, Mmiaistrîtnura...... Tipografia: ■ Dtt^OVO, plaţi Diara Kr 22. Rofiori nefrancate nu oe pri-r atici, Mtsnrtsciip :e nu se re* trimită! _ Birourile de amin: f (nfsvfi, piaţa mare Nr. 22. huerate mai primescti in Vlena: MolfMosne, HmsensUtn &istyu se esprimă astfeliu: „Consciinţa neguţătoriloră de sclavi maghiari s’a deşteptată spăriată din som-nulă său la auijulă sgomotului produsă de zuru&ulă lanţuriloră scuturate de a-cele mâni, cari s’au ridicată pentru a se elibera". îSap ortvil"Cu Comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română despre activitatea sa în decursulă anului 1887. (Urmare.) nr. Privitoră la administrarea averii Associaţiunei ne luămă voiă a presenta onoratei adunări generale raţiociniulă pe anulă şcolară 1887, pregătită de cassa-rulă Associaţiunei, d-lă Eugenă Brote, dimpreună cu 612 documente originale referitore totă la atâtea posiţiunl. Din acestă raţiociniu este înainte de tote evidentă, că venitulă aşa numitului fondă de reservă (§. 26), compusă din inmobilii şi din efectele publice a fostă 1974 fl. 12 cr. Din venite sub diverse titluri, mai alesă ca taxe dela membrii, au in-cursă: 3866 fl. 93 cr. în bani gata şi 100 fl, în obligaţiuni. Venitulă bugetară totală a fostă dăr 5341 fl 05 cr. în bani gata şi 100 fl. în obligaţiuni. Din acestă venită bugetară s’au acoperită ero-gaţiunile bugetare ordinare, şi anume cele cuprinse la raţiociniu dela posiţia 1 pănă la pos. 16 inclusive în suma totală de 3359 fl. 65 cr. a rămasă deci ună restă bugetară de 1981 fl. 40 cr. menită spre capitalisare. Lucrările începute încă în anii trecuţi şi terminate numai în anulă acesta, precum adoptarea caseloră din Sibiiu ale Associaţiunei şi zidirea scolei de fete au constrînsă pe comitetă a dispune, a-fară de bugetulă votată, solvirea unoră sume însemnate. Astfelă s’au solvită ratele din urmă pentru adaptarea caseloră cu 4046 fl. 63 cr. s’a încheiată totală raţiociniulă zidirei scolei de fetiţe şi s’a solvită res-tulă cu 936 fl. 36 cr. îu fine s’a completată in-ventariulă scolei de fete prin diferite obiecte ce au constată suma de 662 fl. 69 cr. Deschiderea scdlei de fetiţe şi susţinerea ei cu ună numără modestă de eleve a impusă comitetului necesitatea a contribui în acestă ană din mijlocele Associaţiunei pentru susţinerea scolei suma considerabilă de . . 4719 fl. 06 cr. T6te aceste spese la o-laltă votate de comitetă tepresentă suma de . . . 10.364 fl. 74 cr. Acoperirea acestei sume de spese ave să se facă, încâtă privesce casele Associaţiunei, din venitele fondului de reservă, eventuală din însuşi fondulă de reservă, er încâtă privesce scdla de fetiţe, din colectele de bani ce s’au pusă la cale spre acestă scopă încă în anii trecuţi. Nici unulă, nici altulă din aceste isvore nu erau însă suficiente pentru a-coperirea acestora spese estraordinare. Precum s’a văcfută mai susă, restulă bugetară era numai..........1981 fl. 40 cr. pe când cheltuela cu casele era.................. 4046 fl. 63 cr. eră din colectă au incurs numai.....................1195 fl. 34 cr. pe când trebuinţa pentru scola de fete era de . . 6308 fl. 11 cr. Astfelă comitetulă a au-torisată pe cassarulă Associaţiunei a acoperi restulă speseloră de . . . 7188 fl. — cr. prin împrumuturi dela banca din Sibiiu „Albina," ceea ce a şi făcută. In raţiociniu apare suma împrumutată indusă la întrate cu. . . . 