Maciinuea, AtaMstratinasa Tipoîrafla:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefr&nca-e nu se pri-oiescu, Manus.xipe nu sere* trimi ii!
Birourile de awmcmii;
Braţovi, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primeseîl în Vlena:
RudolfMosse, Eoasemtem & Vogler (OttdMans),Heinrich Schalek, Alois Herndl, M.Dukes, A.Oppelik,./. Dan-neberg; in Budapesta: A. V. Gold-herger. Anton Alelei, Eckstein Bernat; tnFrankfurt: G.L.Daube; în Ham* burg: A. Steiner.
Preţulu inserţiunilorvl: o seria g&nnondîi pe o colină 6 cr. pi 90 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiilă. Reclame pe pagina Ill-a o senă 10 cr. v. a. s6u 30 bani.
„Gazeta11 iese în fie-care 41-
Abonamente* pentru Anstro-Ungaiia
Pe unii anu 12 fl., pe ;6se luni 6 fL, pe trei luni 3 fl.
Pentru România si străinătate:
Pe unu ană 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tite ofi-ciele poştale din întru şi din Afară şi la dd. colectori.
AMamentnlli pentru BraşoYt:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulu I.: pe unii anu 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl; 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tJnă esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele cfttă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 163.
BraşovH, Luni, Marţi 26 Me (7 Augustt)
1888.
Braşovă, 25 Iulie st. v. 1888.
Mare svonti a făcuta în Paris şi în Berlinu publicarea în „Nou-velle Revne“ alu domnei Julietta Adam a unui actu secretu alu principelui Bismark, deşi încă nu se scie decă este autentică orî nu. E vorba de unu raportă ală cancelarului germană cătră împăra-ratulă Friderică III, în care din consideraţiunî politice declară de inoportună căsătoria prinţului de Battemberg cu principesa Victoria şi-lă sfâtuesce a nu’şî da învoiala sa.
Toţi se întrebă, cum a ajunsă acestă importantă documentă în manile domnei Adam? Unii îlă declară de apocrifă, alţii susţină autenticitatea lui.
Caracteristică este observarea ce-o face cţiarulu parisiană „La France44 care cjice : „Nu scimă cum a putută obţine domna Adam împărtăşirea unui documentă de aşa mare impertanţă. Ne mărginimă numai a accentua că directdrea „Revistei Noue44 a îndeplinită o faptă patriotică prin aceea ca şi Ta sciută procura şi că l’a publicată. Acestă raportă secretă ală principelui Bismarck va ave în Europa de sigură ună ecou puternică. Elă va areta Rusiei ce încredere pute ave în politica „aparentău germană. Descoperirea vine tocmai la timpă, imediată după călătoria împăratului Wilhelm II la Petersburg. 44
Alusiunea fdiei francese la politica „ aparentău privesce ună pasagiu din acelă actă, în care prin-ţulă Bismark recomandă împăratului numai o „neutralitate aparentă44 faţa cu Rusia, (Jic^ndă că acesta este modus vivendi alu politicei germane în raportă cu cea rusescă.
Pressa francesă dă o deosebită însemnătate pasagiului din vorbă, din care ar resulta, că Germania este sinceră faţă cu Rusia. Şi decă este aşa atunci nu mai pdte fi vorbă de-o sinceră şi strînsă apropiere între Germania şi Rus«a. Acesta este dorinţa şi speranţa ri-valiloră Germaniei dela Sena şi de aceea se bucură ei de descoperirile „Nouei Reviste.41
Ţarulă a mai fostă încă odată amărîtă în contra Germaniei prin publicarea unoră documente apocrife în cestiunea bulgara, Numai întru târcjiu i s’a putută dovedi că nu erau autentice.
Publicaţiunea din „Nouvelle Revue44 urmăresce acelaşi scopă, de a înstrăina pe Ţarulă de Germania. Se nasce numai întrebarea decă în casulă de faţă se trac" teza erăşî numai de ună falsificată? de-o dibace compunere a unui actu diplomatică cu ajutorulă no-teloră şi a vorbiriloră prinţului Bismarck, ori este autentică publicaţiunea?
Este bătătoră la ochi că pre când unele foi berlinese ca „Vo-sische Ztg44 numesce apocrifă pn" blicaţiunea „Nouei Reviste/* o parte a pressei oficidse germane consideră acestă publicaţiune ca
în întregului ei, ori celă puţină în parte, autentică.
Mai multe toi ceră o grabnică rectificare, căci cancelarulă n’a putută nicidecum pleda pentru o neutralitate numai aparentă faţă cu Rusia.
Se va incinge der încă de aici încolo o discusiune înfocată asupra cuprinsului acelui actă secretă şi decă îi va şi succede cancelarului germană a dovedi, că a fostă falsificată, cei ce au voită se turbure apele diplomaţiei şi să stemesca din nou neîncrederea şi pasiunile, cari se potoliseră încâtva în urma visitei împăratului Wilhelm la Pe-tersburgă, îşi voră ajunge scopulă.
Acesta împrejurare însă dove-desce destulă de viu, câtă de triste suntă raporturile dintre cele două naţiuni mari ale apusului, decă au ajunsă ca să rivaliseze în modulă acesta pentru a-’şî câştiga graţia Ţarului.
Nimică nu pdte să ne esplice mai lămurită în ce hală a ajunsă ac}! politica europena!
Călătoria împăratului germană.
Disposiţiunile de nouă calătoriă a împăratului germană pară a fi decise în principiu. Pentru luna lui Augustă este pausă, în Septemvre va merge împăra* tulă în Elsaţia-Lotharingia, de aici la Baden-Baden spre a se întâlni cu Victoria, regina Angliei; dela Baden-Baden va merge să visiteze pe împăratulă Fran-ciscă Iosifă la Viena, din Viena la Roma unde va fi ospele regelui Umberto în Quirinal şi astfelă îi va face o visită şi Papii, cum făcuse şi tatălă său. Decă este corectă acestă programă atunci rămâne timpă liberă pentru pretinsa con-travisită a Ţarului la Berlină cătră în-ceputulă lunei lui Septemvre, der soirea despre o întrevedere a celoră 3 împăraţi îşi perde cu totulă verosimilitatea, care şi aşa era problematică. In faptă să presintă de corespondentul din Petersburg ală diarului „Kreutzzeitungu întrevederea celoră 3 împăraţi, ca afară de resortulă înţelegeriloră de acolo şi se anunţă numai ună congresă, care s’ar ţine în scopulă revisuirii tractatului dela Berlină, şi se voră întruni prealabilă miniştrii.
Cehii tineri ţi perenii austriaca.
