msm, MStuuaţiiu^ Tipoirrafla: r 8RAŞQVU, piaţa mar» Nr 22. Scrigorf nelranca:»j nu se primesc*. Manusjnp e nu se re-trimt u! Blrosrile le aiuciun; Braţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc* în Vlena: hwlolf Motise, Uaasensittn £ Vogler (OttâMaa>), Heinrich Schalek, Aloi» Hemdl,M.lMkes, A.OpptUKJ. Dan-tubtrg; !n Budapesta: A. V. Gold-brrger. Autori Munţi, Eckstein Btrnatf InFranWtart: G.L.Daubt; în Ham-burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţituulor*: o serift ganmrad* pe o colină. 0 or. ţi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi Invoiălă. Eeelame pe pagina IU-a o senă 10 or. v. a. său 80 bani. LI „G*Setau iese în fte-eare 4i. Ornamente pentru Anstro-Oa^ria Pe una anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl,, pe tr.ei luni 3 fi. Pentm Mânia şi străinătate: Pe nnâ. an ti 40 ftancl, pe «4sa luni 20 franci, pe trei luat IO franci. Se prenumeră la tite ofi-ciele poştale din întru şi lui afară şi la dd. colectori. Aboiamentnlti pentru BraşoTu: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulti I.: pe unu an ti 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe : r i luiii 2 fl. 50 cr. Cu dusul a tu casă: Pe unfl ană 12 fl.. i-r< şăse luni 6 fl., pe trei luni :: il Ună esemplarfi 5 cr. v. a. .10 .. 15 bani. **" Atât* abonamentele câtr. şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 162. Bragovty Duminecă, 24 Iulie (5 Augnsttt) 1888. Braşovti, 28 Iulie st. v. 1888. Mâne este o 4* de sSrbătdre pentru Românii din , munţii Apuseni, pentrucă în atestă 4i ©i vortt saluta în capitala^îorfi, în Abrudă^ inteligenţa română din tdte părţile care vine sd 9e’‘sfătudscă în mij-loculu loră asupra celei mai mari probleme a nemului românescti, problema culturei şi a propăşirei sale. Va Înţelege fiăcare, că voimu să vorbimu de a 27-a adunare generală a Associaţiunei transilvane, care se va deschide mâne la poleie Detunatei. De astădată Adunarea acesta ne oferă unti deosebită interesă nu numai prin aceea, că se petrece în ţinutulu romantică renumită prin Irumseţa şi bogăţia lui naturală şi prin trecutulă său mă-reţă istorică, ci şi prin împrejurarea, că nobila şi folositdrea in-stituţiune a Associaţiunei transilvane a ajunsă la ună punctă decisivă în vieţa ei, când se pretinde tdta energia activităţii şi totă însufleţirea spiritului naţională ro-mânescă, pentru ca acestă institu-ţiune de cultură să-şî ia în viitoră ună aventă mai puternică şi mai fajnică ca să pdta ajunge marele scopă ce’lă urmaresce. . Nu vomă vorbi cu acestă o-casiune despre întrega activitate a Associaţiunii şi despre resulta-tele ei dobândite pană acum. Nu putemu şi nu ne este permisă însă a trece cu vederea faptulă, că precum nimică pe lume nu p6te fi perfectă aşa şi acestei salutare instituţiunî i se atribue — cu dreptă ori pe nedreptă, nu voimă deocamdată a cerceta, — unele scăderi, de cari ar suferi. Este numai naturală ca orî-ce omă, orl-ce societate se-şî aibă scăderile şi neajunsurile sale. Decă înaintea luminei n’ar fi fostă în-tunereculă şi înaintea adevărului n’ar fi fostă erorea, de sigură că omenirea trebuia să fia cu multă mai inapoiată în tote privinţele, căci nimică n’o îndreptaţia să a-jungă prin nelucrare, unde numai ună zelă, o lupta, şi o activitate de secul! a adus’o. La noi, ca ori şi unde la naţiunile tinere, lucrurile suntă în fermentaţiune şi scimă ca orice fermentaţiune depinde dela diferitele elemente şi fenomene ce-o producă. Decă aceste elemente suntă asimilabile, decă fenomenele îi suntă priinciose de sigură că resultatulă finală, productulă acelei fermentaţiunî trebue să fie nealterată, bine desvoltată în tote privinţele. Să ne punemă însă întrebarea de ce elemente dispunemă noi, ce fenomene apară neîncetată în ju-rulă nostru? Acestea le putemă răsuma în două cuvinte: elemente neperfecte, fenomene nepriinciose. Şi nici c’ar pută fi altfeliu. Suntemă o naţiune, care abia a începută a da semne de viaţa pe tăremulă culturii de ună jumătate de vecă. Abia amu începută a ne cundsce pe noi înşine încâtva, a-bia amă începută a cundsce pe alţii, comparându-i cu noi, abia amă începută a ne lărgi cerculă vederiloră ndstre, abia amă începută a eşi dela căminele părin-ţescî, pentru a ne pute adăpa la isvdrele civilisaţiunii şi culturii seculare a altoră naţiuni. De ce feliu de fenomene suntemă încunjuraţî ?—Răspunsulă îlă avemă uşoră, dăcă ne gândimă la luptele 4ilnice pentru esistenţa ndstră naţională, lupte de cari nu suntemă cruţaţi nici în unghiurile cele mai ascunse ale patriei ndstre. Mai este însă pe lângă acesta şi ună altă fenomenu, ce ne ţine legaţi de mâni şi de piciore. Suntă lipsele ndstre mari materiale. Der apoi mai avemă a ne lupta şi c’ună inimică subiectivă, ce zace în noi înşine, cu slăbiciunile ndstre proprie, cari producă desbinările în idei şi fapte dintre noi şi împiedecă la fiecare pasă progresarea ndstră. Tdte aceste elemente şi fenomene voră esercia influinţa loră şi asupra adunărei de mâne din Abrudă. Ună punctă cardinală ală a-cestei adunări îlă va forma fără îndoielă cestiunea scolei de fete din Sibiiu atâtă de multă agitată. Aci pară a se concentra tdte imputările, că Associaţiunea a comisă o greşelă, întrebuinţându-şl aprdpe tdta averea pentru clădirea şi întreţinerea scdlei de fete. Este în adevSră puţină îmbu-curătdre icona fie nl-o presentă ra-portulă comitetului despre situaţi-unea financiară a Asociaţiunei. Der decă în adevdră s’a făcută o greşelă, ce este de făcută? Se ne pierdemă timpulă cu recrimina-ţiunî