10.046 fl. 38 cr. din causă, că întregă împramutulă se tractăză în contă curentă şi, precum se vede din rubrica erogaţiumloră, s’au şi restituită în decursulă anului sume în contulă împrumutului astfelă, că descon-siderândă interesele, s’a împrumutată faptice numai 7188 fl. Trebue să mărturisimă, că tabloulă stărei financiare a Associaţiunei, desfă-şiurată prin aceste cifre, nu este prea îmbucurătoră. Fondulă de reservă ală Associaţiunei s’a slăbită parte prin sumele, care s’au spesată pentru zidirea şcdlei de fetiţe, parte prin suma, care s’a recerută pentru arangiarea internă a acestei şcole şi în fine şi prin sumele, care încă totă le reclama susţinerea şcolei. Considerândă însă, că sumele spe-sate pentru şcola, în partea loră covîr-şitore suntă investiţiuni, astfelă suma de 62,643 fl. 21 cr. spesată pentru zidirea şcolei şi suma de 7659 fl. 66 cr. spesată pentru arangiarea internă a şcolei; Considerândă mai departe, că prin colectele incurse pănă la finea anului 1887, care colecte, în urma măsuriloră luate în timpulă din urmă, după cum amă arătată la altă locă, promită în viitoră resultate mai îmbucurătore, cifra jertfe-loră bănesc! ale Associaţiunei s’a redusă cu suma de 8639 fl. 85 cr.; Considerândă în fine, că capitalulă investită în şcola de fetiţe se p6te numi mortă numai din punctă de vedere financiară, nu însă şi din punctă de vedere morală, carele mai alesă cumpănesce: tabloulă desfăşurată în cifrele de mai susă ni-se înfăţiş4ză mai puţină îngrijitorii. Cu tote acestea situaţiunea re-mâne destulă de seridsă, ceea-ce ne impune tuturora, cari ne interesămă de instituţiunile nostre culturale dato-rinţa, a ne strânge la ună locă şi a lucra fără pregetă şi cu tragere de inimă la delăturarea ei. Amintimă la acestă locă, că raţiociniulă presentată de cassară revisuin-du-se prin o comisiune din şinulă comitetului, s’a aflată exactă şi în conformitate cu registrele şi documentele justificative. Aici este loculă să amintimă mai departe, că în decursulă anului 1887 a intrată la cassa Asociaţiunei suma de 412 fl. 01 cr. din fondulă Reuniunii desfiinţate, numite „Societatea pentru sprijinirea studenţiloră lipsiţi dela Academia de drepturi din Sibiiu," de care sumă va avea a se dispune amăsurată scopuriloră, pe oare le-a urmărită sus-numita societate, fixate fiindă în statutele aceleia. Pănă la pregătirea unui actă fundaţională, care este în lucrare, numita sumă se administreză ca deposită. Totă în decursulă anului a intrată ca a-jutoră mai considerabilă în favorulă scdlei Associaţiunii suma de 600 fl. dela institutulă de credită şi economii din Sibiiu, „Albina," pentru care dară comitetulă îndemnată s’a văijută a’şî esprima căldurosa sa mulţămită mărinimosului dăruitoră. In legătură cu raţiociniulă pro 1887 presentămă proiectulă de bugetă pro 1889 sub ./• Membrii ai Associaţiunii pro 1887 au fostă: a) fundatori 76; b) ordinari pe vieţă 112; c) ordinari cu tacse anuale 369. Intre aceştia se află şi cei însemnaţi sub 3./- ca insinuaţi dela adunarea generală din Sibiiu încocl pănă la finea anului 1887 şi dela 1 Ianuarie 1888 pănă la presenta adunare generală. Dintre membrii Associaţiunii au re-posată în decursulă anului 1887 şi pănă J.1J.. lut GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. la presenta adunare generală cei însemnaţi în lista alăturată sub 4./. (Va nrma). SOIRILE ţ)ILEL Sâmbătă sera amă asistată la o fru-mosă serbare familiară, Nuraăroşii membrii ai familiei Ciurcu împreună cu vr’o 50 ospeţî din Braşovă şi din alte părţi au sărbătorită jubileulă de 80 de ani ală veteranului şi de toţi stimatului comerciante din Braşovă d-lă Nicolae Ciurcu. Intre cei mai bătrâni membrii ai familiei se afla de faţă şi d-lă Nicolae Ciurcu din BucurescI, vărulă jubilarului. Grădina unde s’a ţinută serbarea era ffu-mosă iluminată. Pe mesă şi în jurulă mesei erau aşedate darurile ce le-a primită jubilarulă dela fii şi nepoţii săi. Mai alesă atrase atenţiunea tuturoră frumosulă buchetă de flori ce la trimisă tatălui său d-lă Dr. Sterie Ciurcu din Viena. Acestă buchetă era compusă din plante şi ierburi esotice, între cari predomina erba ginerium în diferite nuanţe roşii. Pe la mijloculă buchetului unu porumbelă albă ţinea în ciocă cifrele 80 formate" din imortele. Pe funta albastră cu care era legată buchetulă se vedea inscripţiunea 4/8 1808—4/8 1888. Ciucuri de mătase in diferite culori apăreau printre ierburi, cari atârnau graţiosă în josă acoperindă