Mivitt,’ AteMatiuti -
Tipoarafla:
VfkŞOVtt, piaţa mar» »r 82.
Bcnsorî neirancaie nu se pri* mesei, Manus;rip'enu se re-
trimi &!.
Birourile ie anuciUn:
-Brsftvfi, piaţa mare |tr. 82.
Inserate mai primesc* In Vlena: Rwlolf Monte. HnanentUtn A Vcglâr (OtteMaan),Heinrich ScliaUk, Moi* Hernetl, Jf.Du kes, A.OţpeUk, J. Dan-1uberg; în Budapesta: A. V. Gold-berger, Anton Netei, Echdetn Bematf InTrank*irt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Stemer.
Preţuia mserţitmilor*: o serii garmond* pe o coldnft 6 cr. $ 90 cr. timbru pentru o publicare. Publicirî mai dese după tarif* si învoieli. Reclame pi» pagina Hl-a o seria 10 cr.' v. a. s£u 90 hani.
A TTTTT .-T^T T ,T
„Oaseta" iese ta fle-sare 41.
- AMuasiie ptri Austm-OMaria
Pe un* ann 12 fl., pe ş6se inul 6,fl., p» trei luni 3 â.
îeitni;Kinâai8 <1 străinătate:
Pe un* an* 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni tO franci.
Se prenumeră la' t6te ofi-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abdamestnll pentru Braşert:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etanul* I.: pe un* an* 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2fl. SO cr. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe şâBe luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Un* esempl&r* 5 cr.-v. a. s6u 15 bani.
Atât* abonamentele oăt* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 161.	BraşovO, Sâmbătă. 23.Şilie (4 AugustU)	1888.
_	-	I
Braşovtt, 22 Iulie st. v. 1888.
Iri timpulă din urmă spiritele In Anglia erăşî suntu fdrte agitate de cestiunea irlandesă.
T6te încercările de a resolva în modu mulţămitoră acesta ces-tiune au rămasu pănă acuma fără resultatd. Stăruinţele amicîloru Irlandei, a lordului Gladstone şi a partidei sale, precum şi luptele energice ale ligei naţionale irlăn-<iese n’au fostă în stare a delătura ielele înrădăcinate de secuii.
Englesii suprem atiştl nu potă se se hotărască a se împăca odată cu Irlandesii pe basa neştirbitei egale îndreptăţiri.
Ei au întreprinsă acum o campania nouă în contra ligei naţionale irlandese, dându-le prilegiu la acesta afacerea dintre conducăto-rulu ligei Parnell şi cjiarulu englesu „Times4'.
Suntu vre-o doi ani de când „Times4' a publicată nisce „descoperiri44, prin cari a voită se do-vedescă, că PârnelJ şi alţi membrii de frunte ai ligei irlandese au luată parte la conjuraţiunile feniene şi mai alesă la omorulă din Dublin. „Times44 a întemeiata acusările sale cu deosebire pe ună facsimile ală unei scrisori, ce se află în posesiunea sa şi despre care pretinde, că a scris’o însuşi Parnell.
Parnell a declarată că acesta scrisdre este ună falsificată şi elă cu soţii sei au protestată în contra învinuiriloră (ţiarulni cetăţii, susţinSndă că suntă mincindse. Totodată au declarată, că nu potu intenta procesă de vătămare de ondre Ziarului „Times4', dedrece nu suntă în stare să pdrte chel-tuielele unui asemenea procesă.
In urma acesta foile contrare Irlandesiloră scriau, că conducătorii irlandesî voiescă numai să împiedece eşirea la ivelă a adevărului, şi pretindeau împreună cu „Times44, că scrisorea memorată este în adevără scrisă de Parnell. S’a mai pretinsă încă că cemela cu care a fostă scrisă, este totu aceea, ce a folosit’o Parnell şi la alte scrisori din acelă timpă a caroră originalitate a recunoscut’o, er Parnell însuşi admisese, că în acelă facsimile s’a imitată de minune scrisdrea mânei sale.
Continuele suspiţiunărl şi învinuiri de feliulă acesta au îndemnată în fine pe clubulă parlamentară irică a intenta procesă (ţiarului „Times.44 Ca acusatoră a figurată O’Donnel, soţulă de luptă ală lui Parnell, care de asemenea fusese ofensată prin „descoperirile44 amintite.
Procesulă s’a terminată cu a-chitarea clarului „Times44.
In urma acestui verdictă (ţia* rele din Londra au cerută ca să se facă o nouă cercetare mai alesă cu privire la scrisorile, pe carlju-riulă le-a recunoscută ca originale-
Parnell a declarată din nou în parlamentă că suntă false aceste scrisori, cerendu dela guvernă ca să cerceteze faptulă printr’unu co-mitetu alesă din sînulă camerei.
Guvemulă i-a răspunsă să să a-dreseze la tribunaîulfi ţării, ceea ce însă au retuşată Pamelliştii, cerendu o anchetă parlamentară.
In cele din unriă guvămulă en» glesă cedândă presiunei opiniunei publice englese a aflată uriă espe* dientă estraordinară. Dedrece nu avea dreptulă de a dăcide ca să fia traşi în cercetare membri de ai parlamentului, guvemulă a îm sărcinată pe secretarulă de stat pentru Irlandia să presenteze în cameră ună proiectă cu scopă de â se numi o comisiune, care să e-samineze acusaţiunile clarului „Ti" mes44 contra unoru membri ai par* lamentului şi a altoră persdne.
Fiindu întrebată Parnell de ca-tră secretarulă de stată decă se învoiesce cu acesta a protestată cerendă mai întâiu esplicărî despre compunerea comisiei de judecători. „Eu şi soţulă meu44, <Jise elă, „nu voimă să ne mulţumimă ca nisce oi cu sentinţa unui juriu de măcelari44, ţfiarulu „Times44 de altă parte declară ca primesce proiectulă.
Acum proiectulă secretarului de stată pentru Irlanda se desbate în camera comuneloră. Propune-; rea lui Parnell ca să se constitue o anchetă parlamentară a fostă respinsă şi proiectulă după a treia cetire a fostă primită ca basa a desbaterei pe paragraf!. Dejapri-mulă paragrafu a dată nascere unei discusiunî înfocate şi turbulente, la care au luată parte mai toţi Parnelliţii, fiindă sprijiniţi de partisanii lui Gladstone. Ună con-flictă aspru s’a iscată cu acesta ocasiune între Parnell şi Cham-berlain, înputându-se acestui din urmă, că ca ministru a trădată ligei irlandese secretele cabinetului, ca să-şi asigure sprijinulă ei.
Şi pe când urmeză aceste pasionate discusiunî între Irlandesî şi suprematiştii englesî, în Irlanda nemulţămirea poporaţiunei cresce în modă înspăimântătoră şi se mani fes teză prin acte de violenţă, semne ale desperaţiunei primej-diose ce domnesce în sînulă poporului irlandesă.
