dteMiss, MaiîMitiţg • TipojtiaJa: IRAŞOVU, piaţa Mare Nr 22. Scrisori neiranoate un se pri-tteicfi, Manusxnp e nu aa «■ trimită! Birourile de mimu. ■rafovi, piaţa mara ir. 22, Inserate mai primesct. în Ylena: ÂudoifMo***, HaaseruUu* S) logltr (OttdjUaax), Ueinrich SchaUlt, Aloi» StrAdl, M.ihtkeu, A.Oppelik, J. Dan-nibtrg; In Budapesta: A. 7. Bold-brrgtr. Anton Mitei, Eclutein Bemol; InFrankfUrt: B.L.Davbe; înHam-burg: A. SUmer. Preţul ii ingerţnmilorii: o seriă parmondâ pe o ool6n& 6 or. ai 80 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi invoiălă. Reclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. s6u 90 bani. „&aaeta,,ia8e In fie-care <ţj. Atonaiiiti veitm Austro-Uigaria Pe ună ana. 12 fl., pe şăselnnl 6 fl., pe trei Ioni 3 fi. Mtn lumia şi străinătate: Pe uni ană. 40 franci, pe şăse luni 20 franol, pe trei luni 10 franci. Sa prenumără la tdte ofi-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori. Abo&amentnlă jeitrn Braşoyî: lasklmipistraţiune, piaţamare Kf. 22, fttagium I.: pe undarift 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Ou dusulă In casă: Pe unt ană 12 fl., pe s6ee luni 6 fl., pe trei lnni 3 fl. tină esemplaru 6 cr. v. a. s6u 15 bani. At&tă abonamentele cătă şi insprţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 159. Braşovă, Mercuii 20 Iulie (1 Angliştii) 1888. Din cau&& sf. sărbători de mâne, diamlu nu Ta apâre până Joi sera. Braşovu, 19 Iulie st. v. 1888. Piarulu stângei estreme maghiare „Egyetertes“ în numerulu seu dela 29 Iulie, într’unu articulh întitulata „ tirâniâprusienescâ u, relevă mai multe fhSsurî, pe cari le-a luatu guvemulfi prusiană în Alşaţia şi Lotaringia, pentru a germanisa câtu mai repede poporaţiunea a-cestoru doue provincii. Etă câteva din aceste măsuri: „Autorităţile şcolastice înter-„4icu profesoriloru de a propune „limba francesă. Decă părinţii îşi „tocmescu institutori privaţi pen-„tru a le da copiiloră loru lec-„ţiunî din limba francesă, atunci „autorităţile administrative intervină pentru ca să oprescă şi „acestă instrucţiune privată. Er „direcţiunile şcolare primescu ordină ca să reţină pe şcolari dela „studiulu limb ei franceseu. Numai atâta mai lipsesce — adauge f6ia maghiară — ca Al-saţianiloră se li se inter4ică a vorbi franţuzesce şi să se arunce în temniţă aceia, cari cuteză a vorbi altă limbă decâtft cea germană. Ne totu acusaţl, — esclamă „Egyetertes“, pe noi Maghiarii că suntemu tirani faţă cu naţionalităţile. Saiii din Ardealu alarmeză tdtă Europa cu plângerile loru grozave despre nedreptatea ce li se face şi foile germane le ascultă bucurosu. Cehii în deosebi ne impută, că amă fi unii soiu de ieniceri, fiindă că nu lăsămu se peră de f6me orfanii câtorva compatrioţi de ai noştri slovaci din ţera de susă şi-i ducem u în ţera bogată de josu unde potu să crescă şi să se fericescă prin munca lorii. Nu vedeţi însă cum procedă Pruşii în Alsaţia-Lotaringia faţă: cu Francesii ? „Egyetertes“ reproduce leşurile citate în adeverii tiranice ala ocânuuirei prusescî cu atâta plăcere ca şi când ar voi să 4i°ă: ce păcată că aceste măsuri, lipsescă din multele disposiţii ilegale luate de cătră guvernuiu ungurescu faţă cu scdlele confesionale seu mai bine 4isu faţă cu scdlele naţiona-lităţiloră nemaghiare din Ungaria şi Transilvania! Pe când „Egyetertesu se fe-resce de a se pronunţa categorică în favărea măsuriloră prusienescl şi voiesce prin comparaţiă să micşoreze numai păcatele ocârmuirei unguresc! faţă cu popărele nemaghiare, pe atunci „Peşti Naplou 4iară de asemenea independentă oposiţionistă, totă în numărulă dela 29 Iulie, cere cu insistinţă grabnica maghiarisare a elementeloră nemaghiare din Ungaria „pentru că numai astfelă Ungaria va deveni tare şi va pute scăpa de pri-mejdiă.u Acestă cerere formulată pe faţă şi fără de nici o sfială de „Peşti Naplow probeză, că şovi-niştii ungur! suntă gata în totă momentulă a lua orî-ce măsuri tiranice pentru maghiarisarea naţionali tăţiloră. Silinţa ce ş!-o dă der „Egye-tertesu de a face să reiesă, că măsurile guvernului ungurescă suntă mai blânde, ca ale Prusia-niloră în Alsaţia, nu dovedesce nimică în favărea loră decâtă p6te numai aceea, că raporturile de putere suntă diferite şi că ceea ce-ş! permită unii nu-şî potă permite şi ceilalţi. De altmintrelea procederea unor fişpanî cum este faimosulă Banfy din comitatulă Bistriţa-Năsăudă şi a altora suntă aprope identice cu a Prusianiloră în Alsaţia. Faţă cu curentulă şovinistă, manifestată de „Peşti Naplo“ şi de celelalte cţiare maghiare, naţionalităţile trebue să vegheze şi să se pună în stare de apărare. Vrendă se-şî conserve esistenţa naţională ele trebue să respingă cu energiâ şi să combată orî-ce măsuri maghiarisare. 