o parte a coşului, în care se afla buchetulă, pe care îlă terminau frunze de palmieră. D-lă Nicolae Ciurcu n’a fostă numai ună părinte de modelă, ci s’a distinsă în totă vieţa sa printr’ună zelă înfocată pentru cultura nemului său. Meritele lui pe tărâmulă şcolară şi biseri-cescă au fostă cu deosebire accentuate în toasturile ce s'au ţinută. Primâscă vredniculă părinte şi naţionalistă felicitările nostre cele mai sincere ! * * * Din Monoru nl-se scrie, că romă-nesculu regimmtu de infanteriă c. r. Nr. 63 din Bistriţă, cu ocasiunea trecerei sale la manevre spre Tergulă-Murăşului, în diua de 31 Iulie n. c. s’a oprită în comuna Monoră, unde făcu o pausă de 2 ore. Locuitorii români de acolo i-au întâmpinată pe ostaşi cu multă bucuriă trâctându-i cu mâncări, er contele Kle-bersberg din Şieulă-mare, ospăta regi-mentulă cu vină din pivniţele sale. După orele 6 p. m. regimentulă îşi continua calea spre Reghinulă săsescă în sunetulă musicei militare, care întonâ marşulă lui Radetzky. * * * Regele Serbiei Milan şi prinţulă de coronă Alexandru au sosită Sâmbătă dimi- neţa în Pesta. De acolo după o jumătate de oră au plecată la Viena. In suită să aflau Dr. DokicI guvernorul prinţului profesorulă GiorgievicI, secretarulă de curte ChristicI locotenentulă Uiricî, că-pitanulă Rasicl. $ * * „Kreuzzeitungu publică o telegramă din Sofia, conformă căreia Karawelow ar fi designată de cei mai acomodaţi candidaţi la tronulu bulgară pe ducele de Cumberland şi pe prinţulă Waldemar. * * * Se scrie din Varşovia, că 875 Cehi catolici, crrf trăescă în Rusia ca colonl, au trecuM la biserica gr. orientală, în frunte cu preoţii loră catolici Herdicica şi Caspar. Telepoă part. a „Gaz. Tras." Abrudfi, 6 Augustu.*) Prin votu unanimu şi cu entusiasmu gene-ralu fti alesu preşedinte alu Asso-ciaţiunei transilvane d-lu Georgie Baritiu, er vice-preşedinte vica-riulu Nicolae Popea. Au mai fostu aleşi în postulu de cassaru d. Gherasimu Candrea, în I postulu de bibliotecară Dr. Spami, şi ca membru în comitetu proto-populu I. Hannia. Viitbrea adunare generală se va ţine în Făgăraşu. Raportii do-tailatu urmeză. PrejatMle ptiu Eipiţia i Parisă. Loculu unde are să fie exposiţia din anulă 1889 este totă cam acelaşă ală ex-posiţiiloră precedente, adecă între minis-terulu de externe de o parte şi Avenue de Sufîren de altă parte, se limiteză apoi cu scola militară şi cu otelulă invalidi-loru, avendă în. faţă Sena între podulă invalidiloră şi ală lenei peste apă va o-cupa întregă loculă dela Trocadero. Suprafaţa ce va ocupa acestă expo-siţiă este de 29 hect. 1000 m. p. Cea din 1855 a avută o suprafaţă numai de 11 hect. 6000 m. p.; cea din 1867 a fostă de 16 hect. 3000, eră cea din urmă dela 1878 a ocupată 28 hect. 9000 m. p. In ceea ce privesce numerulu exposan-ţiloru, vedemă că pănă adl s’au înscrisă 30,000 Francesî, er numărulă streiniloră este inferioră celui din 1878; atunci erau 24,872 esposanţî francesî şi 26,955 streini, pe când la exposiţia din 1867 au fostă 15,969 francesî şi 36,231 streini. *) Telegrama acesta amil primit’o numai după ce se espedase numerulu de erî. I-a trebuită patru ore ca se ajungă în manile nostre. Red. Ţările cari participă în modă oficială la a'eâstă esposiţiă nu suntă din Europa decâtă Elveţia, Grecia, Serbia şi Monaco ; celelalte ţări voră lua parte numai prin comitete naţionale, afară de Germania şi Svedia, care nu voră trimite esposanţî la Parisă. — Afară de Europa, tote statele de-o importanţă ore-care din Asia, Africa şi America voră participa, în modă oficială, cum Japonia, China, E-giptulă, etc. etc. Cheltuiala ce se va face cu acestă exposiţiă eşţe fixată la 43 milione, din care statulă va contribui cu 17 milione, comuna Parisului cu 8 milione şi res-tulă de 18 milione se va acoperi prin subscripţiunî, pentru aceste s’a subscrisă de îndată de societăţile linieloră ferate cele mai importante câte ună jumătate milionă, cum