Serma telegrafică semnaleză alte doue omoruri agrare în Irlanda, cari s’au întâmplată (ţi' lele aceste în partea vestică a insulei. Una din victime a fostă, arendaşulă Forham, care, reintor-cendu-se dela Tralee, fu impuşcată de doi bărbaţi deghisaţl. Forham luase în arândă nu de multă o moşiă ală cărei arăndaşă vecbiu fusese dimisă. — Unu altă lucra-toră, ocupată în mijloculu câmpului, care lucrase mai ’nainte la ună arendaşii urgisită de poporă, a tostă impuşcată Sâmbătă aprbpe de Kanturk de ună omu de asemenea deghisată. Glonţulă l’a rănită aşa de tare încâtă muri după câteva 6re. Ucigaşii ambeloră victime au scăpată.
Aceste crime dau de sigură destulă apă pe mora oposiţiunii, care le citeză şi esploateză pentru a demonstra ineficacitatea sistemului de guvernare din Irlanda.
* Ună lucru însă este sigură, că adecă cestiunea irlandesă este o rană înveninată pe trupulă Angliei, care îi detrage multă din ve<Ja ei ca putere mare.
Totă în sensulă acesta s’a văzută îndemnată a accentua şi lor-dulă Rosebery, care în vorbirea Bâvde Sâmbătă în Bolton semnală necesitatea soluţiunii cestiunei irlandese cti deosebire din acelă motivă, că pe cătă timpă Anglia va fi învrăjbită cu Irlanda şi nu se va resolva cestiunea irlandesă, votulă Angliei n'are nici o valăre în consiliulă puteriloră europene. Inimicii Angliei credă de sigură, adause elă, că situaţiunea acesta va dura incă multă timpă la noi şi că Irlanda va fi totdeuna ună factoră nemulţumită în politica englesă şi va rămâne totdeodată şi o ameninţare permanentă a ei.
Tristă ar fi deca aserţiunea lordului Rosebery relativă la dorinţa inimiciloră Angliei s’ar adeveri şi numai într’o parte câtă de neînsemnată. Esperiinţele triste făcute de Anglia aprope pe t6te continentele, unde şî-a imprimată sigilulă ei de stăpânitdre, trebue neapărată s’o fi adusă la convingerea, că numai egala îndreptăţire pdjţe face pe ună poporă mare, tare respectată. Ar fi timpulă odată să nu mai continue faţa cu poporulă irlandesă şi aşa destulă de nefavorisată de posiţiunea lui naturală ună sistemă de guvernare opresivă, ci se aplice din răsputeri principiulă profesată de părintele economiei politice, lă-sândă liberă desvoltarea politică, socială şi economică tuturoră a-celora, cari devenindă conscii de cbiemarea loră, o ceră cu stăruinţă şi întrebuinţeză t6te mijlocele ertate şi neiertate numai să p<5tă dobendi libertatea multă dorită,
Problema Angliei să fiă şi a<ţl ca şi înainte c’ună seculă una şi aceeaşi, însă mijlăcele de mănţi-nere a ei pe nivelulă de stăpâ-nitâre economică a lumei, să nu fiă forţa şi arbitriulă, ci bunăvoinţa, dreptatea şi echitatea şi a-tuncl de sigură că puterea şi in-fluinţa ei voră rămâne nealterate •
Ungurii şi Slovacii
Amă reprodusă în numărulă de ieri partea primă a articulului lui „Peşti Naplo44 privităre la politica de naţionalitate în genere. Astă(ţî reproducemă partea a doua ce se referă în specială la Slovaci. IStă ce <ţice f<^ia şovinistă maghiară în privinţa acestora:
Mare parte a poporului slovacă nici pănă ast&cjl n’a ajunsă încă la o astfelă de cultură, încâtă să aibă consciinţă naţională ; aceia însă dintre ei, cari îşi pri-mescă cultura în anumite institute slovace, trecă cu toţii în seria panslavişti-loră, între cari se află astăcjl nu numai preoţii, advocaţii şi învăţătorii, ci şi meseriaşii şi agricultorii. Yec|I-bine, în fruntea agitaţiunei stă o bună parte a preoţimei luterane, şi acei „mari patrioţi,44
cari conducă biserica, nu au destulă cu-ragiu ca să pună la regulă pe protopopii, cari comită astfelă de abusurî cu autonomia loră. Senioratulă din Nyitra, ale căruia sentimente le-amă putută cu-nosce şi numai din incidentulă înmor-mântărei lui Hurbană, pote liniştită să-şî facă memdrele şi mai departe, pentru-că adunarea generală se înspăimântă de regulamentele în adevără rigurose, deorece * îşi teme autonomia.
Şi guvemulă statului privesce în linişte, cum agitatorii îşi publică în biserică proclamaţiile loră; ba încă sufere liniştită, ca şi în scole să domnescă în multe locuri acelă spirită, a căruia dorinţă cea mai ferbinte este — precum a (fis’o acesta ună preotă la înmormântarea lui Hurbană — mântuirea ce va veni dela Ţarulă celă albă...
Inzadară facă gură semi-oficialii cu înaintarea nostră culturală, înzadară se însufleţescă ei mai vîrtosă de succesele instrucţiunei nâstre poporale: poftescă să mergă la ţâră, poftescă să vină în scolele din ţâra de susă şi voră vedâ, că rău au făcută, când au lăsată să se înmulţâscă inteliginţa slovacă prin sporirea scoleloră. Se află cu miile asemenea scoli, unde dintre copiii obligaţi la scolă nici jumătate nu cercetâză scola şi nici visitatorii scâlei nu învaţă nimică, ba adeseori nici în limba loră maternă nu sciu ceti, nu sciu scrie şi e o adevărată raritate, dâcă putemă afla copii, cari să scie unguresce. Ba şi colo susă la cârmuire sciu, că esistă astfelă de stări desperate, dâr nu potă ajuta nimică, pentru-că banii trebuescă pentru palatulă parlamentului, ba încă şi pentru Portele de fieră, şi nu ajungă pentru scoli de stată.
Şi şi dâcă ar fi destulă de periclitată patriotismulă poporului confesională prin biserica şi scola cea rea, încă nu se mulţumescă cu atâta, ci dau drumă liberă agitaţiunei de naţionalitate, şi autorităţile nostre administrative lasă ne-conturbaţl şi pe apostolii călători, cari modernisândă pe Cato, dau acestă sfată ascultătoriloră săi: „Hungariam esse de-lendam. “
Dintre acei bărbaţi de stată de ai noştri, cari voiescă să pună la cale interesele maghiare în ţâra de susă, abia câţiva se află, cari să cunoscă din espe-rienţă stările din ţâra de susă şi şi a-ceştl câţiva suntă oposiţionall, pentru că graţioşii domni dela putere cre4ândă împreună cu Nemţulă, că „ceea ce Ionelă n’a învăţată, nici Ioană nu va învăţa44 — nici nu-şl mai bată capulă să înveţe ceva. Din raporturile oficiale se potă afla multe lucruri, personale interesante, dâr nu se potă scâte nisce ra-porte obiective în adevără vrednice de crefjământă.