nefolisitore şi nejuste ori se ne punemă pe lucru şi sS-o în-dreptămă ? Noi credemă, că nu este timpulă acum de a ne sfădi ddca ceea seu ceea putea se se facă mai bine şi mai nemerită, ei trebue se ţi-nemă contă de ceea ce s’a făcută totă spre folosulă nostru generală şi să nu lăsămă ca Associaţiunea s6 sufere scădere prin nepăsarea seu îndărătnicia ndstră. Avemă scola de fete înfiinţată de ea. SS-c^susţinemă şi se-o adu-cemă la cea mai mare înflorire. Asociaţiuuea, sleindui-se averea prin acea întreprindere, are lipsă de sprijinulă nostru materială. Să i-lă dămu fără a ma1 cârti şi fără a mai învinui pe ni" meni. Este tristă că numerulă mem-briloră ordinari ai Asociaţiunei nu se urcă nici la 400. Să căutămă a face ca acestă numără să fiă îndoită şi întreită mai mare. fită aşa înţelegemă noi chiă- marea adunării generale dela A-brudă şi de aceea amă 4isâ> că fără însufleţire naţională nu se pote ajunge o ţintă naţională a-tâtă de mare şi sublimă. Felicitândă din inimă Adunarea generală a Associaţiunei, din Â-brudă, îi dorimă deplină succesă în obositdrea-i lucrare, er tuturoră participanţiloră stăruinţă, pacienţă şi abnegaţiune, ca astfelă rodulă lucrării loră să fiă câtă mai mă-nosă! ZESa-portiilvi Comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românii despre activitatea sa în decursulă anului 1887, Onorată adunare generală! Urmândă şi de astă-dată întocmai disposiţiunii cuprinse în §-fulă 82 (lit. g.) ală statuteloră, precum şi conclusului a-dunării generale, din anulă 1882 dela Deşiu, Nr. prot. 83, comitetulă instituită în adunarea generală din anulă 1886 dela Alba-Iulia pentru periodulă dela 1887— 1889, îşi ia voiă a presentă adunării generale următorulă raportă despre activitatea sa în timpulă dela 1 Ianuarie pănă la 81 Decemvre 1887. J Conformă prescriseloră §-lui 30 din statute, comitetulă are să ţină de regulă în totă luna câte o şedinţă regulară, prin urmare 12 şedinţe regulate la ană. Totă numituiă §. îi ^ prescrie inse comitetului şi îndatorirea: de-a se întruni în caşuri urgente şi mai adeseori. Pănă la anulă 1884, adecă pănă la timpulă, în care a începută să se facă urzirea pentru reali-sarea măreţei idei, ce astăcfî întrupată ni se înf&ţişeză în frumosulă institută ală Associaţiunii, menită a da femeii române crescerea, după care însetase atâta timpă, comitetulă a putută să se măr-ginescă la minimulă de şedinţe, prevăzută în statute. Dela numituiă ană în-coce numărulă şedinţeloră cresce treptată. In decursulă anului 1886 comitetulă ţinu deja 18 şedinţe, în anulă următoră (1886) 21, er în decursulă anului, despre care voimă a raporta, 28 de şedinţe. Ca şi în cei doi ani premergători, cestiunea şcolară şi în anulă 1887 se trage ca ună firă roşu prin tdte şedinţele comitetului; ba în unele dintre acestea (10 la numără) POILETONTJLtJ „GAZ. TRANS.U Udo podi di 1848. (Fine.) II. „Pite domnii suntă de cei ce fugisă din Moldova ?u mă întreba caporalulă. Aci nn sciam ce să-i răspundă şi când meditam, elă îmi veni în ajutoriu (jicendă cu 6reşl-care aplombă de — superioră: „Am ordină, ca pe toţi cari nu-să omeni proşti şi vreu să trecă pe la staţia mea din Moldova în spre noi, să-i lasă, numai sS-şI înscrie numele în cartea mea. Le voi face der acelă bine: să pof-tdscă.! “ Vestii deci pe tovareşii mei, cari îşi luară geantele ce aveau în mână, şi în-trarămă în cerdacă, unde trebui să-şl înscrie toţi numele, pote pentru fala corporalului, deşi îi declaraserămă, că nu venimă acum din Moldova. Negri îi mai dete corporalului ună bacşişă şi ceren-4u-i voe a ne folosi de masa lui, fiă-care întinse din merindele aduse cu sine. Era spre seră, deci ne grăbirămă a trece graniţa, care era representată prin ună şanţă năroită şi crescută cu iarbă. Dincolo în drepta era o pădure de fagi şi carpinî. Ne îndreptarămă spre ea. In stânga era fânaţe şi dincolo de ele se vedea rîulă Şiretului, er peste elă oră-şelulă din Moldova, Mihăilenii. Intra-rămă în pădure şi ne aşecjarămă subtă ună fagă bătrână şi rămurosă. Negri trăgându-mă lângă sine îmi dise: „acum e acum! Fii deci bună şi iate pe marginea pădurei la vale spre Şiretă, der printre copaci, doră nu te va vede nimenea şi ocheşce şi ascultă, de nu cum-va vei vede doi omeni, fiă şi ori-ce omeni, fiă pe josă, ori în cară ou boi, ori în căruţă cu cai, aprope ori departe, şi cum îi vei zări, mergi spre ei şi întreabă-i: „dela Galaţi veniţi ?“ şi de voră cfice: da; fii bună şi vină curândă încdcl să ne spui.w Cunoscui de pe feţele tuturora din nou, că’să îngrijiţi şi emoţionaţi. „Câtă de bine-iu, dise Negri cătră ceilalţi, „că d-lă P. e îmbrăcată ţără-nesce. Mă luâ apoi de mână şi-mi (fise: „Mergi D-le, mergi, şi D-(feu cu d-ta şi cu noi!u Nu sciamă ce aventură mă aşteptă. Sorele apunea şi numai câte-va rade mai licăreau printre copaci. Ochii mei erau încordaţi totă spre câmpiă, spre Şiretă şi peste elă. Păşeamă totă înainte pănă ajunsei la marginea pădurei, adecă la câmpiă dincolo, der nimică nu vă(fui; mă pusei josă, aprinsei o ţigară şi as-cultamă. Inima-mî sbocotea cumplită! întunecase bine şi totă nimică! Ce să facă? MS ’ntorcă totă pe aceea cale la domnii mei şi le spună, că nu se vede, nu sa aude nimică. Toţi tăceau, se speriase şi suspinară. „Mai mergi frate, mai mergi odată şi mai vedl — o, pote totă încă nu-i de geba!