0 Marafiiiie a recelui MM „Budapester Correspondenzu publică o declaraţiune a Regelui Milană cu privire la soirile colportate de pressă în ceea de pri-pesce cestiunea lui fie divorţă. Estragemă următorele din acestă declaraţiune: Relaţiunile de căsătoria esistente între [mine şi regina Natalia, spre cea mai adâncă a mea părere de rău, în tinl-pulîî din urmă au formată obiectulă u-noră neîntrerupte conj ecturărf din partea pressei întregi. Eu n’am dată motivă la acesta şi n’am provocată acestă discusiune, care nici într’o privinţă, der mai vertosă în ceea ce atinge pe regina, n’a putută fi avantagidsă. In sensulă înţelegerei de acum ună ană, stabilită între mine şi regina, moştenitorulă de tronă ar fi trebuită să-şi termine studiile sale în străinătate sub îngrijirea reginei; regina n’ar fi fostă la nici ună casă împedecată, ca eventuală şă potă veni şi în Serbia pe timpă mai scurtă. Când regina deodată ml-a făcută cunoscută din Florenţa, că voiesce să vină în Serbia, eu am mersă înaintea ei la Viena, ca pe cale prietindsă să*i a-rătă, că presenţa ei în Serbia pentru timpulă de acum nu ar fi binevenită. Regina a consimţită cu părerea acesta, der ca motivă a adausă, că pănă când în Serbia domnesce ună guvernă atâtă de neplăcută pentru dânsa, cum este mi-nisteriulă Cristicî, ea nu p6te veni în Serbia. Regina a mersă în Wiesbaden cu programulă, că mai târ4iu va cerceta o baiă de mare, şi cu promisiunea, că fără dorinţa mea espresă nu va veni în Ser- bia. Cererea mea, ca regina să petrecă în străinătate pentru a se absţine de orice amestecă în luptele partideloră politice, a fostă justificată în modă eclatantă de întâmplările ce au urmată curândă după acesta^ Regina petrecuse relativă puţină timp în Wiesbaden, când deodată mî-a cerută să-i concedă imediată ca să potă veni cu moştenitorulă de tronă în Serbia celă puţină pentru timpulă vacanţeloră de peste veră. După ce însă din mai multe semne se putea vede lămurită, că la a-cestă paşă au îndemnat’o elementele o-posiţionale din ţeră, am aflată fdrte corectă să revocă în memoriă reginei înţelegerea stabilită, că adecă ea numai a-tuncl va pute veni în Serbia, decă eu. hotărîtă voi dori acesta. Atunci am trimisă în Wiesbaden acelă proiectă de împăciuire, pe care regina, de sigură nu pentru plăcerea mea, a lăsată să se publice şi ală căruia cuprinsă întrega opi-niune publică Pa recunoscută a fi legală şi prevenitoră. Când am văcjută însă, că regina nu e dispusă a se conforma acestui proiectă, am cerută dela Sinodă divorţulă, avândă firma convingere, că regina, îndată ce va aucfi despre acesta, va primi proiectulă de împăciuire propusă, deşi nu tocmai neschimbată, der celă puţină ca basă a înţelegerei împrumutate. Mărturisescă sinceră, că eu însu-ml care cunoscă caracterulă reginei, m’am înşelată. Regina, de sigură fiindă şi sub in-fluinţa sfaturiloră rele, a refusată luarea oii căroră disposiţiunl, ba a refusată chiar şi o pertractare în privinţa acesta^ pe credinciosulă şi sincerulă său amică, pe episcopulă din Nişă, nici n’a vrută să-lă primâscă, er apoi faţă cu autorităţile germane a observată o astfelă de purtare, care dovedesce înaintea lumei întregi, că regina nici ca domnitore, nici ca soţiă şi mamă nu este în curată cu situaţiunea ei. In totă Serbia, asupra oricărui partidă fără escepţiune, a făcută totdeuna o impresiă neplăcută împrejurarea, că moştenitorulă de tronă se cresce în străinătate; eu însă totdeuna am stă- FOILETONULt „GAZ. TRANS.“ Paul Hervien ----- (3) TAINA GHEŢARULUI DE JOSU, 3STovelă, Traducere de I. S. Spartali. I. Ulric şi Maria trăiră trei ani aprope cu cele douăspre4ece cordne ale victi-* mei — banii aceştia nu li se confiscase, numai de scârba aurului acestuia blăs-temată. Maria Muller se ducea să schimbe banii şi să cumpere merinde din locuri depărtate, şepte seu optă ceasuri de umblată pănă la satele cele mai apropiate. Neputândă să-şî mai câştige pânea ca altădată, ne mai avândă nici o ocu-paţiune, fostulă călăuză trăi din ce’i da o turmă mică care păştea pe o pajişte alături cu livadea ohavnică dela pdlele gheţarului de josă. Elă se învîrtea astfelă înprejurulă dSrîmâturii lui. Prietinii de odinioră, ca să scape să nu s’atingă de dânsulă, ocoleau câtă pe colo, când erau nevoiţi de meseria loră ca să trecă prin loculă unde şedea elă. Numai sindiculă, care de multă vreme nu mai era în slujbă, trecea pe lângă dînsu nepăsătoră şi se tăcea că nu bagă de seamă când îlă saluta Tagmer. ...Trecuseră pote 15 ani de când se întâmplase nenorocirea aceea, când, după mai multe ierni grele, o scire ciudată se răspândi prin prejură. Gheţarulă de josă pornise şi se cobora dreptă spre asilulă lui Tagmer. După ce se făcură o mulţime de constatări, nu se mai putu îndoi nimeni; şi populaţia evlaviosă din vale (pe care descoperirile sciinţifice n’o luminaseră încă în privinţa acestui fenomenă naturală), într’ună ţipetă unanimă aclama puterea lui Dumne4eu şi că Dumne4eu nu uită să ierte seu să pedepsească. Ulric fusese celă dintâiu care băgase de semă ce primejdiă îlă ameninţă. Elă vă4use cum ună tufişă de bra4l roşi se îndoi şi pieri apoi sub greutatea gheţariloră, şi cum pe locurile, odinioră ver4l de vlăstar!, acum erau numai sloi de ghiaţă. Adeseori, ndptea, câte ună trunchiu, care se împotrivise multă vreme cădea cu ună trosnetă fiorosă, şi decă se în-tîmpla ca elă să nu au4ă căderea acesta profetică, Maria îlă deştepta numai de câtă peptru ca să se sparie amândoi. Incet-încet, din an în an, grămada încetă a acestui viforă solidă se întinse a- prope peste totă loculă de păşune şi peste nucii lui Ulric. Bietulă Tagmer, nebună de desperare, fu silita să’şl vân4ă caprele. Când nu mai avu ce vinde cumpăra ună buciumă de AlpI şi’i înfipse ună capătă pe malurile Lucinei Negre, în spre Interlae-ken. Şi îndată ce se ivea vre ună călătorii pe potecă elă sufla în buciumă şi astfelă căpăta câte ceva de pomană. Oh! ce vieţă nenorocită! Şi când bietu cerşitoră, obosită de atâta suflare în buciumă, se întorcea sera acasă, căuta privirea Măriei lui. Insă Maria sta pe gânduri... ea vedea în gândulă ei departe o casă din care fugise şi în care ună bărbată cu înfăţişarea leală îi jpărea că plânge pe leagănulă unui băeţelă ca bu-jorulă, orfană de o mamă care însă trăia... Nici Maria, nici Tagmer nu deschideau gura, fugeau de vorbele zadarnice pe cari plăcea