Politica nâstră faţă cu Slovacii e ună şiră ne’ntreruptă de greşeli şi nebăgare de sâmă. Cu tăte că dâcă cu Slovacii nu ne vomă putâ ferici, vomă trebui să abfficemă de speranţa, că şi noi ne vomă constitui odată în stată unitară. Cu aceeaşi ostendlă cu care amu pute face din poporulu slovacii de rendu poporă cultuy l’amă şi maghiarisa. O politică consciă de ţînta sa hotărîtă şi energică ar fi aici neapărată necesară, căci pe -lângă o astfelă de politică amă putâ fi liniştiţi.44
Nr. 161
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888. ■■
SCIRILE ţttLEL,
După cum s’a amintită, deja dilele trecute a fosta pusă în disponibilitate comandantula generala ala corpului ala 3-a de armată din G-raz F. Z. M. De Kuhn şi înlocuita prin comandantula generala ala corpului 12 de armată din Transilvania F. Z. M, barona de ScMnfeld. In 1 Augusta st. n. s’au făcuta în Sibiiu mai multe festivităţi în vavorea comandantului de corpa dela care sl-a luata adio magistratuln oraşului in frunte cu pri-maruln W. de Hochmeister; după amecjî şl-a luata adio tota corpula oficerilora, din care causâ au sosita în Sibiiu depu-taţiunl dela tote garnisonele corpului 12. Seră s’a ţinuta un& bancheta festiva ala oficerilora în „Hermanns-garten44. La re-întărcere comandantula a fosta petrecuta de tota corpula oficeresca pănă la locuinţa sa. Dealungula stradei Cisnădiei pănă în piaţa mare au fosta înşiraţi la 1200 de purtători de torţe. Cu acesta ocasiune a despărţirii sale de comanda corpului Escelenţa Sa de Sehonfeld a data una frumosa ordina de 4b prin care îşi ia adio dela întreg a corpula şi dela toţi locuitorii ţării în moda fdrte cordiala şi măgulitora.
*
* *
Asemenea se anunţă din Brunn (Moravia), că comandantula de corpa br. de Szveteney, care este strămutată în locuia baronului de Sehonfeld la Sibiiu, a primita ovaţiunile corpului oficeresca de acolo cu ocasiunea plecării sale la
noula posta în Ardeala.
*
* *
Din Bănata nî-se scrie, cu data 30 Iulie: „Reverendissimulă Domna Ştefanii Moldovanu, Prelata domestica ala Sânţiei Sale Pontificelui romana şi preposită în capitulula diecesei gr. cat. a Lugoşu-lui, născuta în anula 1813 şi chirotonita ca preota în Blaşiu la anula 1838 prin tericitula Episcopa Ioana Lemeny în primele (^.il© ale lunei Augusta a. c. îm-plinesce anula ala 50-lea ala chirotoni-rei sale de preota. Nu sciu positivh ce pregătiri se vora face pentru bineven-tarea acestui demna bărbata cu ocasiunea serbărei iubileului de 50 de ani ai preoţiei sale, precum nici aceea nu o sciu, decă iubilantele, copleşita de anii bătrâneţeloră ce-lă apasă, doresce a-şl serba iubileula său în moda solemna, ori doră voiesce a încunjura o atare serbare solemnă şi a se îndestuli în sufle-tula său cu o simplă dâr plăcută remi-niscinţă asupra vrednicului său trecuta. Ori cum va fi însă, acea serbare este una momenta de bucuriă şi dulce suvenire pentru bătrânula jubilanta, precum şi pentru întregă derula diecesei Lugo-şiane.
Frumosa fi stă bărbatului consciu de chiămarea sa, der şi mai bine şi mai
FOILETONUL# „GAZ. TRANSA
Am cugetată de multe ori, că, decă sortea m’a purtata pe mine, una fiu de ţărâna săraca, pe nisce căi deosebite şi m’a făcuta să esperieză multe accidente însemnate: apoi pote este acesta ereditara, căci şi fiula meu repausata s’a a-flata în asemeni situaţiunl deosebite.
In copilăria mea am fosta isteţfi, căci audeama că aşa vorbesefi de mine călugării dela mănăstirea Putna, unde mă luase egumenula de acolo la versta mea de 5 ani, ca să mă înveţe carte, aveam talentula la cântare şi cu şepte ani am cantata în biserica mănăstirei Putna und „Acsionu pe psaltichie atâta de bine, că boerulă Roznovanh cela bă-trânu, care venise la Putna să se închine la mormentula lui Ştefană Yodă, auijind cântarea mea, a unui băiată, îmi dete şese galbeni.
Cipriană asemenea era isteţă şi a-vea talenta musicala, cântânda şi din gură forte bine. In eoru avea tonală
IraiiibstŞlîi stâ'adelu^â, cşlfc esfffc nqWocitŞr:’ a privi cu mândriă Iţi lungiţi şiră ala vieţgi sale de 50 de ani pătrecut^ în ap-' tivitate şi încărcată de merită pentru mama naţiune şi biaeribă din sînulă cărora a eşită. Şi appi o astfelfi de per-sonâ prea vrednică binemeritată pentru naţiunea română în genere şi biserica unită din părţile Bănatului în specie este fără îndoelă şi Văteranulă jubi-lante Ştefană Moldovand.
Nu este scopulă meu şi nici nu m§ simtă competentă a înşira aci meritele acestui veterana Părinte, tota ce voescd este, ca prea lăudatului bărbata, cu ocasiunea jubileului său, să-i doresed dela atotputerniculd şi b unuia Dumnedeu încă mulţi ani fericiţi şi sănătate deplină 4*" cendu-i cu reverinţă din profundulă ini-mei und: bucură-te cu bucuriă nespusă de mare în cjiua jubileului Tău, Tu bravule jubilanta, Nestorulă preoţilord din eparchia Lugoşului!	. ,	,,
Adresămd şi din parte-ne venerabilului şi multă meritatului prelata cele mai sincere felicitări cu ocasiunea jubileului său!44
*
* * >
„Naţiunea14 scrie: „îndată după predarea scrisorilord sale de acreditare, d. T. Yăcărescu, ministrulă României la Yiena, va începe tratativele pentru reluarea negocierilord cu Austria în privinţa încheierei convenţiei comerciale.44
*
* #
In causa atentatului cu dinamită dinu Beregsău, despre care s’a făcută amintire şi în colonele foiei nostre, „Luminăto-rulă44 din Timişora primesce două corespondenţe. In una din ele se (jice între altele: In 22 1. c. la 3X/.A ore în 4<>ri de di nesce făcători de rele aprinseră o patronă de dinamită pe ferâstra locâlului învăţătorului E. Andreescu. Ferestrile se sfărâmară în mii de bucăţele, mobilele asverlite şi rupte în 4ecI de bucăţi şi bolnava soţiă a învăţătorului fu rănită. Se 4i°e> că acesta atentată s’a comisă din răsbunare pentru că Andreescu ar fi şoptită gendarmiloră că. scie cine ar fi ucigaşii din Checia şi hoţii cailoră lui Iancovicî din Timişora. Detunătura s’a audită şi în comuna vecină. In altă corespondenţă se 4ice c& învăţătorulă din vorbă ar fi ună mare cămătarii şi că ar şicana pe locuitori cu esecuţiunl ce le pornesce în contra loră etc.