“ îmi dise Petrache Casimiră. Bobăindă prin întunerecă, ajunsei er la loculă unde am fostă, der de văcfută ceva nu era vorbă şi nici n’au4©am nimică, afară de ună sunetă slabă ală Şiretului, colo în depărtare. In dosulă meu în codru se autfia o buhă. Nu mă sim-ţiamă prea bine. Ml-aşă fi aprinsă încă o ţigară, der mă temeamă să nu mi se va(fă flacăra chibritului. Stamă şi aş-teptamă. — Ah, la o vreme ce se aude ? Par-că scârţăitulă unui cară neunsă!... Mă rădică, tragă cu urechea, acelă scîr-tăită e — dreptă în faţa mea înspre rîu ! Mai aşteptă ceva, totă ascultai, şi apoi plecai spre sunetă .şi de-odată zărescă ună — cară cu fenă ori cu pae cu doi boi, pe care îi mâna de alăturea ună omă f&ră a mai striga „hăisă* ori „ceau şi ast-felă venea pe deantregulă pe fenaţe dreptă spre pădure. „Bade, dela Galaţi vini ?u De-odată opresoe omulă boii şi tace. Mă apropi de elă întrebându-lă încă o-dată: „dela Galaţi vini bade ?u — Audă ună „datt fncosă. — Nu sciamă ce să fâcă, să-i Zică să urmeze după mine, seu să aştepte? ţ)i-sei totuşi: „stăi puţină, bade, aici, eu îsă omă bunăw, şi alergai cum putui prin întunerecă la tovareşii mei. „Este“ strigai şi nu prea. Dreptă în piciore săriră toţi şi auZii că într’ună glasă: „Mon Dieu!w şi „O Domne !u Erau pote trecute 10 ceasuri. Păşeamă înainte, er tovarăşii mei „argona-uticl“ după mine totă şoptindă unulă al-altuia. Vedemă carulă, care încătrou întreabă: „Dela Galaţi?“ Bietulă omă văZendă atâţia domni, tăcea spăimân- Nr. 162 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. lulfi împărate germanii Wilhelm II ceru dela mamă-sa îndată după suirea pe tronfi, să-i prede acela manuscripta spre a-la depune în archiva statului, primi a-cesta una răspunsa negativa, provocân-du-se mamă-sa la voinţa espresă a decedatului ei soţa. De aci una tela de disonanţă între Friedrichskron şi Windsor, pronunţată destula de tare la notificarea suirii ,lui Wilhelm pe trona. Acesta însă nu este o disonanţă politică între nepota (împăratulfi germana) şi bunică*sa (regina Angliei), ci o mică certă de proprietate, care intereseză pe totă lumea politică prin aceea, că în opula disputata sunta depuse ideile, ce voia să le validiteze şi realiseze împăratula Fride-rica ca domnitora. Sortea lui tragică se va pute ilustra numai atunci în totă mărirea sa, când lumea va afla din memoriile lui, ce a voita şi ce l’a împedecata să facă teribila lui ursită. In decursula domniei sale de 3 luni a descoperita fără îndoelă unele din scopurile sale ideale, însă pe ce cale a ajunsa a le stabili înaintea spiritului său luminata, cum s’a desvol-tata maturitatea sa minunată, prin care a pusa în uimire din patula său de bolnavii pe totă lumea, ne va pute ilustra pe deplina numai istoria scrisă chiar de mâna lui, istoria desvoltării sale spirituale şi politice. Acea istoriă va fi una monumenta de una efecta surprindătorfi, una monumenta ala nedreptăţii istorice, ce a eserciat’o ursita asupra unui mu-ritora preferită, care a fosta chemata, der nu alesa, să împodobescă o coronă puternică cu strălucirea umanităţii veritabile şi a virtuţilora neperitore. Trei clecl de ani s’a preparata elfi în pace şi răsboiu la tema acesta mă-reţă, a observata şi meditată, a lucrata şi plănuita şi când în anula alfi 57-lea alfi etăţii sale suna ora îndeplinirii sco-purilorfi sale, se afla pe patulfi de morte. Acesta a fosta cruda lovitură reservată soţiei sale, care cu o iubire nespusă l’a îngrijită pănă în ultimele sale momente. Era de altcum şi naturala ca fiiulfi să ceră memoriile tatălui său, căci nici unfi scriitorfi nu le pute scrie în moda mai competenta, de cum le-a făcuta elfi în iubirea sa de adevărfi. Totfi aşa de uşorfi se putea înţelege însă şi de ce a refusatfi mamă-sa de a lăsa să se în-grope acele însemnări în archiva statului pentru ca lumea să nu cunoscă nimica din ele seu cela multa câteva pa-sage ilustrate tendenţiosfi în istoriografia curţii. De aceea a tostfi numai îndreptăţită pretensiunea împărătesii de a fi însăşi istorica soţului ei, vrendfi să-i asigure decedatului ei soţfi administraţiunea lumii, să nu i-o potă răpi presentulfi. Cre- dinciosă soţului ei, voesce cu ori ce preţfi să esecute dorinţa lui. Fără îndoelă ea are în vedere esemplulfi mamei sale, reginei Angliei, care puse soţului ei prinţului regenta Albertfi totfi unfi asemenea monumenta, dedicându-i unfi opfi, în care elfi, vorbindfi de cele mai multe ori, însuşi publică încă şi după morte sa ideile sale luminate despre domnire şi politică, despre stata şi societate. Transpunerea însuşirilorfi acestora în Anglia este fără îndoelă o causă care pote produce drecare amărăciune în capitala Germaniei, avendfi ele o valore nepreţuită în prima liniă pentru Germania, însă cu tote acestea tăria de carac-terfi şi pietatea văduvei imperiale suntfi o garanţă sigură, care pdte delătura ori ce îngrijire, că vre unfi spiritfi tendenţios ar pute prelucra aceste însemnări (lilnice ale împăratului Fridericfi în de-favorulfi Germaniei. Eşirea lorfi la lumină va dovedi întru câta suntfi de ne-basate temerile acestea. Serbia şi Aostro-Uipi „Srpska Rezavisnost“ a lui RisticI publică unfi articula, în care se esprimă despre Austro-Ungaria într’unfi moda ne mai pomenita în Serbia. Numita foiă crede, că totă nenorocirea, ce a cădutfi preste Serbia, vine dela Austro-Ungaria, care caută în totdeuna şi în tote împrejurările şi timpurile ruina Serbiei şi peirea gintei sârbesc!. Şi Serbia s’ar fi şi nimicită, decă n’ar fi avutfi pe partea sa pe puternica Rusiă ca protectore. Austria a încercata pănă acum tote mij -locele să paraliseze pe Serbia şi să o facă dependentă; ea a subjugata pe Serbia economicesce... (Aci urmeză espec-toraţiunî în contra Austro-Ungariei, cari