şi casele de comerciu Louvre şi Boumarche. Ca să fiă satisfăcute numărosele cereri de subscriere la acestă întreprindere, s’a decisă a se face loturi în care potă subscrie cu sume destulă de mici la îndemâna chiar a me-seriaşiloră şi a lucrătoriloră. Pentru es-posiţia din 1878 s’au cheltuită 53 milione, însă din aceste: 13 milione au fostă întrebuinţate pentru Trocadero, ea a dată o pagubă de 21 milibne, pe când cea din 1867 a produsă ună beneficiu de peste 3 milione franci. Cu dirigearea exposiţiei suntă trei directori însărcinaţi: d. Alphand este di-rectoră generală; este architectă şi ingineră distinsă şi se ocupă cu partea technică; d. George Berger, economistă însemnată, se va ocupa cu organisarea economică a exposiţiunei' şi d. Grison va îngriji de partea financiară. ■ Tur nulă Eiffel. Pănă ac|i în lume nu s’a făcută înoă o construcţiune mai înaltă ca 169 metri, acesta este monu-mentulă ridicată la Filadelfia lui Washington. Ca să ne facemă o ideă de proporţiunea ce va avea turnulă Eiffel, credemă că este bine să arătămă care suntă cele mai înalte construcţiunl în Europa, pănă astăcjl, vomă cita pe cele mai însemnate din diferite ţări: Invalidii din Parisă are o înălţime de 105 metri, Sfântulă Petru din Roma este de 132 metri, Catedrala din Stras-burg de 142 metri, verfulă turnului catedralei din Colonia de 159 metre. Turnulă Eiffel va fi de 300 metri. Elă este aşe4ată în faţa podului lena, din faţa Trocaderului. Acestă turnă va fi de feră, greutatea lui s’a calculată că să ridică la 3 milione chilograme, suprafaţa ce o ocupă la basa lui este de 100 metrii pătraţi. La 60 metri dela pămentă va fi ună etagiu, înconjurată cu gemuri, cu galerii de 15 metri jură împrejură, unde va fi ună restaurantă, la 117 metri va fi o a doua galeriă de 30 metre de lăţime în jurulă construcţiunei principale, erăşl ou gemuri, acolo va fi ală 2-lea restau-rantă. In fine în cela din urmă etagiu va fi o sală de 60 metri pătraţi. Din înălţimea acestui turnă se pote vedea pănă la Rouen şi munţii din de-partamentulă Cote-d’or. Suirea se va face cu ascensorii, care suntă în numără de 4, numai pănă la 117 metri, de aici în susă nu suntă decâtă 2 ascensor! şi scări, astfelă că se pote cineva urca şi pe scară. S’a calculată că s e pote urca pe ■ f i Sinaia, 21 Iuliu 1888. Iubite Confrate! Se pare că noi Românii nu putem* întreprinde nimicii fără sfadă şi gâl-ceavă, fără a amesteca în tot* ce facem* «rele şi intrigele politice, ba şi scârbosa invidiă. D. Dim. Butculescu, la adăpostul* Societăţii Cooperatorilor* români, Vâ a-dreseză o întâmpinare (!) prin care declară, că încă din Octomvre 1887 d-sa avea intenţiunea de a participa cu Societatea Cooperatorilorti la esposiţiunea Universală din 1889 şi că guvemulti. frances* i-a acordată gratis, pentru a-cestă scopă, loculă cuvenită, cum şi o reducere de 50% pentru transportulă pe căile ferate şi vaporele francese. Iu ce privesc© acestă din urmă aserţiune, dau d-lui Butculescu cea mai formală desminţire. Q-uvernulă francesă nu i-a acordata absolută nimică, nici d-sale, nici Societăţii cooperatoriloră. Guver-fiţil* francesă şi Direcţiunea Generală a ţlsposiţiunii au acordat principelui George Bîbescu loculă reservată de mine. încă dtala începutulă lui Iunie, pentru espo-s^unea română. Dovadă scrisorea d-lui Berger cătră principele Bibescu şi scri-s6rea principelui Bibescu cătră comite-tsâă română, scrisori ală căroră înţelesă l’a dată „ Gazeta Transilvaniei11 în numS-i$ă său de MercurI, 20 c. : Se pote că d. Butculescu să fi avută instrucţiunea de a participa la Esposi- ea din 1889 încă înainte ca Fran- >:■ Sigurdă, nevoindă s’o asculte şi fi-indu-i frică să n’o supere er, ascunse pasibilii în sînă, sub haine. Vrăjitorea întră fă Odae întreba; — Paneraşă, ;ă paneraşă, unde eşti ? — In sînulă răspunse panerulă, — Bine, mai pe o să fii în. burta lui. Baba credea, că o să isbândescă cu ile ei