Deputatulă Cehiloră tineri Herold, în vorbirea sa ţinută Duminecă la Kutten-burg, a caracterisată procederea clubului deputaţiloră celoră tineri	între
altele:
Decă Cehii tineri ară ave convingerea, că guvemulă actuală voesce în-tr’adevără să introducă autonomia şi egala îndreptăţire, atunci ară sprijini şi ei guvemulă. Insă guvemulă nu voesce acesta şi nici nu pote voi, deorece po-siţia lui depinde dela constelaţiunea es-temă, de tractatulă de alianţă austro-germană şi de dualismă. Nu e vorba de nimică altceva, decâtă de efeptuirea unei coaliţiunî germano-maghiare, pentru ca Europa medie, care a fostă repre-sentată totdeuna de poporulă germană, să se potă pregăti la lupta inevitabilă cu Slavismulă. De aceea şl-a mutată şi Austria punctulă său de gravitaţiune
cătră Balcani. Basele acestei politice ale rassei germane nu se schimbă prin vre-o subvenţiune seu prin vre-o bucăţică de pâne aruncată. Trebue deci s& scie poporulă cehă, cărui scopă ser-vesge. Trebue să -spie că e ună poporă, care are să fie legată prin acestă politică germano-maghiară şi incatenată de tendinţele acestei politice. Decă se spri-jinesce guvemulă din partea Cehiloră şi sprijinesce şi acestă politică, aci zace marea erore. De când a eşită poporulă cehă din oposiţiune şl-a perdută şi simpatiile vechi ale poporeloră cari iubescă libertatea; prin urmare nu ne rămâne altă de fhcută, decâtă a deveni de nou deplină conscii de convingerile naţionale.	__________
ZESaportul-CL
Comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română despre activitatea sa în decursulă anului 1887.
(Urmare.)
Cu (tote recercările şi solicitările a-dresate din parte-i factorilorâ competenţi, încâtă pentru fundaţiunea şcolei tentrale din Gherla, comitetulă nici pănă în (}iua de astă(}I n’a ajunsă în posiţiă a’şl câştiga actele intemeiătore originale, seu copiile autentice despre numita fun-daţiune, şi astfeliu a satisface indicatului condusă ală ultimei adunări generale, presentândă actualei adunări raportă specială despre starea lucrului.
încâtă pentru mandatulă, ce ultima adunare generală a dată comitetului, de-a stărui, ca eventualele deficite la întreţinerea şcolei susţinute de Associaţiune să fiă acoperite din mijlocele speciale disponibile seu adunândă spre acestă scopă, folosindă la primulă locă sumele întrate pentru acoperirea trebuinţeloră curente ale şcolei şi anticipândă numai la timpă de nevoiă sumele necesare din cassa Associa-ţiunii. Ve(}endă, că, din causa sorţii materiale maştere a poporului nostru, colectele întră încetă şi arată resultate puţină satisfăcătore, comitetulă a hotă-rîtă a exmite la ună timpă potrivită ună nou apelă cătră publiculă română din patriă, er de altă parte a ruga onoratele direcţiuni ale instituteloră române de credită şi economii din patriă, ca ur-mândă laudabilulă exemplu ală institutului de aceeaşi categoriă din Sibiiu „Al-binau, prin punerea la cale a unei colecte în cerculă loră de activitate în favorulă şcolei Assoeiaţiunii, să-i vină acesteia într’ajutoră. Comitetulă ţinândă contă de resultatele, ce prin măsura a-cesta a sa din urmă le-a obţinută, speră a pute satisface în curândă pe deplină atinsului condusă ală ultimei adunări generale.
Ceea-ce privesce în fine conclusulă referitoră la mandatulă, ce l’a primită: de-a stărui la împlinirea condiţiuniloră prescrise, ca şcola Assoeiaţiunii să do-bândescă dreptulă de publicitate, comitetulă în totă decursulă timpului l’a avută în necurmată luare aminte; împre-giurarea însă, că şcola Assoeiaţiunii e la Români singură în feliulă ei, încâtă pentru categoria, de care se ţîne, şi că dintre tinerii Români în cursulă studiiloră loră, în trecută nici unulă n’a avută motivă a reflecta la asemenea şcole şi a se pregăti anume, conformă legei statului Art, de lege XXXVIII din 1868, pentru provederea învăţământului în şcole civile de fete, prin urmare lipsa de indivizi anume cualificaţl pentru şcola nostră i-au făcută comitetului imposibilă pănă acum realisarea amintitei dorinţe a Associaţiu-nii transilvane, care a fostă şi este şi dorinţa lui propriă. Comitetulă speră însă, că pănă la proxima adunare generală şi în acestă punctă va pute satisface a-tinsului condusă ală ultimei adunări generale.
Pe lângă numitele disposiţiunl pen-
tru executarea concluseloră adunării generale, comitetulă a luată măsurile de lipsă şi cu privire la sumele votate în budgetă cu privire la administraţiune, la sprijinirea de studenţi şi învăţăcei la meserii, la foia Asociaţiunii şi la scdla de fete a Afcsoeiaţiunii, resolvindă în a-celaşă timpă şi considerabihilă nrnnâră de curenţii întrate. Sumele votate în buget de adunarea generalăpentru an. 1887 după-cum Onorata adunare generală se va convinge din raciociniulă alăturată, s’au fslosită întocmai indigitâriloră primite. Stipendiile conferite în anii premergători s’au lăsată în folosirea res-pectiviloră stipendiştl şi ajutoraţi, cari n’au terminată cursulă învăţăturii, der au dovedită progresă îndestulâtoră şi purtare morală corăspuncjătore. încâtă pentru stipendiile devenite vacante în anulă 1887 şi pentru ajutărele date în favorulă învăţăceiloră de meserii din partea societăţii „Transilvania/ s’au es-crisă concursă, şi ele au fostă conferite tineriloră însemnaţi în conspectulă alăturată sub y. la acestă raportă.
Din stipendiile amintite mai susă unulă de 20 fl. din fundaţiunea „Tofa-lenă,w menită pentru tineri descendenţ dintr’o familiă din fosta comună Tofa leu, care ar voi să se aplice la meserii nu s’a putută conferi din causă, că uni culă concurentă, ce s’a presentată, n’a întrunită condiţiunile stipulate în concursă, şi astfelă suma acelui stipendiu s’a adausă la fondă.
Insemnămă mai departe totă cu privire la acestă obiectă, că din stipendiile devenite vacante în decursulă anului 1887 nu s’au mei conferită, nefiindă prov&c[ute în cadrulă budgetului votată de adunarea generală dela Sibiiu din a-nulă 1887 şi anumită, ună stipendiu de 100 fl. menită pentru studenţi dela sco-lele reale, şi ună stipendiu de 300 fl. menită pentru studenţi la academii de silvicultură, ambele din fondulă Associa-ţiunii, fiind de a se reduce, în înţelesulă concluseloră adunăriloră generale din a-nii trecuţi, împărţirea de stipendii la fundaţiunile speciale. Ajutore in anulă 1887 nu s’au dată în deosebi în considerarea speseloră, ce Aăociaţiunea continua a le avea cu susţinerea şcolei sale.