nu se potfi reproduce din causa legii de presă) şi acum atacă chiar vieţa familiară a casei domnitore sârbesc!. Aserţiunea din urmă despre unfi a-mestecfi alfi Austro-Ungariei în afacerea divorţului casei regescl, care conţine în acelaşfi timpfi unfi atacfi în contra Regelui a provocata indignaţiune în cercurile guvernamentale din Belgradfi, cari declară că guveraulfi austriaca nu s’a a-mestecatfi câtuşi de puţină în acesta divorţa. Articululfi să pare a fi scrisa de fos-tulfi ministru de instrucţia Alimpije Wa-silljeviel, care representă pe RisticI în Redacţiunea foiei. Din causa atacului indirecta asupra Regelui s’ar fi ordonata cercetare judecătorescă în contra foiei numite. SCIRILE piLEL La venătorele dela Gurghiu din tomna ale principelui de coronă Rudolfă va lua singurulfi obiecta de desbatere îlfi for-meză numai afacerile şcolare. Resultă deci, că de cândfi cu înfiinţarea şcolei, agendele comitetului s’au înmulţită în moda deosebita, ba s’au duplicata chiar. In tote cele 28 şedinţe presidiulfi l’a purtata cu cunoscutu-i tactfi şi ab-negaţiune vice-preşedintele Associaţiunii, neuitatulfi lacobfi Bologa. Sub dânsulfi s’au făcuta pregătirile pentru adunarea generală din anula trecuta, ţinută în Si-biiu; dânsulfi a deschisa şi condusfi numita adunare, după ce preşedintele Associaţiunii, ilustritatea sa d-lfi prepositfi capitularfi Timoteiu Cipariu prin starea sănătăţii sale debilitate şi prin greutatea anilorfi înaintaţi împedecâtfi a fosta a lua însuşi cârma în mână; dânsulfi îi anunţa comitetului la 3 Septemvre anul trecuta trista scire, că ilustrulfi preşedinte alfi Associaţiunii Timoteiu Cipariu-unulfi din Nestorii literaturei române, s’a mutatfi la cele eterne; dânsulfi a condusfi, conforma conclusului luata la 3 Septemvre anula trecuta, comite tuia în corpore spre a depune o cunună în Blaşfi pe mormântula neuitatului defunct, dreptfi unfi semnfi de recuuoscinţă pentru meritele, ce şi-le-a câstigatfi; sub dânsul s’au ţinuta în fine şedinţele comitetului pănă la 29 Maiu a. c. când unii din membrii comitetului îi anunţă acestuia soirea, că o bolă venită repede a legata pe neobositulfi vice-preşedinte la patfi; fiindfi a se ţine astfelfi şedinţa conchiămată sub presidiulfi ad hoc alfi ipiuia din membrii comitetului, conform prescriselorfi §-lui 30 al. 2 din statute. La 30 Maiu a. c. se împărtăşi în sfirşitfi comitetului soirea neaşteptată, că ne’n-durata morte i-.a răpită Associaţiunii a-cum şi pe vice-preşedintele, pe neobositulfi aperătorfi alfi intereselorfi ei. Dela ultima adunare încoce Associaţiunea nos-tră a ajunsfi aşa dâră în regretabila po-siţiune, a îndura o îndoită şi adencfi simţită lovitura, şi anume: de a perde a-tâtfi pe preşedintele câta şi pe v.-preş. ei. A fost giea şi adânc simţită lovitura ce a ajunsfi Associaţiunea nostră mai alesfi în timpurile de acjl, când clilele grele suntfi, şi ca ori şi cândfi mai mare lipsă avemfi de braţe vigurose, precum au fostă braţele celorfi doi defuncţi, cari şi rurî de ani încoce condus’au cu succesfi destinele singurului aşecjâmentfi, pe care cu dreptfi cuvânta îlfi putemfi numi unfi bunfi comuna alfi tuturora Românilorfi din ţinuturile locuite de acesta poporfi alfi nostru, si a cărorfi memoriă, şi din acesta motivfi numai, rămâne-va nestersă în inimile nostre. In faţa regretabilului incidenţa atinsă comitetulfi nevoita s’a văcjutfi, pentru asigurarea mersului regulata alfi afaceri-lorfl, şi ţinendfi conta şi de prescrisele §-lui 30 din statute, a face, cu privire la presidiii o provisiune interimală, în-crecjendfi agendele presidiale pentru timpula pănă la acâstă adunare generală veteranului membru alfi comitetului şi prim-secretarulfi Asociaţinnei, d-lui Ge-orge Bariţfi. Deşi schimbarea din urmă f&cutu-s’a numai în una din şedinţele din anula curenta (în şedinţa comitetului dela 30 Maiu a. c.) şi ar fi prin urmare cuprinsă să fiă în reportulfi despre anul curenta, care e a se presenta adunării generale din anula 1889, fiind ea însă de natură de a reclama una dintre cele mai tata. „Apoi da, cpse e^> dela Galaţi, săraculfi de mine! — „Ai?" — Da. „Şciu eu? — o, Domne! este colo’n pae. A-tun'cî vedemfi că se mişcă paele în do-sulfi carului — o fiinţă omenescă în cămaşă, cu capulfi golfi, cu plete, cu barbă — plinfi de pae se coboră din cară. Eră şi desculţa!.... Toţi îşi descoperă capulfi, îi iau mâna (unii în genunchi), o sărută. — „Preasânţiteu— cpce Negri cu glasfi tre-murătorfi — „o, va scăpa deci şi biata nostră ţeră, decă ai scăpată Presânţia Ta.w Momentula, scena acesta ce mi se înfăţişa acum nu-sfi ’n stare să o descriu! Archiereu numai în cămaşe ţără-nescă şi încinsă cu unfi brâu ţărănescfi desculţă, binecuvânta pe rândfi pe toţi compatrioţii săi, cu lacrăml pe faţă, a-poi i cuprindea pe toţi şi îi săruta pe frunte. îngenuncheat şi eu, er Negri dise atuncea: „tînărfi şi clericfi bravă din Bucovina, îngerulfi conducătorfi alfi nostru, ca acelfi a lui Iov.