într’altă vreme să şi le spue. Ş’apoi, trăindă isolaţî, nu mai a-veau de cine şi de ce vorbi; er vorbele de amoră nu li se mai suia pe buze. Gheţarulă înainta, se oprea şi âr înainta, pănă când chiar călăuzii fură siliţi să-’şî croiască ună drumă nou... Cu chipulă acesta nu mai trecea nimeni prin apropiere de Ulric. Tagmer fu uitată cu desăvîrşire. In primăvera anului 1850 morman! de ghiaţă, cari răspîndeau ună frig cum- plită înprejură, înaintară pănă la 20 de piciore de colibă. Atunci Maria Muller muri de o bolă scurtă, care începu cu fiori şi se sfirşi cu deKră. Văduvulă, sdrobită de o durere cumplită, nu se mişca 36 de ceasuri de lângă mdrtă. Pe urmă, când îşi veni în simţiri, profita de o nopte luminată de lună pentru ca să ducă pe prietina lui în ci-mitiră, unde o îngropa într’ună colţă în pământă virgină peste care înfloreau maci sălbatici. Nimeni din partea locului nu se tulbura de mortea ei, şi p6te că nici n’a şciută nimeni. In cele din urmă, fiindcă nu mai trăia Maria pentruca să se ducă să cumpere trebuinciosele, Ulric îndrăzni să s’a-propie de casă...« Sătulă se mărise, se brăzdase cu şosele nouă, se înfrumseţase cu case nouă. Când hotărî elă să s’apropie astfelă de omeni, era aşa de înbătrânită, aşa de schimbată încâtă nu’lă cunoscu nimeni. Unde pui, că de când cu întâmplarea a-ceea, de mai bine de 40 de ani, crescuseră două generaţii şi societatea acesta nouă păstra o amintire prea slabă de-o istoriă nelămurită ai cărui contimporani, cei mai mulţi, durmeau somnulă de veci. Cu tote acestea lumea totă mai vorbea de ea din când în când; şi odată, în fundulă unei cărciuml, Tagmer fu întrebată de una şi de alta fiindcă îlă ve- Nr. 159 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. raita cu hotărâre, ca moştenitorului de trona să rămână la sinul* jnaiiiei sale, deşi acesta îmi causa mie greutatea, că în fiăcare anQ trebuia să fac* drumuri mari pentru a-ml cerceta fiiulft. Faptul*' acesta explică marea însufleţire,, cu care fu întâmpinată • in întregă Serbia sosirea moştenitorului de tron*. Atâta propunerea, câta şi ulteriora mea cerere de divorţa am sciuta să le ţină cu totula secrete şi ce privesce persona mea, decă s’ar fi stabilita între noi o înţelegere, nicl-odată n’ar fi ajunsa lucrula în publicitate. Dâr de-odată mă pomenii cetinda în cjiare telegramele reginei cătră Sinoda, cătră metropolita şi cătră ministerU în textul* orginala din vorbă în vorbă. Am văcluta atunci, că întregă afacere, cu tote amănuntele ei, este dată publicităţii... Regina este dusă în rătăcire de acele elemente nevrednice de încredere, ba pota cjice duşmănose statului, cari vreu s’o facă să credă, că sunta supuşii credincioşi ai dinastiei şi că numai faţă cu regele sunta duşmani. Acestei aserţiuni — deşi neadevărula, ba chiar* nebunia esprimată în ea este clară ca lumina sorelui — ’i dă însă crecjă-menta acea parte a publicului, care nu are independenţa cugetărei. Acesta moda de cugetare esplică şi faptula, aprope de necre4uta, că adecă regina — deşi în 4iua premergătore ’i s’a spusa hotărîta de cătră preşedintele poliţiei din Wies-baden, că în casula, decă moştenitorula de trona nu l’ar trimite la gară pănă la orele 10 a. m., va usa de puterea oficiului său pentru a duce pe moştenitorâ cu forţa — a lăsata cu tote acestea să urmeze traducerea în faptă a acelor* ameninţări, aşa că la despărţire n’a putută să 4icâ alta ceva fiiului său, căruia pănă atunci nimic* nu-i tăinuise, decât* să-i rostescă numele câtorva bărbaţi declaraţi oposiţionall, observând*, că numai aceşti bărbaţi sunt* sincerii amici ai moştenitorului de tron*, ai părinţilor* lui, toţi ceilalţi, încă chiar şi consiliarii aflători în oficiu, sunt* cei mai mari inimici ai dinastiei... Pressa germană şi maghiară din Austro-Ungaria, mai vârtos* în urma purtărei ne’nţelesă a reginei, trebue s’o recunosc*, că a scris* forte obiectiv* şi în ton* moderat* despre întregă afacerea. Natural*, că nu pot* să mă esprim* ast-feliu şi despre acea pressă din Ungaria, care pe mine mă uresce atât* de multa, şi cu atât* mai puţin* pot* să mă es-prim* astfeliu despre pressa din Boemia. Acestei presse, după cum se vede, nu-i place nicl-decum, că stau solid* şi credincios* la marginea statului vecin*; acestă pressă dă espresiune cu totul* pe faţă simpatiei ce-o are pentru lupta de subminare contra mea ca rege şi contra politicei mele, decă pote să credă, că prin a'cesta se pune în contra intereselor* austro-ungare şi că face plăcerea Rusiei. Nu e mirare dâră, deci în urma agitaţiunilor* din ultima săptămână am devenit* cam nervoşii şi din astft causă ml-am pus* de gândtt să fjăeîi pe. câteva săptămâni o escursiune la munţi împreună cu fiiul* meu, care se află bine şi voios* şi care acum şl-a întrerupt* studiile sale, afară de studiul* musicei u „Budapesti Hirlapu c}ice> că aceste plângeri ale lui Milanu se referescu la pressa serbescă din Ungaria, care, împreună cu Ţia-rele cehe, agiteză pe supuşii Serbiei contra regelui. Cere dela mi-nistrulu-preşedinte Tisza să ia me-surî contra acestor* tendinţe a unoru panslaviştl, cari la Neo-planta tradeză inimicului străin* patria lor*, pe Ungaria şi pe Serbia SCIKILE VILEI. „Kolozsvar* aduce scirea, că ieri dimineţă, 80 Iulie st. n., a murită în localităţile otelului „Panonia“ din Cluş prinţul George Ghica. Prinţul G-hica a fost* om* bătrân*; a locuita în Cluşiu aprope 10 ani în care timp* a dus* o vieţă cât să pote mai retrasă. In corespondenţă n’a stat* decât* doră numai cu o rude-niă a sa din Francia, despre care se 4ice