Dintre lăsămintele Associaţiunei celă rămasă după fericitulă I. Ţiţie din Deşiu s’a finalisată în sfârşită după multe peripeţii, şi suma realisată din vinderea, realităţiloră, aparţinătore, pănă la pregătirea actului fundaţională, care este în lucrare, se administreză ca deposită la cassa Associaţiunei. De asemenea în sta-diulă de terminare se află şi lăsămân-tulă după fericitulă Avramă Iancu, ră-mănendă a se efeetui încă numai trans-tabularea pe numele Associaţiunei a o-biecteloră, ce compună numitulă lăsă-mântă. In causa celorlalte lăsăminte ale Associaţiunei transilvane încă pendente, comitetidă continuă a ţine evidenţa re-cerută şi a urmări resolvirea câtă mai grabnică a acelora.
n.
Să vedemă acum, care este starea* şcolei civile de fete cu internată, susţinută de Associaţiune!
In anulă şcolară acum expirată începerea şcolei s’a putută face la timpulă prescrisă cu 1 Septemvre st. n. sub a-ceeaşl direcţiune, ca şi în anulă trecută. Cu acelaşă dată a începută a funcţiona şi internatulă împreunată cu scola, de asemenea sub aceeaşi direcţiune, ca în anulă trecută. încă în decursulă luneî lui Septemvre 1887 s’a fostă f&cută apoi o-schimbare atâtă în ceea ce privesce di-rectoratulă şcolei, câtă şi directoratulă internatului. Abdicândă adecă, în urma nnoră disposiţii luate de comitetă pe basa dreptului şi datorinţeloră sale de mandatariu ală proprietarului şcolei, d-lă profesoră seminarială Dr. D. P. Barcianu dela oficiulă de directoră, er d-şora ba-ronesă Elena Popă dela oficiulă de directoră a internatului, ambii sub cuven-tulă, că în susatinsele disposiţiunl luate
Nr. 163
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
de comitete şi cuprinse în regulamentulă internă pentru scola Associaţiunii, precum şi într’ună condusă luată deodată cu stabilirea numitului regulamentă, ar afla ună votă de neîncredere pentru per-sonele loră, comitetulă, deşi nu a aflată motivate abclicerile, deârece disposiţiu-nile luate de elă nu se potă considera de votă de neîncredere pentru aberanţi, le-a primită cu regretă, mai alesă după ce încercările de a-i face să şi le retragă zadarnice i-au rămasă, încredăndă oficiulă de directoră în modă interimală învăţătorului provisoriu, d-lui Septimiu Albini, âr oficiulă de directoră a internatului în acelaşă modă d-şorei Elena Petraşcu din Sibiiu.
Sub acestă conducere, sprijinită de de delegatulă numită de comitetă în a-facerile şcolare în persona profesorului seminarială, d-lui Ioană Popescu, s’a continuată activitatea scolei şi a internatului cu acelaşă succesă deplină satis-fâcătoră, ca şi în anulă trecută şcolară, mulţămită mai alesă conducătoriloră respectivi. La scdlă au funcţionată, cu o singură excepţiune, acelaşi puteri didactice ca şi în anulă trecută, pănă la finea anului. Excepţiunea indicată e, ca cu începutulă anului 1888 fostulă învă-ţâtoră, d-lă Sabină P. Barcianu, pri-mindă dela comitatulă Sibiiului ună stipendiu pentru de-a studia unele cestiunl economice, şi-a cerută demisiunea, şi comitetulă, deşi scia, că ună învăţătoră instituită formală, nu-şl pote părăsi postulă în decursulă anului şcolară, der ne-voindă a-lă împedeca dela cariera, pentru care dorea să se cualifice, i-a primit abdicerea, înlocuindu-lă în postulă avut prin d-lă Dr. Petru Spanu, absolventă ală facultăţei filosofice dela universitatea din Jena şi teologă absolută. însemnăm aici, că, ca o completare a organismului scolastică, pe lângă cele patru (4) cursuri orginare a funcţionată la scola Associaţiunii în anulă trecută cu celă mai bună succesă şi cursulă complimentară provădută în statutulă de organisare §. 4 al. 2 şi 3, predându-se în elă materiile circumscrise în regulamentulă votată de comitetă cu datulă 31 Octomvre 1887 Nr. 486. Invăţămentulă în acestă cursă s’a pro văzută, după ce d-nii foşti învăţători Sabinu Barcianu şi Enea Hodoşă nu s’au credută îndatoraţi a conlucra, pe lângă învăţătorulă Septimiu Albini şi învăţ,ătorea Aurelia Filipesculă, şi în fine pe lângă d-şora directoră a internatului Elena Petraşcu, şi din partea d-lui Ioan Popescu, profesoră seminarială şi delegată ală comitetului, a catecbetului institutului, a d-lui Dr. I. Puşcariu, archi-mandrită şi assesoră consistorială, a d-lui Zachariă Boiu, assesoră consistoriala şi membru ală comitetului şi a d-lui Dr. Ioană Moga, medică. Acestoră domni li-se aduce şi pe calea acesta cea mai căldurosă mulţămită pentru fatigiile ce înşişi de buna voiă şi din modă gratuită le-au luată asupră-şl. Insemnămă mai departe, că cu sferşitulă anului şcolară curentă tote posturile de învăţători dela scola Asociaţiunii, după ce în decursulă timpului şi învăţătorii Septimiu Albini şi Enea Hodoşiu, precum şi învă-ţătorea Aurelia Filipesculă s’au declarată că pe viitoră1 nu mai reflecteză la pos-
FOILETONTJL0 „GAZ. TRANS.U
SIGURD şi SINGORRA.
(Basmti scandinavă.)
Trăia odată ună împerată, care avea moşii întinse. Era forte răsboinică şi uneori sta totă anulă pe corabia lui de răsboiu.
. Intr’o di se vădu împiedecată în mij-loculă mării, aşa că nici nu se putea duce înainte nici nu se putea înlorce înapoi şi nimeni nu putea pricepe întîmplarea acesta. Atunci împăratulă uitându-se în drepta şi în stânga, văc|u, lângă botulă dinaintea corăbiei, o zînă de mare*) şi InchipuindU’şî că ea îlă oprise 0 întreba ce vrea.