“ Episcopulfi era — Iustinu Edessis, bărbatfi încă tînărfi între 30 — 40 de ani cu părfi şi barbă blondă. Elfi se lipise de mişcarea naţională în contra lui Mi- j grabnice şi mai însemnate decisiunl prin votulfi adunării generale presente, comitetulfi îşi permite a o aduce, în legătură cu raportulfi asupra gestiunii anului trecută, înaintea adunării generale din a-hulfi acesta. Prin conclusulfi adunării generale, ţinute anulă trecută în Sibiu (şedinţa II pt. prot. 20), bibliotecarulfi Asociaţiunii, d-lfi Dr. I. Crişianu, alesfi a fostă de secretară II alfi Associaţiunii, fără ca să se fi putută face în pripă provisiunea recerută cu privire la oficiulă, ce numi-tulfi domnfi îlfi purtase pănă atunci, la oficiulă de bibliotecară. In faţa acestei împrejurări alesulfi secretară a provăcţut mai departe şi oficiulă de bibliotecară renunţândfi însă, în favorulfi fondului Associaţiunii pentru anulă presenta, la remuneraţiunea împreunată cu acestfi oficiu Onorata adunare generală va binevoi der a dispune la timpula său cele tre-buinciose prin o nouă alegere la oficiile de preşedinte, de vice-preşedinte şi de bibliotecară ai Associaţiunei, dândfi şi din parte-şl cuvenitulfi votfi de recunos-cinţă memoriei foştilorfi doi presidenţî. Să revenimfi acum la însăşi activitatea comitetului în decursula anului 1887! In şedinţele ce le-a ţinută, comitetulfi a făcuta înainte de tote disposi-ţiile necesare pentru executarea conclu-selorfi adunării generale ultime relatiye: la fundaţiunea pentru o scolă centrală română în Gherla la mandatulfi de a stărui câtă mai repede la împlinirea con-diţiunilorfi prescrise, ca scola civilă a Associaţiunii să potă dobândi dreptulfi de publicitate, la mandatulfi de a îngriji, ca sumele trebuinciose pentru întreţinerea scolei Associaţiunei acoperite să fie din mijlocele disponibile seu adunâncle spre acesta scopfi şi în fine la mandatulfi de a îndruma şi solicita unele din despăr-ţămintele Associaţiunii, ca să-şi împli-nescă chiămarea cu cuvenita promptitudine. Executarea numitelorfi concluse comitetulfi o-a pusă în lucrare deja în şedinţa sa din luna lui Septemvre 1887. (Va urma.) Memorie împeratiiM Friieiicn QI. De câteva săptămâni s’au vorbita multe şi mărunte despre memoriile scrise şi lăsate de împăratulfi germană Fridericfi, de dispariţiunea lorfi pe ascunsă şi de importanţa acestora hârtii, ca hârtii de stată. ţ)iarulfi din Londra „Worlda scote acum la lumină starea faptică a lucrului. Să scie anume acum, că acele memorii nu suntfi, cum multă s’a fantasatfi, secrete de stată trădate, ci pură şi simplu nisce notiţe ale dilei în 30 de volume, pe cari le-a scrisă împăratulfi Fridericfi în decursula celorfi 30 de ani dela căsătoria sa şi care acum, redigeate de văduva împărătesă Victoria, se vorfi da publicităţii conformă dorinţei autorului lorfi. Regina Angliei la despărţirea de ginerele său bolnavă după o visită de 2 dile la Charlottenburg, luâ cu sine multă preţiosulfi manuscripta şi când actua- halache Sturdza şi mergendfi prin casele boerescl şi burgheze provoca resturna-rea despotului nemărginita, er în diua de Ispasfi ceti în mănăstirea Neamţului, care are acesta hramfi, în faţa a miilorfi de pelegrinarî o rugăciune compusă de elfi, ca să scape Dumne4eu ţera de ti-ranulfi Vodă. Se înţelege că Sturdza căuta apoi să’lfi prindă punendfi şi unfi preţfi considerabilă pe capulfi lui. Trebui deci travestită chiar şi ca cerşitorfi pănă a dată de graniţa Bucovinei. Ii succese a da la Botoşani o epistolă cătră Negri, pe care ’lfi scia că-i la Cernăuţi; în acea carte îlfi ruga, să-i mijlocescă tre-trecerea în Bucovina, decă va putea să se străcore prin ghiarele sbirilorfi lui Sturza, ceea ce s’a şi întâmplată. — Emigranţii toţi sciau despre meritele archiereului Iustină pentru emanciparea Moldovei, de aceea s’au şi grăbită atâta de mulţi a-i veni într’ajutorfi. Emigrantulfi Rolla scose din gea-mantanaşulfi său unfi paletonfi lungă ca 0 giubea şi o pălăriă cu care-lfi îmbrăcară pe bietulfi episcopfi şi îi mai aruncară şi unfi plaidfi pe umeri. Eu vă-4end că încălţăminte nu scote nimeni din ge- mantanaşfi, mă descălţai de cişmele mele şi le oferii părintelui episcopfi. „Dum-ne4eu să-ţi răsplătescă fiiuleu 4ise atuncea Archiereulfi, er Negri mă cuprinse şi mă săruta. Omului, care sta înmărmurită, vă-4ui că-i vîră fiă-care câte ceva în mână, mulţămindu-i cu termenii cei mai frumoşi. Mulţămi şi bietulfi omfi cu cuvinte de ale sale încheindfi astfelfi: „Ce mî-aţî dată D'Vostră nu sciu, cum nici n’am sciutfi pe cine aducă, der ce frică am trasă pănă aicea, sciu, şi acuma dau slavă lui Dumnedeu, că am scăpată pănă aici şi am făcută pe voia boierului meu, care mare grijă îmi dete ca să aducă pe părintele acesta pănă aici, aşa ascunsă în paie. Sărută apoi mâna şi p6-lele Episcopului, carele şi elfi la rândulfi său îlfi blagoslovi şi îi mulţumi pentru frica şi ostenela lui. Omulfi întorse boii şi se duse îndărătfi, er noi pornirămfi spre pădure ascultând fi cu mare interesă enararea celorfi păţite de Vlădica; de altă parte însă nici unuia nu mai grija, în care parte a codrului mergemfi. De o-dată ne pomcnirămfi că mergemfi prin | desişulfi pădurei, mi-se părea că suntemfi în locfi de direcţia spre Nordfi, şi nu în cea despre Vestă. Oflcerulfi, care era cu noi, prinse a pipăi copacii şi 4ise : «da, mergemfi spre Vestă, că etă muşchiulfi copacilorfi, care-i totfi-deuna spre Nordfi e de astă parte." Atunci eu porni spre Nordfi şi ceilalţi după mine şi astfelfi totfi mergeamfi bâjbăindfi printre copaci pănă când deodată 4ării o lumină înaintea mea. Alergă, ce-i? Unfi bordeiu şi nu cerdaculfi nostru, căci ne aflamfi încă totfi în pădure. Bată la uşă, uşa încuiată ; asculta, audă — gemete! mă uitfi prin ferestră, vădfi pe cuptoriu o — fe-mee vârcolindu-se —! Strigă, nu-mi răspunde. Vină ceilalţi după mine, şi spuindu-le cele descrise, puseră unii u- mărulfi la uşă, care îndată se şi sparse. * * * Bordeiulfi n’avea tindă. Năpustimfi în casă şi femeia speriată de atâţia, se ridică pe o mână şi strigă cu glasfi plân-gâtoriu: „Vai, vai, aveţi milă de