şi ’i părea bine. Dete lui Si-felurite lucruri pentru nunta lui şi d§| plecă. Insă abia apuca elă să eşă dill curte şi âtă că coşul* din sînâ se jpface deodată într’ună smeu mare şi sli§râ în aeră. y*[ Feciorul* împăratului, spăriată, îşi in pasulă, şi când ajunse în loculă unde îil&liiise pe cele două fiară flămânde pe vrăjitore strigândă: — Ursule, jă ursule, rupe ’lă într’o miiă de bu-i! Sigurd rupse a doua plăcintă în ă şi dete jumătate ursului. Ursul*,»©: rse în bîrlogu lui (jicendă! — Eram lândft şi el* m’a hrănită. — Lupule, ;ă lupule, rupe-lă într’o miiă de bu-cltorl! striga baba lupului. ", Sigurd îi dete şi lui a doua jumă-ti£p de plăcintă şi lupulă se întors© în ctpiuşulă lui cjicendă: — Eram flămând si. elă m.’a hrănită. . (Va urma.) siffe. cesii să se fi hotărîtă a facă o esposi-ţiune în acestă ană; nu m’aş* mira ca să audă pe d. Butculescu cfieend*, că d-sa a sugerată Francesiloră acestă idee şi i-a sfătuită să facă o esposiţiune în 1889, pentru ca să potă procura societăţii Cooperatorilor* români ocasiunea de a espune în capitala Franciei. Tăte sunt* cu putinţă cu ingeniositatea şi marea îndrăsnelă a d-lui Butculescu. La ună lucru însă nu s’a gândită • d-sa, şi ună lucru forte esenţială în acestă Gestiune : la asigurarea unui locă, în Făla-turile Esposiţiunii, pentru secţiunea română. Căci fără ună .asemenea locă, d. Butculescu ar fi putută espune în Pe-king seu în Yokohama, der în Parisă nu. Şi decă, spre a obţine nnă ase-•menea locă, d. Butculescu ar fi aşteptată anulă mântuirii 1900, înţelegeţi pre bine că n’ar fi putută espune în 1889. La 15 Maia a trecută ultimulu termenii pentru admisiune la Esposiţiunea din Paris*, şi când m’am. dusă eu la începutulă lui Iunie să solicită ună locă pentru România, mi s’a răspunsă că nu mai e absolută nici un petecuţă de locă disponibilă. Am insistată şi nu m’am lăsată ’pănă n’am obţinută dela dir. gen. ală Esposiţiunii .promisiunea de a stărui pe lângă celelalte naţiuni şi a cere dela ‘una şi dela alta câte puţină spre a ni se tace locă şi nouă Româniloră. Numai după ce am avută promisiunea dir. gen. ală Esposiţiunii, am adresată apelulă cătră compatrioţii mei, îndemnându-i a constitui ună comitetă naţională. M’am adresată în acelaşă timpă principelui George Bibescu şi l’am rugată a se pune în ca-pulă acestei întreprinderi patriotice. Principele Bibescu, totdeuna gata a pune zelulă, activitatea şi inteliginţa sa cum şi înaltele sale relaţiunî în serviciulă naţiunii sale, a primită cu entusiasmă propunerea mea, şl-a părăsită cura la Ems, a venită la Parisă, unde a constituită ună comitetă şi a< obţinută definitivă pentru România 375 m. p. în galeriile industriale, locă suficientă în galeriile agricole de bele-arte/ etc. cum şi alte avantagie. In timgujă .aqeyţa, ce, faoe d. Butculescu, c&riiia îi scrisesem* şi pe fcaîe ilă rugasem* să1 ne? dea concuTsulă d-sale ? Nu’ml răspunde la scrisorile ce i-aţa a-dresată, ci îşf cfice : — Eu am în ţâra românescă specialitatea şi monopolul* espoşiţiuniloră; ce' vifie principele Bibescu şi cu‘ Ciurcu să se amestece în 'domeniul* fileu? Ia să le suflu din mână şi organisarea secţiunii române şi meritulă iniţiativei. Se adreseză d-lui de Coutouly, ministrul*. Fraaciei la BucurescI, şi îi spune că e pe cale de. a forma ună co-mitetă în scopulă participării României la Esp. din Parisă. Ii cere der să intervină pe lângă guvemulă francesă, spre a se acorda societăţii Cooperatori-loră ună locă în galeriile esposiţiunii, şi adreseză pe la 20 Iulie, în cfiarul* său Cooperatorulu Românit, ună apelă cătră Cooperatorii săi. D. de Contouly nu putea face alt-felă decâtă să transmită guvernului^ său cererea ’ d-lui Butculescu, der deţ^, Parisă i se respuude, căi-a dată deja loculă re-servată României comitetului formată de principele Bibescu. Se trezise cam fcâr-(jioră d. Butculescu. Nu mai întru în alte amănunte, căci nu voiescă să lungescă vorba pre multă. Constată cu plăcere, că tote (fiarele din ţeră, cari publicaseră apelulă meu, mi-rosindă, că nn e lucru curată la mijlocă, n’au înserată întâmpinarea d-lui Butcu-lescu, semnată de ânonimatulă „Comitetului Societăţii Cooperatoriloră“. Gazeta Transilvaniei nu e ţinută să cunoscă tote intrigele de dincoce de CarpaţI şi nu e nici o mirare, că i s’a surprinsă buna credinţă.