— „N’ai să te poţi urni d’aicî de-câtă decă’ml făgăduesci să’mî dai pe cea dintei fiinţă viă pe care o vei vede când
*) Zînă de mare, Hafsfru, în limba scandinavă, femeă de mare, figură mitologică pe care o întelnimă în tradiţiile scandinave. Este câte odată imaginea Sirenei vechi seu a Lore Ley a Rinului, alteori este personificarea valului plângetortl seu ală talazului înfuriată. Has-fru are, în fundulă mării, peşteri scînteătore de pietre scumpe şi grădirl nespusă de mari.
turile avute, comitetulă le-a declarată de vacante, escriindă concursă pentru ocuparea loră, şi elă îşi va da totă silinţa precum şl-a dat’o şi în trecută, de a a-duce stabilitatea recerută în corpulă didactică.
Speranţele, cărora comitetulă le-a dată espresiune în raportulă său din a-nulă trecută, cu privire la scolă, în parte s’au realisată: Frecuentarea institutului în proporţiune cu anulă şcolară trecută s’a duplicată aprope în anulă şcolară acum espiratu, dovada cea mai eclatantă, că acestă institută se pote privi ca o necesitate pentru poporală românescă din patriă şi că unei adencă simţite trebuinţe a corăspunsă Associaţiunea transilvană atunci, când, apreţiândă însemnătatea deosebită a femeiei pentru în-trega crescere şi pentru viitorulă unui poporă, a decisă înfiinţarea unui asemenea institută. Pe basa raporteloră, ce i-au venită dela factorii însărcinat! cu conducerea scolei, a contactului său cu publiculă externă, a informaţiuniloră, ce le-a primită relativă la bunulă nume, de care se bucură scola, comitetulă îndreptăţită se simte de a crede, că încâtă pri-vesce impoporarea institutului cu eleve numărală acestora va cresce din ană în ană, şi prin urmare din acestă parte esistenţa institutului se pote consider^ ca asigurată.
încâtă pentru mersulă învăţământului, basându-se mai alesă pe raportele ce le-a primită dela delegatulă său în afacerile şcolare, comitetulă se crede îndreptăţită a constata, că scola nostră se află pe calea progresului, că întregă corpulă didactică, în ceea ce privesce predarea materiiloră de învăţămentă, şl-a împlinită cu zelă datorinţa, şi că şi în privinţa metodicei s’au introdusă în decursulă anului expirată însemnate îmbunătăţiri. Progresulu arătată în ceea ce privesce mersulă învăţământului nu va lipsi nici în viitoră, cu atâtă mai vârtosă nu, că comitetulă consciu de datorinţa sa în calitate de for de supraveghiere, a luat şi va lua, cerândă trebuinţa, măsurile necesare pentru preîntâmpinarea, eventuală delă-tuxarea pedeciloră şi greutăţiloră ce s’ar opune unui asemenea mersă.
Deşi frecuenţa internatului a fostă cu multă mai mare ca anulă trecută, fiind u numărală eleveloră interne 43, venitele nici în anulă acesta n’au atinsă suma trebuinciosă pentru acoperirea tu-turoră trebuinţeloră curente ale scolei. Legitima speranţă de o parte, că în viitoră se va mai mări numărală eleveloră interne, er de altă parte, că măsurile luate de comitetă, după cum s’a arătată mai susă, în ceea ce privesce colecta pentru scolă, şi în fine luarea pe viitoră în regiă propriă a alimentării, ceea ce promite ună câştigă sigură materială în fa-vorulă scolei, — tote acestea voră contribui, credemă noi, ca în viitoră spesele împreunate cu scola să se potă acoperi pe deplină din venitele speciale.
(Ya urma).
SOIRILE IHLE1.
Elevele din internatulă Reuniunei fe-meiloru. române din Braşovă înveţă aici,
pe lângă menajulă casei, diferite lucruri de mână, ce cadă în sfera unei bune e-conome; între altele înveţă a torce, a ţese pânză, postavă, covore şi alte lucruri ce se ţină de industria de casă. Cu ocasiunea exameneloră publice dela institutele nostre au fostă o parte din lucrurile acestea expuse şi damele române, cari le-au văcjută, şi-au exprimată deplina loră satisfacţiune. Intre ţăsăturl amă vădută pânză bună, stofe de haine (costume) bărbătesc! şi femeescî, covore, Cari se potă cumpăra pe lângă preţurile cele mai moderate. Cei ce dorescă a’şl procura astfelă de stofe au să se adreseze la d-na Maria Belii, diligenta institutului. Astfeliu de amatori au mai ântâiu avantagiulă că cumpără stofe bune, solide şi trainice; ală doilea facă ună bine internatului, căci partea cea mai mare din venitulă curată este în favo-rulă internatului.
*
* *
Din incidentulă adunârei generale a societăţii pentru fondu de teatru română, ce se va ţine în Lugoşă la 1B şi 16 Septemvre n. c., Românii din Lugoş au alesă ună comitetă arangiatorQ, ală căruia presidentă este d-lă Mihail Beşanu, v.-presidenţl d-nii Coriolană Brediceanu, Ioană Nedelcu şi Gr. Mărtinescu. Programa e interesantă. Pe lângă adunare se va arangea bală, concertă, represen-taţiune teatrală, producţiunea tuturoră
coruriloră de plugari.
*
* *
D-lă Gcorgiu Vlassa, fostulă profesoră la gimnasiulă din Blaşiu şi actua-lulă cooperatoră c. r. castrensă şi pro-topopă în archidiecesa Blaşului, a dăruită pe sema scolei poporale gr. cat. române din comuna sa natală Cicudiulă de Câm-piă patru acţiuni originale de ale institutului de credită şi economii „Arieşana“ din Turda, cu scopulă, ca aceste acţiuni să rămână ca fondu permanentă din ale căruia interese să se îmbunătăţescă salarulă învăţătorului, să se provedă şcolarii cu cărţi etc. — Faptă lăudabilă şi demnă de imitată!
*
* *
In ministeriulu comună de răsboiu se lucră la ună proiectă referitoră la învăţarea limbei maghiare în institutele militare. Conformă acestui proiectă, elevii, cari nu suntă de naţionalitate maghiari, voră trebui se-şl însuşescă acestă limbă,
pentru ca se potă şi conversa.
*
* *
După cum scrie „Românulă,“ Regele şi Regina României, întorcându-se în ţeră, se voră opri câteva chle la Viena unde voră visita pe Maiestatea sa Fran-ciscă Iosifă.
*
* *
După tote soirile ce se primescă din Bulgaria şi după spusele refugiaţiloră bulgari, cari din Rusia se apropiă pe diferite dramuri de ţâra loră, o mişcare de natură revoluţionară se pregătesce peste Dunăre.
* *
*
Cetimă in „Româniau: Se vorbesce cu ore care siguranţă, că M. S. Regele României va ave o întrevedere politică cu
împeratulu Germaniei.