mine, n’am nici o para (ne ţine de hoţi), eu \ mă trudescfi de — copilă, er bărbatulfi meu e dusă peste cordunfi (în Bucovina) să caute o moşă, teme-ţi-vă de Dumne4eu Nr. 162 pârtie după cum se aude şi moştenitoruid de ironii englesă. Conducâtorulii supremii ală vânătorii Pausinger a primită deja îndrumări dela curte pentru aranjarea vânătorii. După însciinţările pădurarilor^ fiarele sălbatice suntă în mare numără în revierulti de. vănată ală prinţului. Se află în mare numără urşi, lupi, mistreţi, cerbi şi căpriore. * * * Cetimă în „Kolozsvâr44 (Nr. 175 din 1 Aug.): „Subjudele din Şemniţă a devenită ună ţipă de cultură istorică. Elă este celă dintâiu care a trâmbiţată în mijloculă Slovacilorfi ordinaţiunile co-munaleîn limba maghiară. Inovaţiunea s’a făcută la ordinulă căpitanului oră-şenescă şi este ună semnă pentru ma-ghiarisarea Ţării de susă (Ungaria superi oră). — Eată cu ce copilării îşi pierdă vremea şoviniştii! * * * Sub titlulă: „ Unu solgăbirău mo- delă44 cetimă îu „Ellenzek44 dela 3 Ar£-gustă: „In persona lui Gorzo Bălint tribunalulă a condamnată pe ună însemnată solgăbirău din comitatulă Bereg. Acesta solgăbirău s’a aflată vinovată că a comisă 26 crime de defiraudare şi 59 delicte de defraudărl ordinare în oficiu. Modelulă de solgăbirău a adunată banii daţi de locuitori pentru a se rescumpăra de munca comitatului fără a-i înainta la cassa comitatului. Tribunalulă l’a condamnată la 6 ani de închisore. Acestă pedepsă însă tabla regescă a redus’o la 5 ani încbisore. * * * La gimnasiulti din Blaşu s’au aflată cu finea anului şcolară 1887—8 cu to-tulă 342 şcolari. Dintre aceştia 307 au fostă gr. cat., 31 gr. or., 2 rom. cat., 2 mosaicl. * * * Au fostă numiţi capelani militari de classa 2-a în reservă: Nicolae Avramii şi Titu Triffu-Archidimti ambii preoţi gr. cat. din diecesa Gherlei; Victoră Porufiu preotă gr. cat. din diecesa Lugoşului, Ioănă Deacu preotă gr. cat. din archidie- ceşa Alba-Iulia şi Făgăraşă. * *! * * Aniversarea a 39-a a luptei dela Si-ghişora s’a serbată în biserica rom. cat. dela S. Cristură în 31 Iulie cu ună Te-Deum funebru. Şi (ji©6 °â se va înfiinţa acolo ună asilă de copii Peto-fiană. * * * piarele de dincolo anunţă, că d-lă Alecsandru Ciurcu a venită din Parisă la Bucurescî spre a lua ultimele disposiţiunl în causa exposiţiunei universale din Parisă. * * * Dlă Beldimanti, noulă ministru ală României în Serbia, a presentată rege- şi aveţi milă de mine; suntemă omeni săraci!) :‘ „Ajutaţi ce sciţi şi ere puteţi!a <$ifee ună glasă blândă; era ală episcopului, carele se duse spre comulă casei spre răsărită, unde era şi o iconă de cele dela Nicula din Ardeală, îngenunchiâ acolo şi înGepA,rugăciunile sale. „Nu -te teme lele44 dise Negri, nu suntemă .hoţi, ci omeni buni şi creştini. Increde-te în noi, că eu sunt doctoră, te rogă der încrede-te în noi. — Pişe şi se sui pe cuptoriu, luâ biata lemeiă în, braţe, eu văŢândă acesta lă-pădaiu sumanulă din spate, îlă puseiu vălătoâă j>e pată, ceilalţi puseră şi ei plăidurî pe pată, apoi Negri coborândă biata ţemeiă, îi răcnimâ spatele de sumanulă cu plăidurile... Momentă sacru!.... motnentă istraniu-seriosă!.... Ună vlădică în genunchi, se rogă tinerii boerî, surguniţî din patria loră,. asistă şi ajută femeii 'ŞÎ.... se nasce ună copilă! ...Luaiu surcele, făcuiu focă şi apă caldă; scăldarămă . copilulă (era fată) şi — „botează-lă presânţite, îi dise şi unii i alţii, ceea ce se şi întâmplă, dându-i GAZETA TRANSILVANIEI. Iui Milană sbrisorile sale de acreditare. Dlă Emilii Ghica, fostă ministru plenipotenţiarii ală României la Belgradă," a fostă decorată de M. S. Regele Milană cu marea cruce a ordinului Tacova. * * * La congresulu ce s’a ţinutu* luna trecută la Baden şi la care au luată parte delegaţii uniunei centrale a drumuriloră de feră, precum şi representanţii linielbră italiane şi francese, mai tote propunerile făcute de delegatulă română au fostă admise. D. Costescu, subşefă ală serviciului de mişcare, a fostă delegată pentru a representa România la acelă con-gresă. * * * La congresulii pentru studiulti tuber-cubsei, ce se ţine actualmente la Paris, d-lă dr. Kalinderu a vorbită despre meningita tuberculosă la adulţi. Domnulă dr. Băbeşti a tratată asupra asociaţiuni-loră bacteriene a baccilului tuberculosei. Dsa emite opimunea, că tuberculosă fa-voriseză intrarea baccililoră altoră bolnavi. La copii însă devine gravă prin producerea altui microbă, care ajută desvoltarea baccilului tuberculosă. La a treia şedinţă a congresului pentru tuberculosă (oftică) d. N. lonescu a presentată câte-va observaţiunl asupra arthritei tuberculose. Ilustrulă Vemeuil a răspunsă medicului română, comple- tândă observaţiunile lui. * * * „Epoca44 este informată, că la o săptămână după reîntorcerea regelui şi reginei României din străinătate, va sosi la Sinaia Principele ereditară ală Belgiei, Baudouin, spre a le face visita. * * * Domnulă A. G. Şuţu, profesorii de limba francesă la liceulă din Iaşi, a fostă numită preşedinte ală comitetului teatrală din Bucurescî. * * * Episcopii sârbi s’au pronunţată definitivă în contra competinţei sinodului de a judeca divorţulti regelui. Metropolitulă a transmisă regelui acestă decisiune. Se crede, că cererea de divorţă se va schimba într’o acţiune de despărţire. * * * La Vidină se descarcă de Marţi 2 vase ale companiei Dunărene, pline cu arme şi muniţiunl de ' răsboiu sosite din Austria pentru armata bulgară. Aceste vase, încărcate din Pesta, aducă arme ce vină directă dela o fabrică de arme din