*) *) Adevărată, c& noi nu putemă av6 nici dorinţa, nici vrhmtii interesă de a ne amesteca în neînţelegerile fraţiloră de dincolo. Când amă publicată „întîtnpinareal£ diu vorbă, ea a-. Vă anunţă der, că principele George Bibescu a sosită la BucurescI deodată cu mine spre a constitui definitivă co-mitetulă naţională pentru esposiţiă. Eă n’am avută în totă acestă cestiune decâtă o singură ambiţiune: aceea de a vedâ naţiunea mea representată la marea şi paclnica manifestaţiune a progresului po-poreloră ce se va face în anulă 1889 în Parisă; mai adaugă, că am dorită şi dorescă să fiă bine representată, spre onorea, âr nu spre ruşinea ei. Am apelată la toţi Românii ca să facemă cu toţii o operă românescă, er nu politică şi intrigi. Mai trebuie să declară, că n’am înţelesă ca acestă întreprindere să degenereze într’o afacere curată mercantilă. Se înşâlă d. Butculescu, când (fice, c’am adresată ună apelă industriaşiloru români. Apelulă meu era adresată tuturoră Româniloră , er nu numai fiidustriaşiloră. D. Butculescu ar voi să se ducă lâ Parisă numai cu societatea Cooperatoriloră. Apoi să mă ierte d-lui. Trebuie să cău-tămă a ne arăta străinătăţii cu deosebire din punctulă de vedere naţională. Nu vom spăria pe nimeni cu produsele industriei nostre născânde, der vomă interesa multă pe străini cu originalitatea poporului română. Vomă face der o parte forte largă industriei naţionale, der nu trebuie să uitămă, că Esposiţiunea din 1889 va fi împărţită în nouă grupe, şi că trebuie Să figurămă în t6te şi să căutămă a da cea mai mare desvoltare tuturoră ramureloră, cari să ne potă face cunoscuţi din punctulă de vedere etnografică, geografică şi istorică. Afară de acesta trebuie să arătămă progresele făcute de Români în tote direcţiunile şi să nu negligiăm nici partea învăţământului şi a educaţiu-nii, nici pe a arteloră liberale, nici pe a beleloră arte, nici pe a industriiloră estrac-tive, a produseloră brute şi lucrate, nici în fine grupa cea mai importantă pentru România : aceea a agriculturei, viti-Culturei şi piseiculturei. Spre a organisa o asemenea esposiţiune cu tactă şi inteligenţă principele George Bibescu va face apelă la toţi, Românii de frunte, la luminele bărbaţi-loră cunoscători de tote cele 'pfivitâre la irespânditulă neamă românescă şi d. Butculescu, ori câtă de iscusită ar fi, nu pote să pretindă , 'că e mai sciutoră de câtă toţi Românii la olaltă. Să se măr-ginesqă der a aduce acestei opere naţionale contingentulă cooperatoriloră români, pentru a căroră organisare nimeni nu contestă meritele d-lui Butculescu şi nimeni nu credă s& se' fi gândită a-i usurpa loculă pe caxe’lă ocupă , der să lase altora grija, de a da acestei întreprinderi direcţiunea generală. Cu chi-pulă acesta am credinţa că, mulţămită concursului tuturoră Româniloră şi în specială alu bărbaţiloră eminenţi, cari au primită a se însărcina cu. conducerea a-cestei opere, vomă reuşi a ne presenta cu succesă şi onore la Esposiţiunea din Parisă. Mulţămindu-ţl pentru inserarea aces-toră rânduri, te rogă, iubite confrate, a primi frăţescile mele salutări. Al. Ciurcn. SCIRI TELEGRAFICE. Berlinu, 7 AugustA. Imperatulu germanii îşi va reîncepe visitele sale în prima jumătate a lunei lui Octomvre. Berlind, 7 Augustu. — „Nord-deutsche Allg. Ztg.u 4i°e relativă la falsificarea actului publicată în „Nouvelle Revtie44, că forma lui, alegerea argumentdl6ră şi conclu-siunile , trase, scurtă: totă actulă este o invenţiune. păruse deja în unele foi din BucurescI, ca „Ro-mânulti,u „Naţiunea.11 Naturală, că nu puteamă sci cele ce s’au petrecută între D. Ciurcu şi Butculescu, aflarămă numai din paşii întrepriuşl de acesta din urmă, că voiesce ca societatea cooperatoriloră să espună independentă. 