*
* *
Pentru anulă viitoră şcolară se vor da pe calea concursului 15 stipendii de câte 60 fl. din fondurile archidiecesane din Sibiiu destinate pentru elevii din despărţământulă pedagogică ală seminarului archidiecesană de acolo. Concurenţii au a-şi presenta rugările la Con-sistorulă archidiecesană pănă la 19 (31) Augustă inclusivă.
*
* *
Tinerii cari dorescă a întră ea elevi în seminarulu teologicu-pedagogicu din Arad au a-şl trimite rugările pănă la 15 Augustă st. n. Ascultătorii de teologiă vor fi internaţi numai în seminară şi au se plătescă 120 fl. pe ană, dintre cari 40 la începută. Preparancjii internaţi în a-lumneu voră plăti pe ană 50 fl. Scutiţi
voră fi numai cei de totă săraci.
*
* *
Unu drotoşă anti-kulturegyletistu. De când vină drotoşl (drotarl) prin Braşovu, aceştia nu şi-au recomandată marfa loră decâtă numai în limba maghiară. In di-lele trecute furămă însă surprinşi a audi pe stradele suburbiului Scheiu din Braşovă ună drotoşă recomandându-şl marfa sa — bine înţelesă prin strigare — în limba română. Ce cjică Kulturegyletiştii la acestă apariţiune?
*
* *
„Rom. Lib.“ scrie, că d-ra Teodo-rini şl-a anunţată sosirea în România pe la finele lui Septemvre, când doreşce să asiste la inaugurarea teatrului din Cra-iova, ce portă numele său, dândă, împreună cu actorii locali, o representa-ţiă-concertă. D’acolo generosa şi talentata Româncă are intenţiunea d’a visita Bucurescii, Galaţii, Iaşii, ca ast-felă fiă-care din aceste oraşe să profite de trecerea sa, prin ţeră, aucjindu’i vocea şi aplaudând’o cu dragoste. Etă piesele şi bucăţile, în cari confraţii noştri de peste munţi voră ave se aplaudeze pe distinsu artistă română: Norma, Travatore, Tra-viata, Freisckutz, Faust, Elisir d’Ambre, Aida, Africana, Vespri siciliane: — fragmente din Cid şi Herodiada. D-ra Teo-dorini aduce cu sine o trupă în care
suntă elemente d’o reală valore.
*
* *
nu, ai să rămâi aci pănă când vei muri. — O să încercă să facă ce’mî poruncescl! răspunse Sigurd.
Vrăjitorea îlă duse p o câmpiă mare pe care creşceau numai buruenl de mare şi’i dise : — Trebue ca adl chiar, pănă nu apune sorele, să cosescl totă erba asta şi s’o pui pe urmă âr pe tulpina ei pentru ca să crescă ca şi pănă acum.
Zîna pleca după ce (jise vorbele astea. Feciorulă împăratului se puse nu* mai decâtă pe lucru şi cosi, şi cosi pănă când vădu că cu totă bunăvoinţa lui şi cu totă voinicia lui nu pute să facă ce-i poruncise zîna în aşa puţină vreme. Se puse josă, forte mâhnită şi începu să plângă.
Singorra s’apropiâ de dânsulă şi-lă întreba: — Pentru ce plângi?
—	Vai! zîna ml-a poruncită să co-sescă totă livadea asta şi pe urmă să pună fiecare firă de erbă la locă pe tulpină lui. Şi totă munca asta trebue să fiă gata pănă la apusulfi sorelui, căci altfeliu am să fiu despărţită de tine şi osândită ca să rămână aici totă vieţa! răspunse Sigurd.
—	O să-ţi ajută eu, decă’ml făgă-dueşcî să-mi rămâi credinciosă şi să nu mă înşeli niciodată! răspunse fata împă-
te vei scoborî pe uscată!“ răspunse zîna asta.
împăratulă, negăsindă altă mijlocă ca să’şl capete libertatea primi fără con-diţiă. Numai decâtă pomi corabia şi luneca repede pe valuri.
împăratulă avea ună singură copilă, ună flăcăiaşă mândra de 15 ani, pe care’lă chema Sigurd, pe care’lă iubea nespusă de multă şi de care era forte iubită. Cum zări Sigurd flamura corăbii împă-răteşcl, alerga pe prundu ca să fiă elă celă dintei să salute pe tatălă său. Im-păratulă se înfiora când îlă văcju şi când îşi aduse aminte ce făgăduise. îşi în-torse ochii dela elă şi trăgendă nădejde că o să înşele pe răutăciosa zînă, îşi pironi privirea pe ună berbecă, pe urmă pe o gâscă, care se plimba pe mală.
Porunci să arunce pe berbecă în mare. Insă numai decâtă începu o furtună cumplită şi talazurile aruncară pe berbecă mortă în grădina împăratului. Se vede că Hafsfru văcjmse ce făcuse împăratulă şi d’aceea se înfuriase.
împăratulă încerca încă odată s’o înşele puindă să s’arunce în mare gâscă, pe când elă se da josă din corabiă. începu er furtuna şi gâscă mortă fu aruncată de talazuri în grădina împărătescă*
Nu mai încăpea îndoială: neîndu-rata zînă cerea să i se dea adevărata victimă şi bietulă tată nu se putu hotărî să’şl dea copilulă.
Der care omă pote să scape de ursita lui?
Sigurd se plimba într’o efi cu alţi băeţl de vîrsta lui pe malulă mării. Deodată din apă iese o mână albă, apucă pe băiată vîrtosă şi’lă trage în fundulă mării, într’ună paiaţă de aură şi de cristală, unde şedea zîna.
In palatulă zînei mai erau şi alţi prinţi furaţi totă astfelă de crunta îm-perătesă a părţii acesteia de mare şi printre ei era şi o domniţă frumosă, pe care o chema Singora, care şedea de şepte ani în robiă la zîna. Trebue să sciţi însă că pe Singora o ocrotea şi o învăţa în taină o ursitâre bună.
Singorra şi Sigurd se iubiră şi’şl f&-găduiră să se căsătorescă unulă cu altuia decă se voră pute întorce odată în ţera loră.
Intr’o di zîna chema pe feciorulă împăratului şi’i dise : — Yădă că’ţi place Singorra, roba mea. O să-ţi ceră trei lucruri. Deca le vei împlini* după voia mea îţi dau pe fată şi pe urmă te poţi întorce pe pămentă cu densa, de unde
1883
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 163___________________________________
La scoia politechnică din >arisu au absolvată în anulă acesta 7 Români, toţi din România.