că i-ar fi lost* mamă maşteră. Servitorul*. care 9 ani de 4il© a servit* pe stăpânul* său în Cluşiu, mărturisesce, că în 4iua, premergătore morţii prinţul* a fost* sănătos* şi că dimineţă la orele 7 s’a aflat* mort* în pat*, fără a se sci dâcă a avut* vre-o suferinţă. Se crede că ar fi fost* lovit* de apoplexiă. S’a dispus* oficial* secţionarea lui pentru a se constata causa morţii. Despre caşul* morţii s’a telegrafiat* consulatului austro-ungar* din Bucurescî cu scop* ca să încunosciinţeze despre acesta pe rudenii. * * * O telegramă din Berlin* anunţă, că în 26 1. c. a murit* consilierul* secret* Dr. Hermann JBonitz în etate de 74 de ani. In anul* 1849 Bonitz a fost* chemat* la Viena de cătră contele Leo Thun, unde a ocupat* postul* de profesor* u-niversitar* pentru filologia clasică şi s’a interesat* pentru reorganisarea învăţământului la şcolele medii. La 1875 a fost* chemat* îndărăpt* la Berlin* unde a condus* un* gimnasiu. El* â fost* un* mare susţiitor* al* studiilor* clasice pentru şcolele medii. Planul* său deau bătrân*. Pentru norocu lui, lumea făcu numai haz* de el*, de aerul* lui uimit*. Pe urmă, fiindcă înbătrânea, se făcu mai îndrăsneţ*.... Cuteza să s’amestice er cu sătenii; şi, ascultând cu băgare de semă tot* ce se vorbea, se încredinţa, că numai un* singur* om* mai trăia dintre cei de pe vremea nenorocirii, şi omul* acesta care trăia era sindicul*, om* de o sută de ani, care mai că nu eşea din casă. Insă într’o 4b luminat* de bunul* sore, Tagmer se puse pe fugă când zări pe unchiaşul* acela în balcon*. (Finea va urma.) —T* " 0 sărbâtore populară în Serbia. Slava. In Serbia locuitorii au un* obiceiu special* lor, care nu se găsesce la poporele vecine Croaţii şi Bulgarii, cari sunt* de aceeaşi rassă şi a căror* radeniă cu Serbii este aşa de apropiată. Acest* obiceiu constă în serbarea patronală numită Slava. Din cercetările din . urmă ale scrutătorilor* sârbi reese, că originea acestei sărbărî se perde în cea mai depărtată anticitate. Ceea ce se pote afirma cu siguranţă însă este, că chiar în timpul* păgânismului se sărbătorea în ţera sârbilor* Slava. Atunci fiecare casă, adecă fiecare fa-miliă sârbă, avea 4eii săi de casă (larii) sub a căror* protecţiă’ se puneu şi ale căror* favoruri şi le asigurau prin daruri şi sacrificii. Sate întregi, precum şi familiile a parte aveau 4eu^h lor* (de casă); forte des* se vedeau sate întregi locuite de membrii unei singure familii. După convertirea lor* la creştinism*, Sârbii păstrară acest* cult* al* 4eilor* domestici, chiar mai multe secule, pentru că obiceiul* se înrădăcinase într’ânşii în aşa grad*, încât* clerul* creştin* gă-sindu-se în imposibilitate d’a depărta a-cestă urmă de păgânism*, se hotărî să lase neatinse formele ceremoniale consacrate 4eil°râ de casă, însă dete acestor* protectori ai căminului nume de sfinţi creştini. S’a atribuit* acestora din urmă a-ceeaşl putere protectore ca 4eh°râ de casă. Intru cât* privesce alegerea sfântului, legenda face pe Sârbi să credă, că strămoşii lor* adoptau drept* patron* de învăţământ* l’am întrebuinţat* şi noi în Transilvania' pănă a nu fi fos£* introdusă noua le^e ungurescă de instrucţia. * * * Dintr’untt tablou general* gl* minis-teriului român* de finanţe cu privire la cmnetciulu României cu ţevile străine în anulă 1886 laflăm*, oft în . anul* 1886 România a importat* mărfuri în valdre de 296,497,862 lei, adecă: cu 63,409,816 lei mai puţin* ca în 1883 ; cu 1,511,89 lei mai mult* ca în 1884 şi cu 27,958,212 lei mai mult* ca în 1885. Tot* în anul* 1886 România a exportat* mărfuri în valore de 255,547,263 lei, adecă: cu 34,896,984 lei mai mult* ca în 1883; cu 71,431,721 lei mai mult* ca în 1884 şi cu 7,579,062 lei mai mult* ca în 1885. Pentru mărfurile importate în 1886 s’au perceputa taxe în sumă de 16,676,139 lei; pentru cele exportate s’a perceput* suma de 497,456 lei. * * * La jubileulă din Chiev a sosit* o mulţime de 6speţl din tote părţile, între cari Arseniu, archimandritul* sfântului mormânt* din Ierusalim*, metropolitul* muntenegrean* Harion*, archimandritul* bisericei grecesc! din Petersburg*, archi-mandritul* din Iaşi DonicI şi principele Vogoride, tot* din Iaşi. Din Bucureşcî Costaforu redactorul* „EpoceiL Din Serbia redactorul* foiei „Odjek.a, precum şi o mulţime de profesori şi de comercianţi. * . * * Direcţiunea căilor* ferate române face cunoscuta că, cu începere dela 13 (25) Iuliu curent*, s’a deschisă linia Crasna-Dobrina pentru traficul* de călători, ba-gage şi mărfuri de mare şi mică iu-ţelă. * * sfc Din România s’au exportată în decursul* lunilor* Aprilie şi Maiu din a-nul* acesta 346,672 litri de spirtă, repre-sentând* o tăriă de 3.288,327 grade. Cea mai mare exportaţiune se face de fabrica Marinescu-Bragadira, care singură a exportata în lunile de mai sus* 107,674 litri. * * * După scirile mai nouă sosite din Francia, recolta grâului de acolo, care se credea a fi aprope mijlociă, va lăsa un* deficitul*. Plângerile sunt* generale. Deficit* se pote evalua la a 5-a parte din recolta anului trecut*. Săcara stă mai bine decât* grâul* ; orzurile şi ovăsurile sunt* forte frumose. . * Hs Cu privire la Tîrgulă de rîmătorî dela Severinu buletinul* direcţiunei din săptămâna acesta constată următorea situa-ţiune: Rîmătorî intraţi în tîrg* pănă în 4iua de 25 Iuniu 1888, 8499. Din a- pe acela dintre sfinţi, care era celebrat* de Biserică în 4iua convertirei Sârbilor* la creştinism*. Deşi nenumărate gene-raţiunl s’au suacedat* dela începutul* acestui obiceiu, 4iua sărbătorii patronale