0 visită la fortificaţii.
Multe s’au disă, multe s’au scrisă şi multe s’au strigată şi pentru şi contra fortificaţiuniloru ce se facă în juruiţi Bu-curesciloră. Era der o legitimă dorinţă a vede de aprope, a examina aceste lucrări ca ast-felă să putemă cu mai multă înlesnire şi pricepere,. de.că nu cu com-petinţă, a vorbi şi noi la rîndulă nostru
„seconda.44Şi elă era, cum eram - eu de tînără, vesela şi glumeţă încâta în societăţi toţi stăteau în gura lui.
Păţit’am apoi multe bune şi rele, pănă şi închisă am fostă, odată 6 săptămâni la L. er altădată 24 de ore în Cernăuţi cu neuitaverulă nostru A. H... Care a murită la Neapolea. Ambele dăţl sub titula de delicte politice. Aşa şi bie-tulă Cipriană, sub preteestă că ca preşedinte ală societăţei „Arborosa41 ar fi stată îh legătură secretă cu iubilanţii centinarî ai decapitatului Domnă Grhica din Iaşi. Eşindă felă apoi din temniţă, a adusă cu sine germenulă morţii.
Der să vină la episodă.
*
* *
La anulă 48 eram în anulă ală doi-' lea de teologiă şi câteva scrieri în versuri şi prosă, între care şi cânteculă lui Iancu:
„Au4iţl acolo, ună buciumă răsună, Şboră, trece codri, dealuri şi câmpii,
Er colo pe Mureşă ună voinică ce-adună Cete de voinici, ai Transilvanii fii44 etc..
îmi câştigară atenţiunea Grachiloră noştri Hurmuzachi şi ei mă luară la sine şi
în aayfetiă eesfcjune. Aşa la 15 Iulie is-goaiţl f$i de. căldura caniculară -a capi-talei şi. avâădă dorinţa de a respira ună aertt mai curată, pomimă spre Afumaţi, unile Unfi prietenă aţă noştri; ne putea procura ocasiunea a visita fortulă. La 8 (îimineţat ne presentămă d-lui coman-dantă ală fortului, care ne primesce cu amabilitate şi bună-voinţă, permiţendu-ne "im numai a visita fortulă, der a ne şi însoţi, dându-ne şi explicaţiunile de cart aveam necesitate fără a eşi din marginele discreţiunei impuse unei atare lucrări.
Pe santierulă lucrăreî, care este forte desvoltată şi unde suntă ocupaţi 400 lucrători în mare parte ilalienî şi bulgari, găsimă pe d, ingineră Bunescu, o veche cunoscinţă a nostră, care ne primesce PU cordialitate punendu-se la disposiţia ndstră. Fortulă Afumaţi este ună ţipă mixtă, datorită în ceea ce privesce tra-seulă şi concepţiunea lui, d. major Cul-cer, unulă din cei mai excelenţi oficerî de geniu ce posedă armata nostră. Este locuia să spunemă, că forturile ce se construescă în jurulă capitalei, în numără de 18, suntă de trei genuri seu tipuri, ţipă mare Nr. 1, cum este Chitila, ţipă Nr. 2 ca OtopenI Căţelu, Jilava, Mogo-şoia şi tip Nr. 3, ca Tunari StefănescI, Pantelimonă, Cernica etc. Afumaţii este ună ţipă mixtă ţinendă loculă între ţipă Nr. 2 şi 3. Elă se compune din o parte avansată, care se chiamă curtină, din care eşindă ne găsimă în curtea fortului ce se află la o adâncime de 8,50 sub solulă naturală; înainte pe axa centrală a acestei curţi se află masivulă fortului; o galeriă centrală ce conduce la o cupolă unde se voră aşe4a tunuri de 15; înainte galeria duce la o caponieră, ună felă de redută, unde se. voră aşe4a mi-trailleuse, în drepta şi stânga galeriei şi plecândă din curtea fortului suntă ma-gasiele de muniţiunl| şi pulbere, er pe două scări laterale ne urcamă în etagiulfi II unde suntă locuinţele şi 2 mari cupole de tunuri 15, Totă după acestă galeriă plecă alte două galerii lungi, cari conducă la semi-caponierele ce suntă în drepta şi stânga fortului şi la estremită-ţile despre nordă; aceste două galerii au fiă-care în drepta şi stânga câte una cupola de mortiere şi obusiere.
Ast-felă întregulă forţă posedă 9 cupole, Lucrările suntă dejstulă de înaintate, considerândă că acestă forţă e începută de anulă trecută. Am observată că fucrula este condusă cu mare ordine şi esecutată în condiţiunl escelente.
Am simţită o adevărată mulţămire în amorală nostru propriu naţională vă-4endă, că aceste lucrări suntă conduse şi esecutate de Români şi cu atâta pricepere şi ordine.
Totă, .în forţă se fabrică şi cărămida necesară construcţiunei, care fabricaţiune se conduce în tote forturile de d. ingi-
îml deteră secretariatulă gazetei loră atunci înfiinţate „Bucovina.44 Observă că pe atunci românesce mai că nu scria nimeni la noi.
Yeniră la Cernăuţi tinerii moldoveni, elita inteligenţei june de acolo, ca fugari seu surguniţl de despotulă Mihala-che Sturza. — Toţi aceşti tineri, dintre cari, afară de Cogălniceanu, Alexandri şi Gr. Sionă, nu sciu Jcarl voră mai fi aflându-se în vieţă, făcură prima visită în casa Hurmuzacheştiloră şi numai de-câtă fuseră invitaţi a primi ospitalitatea loră, parte în casele loră din Cernăuţi, parte în cele dela moşia Oernăuca.
Se înţelege, că cei cu avere, ca fraţii Alexandri şi CasimirescI, Costache Negri, Raletă, principele Moruzi, Cogălniceanu şi încă vre-o câţl-va, declinară mulţumindă pentru binevoitorea invitare, der alţii mai săraci, între cari şi ună ofiţeră, o acceptară.
Aşa făcui eu, băiată de 23 ani, cunoscinţă destulă de intimă cu toţi bieţii emigranţi. Marele bărbata Costaclie Negri cu nobilulă său caracteră mă lua cu sine la tote plimbările sale. O, ce
neră Piu vier—cărămida are dimensiunele belgiano, adecă cărămidă mică.