*
* *
După o intrevdrbire a unui corespondentă dela diarulă „Neues Pester Journală“ — întru câtă e demnă de cre-4ută, nu scimă — Primatele Simor ax fi tjisă, că totă causa neînţelegerei care a provooată conflictulă între elu şi minis-trulă Ir efort, ar fi fostă în espediţiă şi că densulă consimte cu procederea guvernului, basată pe dreptulă legală de
a inspecta ori şi când institutele şcolare.
*
* *
Cetimă în „Rom. Lib.u din Bucu-resci: „Guvemulă Bulgariei se intereseză multă de organisarea facultăţii nostre de medicină, er guvernulă sârbă de funcţionarea bisericei române. Ambele guverne s’au adresată Cabinetului română, spre a obţine informaţiuni amănunţite asupra acestoră instituţiunl.“
întâmplări diferite.
Unii duelu de copii. Tribunalulă re-gescă din Stutgardă condamna pe doi elevi ai institutului de copii din Korn-thal la patru luni de grea închisore, pentru că ei în Februarie a. o. în urma u-nui duelă reciprocă au fostă amândoi greu răniţi. La pertractare s’a constatată, că Robert Iulius A. în verstă de 13 ani, fiulă unui fabricantă din Pforz-heim, a provocată la duelă pe tînerulă de 16 ani Gottlob Herman W. fiulă u-nui amploiată ală curţii din Stutgart, din causa unei neînsemnate schimbări de vorbe. Ambii se învoiră ca să pusce de 12 ori şi se obligară în scrisă „să hu pusce în aeră şi la casă că unulă din contrari va fi greu rănită, la dorinţa lui să i se dea încă o împuşcătură ca astfel ă să i se pregătescă mai curândă mortea. A. îngriji de arme, cu bani împrumutaţi cumpăra elă ^trei revolvere. „Duelulă“ s’a făcută fără „secundanţii Amândoi dădură deodată focă, cu o mână Se ţinură îmbrăţişaţi, cu cealaltă împuş-cară unulă asupra celuilaltă în tâmple; Amândoi căzură greu răniţi. Mediculă declara înaintea tribunalului la pertractare, că nu pote să dubiteze, că tinerii duelanţl au fostă conscii de fapta loră, căinţă pentru neresponsabila faptă a observată însă la amândoi. Ou tote acestea copilulă A. puţină a fostă mişcată prin mortea mamei sale, causată de spaima Ce a cuprins’o când a aurită de duelă.
v Fiulu lui Garibaldi. Se spune din Catania : Manlio Garibaldi fiulă celă mai tânără ală marelui erob naţională italie-iescă, se scieecă e de doî ani de chl© elevă ală academiei militare din Livorno.
Elevii acestei scole îăainte cu câte-va săptămâni îşi începură escursiunile loră scienţifice împrejurulă Italiei pe corabia scolei „Vittorio Pisani“ care-i aduse la Sicilia. Şcolarii liceului de aici precum şi alţi mulţi studenţi din curiositate vo-iră să vâdă pe fiulă lui Garibaldi şi să-i facă ovaţiuni. Şi fiindcă fiindcă ei nu cunosceau pe Maulin Garibaldi personală întrebară pe ună eleoă, de se află cumva fiiulă marelui erou naţională aici la ţărmure. — „Ce poftescă domnii dela colegulă meu?u îi întrebă acesta. — „Voimă să vedemă şi să sărbătorimă pe fiulă lui Garibaldi ală nostru, “ — fă. răspunsulă. Elevulă atunci clise: „Acesta cu greu se va pute, Manliu Garibaldi e bolnavă şi nu pote părăsi eorabia. Afară de acesta elă, fiulă marelui său tată, e aşa de neînsemnată, încâtă va rămânea ascunsă atâta vreme pănâ când; va a-duce patriei sale servicii onorificei Elevulă carele vorcise acestea, nu era al-tulă decâtă însuşi Manliu Garibaldi.
(leu(larmă împuşcată. In 26 1. tr. au fostă trimişi din Gesztely 2 gendarmî ca să escorteze pe locuitorulă Andreiu Olah din Megyaszo (în Ungaria). Gen-darmii în cjorl de <Şi merseră la casa lui Andreiu Olah însoţiţi de primarulă comunală. Unulă din gendarmî se posta la ferâstră, er celalaltă voi să între în casă pentru ca să prindă pe Olah. Abia deschise însă uşa şi Olah împuşca în gen-darmă. Nefericitulă gendarmă abia mai avu atâta putere , ca să împuşce şi elă odată în odaiă der fără a nimeri. Puşca i-a cădută din mână şi abia se mai putu tîrî din odaiă afară, spre a eşi Ia largă. Primarulă audindă împuşcăturile se spă-riâ şi fugi. Ală doilea gendarmă culca pe rănitulă său colegă în ârbă şi se duse după medică. In timpulă acesta, Andreiu Olah profitândă de ' ocasiune, o luâ la sănătosa şi dispăru. Pe când sosi mediculă, gendarmulă rănită murise.
Literatură.
In tipo-lîtografia Raliană şi Ignată Samitca din Oraiova a eşită de sub' ţipară Divina Comediă a lui Danie Alighieri. Partea II. Purgatoriultt, tradusă în româ-nesce de D-na Maria P. Chiţiu. Format 8° de 600 pag. Preţulă 7 lei 50 b. ’A-cestă opă volumiposă, tipărită, pe hârtiă forte fină şi cu multă atenţiune în ceea ce privesce gustulă estetică, cuprinde după fiăcare din cele 33 de cântece o. mulţime de note după comentatorii cei mai aleşi. Notele acestea UşUrâză pe deplină înţelesulă singuraticeloră versuri şi suntă de mare interesă din punctă de vedere sciinţifidă şi mai alesă din punctă de vedere istorică. Afară de a-
câsta pe fiăcare pagină se află în partea din josă şi textulă originală ală versu-riloră traduse. Textulă originală e tipărită cu litere mici (nonpareille) şi tot cu asemenea litere suntă tipărite şi notele esplicatiVe.
Dlă Nicolae Teclu, distinsulă prefesoră de chimiă dela Academia comercială din Yiena, a publicată de nou o mică dâr-interesantă broşură întitulată: „Inveţămentuln chimiei la Academia comercială din Viena. - Editura propriă a Academiei.
Ooncert'CL-
După cum amă anunţată, multă lăudata cântărâţă Irena de Yladaia, dela opera comică din Parisă, va da Marţi în 26 Iulie (7 Augustă) ună concertă în Braşovă, în sala cea mare a otelului Nr. 1.
piarele francese şi italiane facă cele mai mari elogiurl tinerei artiste române.