a rămas* aceeaşi, şi celebrarea sa n’are nici un* amestec* cu 4>ua aniversară a sântului, pe alv* cărui nume l’a primit* capul* familiei botezându-se, ceremoniă, care se. vede de asemenea în alte ţări slave. Slava a păstrat* printre vecurl caracterul* său vechiu, şi practicarea ritului creştin* se amestecă cu usanţele păgâne; astfel*, după rugăciunile cătră Dumne4eu pentru membrii familiei, ur-meză ofrandele cătră patron*, apoi primirea rudelor* şi amicilor* pe care fiecare le îngrijesce cum e mai bine. A-ceste recepţiunl anuale sunt* însoţite d’o mare solemnitate pe care trebue s’o observe fiecare familiă în unele localităţi. Sărbătorile dureză adesea trei 4ile- Darurile se compun*; dintr’o luminare de ceră, o plăcintă de grâu fiert*, tămâe, unt* de lemn* şi vin*. Luminarea arde pănă se 4ice toastul* în o-norea serbărei. In acelaş* moment* se aduce tămâia de care pe rând* se tă- ceştia au eşit* în 4hele de 25, 27 şi 28 Iuniu şi s-au transportat* în interiorul* ţărei 718, şi în Austro-Ungaria 618. Rî-mătorî ucişi au fost* 7; acei rămaşi în sălaşe spre îngrăşare 7156. Preţurile sunt* tot* în scădote, variând* între 75 şi 82 bani kilogramul*, după deducţiu-nea de 45 kilograme vieţa la p*rechea de rîmătorî şi 4% reduşi. Sănătatea vitelor* este escelentă; sosirile însă au diminuat* din causa căldurilor*. Prejmele anorn bobi turteai îb Cuşteio. Cetim* în „Egyetertes“ dela 29 Iulie următdrele, pentru cari lăsăm* răspunderea în sarcina a-cestei foi: Locuitorii renumitei comune Cuşteiu erăşl încep* a murmura. In timpul* mai nou ei şi-au îndreptat* mănia asupra notarului comunal* Florentin* Aurel*, din causă că acesta procede energic* contra omenilor* blăstămaţl. Cu câteva 4ile mai nainte s’au aflat lipite pe uşa locuinţei notarului două scrisori anonime, prin care notarul* este ameninţat*, că va fi înpuşcat*. Aceste scrisori sunt* de următorul* cuprins*: „D-le notar*! Iţi fac* cunoscut*, că s’au conjurat contra d-tale să te o-more. Pă'zesce-te; d-ta eşti jpeste măsură sever*. Ţine cu noi şi te vom* face bogat*; decă nu vei face astfel*, vei muri. Du-te de aici pănă când* încă nu e prea târ4iu.“ A doua scrisore sună aşa: „D-le notar*! Iţi fac* cunoscut*, că s’au hotărît* să te împusce. Păzes-ce-ţl bine vieţa. Decă D-ta voiescl cu rigorea d-tale să ne nimicesc! pe noi, să scii că vei fi perdut*. D-ta nu vrei să fii de partea nostră, cu tote că voim* să te facem* om* bogat*. Adu-ţl a-minte că d-ta eşti Ungurii, pe când noi suntemă Români...u Florentin* nu s’a speriat* de aceste ameninţări şi nu s’a alăturat* de partea blăstămaţilor*, deşi, considerând* espe-rienţele din trecut*, cu drept* cuvânt* s’ar fi putut* teme de ameninţările 6-menilor* din Cuşteiu Altmintrelea nici starea sigurităţii publice nu e pre bună în Cuşteiu. Săptămânile trecute s’au întâmplat* pe câmp mai multe furturi, er Ioan* Borca a voit să lovescă cu sapa în cap* pe Popo-vits Dumitru, care era la câmp* şi pe care la rănit* numai la un* braţ* fiind că s’a apărat* bine. Tote acestea fac* necesar*, ca se se susţină şi mai departe măsurile poliţieneşti estra-ordinare din Cuşteiu. Altmintrelea nici Birsăulă (Beregszo) nu stă cu mult* îndărătul* Cuşteiului. Acolo încă sunt* la ordinea 4ilei întâm- mâiă luminarea, plăcinta şi ospeţii. Apoi se aduce vinul* într’un* pahar*, din care pe rând* vor* înghiţi de câteva ori membrii familiei şi asistenţii. Aceştia, în timpul* ceremoniei, sunt. toţi strînşl împrejutul* mesei pe care sunt* puse lumânarea şi celelalte obiecte ce compun* ofrandă. In urmă fiecare ia şi mănâncă câteva grăunţe de grâu fiert*, pe care preotul* parochiei le-a binecuvânt*, fiă la biserică, fiă în casă. După aceea preotul* şi capul* familiei (uneori unul* din invitaţi în locul* celui din urmă) iau plăcinta şi ţinendu-o fiă-care de câte o parte o taie cu ceremoniă după ce au udat’o cu vin*. Mai târ4iu se împart* bucăţile acestei plăcinte între asistenţi. Restul* de tămâie şi unt* de lemn* se dă preotului să le întrebuinţeze la biserică în timpul* serviciului divin*. Fiă-care sat* sârbesc* fiind* pus* sub patronagiul* unui sfânt*, are, ca şi familiile, 4iua sa de sărbătore în care se săvîrşesce o slujbă sfântului şi lui Dumne4eu, spre a le cere protecţiunea cerescă contra grindinei, secetei, ploilor mari, şi în general* contra a tot* ce pote vătăma recoltele. Nr. 159 plările, cari probezi, că âtarea siguri-tSţii publice este negligeată în modă extraordinară. Furturile prii. spargere şi uciderile producă frică ne’ntreruptă nu numai între locuitorii din- comună, ci şi între locuitorii din intrigă Ungaria de mecjă-4i şi se pare, că cuibulă matado-riloră principali este mai cu temă Bir-seulă. Aci stă ascunsă pe la cumetrii lui renumitulă Stma Sâmpetranu. Acesta este paserea acea bună, căruia ’i se atri-bue ultimulă atentată cu dinamită. Aten-tatulă din vorbă a fostă îndreptată contra notarului Andrescu. Cu Stoia Sâmpetranu este încuscrită jumătate comuna şi de aici se esplică causa pentru care gendarmeria nu p6te pune mâna pe elă. Altmintrelea nu e mirare d&că ÎŞI j6că mendrele după placă, căci ei imediată te ameninţă cu aprindere şi omoră. Primăria comunală a cerută dela vice-şpanulă comitatului Timişora, ca în in-teresulă siguranţei publice să le trimită 24 gendarml; pănă acum însă acestâ cerere a rămasă fără nici ună resultată, ba ce e mai multă, nici cu privire la atentatulă cu dinamită din rândulă trecută nu s’a pornită nici o cercetare. Pentru iipetaea eigratiiiM în mai multe oraşe din Galiţia au fosta prinşi câţiva dmenî, cari