După ună dejuna deliciosă, ce d. Bunescu ni-a oferită cu o gentileţă pentru care îi aducemă tote mulţămirile nostre, plecâmă spre Pantelimonă, ună forţă ţipă Nr. 3, care este comandată de d. loct. Doiculescu, ună oficeră forte inteligentă şi capabilă. Acestă forţă împreună cu Cernica şi Căţelulă este dată în construcţiune totă d-lui Bunescu, er din partea d-sale este însărcinată cu conducerea lucrării în fortulă Pantilimonă d. ingineră Bildirescu.
Aci lucrările suntă concepute anulă acesta şi ni se pară destulă de înaintate:
2	cupole suntă deja sfârşite din zidăriă şi alte două în construcţiune.
Situaţiunea fortului este forte fru-mosă fiinda aprope încungiurată de pădure ; deşi căldura e mare, am simţită o adevărată plăcere visitândă, vă4endă cum totulă este arangiată spre a îndulci pe câtă se pote vieţa lucrătoriloră, locuinţe igienice, cantine îndestulătore pentru ca lucrătorulă să nu fie esploa-tată şi, vorbinda cu câţiva lucrători italieni, am constatată prin noi înşine cum că suntă mulţămiţl.
Aci, la Pantelimonă, linia încompe-ratore a capitalei se întrerupe spre a merge în gara Pantelimonă a liniei Bu-curescî-CălăraşI.
D. comandantă ală fortului Cernica d. căpitană Teodoră, ce se află în for-tulă Pantelimonă, ne propune a-lă însoţi pănă în fortulă d-sale la Cernica, pro-posiţiune ce primimă cu plăcere, şi am avută ocasiunea a me felicita de acestă învitaţiune putendă încă odată a admira tactulă, inteliginţa şi capacitatea ofiţeri-loră şi ingineriloră noştri.
Traiectulă dela Pantelimonă la Cernica în dresină este din cele mai agreabile, şi regretămă că este numai de 4 kilometri.
Fortulă Cernica este totă tip. Nr.
3	şi începută totă anulă acesta, aşa că abia acum se construia casarma provi-sorie pentru soldaţii ce ţină garnisona în forţă şi care este construită după proectulă d-lui căpitană Teodoră, în condiţiunl escelente.
Orele erau 5 şi căldura nu scă4use astfelă, că am primită ca o adevârâtă provedinţă proposiţiunea unei băi reci la Colentina, proposiţiune ce amă şi esecutată împreună cu d. căpitană.
Fortulă Cernica şi. Căţelulă suntă separate prin rîulă Cernica, preste care se esecută ună podă de pietră pentru cale ferată cu tablierulă în feră şi pentru şosea cu tablierulă în lemnă. Acestu podă nefiindă terminată, fortulă Căţelu nu s’a putută începe în anulă acesta.
De sigură, nu avemă pretenţiunea de a ne fi formată convicţiunea asupra eficacităţii seu a oportunităţii fortifica-
vorbe au4eamfi din gura lui! In anulă 1872 îmi mai scrise încă o epistolă — ultima în vieţa , sa — dela moşia sa Tergulă Ocna lângă Adj udă.
Intr’o seră cam târdiu vine la mine şi’lă cunoscui că-i agitată de ceva. „Domnule,44 îmi 4ise e^> a^ia trecuta preste pragulă cabinetului meu, — era în Iunie 1848 — „acum e acum! Eşti de aici, din Bucovina, dta poţi deci se faci ună mare serviciu unei, cause aşişderea mari.44 — Se uită apoi lungă la mine ca şi când i s’ar fi oprita respira-tulă, er sufletulă sâu parcă imprima pe faţă’i o mare erecţiune internă; după o pausă dându’şl lungile şi undulosele plete înapoi pe umeri şi părândă a se învoioşa continuă: „Şi dta, speră, că vei face acelă serviciu, una că eşti Română şi alta că eşti clerică, şi e vorba de scăparea unui bărbată de tagma d-tale.44
Audindă aceste cuvinte, se’nţelege că mă apuca şi curiositatea şi neliniscea. „Der mai întâiu de tote44 — continua Negri — „spune-mi, nu scii dta în ce parte a hotareloră Bucovinei despre Moldova e cerdaculă cu Nr. 7S44 ? —
’M.wţi*"*'
St. 161
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Iţmnăi-oapitalei îb urma unei. viaite, der
&ele constatate de noi asupra onestităţii, onteliginţei şi escelenţei oonducere a lucrărilor ă şi a escelenteloră condiţranl în care se construescă forturile, ne-a făcută a scrie aceste rânduri aducândă complimentele nostre d-lui generală Be-‘Tendei pentru inteligenţa cu care ţine* direcţiunea generală a lucrârilorii, precum şi d-loră maiorii Culcerti şi Bo-teanu.
Terminămă, mulţumindă d-lorti co-*maadanţi. ala forturiloră de mai susă şi d-lui Bunescu, întreprin4ătorulă, pentru amabilitatea şi urbanitatea cu care ne-a primită.	X. Y. Z.
(„Românulăa.)
&
Literatură.
„Revista nouă“ apare în Bucurescî odată pe lună şi costă pe 3 luni 6 lei, pe ună anft 20 lei. Direotoră: B. P. Haşdeu. Redactori: Barbu Stef. dela Vrancea, Al. Vlahuţă, D. D. Racoviţa şi Yictoră Bilciurescu. — Nr. 8 dela 15 Iulie cuprinde/. Amintiri din pribegia după 1848, de Ioană Ghica; In fână (poesiă), de V. Bilciurescu; Veniamină Costachi (biografiă cu ună portretă), de de T. D. Speranţă; Puica Radului (poesiă,) de Gheorghe din Moldova; Din istoria fanarioţiloră, de Ionescu Gionă; Ţiganulă Qălare (anecdotă poporală), de T. D. Speranţă; Bragagiulă (reproducere după ună tablou din colecţia d-lui Ca-lenderu), de Grigorescu. Numărulă acesta are portretulă lui Veniamină Costachi.
Foia bisericâscă şi Ş( plastica, apare în Braşă de 2 ori pe lună şi costă 6 fi. pe ană. Redactoră: Dr. 1. Raţii/, şi Al. Ui-lăcanu. — Nr. 21 dela 1 Augustă cuprinde: Tatălă nostru (meditaţiunl), de Dr. Yictoră Szmigelski; Vieţa şi învăţătura lui Isusă Christosă ; Raportă despre adunarea preoţescă din Şiria; Sânta unire şi desvoltarea nostră naţională; Acte re-feritore la resignarea episcopului Grego-riu Maioră; Recensiune asupra unui opă ală d-lui V. Szmigelski, de Dr. Isidoră Marou, profesorii de teologiă; Varietăţi. In partea scolastică: Lecţiunî 'practice din. limbă română*, de M* Popă,; -. Cş să propunemă în I clasă a şcolei poporale, devp. Ungureanu; Raportă despre constituirea Reuniunei învăţâtoriloră români diă ţinutulă Lugoşului, de Petru Popescu; pişrulă economului; Lucrările în acostă lună; îngrijirea păduriloră; Cultivarea trandafiriloră; Cursă de grădinărită; Date. statistice.	. «•	t. \
>‘j
Din comitatulă Solnocă-Dobeca, Iulie 1888.
t».
i; Balulă din Betlenă. Acestă bală, conformă anunciului publicată prin diarele nâjgtre, s’a ţinută la 22 Iulie st. n. în sa^i otelului celui mare din Betlenă. Aţâţă în privinţa morală, câtă şi materială, între împrejurările vitrege de as-tăţu, balulă a reeşită minunată. Te ânfpli de speranţă când vecj! aţâţa tineri voinici absoluţi de teologiă, jură, medicină etc. convenindă frăţesce în-trtonă locă şi-ţi vine a crede cu dreptă crjdţentă, că avemă motivă de a aştepta uriîi viitoră mai ferice.