Styria. Raportă despre G-imnasiulă superiorii gr. cat. din Beiuşă pe anulă scol. 1887—8. Acestă raportă, edată de Petru Mi-huţu, directoră, şi tipărită în tipografia numele houâi născute — Victoria! Iată atunci în uşa casei ună omă cu o femelă, era. bărbatulă lehuzei cu m6şa dm comuna Neguştina (Bucovina) Tableau!.. „In vieţa mea nu am păţită atâta frică, ca în momentele acelea, când au-4iamă pe Vlădica dicendă de repeţite ori în rugăciune: „Sâ, te lapecjî de Sa-, tana/^anUs.e turburau. oreerii -şi nu inai sciam cine’să cei 12 în mierlă nopţii prin prejurulă noului născută!u dise sub-pădurarulă la „masa botejunei44/ — Episcopulă Iustină petrecu după a-, cesta mai bine de 6 luni în Cernăuţi în casele bătrânului Hurmuzachi, care încă trăia; er căcl.endă Mihalache Sturza, a reintrată în ţâră şi căpăta scaunulă epis-copescă de Romană, 'der pănă la anulă şi repausâ. Pe bietulă sub-pădurară din bordeiu îlă dăruirămă noi, „12 eumetriiu, cum pu-turămă, der aşa, că elă îşi ; cumpăra jumătate' de falcâ de pământii, precum ne spuse când mai venea să ne vadă şi sâ-i mai dămă câte-o masă de cumătrie. Botezulă „din apă" îlă completă omiiltt mai târdiu în parochia sa. „Unirea. “ „Aurora“ din Gherla, cuprinde: I) Pla-nulă de învăţămentă pentru singuraticele clase. II) Acte oficiâse mai însemnate. Din aceste acte aflămă, că Rustri-tatea Sa D-lă Episcopă de Oradea-Mare Mihailti Pavelti ca patronă ală gimna-siului a bine-voită a asemna 0 sumă de 100 fl. d-lui profesoră Vasiliu Dumbravă pentru acoperirea speseloră unei escur-siunî botanice* totodată l’a numită pe d-lă Dumbravă profesoră publică ordinară. A numită profesoră suplentă în lo-culă d-lui I. Clintocă pe d-lă Victoră Borlană, absolventă de teologiă şi filo-sofiă. A asemnată suma de 1140 fl. în beneficiulă pânei, asemnâ d-lui prof. I. Buteanu ună ajutoră de 250 fl. pentru acoperirea speseloră edărei „Gramaticei limbei române," ca îndemnă la ulteriore lucrări folositâre; asemenea asemnâ profesorului Traiană Farcaşă 200 fl. pentru acoperirea speseloră esamenului profesorală etc. La acestă gimnasiu au funcţionată 13 profesori ordinari şi 4 catecheţl unulă pentru cofesiunea gr. or., altulă pentru cea rom. cat., ală treilea pentru confesiunea helvetică şi în fine ună rabină pentru confesiunea mosaică. Au cercetat acestă gimnasiu-în anulă scolastică espirată 249 studenţi, anume: 64 £r. cat., 126 gr. or., 16 rom. cat., 7 de confesiunea elvetică, 8 israefiţî. Numai limba română o vorbeseă 35, numai cea maghiară 7. limba română-ma-ghiară o vorbeseă 148, tote 3 limbile o vorbeseă 8, numai limba maghiară şi română 23. Dintre părinţii scolariloră: 125 suntă omeni cu carte, 60 economi etc. Contingentulă celă mai mare între şcolari îlă dă comitatulă Bihorului. Pentru biblioteca gimnasială a dăruită Academia scienţifică ungurescă din Budapesta o mulţime de cărţi ungurescl, s’au primită ca donaţiunl pentru acestă bibliotecă şi alte num&rose cărţi parte româuescl, parte ungurescl, er altele din a-cestea s’au procurat cu bani. Foiperiodice : „Preotul română,“ „Foia bisericescâ şi scolastică.14 „Transilvania," „Convorbiri literare.44 Afară de acestea biblioteca a mai avută 8 foi periodice ungurescl şi 1 germană. Colecţiunile cabinetului naturaliiloră s’au îmulţită în decursulă acestui ană. Ilustritatea Sa Dlă Episcopă de Oradea Mare a asignată spre scopulă, acesta 100, fl. Forte multă a contribuită mai alesă dlă Floriană Cav. de Porcius, care pe lângă însemnatulă său concursă morală, a dăruită herbariului gimnasială o colecţiune de modelă forte instructivă, din 115 câle. Astăcfl herbariulă constă din» 800 cole, în care suntă representate peste 110 familii. Afară de bibliotecă şi archivă au stată la disposiţiunea tinerimei diarele: „Familia,44 „Luminătorulă44 şi „Gaz. Poporului.44 Averea societăţii de lectură constă din 660 fl. bani elocaţl spre fructificare. Cu stipendii au fostă provăc|uţI 8 tineri, representândă stipendiile loră o sumă totală de 400 fl. înscrierile pe anulă viitoră descolă se voră face în 29, 30, 31 Augustă st. n. 1888. Centenarulu din Miinchen. Conductulă festiva şi turburarea lui prin elefanţii spăriaţi. Serbarea centenarului naseerii lui Ludovică I în Miinchen, amintită de noi 'tdalt&erî, a decursă iii modă fârte pom-posă în cele 2 c^ile dintâi. Conductulă festivă aranjată de artiştii din Munchen în diua a treia în memoria lui Ludovică I înfăţişa ună tablou imposantă şi gran-ddosă. i. • Ună asjfectă cu -totulă pitorescă presentau grupele şi carâle triumfale ale birjariloră şi pielariloră, cortegiulă secerişului, grupele măcelariloră., berariloră şi ferarilpră, carâle triumfale ale comer-cianţiloră şi ale asociaţiunii artiştiloră. Din întâmplare cavalcada a.;fostă conturbată printr’o nenorocire estraor-dinară şi şe termina printr’o panică generală înfricoşată a publicului compusă din multe mii. Proprietarulă circului de acolo Ma-genbeck spre îttfxumseţarea conductului vaduse mai mulţi elefanţi, cari îi dau ună aspectă imposantă. In momentulă când treceau elefanţii pe dinaintea cortului din Ludwigstrasse, unde se afla prinţulă Regentă, cam pe la 1 oră p. m. aceştia se speriară. Corpacii îşi deteră totă silinţa s6 liniştâscă nnimalele făcândă în- 1888. trebuinţare de beţele loră provâŢute cu cârlige. Zadarnică bstenelă. Elefanţii înfuriaţi părăsiră cortegiulă, sparseră şirurile mulţimii şi alergară printr’o stradă laterală în Briennerstrasse şi pe piaţa Ode op. In urma acâsta se lăţi o panică grozavă. Toţi fpgiau ca nebunii, strigăte înfiorătore