suntă în suspiţiune, că protegiază pe emigranţi prin mijloee ne permise de lege. In privinţa acesta se comunică din Cracovia următdrele: „Uneltirile unoră agenţi, cari îndemnau pe poporă să emigreze, au atrasă de multă atenţiunea gendarmeriei şi poliţiei de aici. Dumineca trecută, poliţia i cu consensulă autoritftţiloră şi ală pro-curaturei de stată din Wadowice, a luată în fine disposiţiile necesare pentru împe-decarea acestoră uneltiri. Marţi dimineţa au fostă arestaţi în Oswieoip 19 indivicjî suspecţi şi în proprietatea acestoră ares-. taţi s’a aflată ună milionă în bani gata şi hârtii de valore.u S’au făcută totodată perchisiţiunl domiciliare şi în alte mai multe oraşe ale G&liţiei. Pănă acum aţi fostă prinşi în uhfia acestoră perchisiţiunl 22 de indivizi şi alţi 26 suntă, în-.cercetare. & \ După cum se scrie din Lembergă, * preşedintele cercului Biala, cu numele Froedrich, va fi pensionată fiindă acu-i sală, că nu este destulă de energică şi ; câ;*prin acesta a ajutorată indirectă unel-j tipie agenţiloră. In Oswiecie, ună orăşel cu abia 5000 locuitori, se află 10 agenturi privilegiate pentru mijlocirea ei^raţiuniloră, cari dispună de numeroşi agenţi. Prin intervenirea acestoră agentul au [emigrată anulă trecută în Americiu 35,000 de omeni. Cercetările se con- Ici’ ' GAZETA TRANSILVANIEI...... - -...- ' 188$. România şi Esposiţiunea din 1889. In cestiunea participând României la exposiţiunea universală din Parisu, dela 1889, d-lă Berger, directoră generală ală exploataţiunei, a adresată principelui G. Bibescu o scrisore, pe care o aflămă publicată în „Epocau şi în care d-lă Berger face cunoscută, că ar. put£ reserva pentru exposiţiunea română trei despărţituri din Galeria sud-vestică a sacţiunei industriiloră diverse, în Palatulă din câm-pulă lui Marte: D-lă Berger ar dori să scie câtă mai curândă, dâcă comitetulă română şe hotărăsce a accepta acestă locă, sin-gurulă care mai rămâne vacantă şi de care, 4*9© d-sa, era să dispună. în favd-r rea unei alte ţări. Acestă locă are o su-ptafaţă de 375 m. p. Spre a da instalaţiunii caracterală naţională, d-lă Berger r6gă pe comitetă să stabilescă pe lungimea de .25 metri, care i-ar aparţine, o faţadă decorativă de stilă română. Comitetulă va fi autorisată a întruni în acestă locă t6te produsele ce ,-voră trimite expunătorii săi naţionali, afară de lucrările de artă (sculptură şi pictură) cari şi-ară afla ună locă mâi po-^ trivită în Palatulă Beleloră-Arte, unde administraţiunea francesă se înşăreinâză cu tote cheltuelile de instalaţiune. In urma acestei scrisori, principele' George Bibescu a adresată ună apelă cătră membrii comitetului naţională. In acestă apelă d-lă Bibescu face între altele cunoscută, că din interesulă ce la avută pentru participarea României la acestă exposiţiune a părăsită băile dela Ems şi s’a stabilită deocamdată în Pa-risă, unde a formată ună comitetă română al cărui sîmbure se compune, pentru momentă, din d-nii Al. Ciurcu, Hillel, Petre Millo, Yladimire Ghica, C. Cos-tescu- Comâneanu, I. Lenşu; şi a alăturată pe lângă aceşti domni doi membri indispensabili francesl, cari, prin înalta loră valdre sciinţifică şi morală, prin activitatea şi influenţa loră, voră face României cele mai mari serviţii; aceştia suntă d. colonelă Daily din armata teritorială, fostă oficeră supeţioră de zuavl, oficeră ală Legiunii de ondre şi personalitate cunoscută de ţotă Parjsulă, — şi d. C. Lecoeur, arhitectă ală guvernului, omă de talentă, cavaleră ală Legiunii de onore. Prin aceşti domni, cjice d-lă Bibescu, ml-am asigărată deja ună biurou şi ună şopronă, pe. care doi amici ni le voră ceda în modă gratuită. Acesta e ună adevărată norocă, ’ căci astă^ - nfi se mai găsescă decâtă cu preţuri exorbitante. Domnulă Bibescu află necesară, ca comisarulă gârfâtală română lâ Ex-posiţiunea universală, francesă să trateze, chiar de acum, cu una din companiile maritime, şi să caute a obiţine ceva mai bine decâtă cele 30 % dej a, [ acordate prin caietulă de sarcini ală Expo-siţiunii şi de cătră Mesageriile Maritime. Câtă pentru cheltuieli, d-sa crede, că guvernululă va consemţi a acorda în scopulă acesta 100 pănă la 150 mii de franci şi cu acestă sumă crede, că România se pote înfăţişa cu onore la Ex-posiţiunea francesă. La casă de' lipsă ar pute veni în ajutoră şi iniţiativa privată prin organisarea câtorva mari serbări publice Intemplărî diferite. Sinucidere. Cassierulă dela percep-toratulă din Felegyhaza, Mihalovics Kal-man, după-ce a defraudată din banii de dare ai oraşului 25,000 fl., s’a împuşcată. Se rice că lipsa de controlă a causată acestă defraudare, deorece de 9 ani nimenea n’a controlată starea cassei. Martori falşi, pilele acestea s’au terminată cercetările pornite contra unei bande de. martori falsî, . ce s’a descoperită încă la finea anului trecută în Kun-Felegyhaza, din Ungaria. Conducătorulă bandei este ună aşa numită Fekete Urban, carp a. fostă odată învăţătoră poporală şi care dispune de-o avere de vre-o 25,000 fl. Intre matadorii principali ,-se află mai mulţi inşi, cari asemenea dispună de avere. Personele de rendă din acâstă bandă suntă lipsite de ori ce avere; din taxele ce le primeau însă pentru depunerile loră false puteau să trăiescă bine. Când vr’unulă dintre fruntaşii bandei avea lipsă de bani, făuri a ună contractă cu doi martori falşi, ca şi cum d. es. cutare ori cutare i-ar datori o anumită sumă de bani; pe basa acestui contractă intenta apoi procesă şi câştiga. S’au descoperită forte multe înşelătorii de natura acesta, căci banda memorată îşi esercitâ meseria ei timpă de 12 ani, păgubindă nenumăraţi omeni. Afară de primulă conducătoră, toţi ceialalţl membri ai bandei, între cari se aflau fete, femei bătrâne, feciori şi bărbaţi bătrâni, au mărturisită adevărulă înaintea legei. Aceşti nefericiţi omeni, cari pentru o depunere falsă primiau câte 5 fl., erau supuşi unei discipline adevărată milită-rescă. Conpertu în Braşovfi. Mâne, Mercur!, în 1 Augustă st. n. 1888 se va da o serată cu concertă în grădina dela Nr. 1. în, favorea fondului dă pensiune pentru dirigenţii de musică militară c. r. Musica militară va esecuta sub conducerea bravului ei dirigtentă A. Nraus următorea programă: I. Ouvertura la opera „Oberonu de O. M. Weber. 