.;»• : Intr’.upă■.	. .znă îneerusuaă^ să
numără părechile, dâr mi se perdea *ye-dprea ochiloră, fermecaţi de mândrâhia costumului naţională; susţină insă totuşi că voră fi fostă vr’o 40 de păreţhl. Uitatu-m’am şi după aceea, ca să numără costumele naţionale, der am pă-ţit’o ca cela din poveste, din rîtu cu florile; t^te* i-ar fi plăcută şi le-ară fi luată, der la urmă totuşi numai cu puţine a rămasă. Frumosele nâstre dojnne şi domnişbre voră binevoi însă a ierta, decă pote nu le -voiu aminti pe ibte, căci n’am fostă norocosă a .le pute‘eu-nâsce pe tbte. Mă mărginesoă a aminti numai, nă frumos ulă nostru costumă ^naţională l’au purtată cu fală cam urmă-târele p. t. domne: Mariţia Dragoşă, Maria Boteanu, Iuliana Mureşianu, Mana Popă, Suşana Todorană, Domnica Iuga; dintre d-ş6re:. Aurelia Rusii (Ţaga), Domniţa Huza (Ceaba), Ludovica Rusu (Cin-celică), Maria Silvia Dănilă, împodobită cu treicoloră (Budatelecă); Rafila Rusu (Iuda), Lucreţia Sigarteu (Sintereagă), Măriţi Pascu (Şimotelnică), Maria Secui (Arpaşteu), Ana Tergoveţiu (Măgheruşă), Szeikei Amania, Maria Cupşia (OdOrheiu), Cristina Ambruşiu (Betlenă). Nu mă potă despărţi de costumulă nostru străbună fără de-a spune, că publiculă ar fi dorită să’lă ve4& încă şi mai bine re-presentată.
Ce privesce căştigillă materială, au incursă suprasolvirl dela p. t. d-nii: Iu-liu Dragoşă preotă 2 fi., Quintiliu Bre-hariu, comptabilă, 80 cr.. Vasile Can-dreanu a trimesă 2 fi., Martonă Feld-man comptabilă, 80 cr.
Peste totă venit^lă brutto a fostă 116 fi. v. a. din cari — după cum; ml-a spusă d-lă Grecu, cassariulă — subtra-gându-se spesele de 66 fi., a rămasă ve-’nită .curată de 50 fi. v. a. pe sema sco-lei g. c. di Betlenă, spre care scopă s’a arangeată balulă.
Primescă toţi p. t. domni, domne şi d-ş6re, cari au participată şi contribuită la ajungerea scopului morală şi materială ală balului, şi deschilinită d-nii supra-solvenţî, din partea comitetului arangia-toră şi ală Betleneniloră în genere cele mai fierbinte mulţămirl pentru binevoi-torulă sprijină şi frăţesca căldură cu care au îmbrăţişară acum de mai jmulţl aniv ^trepriu^j^^t^ lqrăf socială şi ctth--turală.
• Nu, .potă să nu» amiateecă . aci «on,, mare plăcere şi numele stimatului d-nă primă-pretore din Betlenă, Floth Fr. Adolf, . -caro a binevoită a conlucra -ca să se potă căpăta sşla de petrecere cu ună preţă moderată. I se aduce penţru apeşta |băldUrosă mulţămifiâ.	. :
; D|h îjpcţedereA comitetului araii-giatoWi.	’ Cincinată. X
Dela eameira de comercm,
Liferaţmne^^ru deprnlu de'r^e-, cvisite de trenă în Klosterneuburg. Camer&i de comeroju şi indusri^ă din JBraşovă i-ş, sosită «scrierea de ‘dfărte pentru rph)oriţ rarea de provisiunl necesare la depoulă c. r. de recvisite de trenă în Klosterneuburg pentru anulă 1889, şi adică: de părţi constitutive de trăsuri, hamuri, ţeselî. diferite soiuri de lucruri de me-tală şi unelte: . Pertractarea se va ţinea în 3 Septemvre a. c. n.
Publicaţiunea se p6te vedea de cei interesaţi în biroulă Camerei comerciale şi industriale din Brâşovă.
Importulu şi exportulfi României.
Amă arătată în altă numără ală foiei ndstre, că importulă României în anulă 1886 a fostă de 296,497.862 lei, âr ex-pbrtulă de 255,548.263 leii
Din totalulă importului României Austro-Ungaria represintă.t31.54 la sută, Germania 25.75, Anglia 24.09, Belgia 4.89, Franţa 4.88, Rusia 3.25 etc.
La exportă Anglia vine în primulă locă. cu 46.631a sută; apoi vine Austro-Ungaria cu 13.57. Francia cu 11.40, Italia eu 6.52, Belgia cu 5,96, Rusia cu 5.05, Turcia cu 4.51, Olanda cu 2.16, Bulgaria cu 2.10 etc* Careeteristică este, că Germania, care dă aprope 25 la sută din totalulă importului română, nu re-presintă de câtă unulă la sută din între-gulă exportă.
Importulu şi exportulu Rusiei.
După cum arată datele statistice o-
ficiose ale Rusiei referitore la comerciulă
\
europeană ală acesteia, exportulă totală ală Rusiei dela 1 Ianuarie pănă la 1 Iulie a acestui ană represintă o sumă de
272.420.000	rkble faţă cu exportulă de
191.091.000	ruble din aceeaşi periodă a anului precedentă.
* Afară de acestea Rusia a exportată bani de aură şi de argintă, precum şi obiecte de aură şi de argintă în preţă de 30,432.000 ruăle, faţă cu 4,731.000 ruble exportă din aceeaşi periodă a anu-nuli precedentă. Importulă: 115,583.000 ruble faţă cu 123,985.000 ruble. Afară de, acestea importulă în bani şi obiecte de, aură şi argintă: 1,771.000 ruble faţă cu 1,708.000 ruble. — Din acestea se vede că comerciulă Rusiei cu ţârile a-puşene. a fostă în cele 5 luni ale anului acestuia mai favorabilă pentru Rusia cu ■90 milion© de ruble, depMă în aceeaşi periodă a anului trecută.
( DIVERSE.