1888, „ Notiţele euristice (memoriile) împăratului Friedrich III s’au re-trimisă din Anglia în Germania. Ostende, 7. Augustă. Din incidentală visitei iminente a principelui de cortină italiană la casa domnittire din Belgia se anunţă în modă oficială fidanţarea lui cu principesa de coronă Clementina. Pojunu, 7 Augustă. Dunărea cresce în continuu, prundişulă este deja inunejată în parte. Prafla, 7 Augustă. In oraşulă cehă Klattau sau întâmplată es-cese antisemitice de o estensiune în-grijittire. Informaţiuni mai de a-prtipe lipsescă. Parisu, 7 Augustă. Bulevardele cele marţ suntă ocupate de detaşamente de poliţiă din causa de-monstraţiuniloră făcute erî de grevişti. Roma, 7 Augustă. Erupţiunile de pe insula Vulcano continuă mereu. Bucăţi de petra arsă şi mioşiţă suntă aruncate în aeră. ^ântulă suflă cenuşa pănă în Si-cilia. Insula e părăsită de locuitori. „ALBINA" MMI le creiitî şi le ecoeemii. Filiala BraşovA. Conspectul* operaţiunilor* de cassă în luna Iuliu 1888. Intrate: Numerarfi în 1 Iuliu 1888 fi. 12,976.93 Depuneri spre fructificare . 136,590.67 Cambii achitate .... 74,179.03 Conturi curente .... 52,641.82 împrumuturi pe producte . 9155.07 Monetâ......................... 2999.46 împrumuturi pe efecte şi alte ? împrumuturi................... 2415.— Interese şi provisiunî . . 3803.80 ComisiunI........................ 884.13 Diverse.................... 32,651.|1 fi. 328,297.0% Eşite: Depuneri spre fructificare . fi. 88,028.âl Cambii ©scomptate . . . 112,871.17 Conturi curente. . . . . 47,962.10 împrumuturi pe producte . 2391.31 Monetă . *...................... 9836.19 împrumuturi pe efecte şi alte împrumuturi . . . 7490.— Interese şi provisiunî . . 442.99 ComisiunI. . . . . . . 8258.09 iDfverse : . .. . . . . 29,650.55 Spese şi salare............ 958. Î9 Numârarh cu 31 Iuliu 1888 20,908.82 fi. 328,297^2 V. Bologa, m. p. V. Gămulea, m. p. diligent*. comptabilu. CursulA pieţei BraşovA din 5 August* st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.70 Vend 8.Î4 Argint* românpsc* . r. 8.68 8.70 Napoleon-d’orI ... „ 9.88 n 9.92 Lire turcescl ... n 11.20 11.24 Imperiali . . . . . n 10.20 r> 10.24 Galbinl ..... „ 5.88 n 5.91 Scris. fonc. „Albinatf6% n 101.— n —.— ii >i n 5°/ o >i 98.- n 98.50 Ruble rusescl . . . „ 117.- 17 118J , Discontul* 6'/j—8% pe an*. Cnrsnlii la bursa de Viena din G August* st. n. 1888. Renta de aur* 4%....................101.551 Renta de hârtiă5°/9 ........ 91.20 împrumutul* căilor* ferate ungare . 151.40 :< Amortisarea datoriei căilor* ferate de ; ost* ungare (1-ma emisiune) . . 98.60 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (2-a emisiune) . , —.— Amortisarea datoriei căilor* ierate de ost* ungare (3-a emisiune) . . 114. Bonuri rurale ungare . . . ! . . 105.10 - Bonuri cu clasa de sortare . . . 105.10 Bonuri rurale Banafcd-Eimiş* . . . 104.80 - Bonuri cu cl. de sortare............ 104.80 . Bonuri rurale transilvane........... 104.40 Mărci 100 împ. germane ..... 60.37'/* Londra 10 Livre»' sterlinge .... 123.60 împrumutul* cu premiul* unguresc* 131.60 Renta de hârtiă austriacă ... . . 81.55 , Renta de argint* austriacă .... . 82.35 > Renta de aur* austriacă . . . . . 111.55 $i LosurI din 1860 - . .‘ . . .; 188.40 &> Acţiunile băncei austro-ungare . . . 865.— Acţiunile băneei de credit* ungur. . 107.— ■ Acţiunile bănoei de <**edit* ar&fcr . . 314.10 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului . . ,v..... . . 125.— Despăgubirea pentru dijma de vin* unguresc*........................ 100.50 Bonuri croafco-siavone . ............104.— Galbeni împărătesei .................. 5.82 Napoleon-d’orI ........................ 