2). Piesă nouă: „Donau-wdbbken“ valsă de Ioh. Strauss. 3) Pil-ger-chor und Lied an den Abendsternu din opera „Tannhăuseru de R. Wagner. 4) Prima esecutare : „Kommst du ?u Polca franşaise de A. Kraus. 5) Prima esecutare: „Symphoniă Nr. 6U de W. A. Mo-zârt I Adagio. II Poco Adagio. UI Menuet. IV. Presto. 6) Piesă nouă : „Fra-uenlistu, gavotă de A. Czibulka. 7. Piesă nouă: „Moment-Aufnahmen*, potpuriu de A. Kraus. 8) Fragmente din opera un- ; - •> ' x •; •• t. guteşcă %B8nk-băn'L de Erkel Ferencz. 9) „Bora Transilvanidu de A. Kraus. Concertulă se va începe la orele 8 săra. SCIKl TELEGRAFICE. Copenhaga, 31 Iulie. ImpSratulu Germaniei a sosită aici erî la Îl1/2 din <ţi. Forturile danese şi corăbiile l’au salutată cu salve de tunuri. Pe vapdre private se aflau mulţime de 6menl, cari au salutată pe Impărată cu aclamaţiunl simpatice. • DIVERSE. Banchetulfl surdo-muţilord. In Parisă s’a serbată la 21 1. c. aniversarea de o sută de ani a institutului de surdo-muţl. Aniversarea s’a serbată între altele şi printr’ună banchetă, la care au luată parte 200 de surdo-muţl, între cari se aflau şi mai multe dame. La acestă banchetă, în adevără liniştită, erau şi câţiva ospeţl cari sciau să vorbescă. Se încinse voiă bună între surdo-muţl, unii dintre ei începură să toasteze, ve4l bine nu cu gura, ci cu ajutorulă propriului loră modă de vorbire pe degete. Unul dintre oratori a manifestată atâta sentiment în vorbirea lui,. încât mulţi dintre „ascultători involuntară erupseră în a-plause. Se vede dâr că şi surdomuţilor le este dată posibilitatea de a figura între agitatori., Cursulu pieţei Brâşovă din 24 Iulie st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.70 Vând. 8.74 Arginte românescă . n 8.68 8.70 Napoleon-d’orI . . . n 9.88 »1 9.92 Lire turcesc! . . . ri 11.20 n 11.24 Imperiali . . . . . n 10.20 n 10.24 Galbinl_ ..... “ 5.88 n 5.91 Scris. fonc. „Albina*4 6°/» n iot.-- r — n n n ^°/o n 98.— n 98.50 Rable rusescl ... n ■Ut— n 118. Discontulă .... 6V2- -8% pe ană. r* Cursnlu la luna de Viena din 30, Iulie st. n. 1888. ţ Renta de aură 4°/0 ................102.15 Renta de hârtiă50/o . i . . . . . 90.65 Imprumutulă căiloră ferate ungare . 151.75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 98.80 ’ Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (8-a emisiune) . . 115.— Bonuri rurale ungare..........105.— Bonuri cu clasa de sortare .... 104.80 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.80 Bonuri cu cl. de sortare............104.80 Bonuri rurale transilvane.... 104.40 ' Mărci 100 împ. germane....... 60.87 Londra 10 Livres sterlinge .... 1211.50 \ Imprumutulă cu premiulă ungurescă 13^.50 Renta de hârtiă austriacă .... 8ţ.30 Renta de argintă austriacă .... 88.10 Renta de aură austriacă......111.90 *.>; LosurI din 1860 139*80 j: Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. ----r.------------:------^-----------T----- ■fi. ■> Aceste 4fle de sărbători cadă între P||cl şi; Rosalii. Fiindcă se întemplă ctflă nja fiă biserici în tote satele, se ia di^ptă -isanctuară ală ceremoniei ună arSjpre frumosă pe trnnchiulă căruia se gr^fezăylo cruce. Acelă arboră de a-tt|jjpl să socotesce ca ună obiectă de pietate;- Este oprită de a se urca cine-v%pe fiă şi d’a-i culege fructele, decă e fructiferă, şi s’ar crede că se C(|||te 0 fără de lege tăindu-lă. IşDeeî, în 4iua de sărbătore, totă sătuli sejjâdună în jurulă acestui arbore şi^|ipă|ce preotulă binecuvinteză apa iună câteva rugăciuni, ţăranii îlă ur-îrt, procesiune cu capulă golă, pur-iu işpne, cruci, luminări şi alte em-bl$ăie afi&nte şi cântândă rugăciuni pen-trfyproâperitatea recolteloră şi: pentru fetitoreai locuitoriloră. l^?Ei Străbată astfelă livedile, câmpiile semănate şi revină prin partea opusă ca 8S!%e reunescă la umbra arborelui sfântă, după-ce , au ocolită totă sătulă. Apoi pijfytulă/eîncepe rugăciunile sale, se gra-veză o ăruce nouă în arbore şi mulţimea începe se măhânăe. Ospăţulă “este în* ge- ’ neială dată de sătenii cei a^vuţl • alte ori asistaţii ’şl âductLfiecare bucaielelloră. Acestă rftpede schiţare,' permite cred,' ca cineva să’şl potă înfăţişa îndestulă ca-racterulă generală ală acestui, obiceiu naţională, care a esistată totdeurîa la Sârbi şi care este probabilă, că se va conserva încă pentru multe secole. (Va urma). , Oasteliil*Ci DPeterlioff. (Fine.) Biserica e zugrăvită albă, qu poleell bogate. Altarulă e despărţită prin ună didă plină de^finţl, ca în tote bisericele ortodoxe. Acestă despărţitură (catapi-teasmă) are trei uşi. Cea din mijlocă se numesce uşa împăratului; numai Ţarulă âfe dreptulă a întră prin ea. Ea e mai tot-de-una închisă cu ună grilaj,,aşa că se pote vede ce se petrece în dosulă ei. , Ortodoxia permite de a,şe reproduce cu văpsell chipălă. sfînţiloră; ea admite câiitulă în serviciuîă religiosă, însă