Astfelă scrie „ Gil JBlasu din Paris: „Precum amă prevăzută d-na Irena de Yladaia a fostă angajată la Opera comică de d. Carvalho, cu condiţiunî forte briliante. Escelenta cântărâţă a reportată ună adevărată succesă şi a primită vii felicitaţiunî la audiţiunea ei de alal-taerl. D-na Irena de Yladaia va debuta în primele c|ile ale lui Octomvre, în Lakme.a
Aceluiaşi 4iarfi i 86 scrie din Bucu-rescî în Iunie 1887: „Teatrulă naţională de aici a dată o mare representaţiune în beneficiulă nenorociţiloră dela Opera comică, căreia îi aparţine una din artistele cari au fostă mai multă aplaudate în a-cestă representaţiune, d-na Irena de Yladaia a căreia voce a făcută minuni. “
piarulă italiană „// Secolo“ publică ună raportă din Siena, în care se 4i°e că la a doua representaţiune a operei „Mignon,“ care a reuşită splendită d-na Yladaia a fost mult aplaudată. „17 XJnione11 dm Siena vorbindă de concertulă dată la Academia dei Rozzi elice că d-na Yladaia a cântată escelentă „L’air de bi-joux“ din opera „Faust“ şi romanţa de Denza „Si tu m’aimais.u Densa a fostă forte aplaudată şi Academia i-a dăruită ună superbă btichetă.
Vineri şi Duminecă sera d-na de Yladaia a concertată în Sinaia. Despre concertulă de Vineri ni se scrie ur-mătorele:
„Concertulă de asâră a reuşită forte bine fiindă toţi aplaudaţi. D-na Irena de Yladaia a fostă chemată mai de mul-teorl după fiăcare bucată. „Si tu m’ai-mais“ de Denza a trebuită să-o repeteze.
Este ramarcabilă mai alesă că gentila cântărâţă are o facilitate forte mare în~ notele de susă.“
*
Alesulă programă ce se va esecuta în concertulă de mâne, în Braşovă, ală d-nei de Yladaia este de următorulă cuprinsă :
1. Godard: Adagio pentru violină. D-lă M. Krause. 2. Gounod: „Faust££ (aria giuvaereloră) cântată de d-na Irena de Yladaia. 3. Popper: Mazurka Nr. 2. pentru violoncelă. D-lă Carol Poschl. 4. Thomas: romanţă din „Mignon“ cântată de d-na Irena de Yladaia. 5. a) Vieuxtemps: „Românce sicilienne“ pentru violină. b) Goby Eberhardt£< joculă gnomiloră pentru violină. D-lă Max Krause. 6. Delibes: „Lakme££ cântată de d-na Irena de Yladaia. 7. Leonard-Ser-vais: andante şi allegro din concertulă pentru violoncelă. D-lă C. Poschl. 8. Denza: „Si tu m’aimais££ romanţă cântată de d-na Irena de Yladaia.
Inceputulă la 8l/2 ore sâra.
Cursulii pieţei Braşovu
din 5 Augustă st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.70 Vend.		8.74
Argintă, românescă .	n	8.68	7’	8.70
Napoleon-d’orI . . .	r>	9.88	71	9.92
Lire turcescl . . .	n	11.20	11	11.24
Imperiali		Y)	10.20	11	10.24
G-albinl			5.88	fi	5.91
Scris. fonc. „Albina“6u/o	71	101.—	11	—
» » , 5°/o	11	98.-	71	98.50
Ruble rusescl . . .	îl	117.—	7 J	118J
Discontulă ....	67,-	-8% pe	ană.	
Cursnlu la bnrsa de Viena
din 4 Augustă st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0..................
Renta de hârtiă 5°/,,..............
Imprumutulă căiioră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiioră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiioră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căiioră terate de ostă ungare (3-a emisiune) .	.
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane..........
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge . . . . Imprumutulă cu premiulă ungurescă Renta de hârtiă austriacă .	.	.	.
Renta de argintă austriacă ....
Renta de aură austriacă............
LosurI din 1860	..................
Acţiunile băncei austro-ungare .	.	.
Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr . . Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghe dinului.................. .
Despăgubirea pentru dijma de vină
.. ungtfrescă .	...............
Bonuri croato-slavone..............
Galbeni împărătesei ...............
Napoleon-d’orI..............
101.55
91.20
151.40
98.60
114.50
105.30
105.30
104.80
103.80
104.40 60.35
123.55
131.50 81.85
82.55	*
11.55
138.40 869.— 306.25 313.70
124.80
100.50 104.—
5.82
9.751/,
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei^ â 5 cr. se potii cumpăra în tutungeria I. C-ros*. în librăria Nicolae Ciurcu şi Adolf Albreclit.
Editoră şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
râtului. — Ah! din totă inima îţi f&gă-dnescă!
Atunci Singorra luâ o seceră şi din-tjr’o singură lovitură culcă joşii totă lîba din livade, pe urmă cu o altă lovitură ridică tote firele pe tulpina loră. Sigurd alergă voiosti să-i spue zînei că făcuse întâia poruncă.
A doua di ea îi 4ise 8r • — Am una gr-ajdă de o sută de cai, care n’a fostă curăţiţii de ani îndelungaţi. Tu trebue s6 intri în grajdă, să-lă curăţ! şi să-lă mături adî chiar înainte de apusulă soiului. Dâcă faci şi lucrulă ăsta să şeii că o să mă ţiu de tăgăduâlă; de unde ipi) ai să stai totă viâţa ta aci.
Şi se făcu nevădută.
Sigurd intră în grajdQ şi vă4u că n’o să potă face aşa de greu lucru în-tr’aşa de puţină vreme şi începu să plângă. — Pentru ce plângi ? îlCi întrebă Singorra. — Vai/ cum să nu plângă, când zîna mî-a poruncită să curăţă graj-dălă ăsta pănă nu sfinţesce sorele, fiindă Oft decă n’o fi gata atunci o să mă despartă de tine şi o să mă ţie aici totă vieţa. — 0 să-ţi ajută eu, dâcă’ml fă-găduescl să-mî rămâi credinciosă şi să nu mă înşeli niciodată! răspunse Singorra. — Din totă inima îţi făgăduescă.
Singorra luâ ună biciu de aură a-tâmată de zidă şi lovi pe ună cală, care sta culcată într’ună colţă. Calulă se sculă şi începu să dea cu piciorele aşa că într’o clipă fu grajdulă curăţită, şi iepele şi mânzii din grajdă nechezară de bucuriă.
Sigurd se duse să spue zînei că-i împlinise şi a doua poruncă. A doua di ea’i 4ise ©r: — Iacă ce mai ai să faci : VedI drumulă ăsta pe care umblă mii de porci? Au trecută mai multă sută de ani de când n’a fostă curăţită. Tu să-lă cureţi adî, înainte de sfinţitulă so-relui şi eu o să mă ţiu de f&găduială: altfeliu, ai să rămâi aici.