umplură aerulă. Caii dela trăsuri încă se speriară, gendarme-ria şi miliţia nu mai puteau opri mulţimea. — Trei, elefanţi speriaţi străbătură conductulă la edificiu mîhisteriului de resbelă. Elefanţii s’au spărită atunci, când din partea stângă a porţii triumfale trecu pe dinaintea grupei de co-merciu levantină, carulă festivă represin-tândă industria de maşini, care avea fdrma unui bălaură şi pufăia tare. Trei din cei optă elefanţi legaţi de gâtă şi de piciore cu lanţuri, le rupseră, sparseră spalirulă privitoriloră, rănindă greu ca la 20 de persâne. Alţi elefanţi se refugiară în hala de dinaintea teatrului residenţii, unde trântiră la pământ^ mai multe ţărance. Elefanţii alergară pănă în piaţa residenţei unde fură prinşi de cavaleriă şi conduşi la circă. In Lud-wigsstrasse, Residenzstrasse şi Briennerstrasse ei restumară mai multe tribune şi fură rănite uşoră multe persone. Panica se mai mări încă prin pungaşi (Pick-Pockets), cari se folosiră de acestă îmbulzelă. Câte persone au fostă omorîte şi rănite nu se scie. In palatulă prinţului regentă Luitpold s’au adusă 15 răniţi; mai maje este numărulă coloră greu răniţi din Odeon. Caracteristică este că, după cum s’a constatată, elefanţii au cruţată pe copii, pe când călcau şi sdro-beau totă ce le eşia înainte. In oraşă circulau cele mai neliniştitore veşti despre numârulă victimeloră şi se vorbea, chiar de mulţi morţi. Cursulu pieţei Braşovu din 4 Augustă st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.70 Vend. 8.74 Argintă românăscă . n 8.68 V 8.70 Napoleon-d’orI . . . n 9.88 n 9.92 Lire turcesc! . . . n 11.20 n 11.24 Imperiail . . . ... n 10.20 n 10.24 Galbinl . . . . . n 5.88 w 5.91 Scris. fonc. „Albinaw6°/o n 10L.— rt n „ ,1 5°/o n 98.— n 98.50 Ruble rusescl . . . n 117.— 118. Discontulă .... «V.- -8°/o Pe anii. Cnrsulfi la bursa de Viena din 3 Augustă st. n. 1888. Renta de aură 4°/0 ...............101.35 Renta de hârtiă 5°/0...............91.— Imprumutulă căiloră ferate ungare . 151.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 98.30 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (B-ă emisiune) . . 115.— Bonuri rurale ungare . w... ^ ... . 105.— Bonuri cu clasa de sortare . . . . 104.80 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.80 Bonuri cu cl. de sortare...............104.80 Bonuri rurale transilvane . . . . . 104.40 Mărci 100 împ. germane :. y . ... . 60.25 Londra' 10 Livres sterlînge .... 123.35 Imprumătulă cu premiulă ungurescă 131.50 Renta de hârtiă austriacă .... 81.85 Renta de argintă austriacă . . . , . 82.501 Renta de aără'austri&dţ r 1 • .. 111.— Losurl din 1860 . . . 'f*. '. . . 138.30 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 867.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 307.50 Acţiunile băncei de credită austr . . 314.20 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului........................124.80 Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă.........................10Q.50 Bonuri croato-slavone..............104»— Galbeni împărătesc! ............... ' 5»81 Napoleon-d’orI.......................... 9.75 V2 • Bursa de Bucurescî. ’ Cotă oficială dela 21 Iulie st. v. 1888. * ! ’ ; ; ‘ V * Cump. vând. Renta română 5u/0 — Renta rom. amort. 5% ... 93-V2 94.— Renta convert. 6°/0 93.— ,904/2 Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . . 37.-' 42. - Credit fonc. rural 7°/0 .' . . 006.’/*; 106.3/* « ,1 1, 92.3/« , 93. n n urban 7°/o * • ■ • 104. v2: 105*— n » n 6%. . . . 98.V 99.I/2 ., „ „ 5°/0.... 88.— , 884/* Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . 940.— , 960.— Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . 220.— ! 225.— Aură contra bilete de bancă . 16.40 16.65 Bancnote austr. contra aură. . 2.01 2.02 Aură contra argintă .seu bilete 16.— 164/4 Florină valâre austriacă . . . 2.80 2.30 Editorii şi Redactorii responsabilii : Or. Aurel Mureşianu. UAZKTA TRANiSlliVAJNlEir 1888. IMCUNOSCIINŢARE! Imî permitu a face cunoscută, că amu luatu în primire MAGASINULt DE HAINE BĂRBĂTESC! dela firma 5. Schwarze ctt tote activele şi Pasivele, pe care îlă voi conduce mai departe fără de nici o schimbare sub firma Mulţamescu tuturoră amiciloru mei de afaceri şi onor. muşterii, precum şi p. t. publică pentru încrederea cu care m’a onorată pănă. acuma şi mă rogă a mi-o păstra şi pe viitoră, căci eu de sigură ’mi voi da tbtă silinţa a da sa-tisfacţiune în tote direcţiunile. Cu înaltă stimă. A. SCHWAEZE. Care este cea mei tuna harţii pentru ţigări? ~Wn <**v Acostă întrebare forte importantă pentru fiă-care fu-mătoră de ţigări s’a stabilită deja în modulă celă mai ne-dubiosv Nu este reclamă golâ, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe bas a analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află ftfigEiai*. *: agyygBirfygg ia?®* ,] în comerţă, că hărţi a de ţigări ttdş, ţSMJt ----snmtf----- UMVOIV9W l«M«M NIUSIMVM !!AWJ ânm enow»» ®o TfisiBSPiEWfflÎBirA WEHIT 13VW>M Va'yVmUje 7?£> “y riţia-n oaoiMOo iav«sn vazs piuva imr.iv * isfrovivasmco îo r,;c „LES DERNIERES CARTOUCHES“ mr „DOROBANŢULtJ 4 -»f din fabrica BRAUNSTEIN FRfiRES la Paristi, 65 Boulevaril Eielmani. este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilita acesta între altele prin. JDr. Pohl, profesorii la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesorii şi conducătorii ală stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţăscă din Braga, a produsă .chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les derniires Car-touches“ şi „Derobanţ