Q Neplăcută descoperire s’a făcută (jilele: trecute în Peterhof. Kusmin, Şte-garuM de odinioră din batalionălă de vânători ală familiei imperiale, murise. Familia sa scia. sigură că elă lî-a lăsată „9* Moştenire de 10,000 de ruble, însă nu afla banii nicăirî. Se descoperi totuşi mai târcfiu .„ună biletă, în ca^-e Cusmină spunea, că banii lui surită cusuţi în uniforma sa cea nouă, der — tocmai în a-eestă uniformă fu îngropată. E întrebare acuma, decă autorităţile voră permite moştenitoriloră să desgrăpe mortulă, pentru ca sâ-şl ia banii, constatându-se totdeodată, decă mărturisirea decedatului e adevărată.
Onorarele ^târulni „Times*, piaru englesă - „Timesu plfttesce coresponden-ţiloră săi din 'străinătate nisce salare fbrte-marî. Dlă de Blowitz, corespon-dentulă din Parisă, primesce anuală 80 de mii franci seu 3200 livre sterlinge. D-lă Lowe din Berlină 2000 livre st., totă etâtă salară primesce şi corespon-dentulă din Yiena; corespondentulă din Roma are locuinţă grătuită şi 1. st. 1000; D-lă Gimpson din Petersburgă primesce aceaşl remuneraţiune. Pănă şi corespondenţii din capitalele mai mici, cari nu telegrafiază într’ună ană mai multă de $ece sâu douespredece colone pri-mescă salare de câte 1000 sâu 500 Jiv. st. Cea mai mică remuneraţiune este de liv. st. 250. Suma totală plătită de „Times “ corespondenţiloră streini este de 30,000 adecă peste 300,000 fi. anuală.
Cursultt pieţei Braşovâ
din 30 Iulie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.70 Vând.		8.74
Argintă românescă .	Î7	8.68	r	8.70
Napoleon-d’orî . . ,	n	9.88	ti	9.92
Lire turcescl . . ,,.	n .	11.20	ti	11.24
Imperiali . . . . .	M	10.20	n	10.24
Galbinl . . . . .	n	5.88	n	5.91
Scris. fonc. „AIbinau6°/0	r>	101.—	n	—.—
n n ti 5°/0	n	98.—	ii	98.50
Ruble rusescl . . .		117—	V	118.
Discontulă ....	®Vs““	■8% pe	ană.	
Cursnlă la bnrsa de Viena
din 2 Augustă st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.................101.20
Renta de hârtiă5°/0................90.84
Imprumătulă căiloră ferate ungare . 151.75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.30
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 115.—
Bonuri rurale ungare...............105.—
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.80 Bonuri rurale Banată-Timişă	.	.	.	104.80
Bonuri cu cl. de sortare •	. .	.	.	.	104.80
Bonuri rurale transilvane............104.40
Mărci 100 împ. germane	....	.	.	60.37
Londra 10 Livres sterlinge .	. . 123.25
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 130.80 .Renta de hârtiâ austriacă . ...	81.80
Renta de argintă austriacă ....	82.45
Renta de aură austriacă............111.—
Loşuri din 1860 . .. .	, .	.	,	.	139.—
Aeţrtmile băncei austra-ungare . . . 867.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 407.— Aoţiunile băncei d© creriită austr . . 313.10 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului.........................124^0
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă . .	   100.50
Bonuri oroaţb-slavone..............  104.—
Galbeni împărătesc! ...............   5.80
Napoleon-d’ori . ...................  9.74
Bursai! de Bucurescî..
Cotk oficială *dela 21 Iulie st. v. 1888.
	Cunip. Vând.
Renta română 5°/0 ....	
Renta rom. amort. 5% • •	98.‘/a • • 94.—
Renta convert. 6°/0 ....	. 93—Vî, 90.7,
Impr. oraş. Buc. 10 fr. . .	87—îi' 42. -
Credit fonc. rural 7°/0 • •	. IO6.V4 106.3/4
» » 11 5°/o • •	• 92.3/4:y QS.Va
n ii url>an 7%. . .	. 104. V, 105-—
ii » » 6% ■ • ■	. 98. *2 V ,
i n n .	. 38.- 88.3/4
Banca naţ. a Rom. 500 Lei.	. 9|d.— , 960—
Ac. de asig. DaciarRom.. .	. 230— 225.--
Editoră şi Redactoră	responsabilă:
Dr. Aurel Mureşiaruk f * *	
	
viguat
pj Na, râspunsei eu, der p6ter*că afiuv încă ţja,ftc|I ori de nu, mâine dimineţă. — „Fii ^k. bţâiă caută să afli," îmi clise elii, nşi a-p^i îţi voiu măi spune cele’ ce avemă să jL f#emă. De afli adî, eu te aşteptă pănă P t|unspre-dece.“ —
|| A doua (ji dimineţă aflai la comanda ^9 njjjîlitară, unde se află acelă cerdacă, prerii c^m mi se spunea, populată cu militari vigilatorl de graniţă, alergai apoi la C.
i,	carele şedea cu surorile sale, două călugăriţe, în otelulă de Parisă şi ’i sei loculă acelui cerdacă. „Bine!“ cjape Negri, „şi dta cunoscl acelă locă ştscii pe unde-i de mefsă la elă?u — ^)a, sciu,u răspunseiu eu.
*j „0, der te rogă, caută câtă mai în-grabă trei . trăsuri acoperite şi dă-le or-(fină să aştepte afară de oraşă pe dru-iţtflă ce duce la cerdacă, der şi dta te de poţi, nu în reverendă, ci în a|te haine şi să mergi cu noi-, 0,^4©. Xc, 4^ putea să plecămă câtă mai cureUdă l’f- 0$. să fimă pe seră le acelă cefdacă.a"
^ *,	^ Aceste vorbe erau rostite cu o dis-
’ creţiune vădită şi riu-;ml puteamă închi-p ‘ pui ce am să esperieză seu să păţescă'.
iX,
uf.
I
w*
m
Dâr scrindă pe Negri omă atâtă de es--celantă, perdui ’ totă grija "şi păăă la 6râ-le 11 îmbrăcată în hainele mele ţărănesc!,! că le foloseamă la esdursiuuî, priă ţeră, aşteptamă cu 3 trăsuri hraşovenescl (că atunci nu esistau în Oe'rtiăuţl birjari) dincolo de grădina publică, şi tri-misesemă deja miă servitorfi să .vestescă pe Negri de pregătirile mele. Nu multă după aceea îlă vădui cu mai mulţi ve-nindă grabnică. Toţi mă salută se urcă în trăsuri şi observându-mă Negri îmbrăcată ca ună flăcău, cu ună zîmbetă mă pofti în trăsura, în care să sui elă că alţi trei (Mălinescu Petrache Casir miră şi fratele mai mică a lui Alexandri), er ceilalţi optă se suiră în celelalte 2 trăsuri.