Şi zîna se f&cu nevădută, forte sigură, că feciorulă împăratului n’o 'să potă face ce’i ceruse ea. : Chiar ?«i;‘'elă totă aşa credea şi nici nu-i venea să încerce, Se puse josă, cu capulă în mâni, şi începu să plângă.	.
Singorra âr s’apropiâ de elă şi’i 4ise: — Pentruce plângi? — Yai! cum să nu plângă.... zîna ml-a poruncită să facă ună lucru care nu se pote. O să fiu despărţită de tine şi eu o să fiu o-sândită să nu mai iesă d’aci. — O să-ţi ajută eu dâcă’ml făgăduescî să-mi rămâi credinciosă şi să nu mă înşeli nici-
odată, îi dise domniţa. — Din inimă îţi făgăduescă.
(Ya urma.)
Ţiganulu călare*
(Anecdotă populară.)
Ună ţigană de multă gândea Că ce bine i-ar şedea,
Numai dâcă s’ar putea,
Cum va merge din tâmplare Ori pe-ună drumă ori pe-o cărare Să găsâscă o pungă plină, dâcă nu cu-
[alt felă de bani Celă puţină cu gologani.
*
Ce n’avea-elă a-şî lua ? !
Şi mai câte-a-şi cumpăra?!
Mai d’ântâiu şi-ar fi luată Yr’o tunică de soldată Ori vr’ună laibîră boerescă S’au vr’ună antereu popescă Ori nădragi cu dungă roşă şi pe pulpă [strînşî şi sprinteni Ori vr’o puşcă cu oţele, ori vr’o şapcă,
[nisce pinteni.
Er din tote se gândea Mai vîrtosă ună cală să-şi iea, C’aveâ bietulă poftă mare Să se vadă elă călare.
*
Şi gândea olă totă gândea Numai nu se nemerea.
Lisă iată că ’ntr’ună rîndă Cum avea totă cai prin gândă
Din dorinţa lui cea mare Să sui pe ună băţă călare,
Că cerca şi elă se vadă Cam ce felă avea să-i şadă Când o fi cu adevărată Chiar p’ună cală încălicată ;
Şi pe băţă aşa călăre bucurosă de totă
[acum
O luâ la mersă pe drumă.
*
Şi mergea şi totă mergea Şi-aşa bine ce-i părea Că credea curată în sine.
Că-i călare chiar de-a bine.
*
Dâr mergândă aşa călare Etă tocmai din tîmplare Când se uită josă în cale Yede-o pungă cu parale,
Şi din dată cum o vede Cătră dânsa se repede,
Dâră când colo s’o iea Să se plece nu mai vrea,
Ci trecândă pe lângă dânsa merge’n [drumu-i mai nainte Şi cu gândtHşi 4i°e’n minte:
— Pungă-i, frate Pungă plină! „D’apoi cine e de vină?!
„De n’aşă fi călare-acuma mî-aşă lua-o
[bucurosă;
„Dâr aşa.... O lasă.... — Acâsta-i chili-[piră de omă pe josă.
(Revista nouă.) ___________Th. Speranţă.
Nr. 163
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
W Schimbare de localii. *1
Subsemnatulu face cunoscuţii onor. publică din oraşii şi împrejurime, că s’a mutată cu prăvălia sa de manufacture în
Strada Flosului No. 26.
Casa văduvei Gross.
Cu înaltă stimă
111,3-2
XosifCâ. ScItlulI-
Sosirea şi plecarea MM si postelorn îi Braşoi
I.	Plecarea trenurilor!!:
I. Dela Braşovu la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovu la Bucuresci:
Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ametfl.
II.	Sosirea trenurilor!!:
I. Dela Pesta la Braşovfl:
Trenulă de persone Nr. 308 : 9 ore 46 minute înainte de amecl’I Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovti:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedl.	*
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
Nr. 7969—1888.	18 M 2—1
PUBLICAŢIUNE.
Pentru darea în antreprisă a lucră-riloră de pavagiu şi a presăratului cu petrişă, ce suntă a se face între Strada Vămei şi sfîrşitulă Uliţei negre cu pre-ţulă preliminată în suma de 10,115 fl. 57 cr. v. a., se va ţine Luni la 13 Augustă st. n. a. c. pertractarea oferteloră scrise în oficiulă economiei orăşânescl din locă.
Doritorii de a lua în antreprisă sunt deci Invitaţi a preda ofertele loră în scris, sigilate şi provâdute cu timbru de 50 cr., în cari suntă a se arăta precisă preţurile singuratice în cifre şi cu litere ce le ceră pentru fiăcare din aceste lucrări, asemenea trebue să conţie şi declaraţiu-nea, precum că oferentului îi suntă bine cunoscute condiţiunile de ofertă, şi că se supune loră necondiţionată. Predarea o-ferteloră este a se face, pănă la 13 Augustă a. c. 12 ore înainte de prâmfii, d-lui Ernst Hintz, economulă orăşenesc.
•Deschiderea oferteloră de cătră co-misiune se face la 13 Augustă a. c. 3 ore p* m. în oficiulă de economiă oră-şenescă, unde pănă la (fiua pertractărei se pote lua informaţiune despre condiţiunile de ofertă, de măsurătore şi a devi-sului, precum şi planulă pentru regulare.
Oferteloră este a se adăoga ca vadiu 5°/0 dela suma totală cerută în bani gata, său în valori cu cursă la bursă.
Magistratttlfl. orăşeneştii.
NTcu. abcnamentii
„GAZETA TRANSILVANEI".
Cu I Iulie 1888 st. v. s’a deschişii nou abonamenti) la care învitămfl pe toţi amicii şi spri jinitorii fâiei nostre.
Preţulu abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unii anii 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe ună ană 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Administraţlnnea „Gazetei Transilvaniei"
UT Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei” â 5 cr. se potft cumpăra în tutungeria î. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich.
Se deschide abonament!! pre anula 1888
la
AMICULU FAMILIEI. Piară beletristicii şi enciclopedică-literară— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 4i a lnnei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestinnî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturorti indivic|ilorii din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2l/2 — 3Va c61e; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulu de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţii primesett gratisu totu alu patrulea esemplarfi.
Numeri de probă se trimită gratisă ori-eui cere.
IN* A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
-----------------------
Totti de aci se mai potu procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IR. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl. i Barbu cobzariulG. Novelă origi-
Inală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulti perduto. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omti de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
UltimulG Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulu. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, m, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptării teoreticii şi practicii pentru învăţămentuld intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manualii de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualii de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprunjendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învă" ţătorl şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore ta propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul^ sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Micuţă mărgăritard sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esempţară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.