9.77 Editorii şi Redactorii responsabilii: Or. Aurel^Mureşianu. Nr. 164 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. -= mCUNOSCIIIIŢARE! Imî permită a face cunoscuţii, că amu luaţii în primire MAGASINULtJ DE HAINE BĂRBĂTESC! dela firma B. Schwaize cu tdte activele şi Pasivele, pe care îlu voi conduce mai departe Iară de nici o schimbare sub firma o ' Mulţamescu tuturorii amicilorii mei de afaceri şi onor. muşterii, precum şi p. t. publici! pentru încrederea cu care m’a onorată pana acuma şi mă rogă a mî-o păstra şi pe viitorii, căci eu de sigură ’mi voi da totă silinţa a da sa-tisfacţiune în tdte direcţiunile. Cu înaltă stimă. A. SCHWAUZE. Strada Scheiloru Nr. 118 a sosită din nou ună bogată asortimentă de cusături de mână, desemnate, începute numai şi de totă isprăvite, pentru cadouri (daruri) de c}iua numelui ca suveniră. Cele trebuincidse fărte bine asortate. Aţă de bumbaca veritabili şi lânuri de Berlina, Orienta, Persia şi Smyrna în tote cutorile. Lingeriâ şi coşuleţe fine- Cu înaltă stimă. 112,8-2 Wilhelmine Zimmermann. Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Itugămti pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulfi. nostru până acuma. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei11. Se deschide abonamente pre anuln 1888 la AMICULU FAMILIEI. ţ)iarft beletnsticn şi enciclopedică-literară cu îlustraţiunî. Cursulu XII. — A.pare m 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—8 cdle cu ilustraţiuni frumăse; şi publica articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa sociala a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloru din familia o petrecere nobila şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTULfi ROMÂNO. ţ)iară bisericescă, şcolară şi literară — cn ilustraţiuni. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 8V2 c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunl, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi scirl.cn preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţll primescu gratistt totti alO patrulea esemplară. Hunteri de probă se trimită gratis 11 ori-cui cere. W A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU11 în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "O® Totti de aci se mai potii procura şi următdrele cărţi din editura propriă: Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 80 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi Ut. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Unti volumti de preste 26 cole. Acest opti de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestti soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulti întroducerei, fasele prin cari a trecutti şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţuiţi e 2 fi. Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. j Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulb pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreand craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elfi trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţuia 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţuia 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantuld. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi vidrele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulfi dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandialî), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducâtore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritarul sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculfi mărgăritarfi sufletesefi. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată îij. pânejă 26 cr. Cărticică de rugăciun! şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumbse. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni ffumdse. Cu iedne fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusfi Christosu. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU Braşov u.