„Gu:Dumnedeuu strigia Negri, şi cărăuşii porniră. Pe drumă. era mai multă tăcere decâtă vorbire şi eu vedeamă bine pe,/aţa tuturora îngrijire şi agitaţiune internă. Numai pe mine mă in^ trehară de Vă fi |)ă lângă aăelă eerdacă pădure ca să putemă trece — pe ună momentă — graniţa nevăduţl de nimeni. Eu le spusei că de răultfl n?ain fostă pe
acolo, der. peJcâtă, îmi aduqă aminte am vădită '"O -pădure; - numâi mu sciu, e; ea. dincoce ori dincolo de hotarulă Bucovinei. Negri soose q epistolă, din busu-. nară şi. cătâ multă în ea apoi o dete celorlalţi, :câr!' mai apoi i-o înapoiară în tăcere. Cândva rupe Negri tăcerea cu glâsă năduşită der, apăsată:	„0, tira-
niloră, tiraniloră, pănă când ore va fi lumea totă a vostră ?u „Când, cum di°e Alexandrescu, o se perdemă trista ideă, că lumea moştenire despoţiloră s’a dată.u
Mă uitaiu la elă, faţa-i părea a fi inflamată, fruntea creaţă şi ochii pe jumătate închişi, der printre gene vedeai că pârcâ străpungeau lumea cu espre-siunea-le înverşunată. Apropiindu-ne de Şiretă, îmi dise Negrii; „Noi te-am poftită d-le P. să ne faci acestă bine, să_ ne conduci la acelă' cerdacă, la care trebue să fimă chiar adî, şi numai ţl-am indigetată puţină, că este vorba de scăparea1- unui omă de tagma d-tale. Credă că nu vei bănui, că nu ţi-am descoperita încă totă causa, der o vei afla cu-rândă şi «pefă că mă voi scusa d© ce
păstrămă atâta tainâ.u Făcui	din
capă că’să conţelesă şi nu	supără.
Ajunserămă la Şiretă, şi aci piă întrebă Negrii de mai este multă pănă la cerdaculă sciută, ca se lăsăfiiă . .caii să răsufle. Răspunsei: mai este dale - de jumătate de oră ; deci nu ne ma| op|jţJ?ămCi.
Ajunşi la cerdacă pe dnpnuri lăturaşe, mă coboriiu din trăsură ,|i îhţrebaiu polonesce pe soldatulă de siraji|,.(' de-i acasă caporalulă seu sergen^ilă/ adecă mai marele postului de strajă^? Răspunse da; apoi Negrii mă pofti să-lo .întrebă pre acelă mai mare, de ne ţşsă.Jgă stea aici căruţele, er noi să trecemă dincolo der graniţă, de unde er nşi' înt^rcemă preste o oră, două.	$	;s'
Deocamdâfă să uita bietţilă bemacă multă la mine („cordoniştiif eraii toţi Boemi!) şi se mira că una flăcău română îi vorbeşce îa^. limba polonă şi a-poi ină întrebă oă (fine suntemă şi câţi? Ii răspunseiu că eu sunt siudenţă din Cernăuţi şi am venită cu 11 domni moldoveni, cari stau de presentă în Cernăuţi şi ar avea să se întâlnescă .cu cineva din rudeniile loră, dinpolo de graniţă. .	(Va urma.)

Nr. 161-
OAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Instituţii de> creditu şi de economii
FILIALA BRAŞOVtJ.
Scrisuri fondare de 5°|0
ale
Institutului de credită şi de economii „ALBINA11
în Sibiiu.
Aceste scrisuri fondare notate la bursa din Budapesta aducă 5°/0 interese şi oferă siguranţa cea mai mare, fiindu ele asigurate :
1.	Prin hipotecă mai mare ca întreită, care adecă întrece siguranţa pupilară usitată.	_
2.	Prin unii fondu specială de garanţiă prescrisă prin lege de fl. 200,000 elocate în efecte publice sigure.
3.	Prin t6ta cealaltă avere a institutului.
Cuponii de interese se plătescă fără de nici o subtra-gere, la semestru, în 1 Ianuarie şi 1 Iulie la cassa institutului în Sibiiu, la subscrisa filială în Braşovă şi la „Banca comercială ungarău în Budapesta. La cerere pe scrisurile fonciare se dau împrumuturi pănă la 9O°/0 a valorei loră de cursă pre lângă &x/2 °/0 pe ană.
Scrisurile fonciare se rescumpără în valorea loră nominală celă mult în 80 anî, prin tragere la sorţi în totă anulă. Ele se află de ven4are în cursulă cţilei de fl. 98.501a
Filiala din Braşovă
a ..ALBINEI* , institute de credite şi de economii.
Oarele de birou suntti dela 8 a. m. pănă la 2 p. m.
w* Schimbare de localii,
Subsemnatulă face cunoscută onor. publică din oraşă şi împrejurime, că‘ s’a mutată cu prăvălia sa de manufacture în
Strada Flosului No. 26.
Casa vfiduvei Gross.
Cu înaltă stimă
111,3—1
loslirui. Scla.\a.l.
Nru 6441 1888.
PUBLICAŢIUNE
Inaltulă ministeriu reg. ung. pentru lucrările publice şi comu-nicaţiune, cu ordinulă dtio 23 Iu-niu Nr. 19,794, a binevoită a încuviinţa edificarea podului pe dru-mulă strategică „Şierpenî-Branăw peste fluviulă aşa numită „Bârsa“ cu sumă de 7525 fl. 18 cr. v. a. ceia ce comisiunea administrativă în şedinţa sa din 14 Iuliu a. c. sub Nru 497 a şi decis’o.
Pentru efeptuirea acestei edificări se determină licitaţiune cu oferte închise pe (ţiua de 16 Augustă a. c. la IO ore a. m. în cancelaria vice-comitelui comitatensă.
Doritorii de a licita suntă provocaţi de a’şî înainta ofertele loră compuse conformă calculului de spese şi a condiţiuniloră specificate provăcţute cu ună vadiu de 5°/0 după suma susă menţionată în 4iua ficsată pănă la 10 6re a. m. cu atâtă mai vertosă, deorece o-fertele întârdiate nu se voră mai lua în considerare.
Atâtă calcululu de spese câtă şi condiţiunile specificate se potu vede în decursulă dreloră oficiose la oficiulă de edile reg. ung. din locă.
Făgăraşu, în 26 Iuliu 1888.
109,3-3
Daniel de Gramoiu,
vice-comite.
A vist d-lorU abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulu nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi sŞ. arate şi posta ultimă.
„Administraţiunea Gaz. Trans u
TIPOGRAFIA A. MURESIANU,
PIAŢA MARE Nr. 22,
înfiinţată cu începerea anului acestuia, prov6<ţută cu cele mai noue mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectuezâ totu felulă de lucrări tipografice, precum:
'Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurt, argintu şi colori, tabele, etichete de tott feliulu şi esecutat elegantu.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-
mandaţiunl, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete- de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
Dispunendă de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulă nostru tipografică este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primescă în biuroulu tipografiei, Braşovă, piaţa mare
Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovă.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.