exclude orî-ce imagini sculptate şi cântulă cu instrumente. In bisericile ortodoxe cântă cântece vechi, forte n^mose? luate dola Răsărită mai tete, unde au că4ută în. uitare./ şi. la Romă- se cântă cântece orientale. Insă . aceste .qântecia hefiindă însoţite de instrumente suntă forte greu de exequtaţă şi qeră multă exerciţiu. Trecând prin parculă englesă ajungi ,1a Mxmplaisir, căsuţă mică de plăcere, zidită de Petru-cel-Mare. Casa e aşe-4ată la o posiţiă forte.frumosă, între arbori tufoşi. Impăratulă Nicolae a făcută multă pentru a înfrumseţa Peterhoff-ulă. Elă a construită soşele în tote părţile, a făcută să se sape o mulţime de basene pentru apă şi 'a uscată ast-feliu pămentulă pe o intindere mare; a clădită , în sfârşită o mulţime de vile în părţile cele mai rădicate şi mai pitorescl. Una din acele vile semănă cu Charlottenhoff, de lângă Potşdam. Una din clădirile cele mai mari e Babizon, de unde se pote vede la mâre; depărtare, aţâţă pe mare, câtă şi pe uscată. îndată ce ate©şită din aceste frum-seţC artificiale,; dai de o mulţime de mlăştinlj* -pline de buriene, marea e cenuşia şi uniformă, când cerulă e ca le-sjj| cum.(|; a4J- Gâ-tfi deşpţe^pavfi^oiiăţ.ie^. te măreţă: e construită numai în graniţă şi mamură. Rândulă de! josft e de graniţă, tăiată în stilă egipteană; colinele cq încungiură pavilionulă suntă negre ’ dintr’o bucată. j După prândă, prinţulă ne luâ lft preumblări în direcţia Oranientfeaum. / Drumulă e forte frumosă. La stânga*:, pe totă parcursulă, se întinde ună j^nţţtt de vile şi grădine ca şi pe' drumultb dela^, -Altonâ la Blankenese. ^ Vila marei ducese Maria, n^nit^;-Jerghievsk, atrage privirile tuturora, LâU începută Oranienbaum era reşedinţalâmi-. ( ralului Mencicoff; acuma aparţine nfarei* * ducese Elena. Castelulă semănă multă £ cu Peţerhofi!; clădirea principală arC d’a^ supra ună felă de cupolă, care poftă o coronă de conte înaltă de vre-o două^ v 4ecl piciore. Două pavilione suntă hşgateŢ* de clădirea principală prin galerii;; Ifl: i faţa castelului se află o terasă; ună ca- ( lială: conduce la mare. . Căderile dqr apă : lipsescă cu totulă. Cu tote acestea ve*;: derea d’aci e mai frumosă ca la Interi- ;; hofî1, pentru că Kronstadt-ulă, cârje să află în faţă cu cupolele sale, inspleler fortificate şi pădurile sale, formeză1 ună .tablo.u din- -cele,; pitorescl. împărţirea internă a castelului e forte prac- ^pptăiî^/ mm* *' /" Nr. 159 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. CONCURSD. Pentra ocuparea postului de înveţăt6re la şcola de fetiţe română elementară din Şimleulă Silvaniei susţinută prin „Reuniunea femeilorti române selagianeu se escrie concursă cu terminu pană la 15 Augustă a. c. st. n. Emolumentele împreunate eu acestă postă suntă: plată anuală de 860 fl. v. a. plătindă în rate lunare, cuartiră liberă în edificiulă şc6lei şi lemne de încăl4ită peste emă. Doritbrele de a obţine acestă postă au să producă următorele documente: 1. Atestată de boteză. 2. Testimoniu şcolaşticu, că auabsolvatu preparandia şi că au depusă esamenulă de cualificaţiune, precum şi atestată despre ocu-paţiunea de pân’acum şi despre purtarea morală. 3. Să se dovedâscă că posede perfectă limba română în vorbire şi scriere, de asemenea că vorbesce limba maghiară. Va fi preferită, . care va proba, că posede şi limba germană şi e .versată în lucrulă de mână. Concursele instruite în modulă arătată suntă a se trămite pănă la 15 Augustă a. c. st. n. la adresa subscrisului secretară alu Reu-. niunei în Şimleulă Silvaniei (Sz Somlyo). Din şedinţa comitetului Reuniunei femeiloru române selagiane ţinută în 28 Iuliu 1888. Ola,ra, Maniu, preşedintă. -A— Cosma, secretară. Turnătoria şi fabrica de maşini a lui Societate pe acţii în Budapesta. Biuroulâ centralii: Vf. Waitznerring 57.—Despărţământul pentru maşini agricole: VI. Aeussere Waitznerstr. 1696—1699. MAŞINELE DE SEldlNATt „TRIUMPH“ patentate ale lui Schlick Cea mai mare distincţiune: Diploma de onore de aură la concurenţa internaţională de pluguri în Hatvas. Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schlick pentru 2 şi 3 brazde, Rayol. 2 premii dinteiu, Medalii de aură şi încă alte trei dis-tincţiunî. Pluguri originale pentru o bra dă ale lui Scbilck- şi Vidăfs, pluguri pentru sapă şi mo-şoroie, Extirpatore etc. Garnituri de treierată cu vaporu, Garnituri de treierată cu vertejă (Gopel). Mori pentru curăţită, Mori pentru măcinată, Maşină pentru preparare de nutreţă etc. MVlrrtT*n II......ari In ■ *■*—£».*.. i PRETURILE CELE RAI EFTIKE. — CATALOAGE LA CERERE 6RATIS SI FRANCO. 12—8 AJŞOT7TT, PIAŢA MARE Np. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, provStţută cu cele mai nou6 mijloce tehnice şi asortată cu cele mai modeme tipuri, primesce şi efectueză totă felulu de lucrări tipografice, precum: Opun şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurU, argintu şi colon, tabele, etichete de totU feliulu şi esecutat eleganţii. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco- mandaţiuni, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. Dispunendil de maşini perfecţionate şi de isvdre eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulti nostru tipograficii este în posiţiune a eseuta orî-ce comandă în modulti celtl mai esacttl şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescil în biuroulu tipografiei, Braşov*, piaţa mare Nr. 22, etagiulfl I, cătră stradă. Comandele din afară rugămii a le adresa la Tipografia A. MUREŞIANU, BraşovH. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.