Zizinu: 4 ore după ameţii, în Secuime [S. GeorgI]: 1 oră 30 minute noptea. la Fâgâraşu: 4 ore dimineţa. la Săcele: 4 ore dimineţa.
B.
Sosirea poştelor*:
a)	Dela B&şnovu-Zernesct-Bmnii la Braşovii: 10 ore înainte de amecjl.
b)	„ Zizinu la Braşovii: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovii: 6 ore sera.
d)	„ Fâgâraşu la Braşovu: 2 ore dimineţa.
e)	„ Sâcele la Braşovii: 6 ore 30 minute sera.
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICUIU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 4i a lunei în numeri câte de 2—-8 c61e cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor* de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivi4iloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl, pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTUL0 ROMÂNO. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Va — 8V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urma totă soiulă de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescO gratistt totu alu patrulea esemplartk.
Numeri de probă se trimită gratisu orl-cui cere.
tor A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla —Sz-ujvâr. —Transilvania. ~1RI
Toţii de aci se mai potii procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 80 cr.
Renascerea limbei românescl în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura HI. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărî bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avândă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă dePau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-luld pierdutu de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue se se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după 'Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petuiantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicora, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Romând. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amnsante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr.
Colectă de rpeepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşin. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptard teoretied şi practicd pentru învăţămentulu intuitivu în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Bnteanu, prof. gimn. Ună volnmă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualu de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprmflendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cn multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore Ia propunerea calculărei în scota poporală pentru învăţători şi preparandî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trnu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Micultt mărgăritard sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.: 50=3 fior.: 100=5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone ffu-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovii.