Alfiiiistraţiu nea Tipopalla: 85AŞ0VU, piaţa mare Nr 22. tărişor! neirancare na se pri-Bttcft, liannsrnp' e na se retrimit u! Birourile de anutcinri: Iraţovfi, piaţa mare Nr. 22. Inserate m&i primesc* în Vlwuu -BuidfMosse. HaasensUm A Vogler (Otk Haat), Heinrich SchaUk, Alois Btmdl,M.Lukcs, A.Oppelik,J, Dan-Mbtrg; In Butfappsta: A. V. 6old-ttrger, Anton Atetei, Eckstein Bemat; In Frankftert: Q.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. Preţul* inserţinnilord: o serii (amond* pe o col6nă 6 or. şi 80 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după. tarifă si invoiălă. Reclame pe pagina ni-a o senă 10 cr. v. a. s6u 30 bani. s.-•r«ww»i¥»yr.; H-.ţ-,» '• . , • V. Af .:. t -l •Gazeta" iesb In fie-oare 4‘- iDcnamii pentru Austro-DMaria Fe ană ană 12 fl., pe şăse luat 6 fl., pe trei lnnl 3 fl. jeuru România şi străinătate: Fe ană ană 40 franci, pe şăse Ioni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentru Braşov!: laadministrăţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe ană ană 10 fi., pe şlse luni 6 fl., pe trei Ioni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* In casă: Fe ană ană 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tJnă esemplaru 5 cr. v. a. s6u 15 bani. Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 158. BraşovU, Luni, Marţi 19 (31) Iulie 1888. Braşovâ, 18 Iulie sfa^r. 1888. ţ)ilele acestea Rwsia; serbăto resce la Kiev întrodicerâa ceşti-nismului la poporala* rusescii cu IX. secule mai inainte,Acestă laptu istoricu s’a petrecuta, cum spună cronicele, printre anii 988— 990 sub "Vladimiru celă sfântă. Tradiţiunea spune, că Vladimiru a pomitu cu oştea din Novgorodîn potriva fraţiloră săi Iaropolcă, şi Olegu, pe cari i-a ucişii şi a ca-roru principate le-a împreunată cu ală său. Dela Kiev, unde şi-a strămutată reşedinţa, Vladimir a hotarîtă a cuceri principatulă Cher-sonă şi ajurată că, decă va reuşi a’lă cuceri, va trece la creştinismă şi se va boteza. După ce a căzută Chersonulă, Vladimir a luată ca soţiă pe princesa Ana, sora împăratului bizantină şi şî-a împlinită votulă. Sub conducerea preoţiloră bizantini şi a metropolitului Mi-hailu s’a sevârşită în rîulă Dni-pru botezulă lui Vladimir şi ală supuşiloră săi. Păulă cioplită în lemnă Perună, la care se închinau pănă atunci, a fostă legată de coda unui cală, tărîtă prin apă şi biciuită ca semnă, ca se lapădă toţi de elă. Faptulă istorică ală trecerei Ruşiloră la creştinismă îşi are importanţa sa culturală şi lumea ci-vilisată nu putea decâtă să pri-vescă cu viu interesă la serbarea iubilară, ce s’a înscenată în Kiev, în memoria acestui faptă măreţă întâmplată înainte cu 900 de ani. Cu tote aceste personele, cari se gasescă în fruntea serbării, modulă cum s’a pusă în scenă celebrarea şi mai alesă împrejurarea, că comitetulă aranjatoră nu s’a mărginită de a face o festivitate curată rusescă, precum avea se fiă, der s’a adresată şi în străinătate cătră t6te popărele slave şi neslave, cari aparţină religiunei ortodoxe, ca se trimiţă represen-tanţi oficiali la Kiev, au provocată critica cfiareloră independente din străinătate. Aranjatorii au dată pe faţă tem dinţa de a da iubileului din Kiev ună caracteră de predominaţiune politică şi acestă vădită tendinţă a deşteptată o legitimă suspiţiunei în sînulă popdreloră slave şi nfe-slave, cari au fostă invitate la serbare, încâtă nici Serbii nici Bulgarii, nici Rutenii, cu atâtă mai puţină Românii şi Grecii s’au înduplecată a participa în modă o-ficialu la festivităţile Ruşiloră. Se asigură, că idea serbării şi aranjarea ei se datoresce generalului Ignatiev preşedintele comitetului de binefacere slavă din Mo seva şi procuratorului sinodului Pobe-donosev, amendoi vestiţi pentru tendinţele loră panrasescî. Loră li se atribue şi idea de a redica ună monumentă în memoria Ini Bogdan Chmelnicki, care fu inaugurată în ajunulă iubileului trecerei la creştinismă. Cine a fostă acestă Chmelnicki ? Ună renegată polonă din veaculă ală 17-lea, care punendu-se în fruntea cazaciloră zaporogenl a pustiită Ukraina cu focă şi cu feră şi a supus’o dominaţiunei rusesc!. Caracteristică este, că pe lângă bisericele ortodoxe din Orientă nici chiar Ţarulă Rusiei, care a fostă anume învitată la serbarea din Kiev, nu a luată parte la ea, nici în per-s6nă, nici printr’ună representantă. Astfelă iubileulă din Kiev a fostă mărginită la sferele politici-loră din Moscva şi n’a putută dobândi importanţa, ce au voită a i-o da aranjatorii lui. Răceala seu mai bine (ţisă abţinerea din partea popdreloră slave precum şi din partea Româniloră şi a Greciloră probeză, că orî-câtă activitate desfăşură propaganda panslavă din Rusia, orî-câtă de puternice şi variate suntă mijld-cele, de cari dispune, pănă acum n’a putută să obţină resultatele multă aşteptate în afară de graniţele Rusiei. Popbrele, fiă câtă de mici, s’au deşteptată şi- nu voră să se ademenesc^ de pompaşi promisiunile înşelătore aţe eeloră mari şi puternici. Din contră preferă fiecare a trăi, ca individualitate de sine stătătdre, desvoltându-se şi progresândă în marginele puteri-loră şi a darurilor sale fire9cl, cu cari l’a înzestrată Dumne4eu. Câtă pentru România în deosebi, ea trebue să se bucure, că neamulu rusescă prin trecerea sa la creştinismă şi părăsirea religiei sale barbare a apucată acum 900 de ani drumulă celă mare ală moralei creştine, drumulă culturei, dâr presenţa ei la acesta serbare n’ar fi avută nici ună sensă, căci ce are a face elemen-tulă latină dela Dunăre cu propaganda rusescă? Celă multă de a veghia ca acestă propagandă se nu prindă rădăcină prin câteva sate bulgare din România. Pressa europenă despre întâlnirea monarhiloru. „JVordu din Bruxela cfice, că Europa poţe pyivi cu cea mai mare încredere la urmările pacînice ale întâlnirei monar-hiloră. După „Beily News,u guvemulă germană va cere depărtarea prinţului Fer-dinand de Coburgă din Bulgaria. Cabi-binetulă berlineză va accentua, că guvernarea lui Ferdinandă stă în contra-cficere cu tractatulă din Berlină. „ Timesu publică părerile unui diplomată francesă, după cari întrevederea monarchiloră va avea ca resultată măn-ţinerea păcii pe timpă îndelungată. A-miciţia dintre Rusia şi Germania ar fi de mare folosă pentru Francia, căci a-câstă amiciţiă ar jicni multă tripla a-lianţă, care ameninţă cu celă mai mare peliculă pe Francia şi care constitue cea mai mare pedecă pentru acţiunea politică a Franciei. Rusia nu va face niciodată nimică pentru Francia, Austro-Ungaria însă va paralisa pe Rusia. Italia se va crede că este înşelată şi nebăgată în semă; Anglia, care nu pdte conta la ajutorulă Rusiei şi care îa-.tiiapuiă de acfl nu se portă cu prea mare simpatiă faţă cu Germania, se va arăta înclinată spre Francia şi aceste împrejurări voră constrînge pe Italia să se alăture şi ea la Francia, care-i pdte da mai multă recompensă decâtă ori-care altă putere. „Berliner Ta,geblattu e informată din Petersburgă, că şi Austro-Ungaria se va alătura la nouăle relaţii. statorite între Rusia şi Germania. In urma acesta cestiunea bulgară se va resolva prin detronarea prinţului de Coburgă şi înlocuirea lui cu prinţulă danesă Valdemar. De altmintrelea, cfice „B. Tagbl.,a între cei doi monarchl, cu ocasiunea în-telnirei loră din Petersburgă, s’au discutată şi afaceri familiare, a fostă vorba adecă de-o logodnă a moştenitorului de tronă rusescă cu princesa pru-siană Margareta. * Corespondinţei rusescl din Berlină, care întreţine relaţiunl semi-oficiale cu guvemulă din Petersburgă, i se scrie din acestă oraşă următorele: Din unele indicii mî-am formată convingerea, că Rusia este dispusă să a-rate o mai mare bunăvoinţă pentru concesiuni decâtă ar fi putută cineva presupune după atitudinea presei şi după scirile răspândite în streinătate. Se pare că guvemulă nostru rusescă nu s’ar împotrivi d’a renunţa în parte la influenţa sa ce i se cuvine în Bulgaria, der acesta numai cu condiţiunea ca şi Austria să nu se mai amestece în afacerile peninsulei balcanice. Singurulă punctă, unde guvemulă pare a nu schimba absolută nimică din atitudinea sa, este înlăturarea principelui de Coburg. | FOILETONULt „GAZ. TRANS.W Paul Hervien ----- (2) i TAINA GHEŢARULUI DE JOStT, £To-vel& Traducere de I. S. Spartali. I. S’aucji ună mormăită în grupulă că-câlăuziloră după ce tăcu sindiculă, şi des-£ baterea fu întreruptă mai multe minute din pricina asta. Ulric Tagmer, sdrobită de autorita-i tea acestei dovedi, tăcea. Sindiculă îlă întreba încă o dată. f Acusatulă se sili să «jkâ î11 sfârşită: — Eu locuescă pe drumulă care duce la Gheţarulă de Josă... Ne-amă oprită la mine acasă ... ca să’ml iau toporu... D-lui Schuchmanu i s’a făcută milă de miseria mea... A dăruită o mână de aură nevestii mele... care l’a şi îngropată numai decâtă... fiindcă uşa nostră nu se t încue... şi fiindcă noi nu stămă totdauna p' în casă... — Aici trebue der să rectifică spu-i sele tale, (fise sindiculă. Dta nu eşti însuraţii, Tagmer. Dta trăeşcl cu o fe-meă Mariâ Miiller, pe care bărbatulă său legitimă a gonit’o din Lucerna din pricina moravuriloră ei stricate. Iu auditoră s’audi o mişcare de nea-probare. Neregularitatea traiului unui bărbată cu o femeă era proverbială; der ce felă! ce nevoe era ca să se facă alusiune în-tr’ună astfelă de momentă? Sindiculă cfise er: — Fiinţa pe care ai strîns’o depe poduri este prea frumosă, după cum spune lumea. Se mai spune că banii pe cari îi câşţigl nu suntă de ajunsă ca să mulţumească cochetăria ei. Ş’apoi şeii ce se mai vorbeşce? — Nu! — S’a băgată de semă că Maria Muller îi plăcea bancherului. Lumea are cuvinte să creadă, că de aceea venea elă aşa de desă în Grindelwald. Adineaori chiar dta ai spusă, că bancherulă i-a dăruită nişte parale, şi faptulă acesta în-tăreşce şi mai multă credinţa lumii. Şi eu am ajunsă acum ca să am totă părerea pe care o au concetăţenii dtale: dta şciai de mai ’nainte că Domnulă Schuchmann se pregătea să plece; şi ai vrută să te asiguri de paralele lui, fiindcă dta nu aveai. Ipotesa asta se crede că este mai edevărată decâtă basmulă Dtale despre o întîmplare ale cărei condiţii, prea puţină complicate, nu puteau face victimă pe ună ascensionistă esperimen-tată ca domnulă Schuchmann. Ş’afară de acâsta t6te înprejurările te osîndescă şi atitudinea dtale te osîndeşce mai tare decâtă ori-ce. Acum însă în faţa sindicului nu mai era acelaşă omă supusă ca altă dată. O flacără de îndrăsnelă neprevă(fută strălucea în ochii lui Ulric Tagmer şi elă trânti cu pumnulă în masă urlând cu turbarea eeloră cari au suferită multă vreme fără să se plângă. — Să pofbescă aici în faţa mea toţi născocitorii de minciuni! Maria este nevasta mea în faţa lui Dumnetfeu... Şi este femeă cum se cade Maria... Ş’afară d’acâsta eu o iubescă şi opresoQ pe oricine ca s’o insulte. Arată’ml mie pe a-ceia, cari îşi ascundă capulă ca nişce porci, în mocirlă. Erploia acesta de tăriă uşura inima călăuziloră. Ş’apoi acusatulă era unulă dintre ei... şi din pricina prostiei lui mândria corporaţiei fusese îndestulă de căsnită. Şi sindiculă era mulţămită. Elă crecfu că dilectica lui lovise dreptă; şi, fără să se mai gândescă să dobândescă alte lămuriri dela Urică Tagmer, din pricină că era forte întărîtată, îlă învitâ să trecă în cabinetulă d’alături, sub supravegherea grefierului, pănă când se va delibera........................... In sală, cu totă aprinderea discuţiei, s’audeau ţipetele d’afară, convorbirile, treapătulă omeniloră... Diferite propuneri fură susţinute. Cea dintâiu, a unui unchiu a lui Ulric despre tată, era ca ancheta să nu aibă nici o urmare. Cestălaltă Tagmer, care ţinea la cinstea numelui, spuse ce purtare bună avusese în trecută nepo-tulă său căruia, la versta de treicfecl de ani, câţi avea acum, nu i se putea im- puta nimică alta decâtă că nu trăia legitimă cu femeia lui. Sindiculă, dorindă să se scape de ori-ce răspundere, sfătui ca să se trimetă afacerea la tribunalulă criminală. Călăuzii însă se declarară împotriva măsurei acesteia grozave şi starostea loră răsumâ sentimentulă obştescă într’o a treia propunere: Decă se va cere intervenirea pu-terei publice, dâcă se va lăţi sgomotulă despre întâmplarea acesta şi decă se va denunţa un membru dintre ei, ş’a arunca necinstea peste întrâga instituţiă. Ceva mai multă, era cu neputinţă ca să se afle vreodată adevărulă. Decă însă se tăgăduia crima, nu era cu tăte «stea îndoială, că se făcuse o greşelă mare. De aceea, vinovatulă trebuia pedepsită după legea disciplinară a companiei. Când se închise discuţia se proceda la votă şi 18 voturi din 20 votanţi proclamară pe Ulric Tagmer ştersă din meseria de călăuză şi lipsită de dreptulă d’a conduce pe străini. Tagmer fu chemată. Atunci, toţi stândă în piciore şi fiindă o tăcere solemnă ca într’o cameră de mortă, sindiculă rosti sentinţa. Ulric asculta. Şi sindiculă (fise pe urmă: — Te sfâtuescă chiară în interesulă d-tale ca să părăseşcî ţinutulă acesta. Tagmer răspunse: — Nu mă temă, sunt nevinovată. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Nr. 158 Contra lui personalii pote că n’arfi • nimicii de decă ar A: de religiunea ortodoxă orientală seu celă puţinii de religiunea luterană, der pe unii principe de religiunea catolică, guverpulă rusescă nu-lă va suferi nicl-odată în fruntea poporului bulgarii. Din isvoră bunii de şi potti garanta esactitatea mi-se comunică că Germania ar fi dispusă să facă cele mai mari concesiuni în acestă punctă. Impăratulă germană ar avă de gândă să pro voce în modă categorică pe principele Co-burg să părâsăscă tronulă usurpată de densulă. Decă tronulă va fi erăşî liberă, a-tuncl nu va fi greu de a găsi ună candidată care să fiă agreată de tote puterile cu atâtă mai multă, că atunci celă puţină de facto se va deschide perspectiva unei depline independenţe pentru statele balcanice. Se pare că crisa orientală înainteză spre acestă sfârşită, ună sfârşită care pare a fi celă mai raţională, celă mai umană şi celă mai corăspuncJStoră cul-turei. Nu-i vorbă, Rusia ’şl va reserva dreptulă d’aşl spune cuvântulă său ho-tărîtoră în Gestiunea Dardaneleloră, când | cesulă de peire va suna pentru Turcia. Acesta, cei dreptă, aparţine unui viitoră | mai îndepărtată, der se pote spera cu siguranţă, că Europa ună şiră mai îndelungată de ani va pute respira mai li-i liberă deeă cestiunea bulgară va primi o soluţiune în direcţiunea indicată. Bnlpria şi intreveierea dela PetBrsimrsti. „Corespondance de TEst“ pri-mesce din Sofia următOrea cores-pondinţă cu data de 21 Iulie: Cercurile guvernamentale au aerulu d’a fi câtă se pote de indiferente cu privire la întrevederea dela Peterhof, şi organulă oficiosă „Svoboda“ se silesce a convinge pa cetitorii săi, că cei doi împăraţi nu voră face şi nici nu voră putea face nimică vatămătoră regimului actuală ală Bulgariei, fiindă că cei doi aliaţi ai Germaniei, Austro-TJngaria şi Italia, se opună la acesta; fiindcă şi Englitera şi Turcia suntă dispuse ală apăra, şi fiindcă, în fine, toţi patrioţii bulgari suntă hotărâţi d’a rămâne pe ! lângă principele loră şi a vărsa sângele loră pănă la ultima picătură pentru independenţa ţărei. Cu tote acestea în dosulă cuiiseloră nu lipsescă îngrijirile şi temerile. pilele trecute d. Stambuloff a pronunţată următorele cuvinte cu ocasiunea unei conversaţiunl confidenţiale ce a a- vută cu nisce deputaţţ veniţi la densulă spre a-lă întreba asupra sdtuaţiunii: „Totulă atârnă dela ceea ce se va’ hotărî la Petersburgă, decă ni-se va spune încă odată,d că presenţa principelui Ferdmahdă în i Bulgaria este ilegală şi dâcă dânsulă vă fi somată a abdica şi a părăsi ţâra, noi nu vomă mai pute respunde printr’ună refusă; d’astă dată elă va trebui să cedeze. “ Numai în vederea acestei eventualităţi primulă ministru continuă a întreţine relaţiunl cu Zancoviştii. Principele are cunoscinţă despre acesta; elă a fostă tot-d’auna neliniştită din acestă causâ şi acesta este motivulă pentru care a cedată primulă său ministru în afacerea Popoff. Ast-felă s’a creată ună precedentă de care d. Stambuloff ’şî va aduce tot-d’auna aminte, când o divergenţă de opiniunl între şefulă statului şi şefulă guvernului va împedeca actele seu tendinţele acestuia din urmă. Intr’adevără, decă s’ar modifica, şi decă principele Ferdinandă s’ar vedea pusă în posiţiune d'a abdica, d. Stambuloff nu voesce să se găsescă în aceeaşi situaţiune neplăcută; elă iubesce puterea şi ţine să o conserve. Pentru a evita întorcerea la viaţa privată seu neplăcerile unui esil voluntară seu forţată, primulă ministru nu se va da înapoi când va fi vorba de o bună înţelegere cu d. Dragan Zancov, vechiulă său prietenă, a cărui reîntârcere la Sofia este deja semnalată, şi se va supune uneia din arcele transformări, ală căroră secretă îlă posedă numai omenii de stată din o-rientă, şi în care privinţă omenii politici din Bulgaria suntă speciali. SC1R1 I E DILEI. La alegerile de erl, cari s’au ţinută la Biserica sf. Nicolae din locă, au fostă următorii aleşi: In comitetulu parochialu: 1. I. Petrică 2. D. Almăşan 3. V. Voina 4. St. Iosifă 5. T. Nicolau 6. I. Prişcu 7. I. Popescu 8. L- Nastasî 9. G. Petro-viciu 10. I. Bobancu jun. 11. Andreiu Bârseană 12. Ant. Purcărea 13. I. M. Burbea 14. I. Ghirincea 16. Iosifă Mac-simă 16. I. Grindu 17. Ir. Neguţă 18. 1. Săniuţă 19. Ipolită Ilasievici 20. I. Lenger. 21. G. Navrea jun. 22. I. Du-şoiu sen. 23. I. C Panţu 24.1. Giuvolcă 25. N. Ghighiniţă 26. G. Belisimus 27. D. Iarca sen. 28. G. Măzgăreanu jun. 29. R. Panţu 30. D. Sibianu. In Epîtro-pia bisericei: 1. Ioană Manole 2. Andr. Lupană 3. Sterie Stinghe 4. D. Pascu. In Delegaţiunile şcolare: 1. L Pefcrică 2. V. Voina 3. D. Almăşană, 4. St. Stinghie 5. I. Lengără 6. I. Săniuţă 7. T. Nicolau 8. Laz. Nastasi 9. St. Iosifă 10. I. O. Panţu 11. Andreiu Bârseană 12. G. Navrea jun. 13. Ip. Hasieviel. > * * * Dela Tufyiadti ni-se scrie, că la băile de acolo Se află deja peste 800 de oapeţî şi că numărulă acestora 'continuu se înmulţesc©.* Timpulă este fârte bună, escursiunl şi petreceri nu lipsescă. * Consistoriulă archidiecesană din Si-biiu face ounoscută, că tinerii cari ară voi să între ca elevi ai seminariului ar-chiediecesanu au să-şi aşternă rugările loră la Consistoriu celă multă pănă la 1 Augusta st. v. Cei primiţi voră avâ să se presinte în institutulă seminariâlă în dimineţa dilei de 31 Augustă spre a fi visitaţl prin medică. In cele 3 dile dela începută ale lui Septemvre noii e-levl voră avâ să se îmatriculeze la direcţiunea seminarială avendă să depună atunci fiă-care taxa seminarială de 100 fl. pentru convictă şi alţi 2 fi. ca con-tribuire odată pentru totdeuna la biblioteca seminarială. Eleviloră mai săraci li-se concede să solvâscă taxa în 2 rate de .câte 50 fl., anume la începutulă lui Septemvre şi Febraară. * * * Invăţăcelulă dela scolele de stată de sculptură din Satulungă (Săcele) Io-sifiă Moirnu din Yoila (comit. Făgăraşă, care a trimesă la esposiţiunea din Cra-iova obiecte sculptate artistică, a fostă premiată cu medalia de bronză şi a primită diploma de laudă. * * * Oficiulă poştală din comuna Buticl-nid (Bokeny), comitatulă Cojocnei, care fii sistată pănă acum, se va pune dela 1 Augustă ârăşl în activitate. * * * D-nii T. Nica, comisară ală guvernului pe lângă Banca Naţională a României, şi Ant. Carp, directoră la acestă in-stitută financiară, au plecată Joi la Berlină, pentru a termina operaţiunile împrumutului pe rentă. România şi convenţia de comerciu. Cetimă în „Epocau de Sâmbătă: Din cercurile amice ale lega-ţiunei austro-ungare aflămu, că gu-veraulă românescu a,r fi făcută cunoscută oficiosă, că densulă se va abţine dela orî ce iniţiativă în cestiunea Convenţiunei de comerţ. Piedicile ce a întâmpinată şi întimpină. încă încheierea acestei convenţinnî vină numai din partea guvernului austro-ungară şi prin urmare pe câtă timpu densulă nu I se ceru să dea înapoi livretulă, ună felă de portofoliu de piele subţire, cu pagini unsurose,. pe care elă îlă puşe pe masă oftândă şi cu lacrămile în ochi. • Foştii lui camarad!, mâhniţi şi ţem-ţoşl, defilară fără. ca să se uite la elă şi se risipiră. După ce însera, când drumurile rămaseră pustii, Ulric Tagmer fugi din. primăriă. Lăsa, mergendă pe furişă, regiunea locuită şi se înfunda în singurătatea mlăştinosă a unei păduri de ulmi, care se întindea într’o vreme pănă la Sfânta-Petronilla. Sui în timpă de jumătate de ceasă o potecă pietrosă şi, mâncată de părae; pe urmă ajunse într’ună luminişă; şi con tindă la stânga se opri dinaintea unei colibe care părea albă la lumipa lunii şi care era aprope de Gheţaru de Josă. Ca să între, nu avu decâtă să ridice clanţa uşii. O femeiă bine făcută .şi îmbrăcată după obiceiulă tradiţională ală Lucemei sta ghemuită pe o stâncă. Cu cotele rădimate pe ghenunchl, îşi netedea, dusă pe gânduri, păru’i negru şi creţă. Când au(li sgomotă, întorse capu. — Ce veste? dise ea deschidendă buzele’i roşii şi ochri mari. — S’a regulată totă! răspunse Tagmer. i- Şi’lu podidi plânsulă.,, Maria Muller îşi pironi pe densulă ochii săi mari enigmatici şi aprinşi de aventurieră, ca să ghicească totă ce nu spunea elă, şi încetă-încetă şe înduioşa. . — Yino aici, Mario... clisă Ulric că-dendă pe saltea şi rugându-se de dînsa. Şec|ură unulă lângă altulă, omulă povesti întâmplarea, întrerupendu-se din când în când şi princjândă curagiu numai sub balsamuiă sărutărilorO. După ce’şl sfîrşi povestirea se năpusti pe ea, ţipândă ca unu dobîtocă. Şi cu mânile lui mari reci îi mângâia o-brajii calcul şi căraoşl, plângendă şi rî-dendu totă într’o vreme. Pe când Ulric vorbea, Maria nu elicea nici .o vorbă. Şi decă neliniştea lui cerea ună răspunsă, ea se mulţămea să-i întindă arculă umedă ală gurii sale mute, Elă, liniştită atunci de elocuenţa acestui lirgbagiu universală, se lipea de prea iubita lui. Şi aceia cărora acum le cjice.a lumea pe dreptă seu pe nedreptă, ucigaşulă şi prostituata, aceste două lăpădăturl ale societăţii îşi uitară mişelia loră în divina fericire. Nici odată noptea nu le acordase caşuri mai entusiaste lângă caprele loră adormite. Şi când amanţii adormiră caprele se deşteptau, sub [o ra4& de auroră, cu e musică de clopoţei. (Ya urma.) Casteru-lio. iF’eteriioff- In scrisorile' mareşalului MoltJce asupra Rusiei, se găsesce o descripţiă interesantă a castelului Peterhoff, unde s’a făcută întrevederea Ţarului cu împăra-tulă Wilhelm. Cu tote că aceste linii suntă scrise acuma trei-decl ani, d. Moltke, care era primulă adjutantă ală prinţului Erideric-'VVilhelţn şi care însoţi la Petersburgă şi Moscova pe. acela, care avea să devină împăratulă Friderică III, la încoronarea împăratului Alexandru II, ele au păstrată totă actualitatea. : Ca şi Arhimede, Petru celă Mare căută ună punctă de sprijină în afară de imperiulă lui, pentru a abate pămen-tulă din orbita lui. Elă găsi acestă punctă de sprijină pentru reformele sale dincolo de graniţele imperiului, în provinciei© suedeze pe cari le cucerise. Funda capitala sa europânâ şi când o sfârşiîconstrui Peterhoff-ulă pentru a vede ce efectă va face ea. Uastelulă e o clădire forte întinsă, cu trei etaje, îu stilă francesă. Elă e legată cu pavilionele prin galerii; culorile, albă şi galbenă, se armoniseză cu acoperişulă de fontă şi cu aurela bogată a cupoleloră. va face ^propuneri mai acceptibile, orî-ce încercare din partea guvernului nostru ar fi zadarnică.u Mormeatnlu şi Mi Ini BoMnii. „României* îi se raportâză, că lucrările de restaurare a mormântului şi aşe4area bustului poetului Dimitrie Bo-lintineanu s’au începută deja. D-nii Athanasiad şi Ioană S. Rădu-lescu, membri ai comitetului de iniţiativă, s’au transportată la Bolintinulă din Vale unde au depusă, sub solulă bustului, ună actă comemorativă. In acestă actă s’au menţionată numele iniţiatori-loră, ale Regelui şi Reginei, ală prefectului judeţălui Ilfovă, ale personeloră cari au cooperată la traducerea în faptă a acestei întreprinderi, ale măestriloră cari au concurată cu arta loră şi ală autorităţii comunale. Elă a fostă subscrisă de o parte din membrii comitetului de iniţiativă, de autoritatea comunală, de preoţii bisericei, de epitropl, de lucrători români şi italieni deja ocupaţi cu acâstă lucrare, cum şi de mai mulţi săteni cari se aflau de faţă. După aplicarea sigilului comunei Bolintinulă din Yale, actulă s’a depusă în o pietră săpată, care s'a închisă ermeti-cesce, d’asupra căreia stă scrisă Bocu-mentulu Bolintineanu. Cu acestă oca-siune, d. Athanasiad a pronunţată câte-va cuvinte urândă viitorului se aibă mai mulţi Bolintinenl. D. C. St. Bolintineanu, primarulă comunei, a răspunsă câteva cuvinte bine simţite la adresa comitetului. Depunerea acestui actă a avută e-fectulă unei solemnităţi prin numărulă şi atitudinea celoră presenţl. Mormentulă, în modulă dispusă de comitetă, are o lungime de 4 metri; în lăţime 185, er bustulă aprope 3 metri înălţime. Bustulă se elice că e lucrată ca mare măestriă şi că e de o frumseţă rară. Pe la 15 Septemvre va avea locă inaugurarea. D-nulă Bolintineanu, ac-tualulă primară, îşi dă tote silinţele ca să dea o formă mai plăcută localităţii unde odichnescă osămintele poetului, mortă pe scândurile spitalului dela Pan-tilimonă din Bucurescî. D-sa a avută bunăvoinţa de a îngriji, pe lângă altele, şi de curăţirea şi înfrumseţarea localităţii, f&cendă o şosea pănă la mormentulă poetului. Ba se 4ice,:ică nu peste multă timpă osămintele voră fi transportate într’ună cimitiră, unde se va construi în curândă o capelă, astfelă ca totă curtea bisericei să fie transformată într’o frumosă grădină. Clădirea se înalţă pe o teresă rădicată de vre-o 40 metri, pare se înclină către mare. Spaţiulă ce se află între apă şi caşfelă e şerpuită d'â şosolele parcului ; înainte şi la mijloculă faţadei castelului se află unh basină largă; basi-nulă e mărginită cu două rânduri de căderi de apă, cari formeză o alee forte originală. Ună caracteră particulară ală parcului suntă căderile de apă ce le conţine. Cele mai mari căderi, — cari se află în faţa castelului la mijlocă, — ajungă pănă la o înălţime de 50—60 piciore şi au grosimea unui braţă. A-ceste căderi nu se potă compara cu cele dela Wilhelmshoehe, nici cu cele dela Sans-Souci, însă ele suntă mai numerose. Audi apa murmurândă pretutindeni: la umbra arboriloră, templeloră, statue-loră, în basine, sub forme de cascade etc. Iarba nu are aparenţa covorului naturală, ca cea dela Windsor, nici ca cele artificiale dela Glienike, însă e totdeuna verde. Arborii suntă de diferite specii, suntă în parcă ulmi, sălcii, brad! şi mai alesă mesteacănă cu trunchiulă lui albă. Ştejară e forte puţină. Teiulă asemenea rară şi se ţine numai graţie unei culturi artificiale. Nalba, rozele, ochiulă boulu* 158. -1888. Industria de casă în România. „Curierală“ din Iaşi scrie în privinţa industriei de casă din România următorele: ,i:' Industria la noi în ţeră ptogresâză din 4i în şi mai cu osebire vedemă cum femeile românce îşi dau silinţa pentru ca în ţeră la noi să se potă lucra cu acelaşă gustă şi totă aşa de bine ca şi prin celelalte ţări. Decă femeile voră fi încuragiate, e speranţă că în scurtă timpă să nu- mai avemă nevoiă a ne procura nimică din străinătate. Ca esemplu putemă cita şcdla confesională de fete din Iaşi, Sf. Sava, unde pe lângă că se lucreză forte bine lingerift, rochii şi mode, (care deja e cunoscută Că în totdeuna s’au lucrată de acestea în ţeră), der ce e mai de admirată şi de ia,udă suntă florile artificiale, cari se lucreză la acea şcolă şi cari suntă atâtă de bine lucrate, că nu se potă întră nimică deosebi de cele aduse din străinătate. Meritulă acestei stări de prosperitate revine în primulă locă d-şorei Pul-cheria Codrescu, maestra atelierului -de flori. D-sa încuragiază elevele sale dân-du-le premii în fiă-care ană. Intemplărî diferite. Furtună în România. La 7 Iulie a căcfută asupra comuneloră Golăeştl; Tăă-teştl şi Rădiulă Metropoliei o grindină cum rară s’a văzută. Nu se inai ţine minte asemenea nenorocire. Omenii cei mai bătrâni n’au apucată atare grindină. In aceste două comuni grindina, mare câtă ouăle de găină, a pisată şi sfărmâtă cu desăvârşire semănăturile omeniloră şi ale posesoriloră seu proprietariloră, în câtă omenii, pe lângă 1 că ‘n’au ce mai aştepta dela ogdrele Iară,. dâr nu mai au nici ce lucra la posesori etc. Furtuna a-împrăştiată şi nimioitir nu numai semănăturile ce erau încă nesecerate, ci a împrăştiată cu desevîrşire clăile de pe câmpă, girezile, carele ce cărau snopi, ba chiar î^Ltr’ună locă a luată nouă stoguri şi< nu se şcie unde-să. Au dispăruţăi şi oşteni, (cari până a(|.I ? încă nu s’aii putută afla. Nenorocire. Din părţile Şimleului Sţlvaniei ni-se scrie, că ună june ţărână difr comuna Camăr, mănândă o vacă la aţţjjt, îşi învîrti peste mijlocă tune a cu cer^ legată vaca, îu timpă ce în am-b$t$ mâni avea câte-ună vasă, cu care voia să aducă apă. Vaca din întâmplare S‘inqfcu-se, începu a-lă tîrî în tote păr-cŞtisându-i răni şi suferinţe groz-niioe, aşp- că pe când ’i veniră alţi întru ajtttorăV nefericitulă tînără murise. .'■Ti.;' Literatură. In tipo litografia Raliană şi Ignată Samitca din Craiova a eşită de sub ţipară Divina Comediă a lui Dante Alighieri. Partea II. Purgatoriuld, tradusă în româ-nesce de D-na Maria P. Chiţiu. Format 8° de 600 pag. Preţulă 7 lei ,50 b. A-cestă opă voluminosă, tipărită pe hârtiă forte fină şi cu multă atenţiune în ceea ce privesce gustuîă estetică, cuprinde după fiăcare din cele 38 de cântece o mulţime de note după comentatorii cei mai aleşi. Notele acestea uşureză pe deplină înţelesul fi' singUraticeloră versuri şi suntă de mare interesă din punctă de vedere sciinţifică şi mai alesă din punctă de vedere istorică. Afară de a-cesta pe fiăcare pagină se afiă în partea din josă şi textulă originală ală versu-riloră traduse. Textulă originală e tipărită cu litere mici (nonpareille) şi tot cu asemenea litere suntă tipărite şi notele esplicative. * „Meseriaşulu Românfi,* foiă pentru învăţătură şi petrecere, întocmită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii. A-pare în Braşovă de 2 ori pe lună şi costă pe % ană 60 cr. seu 2 franci. E-ditoTă şi Redactoră: Barţolomeiu Baiu-lescu, preşedintele Reuniunei pentru sprijinirea meseriaşiloră români în Braşovă. — Nr. 14 dela 15 (27) Iulie cuprinde: Invitare la abonamentă; Arta industrială; Cooperatorii români şi esposiţia de la 1889, de D. C. Butculescu; O întîm-pinare; O diademă într’o casă de sănătate; Anecdote poporale (Pocăinţa beţivului) de Th. D. Speranţă; Felurite pentru meseriaşi; ScirI econb’mice şi indus-tri aleMulte şi mărunte (Monum entulă lui Aronă Pumnulă. Ce .se cogsumă în BraşOvă. Ună Mepenate ală Evreiloră): Diverse (Popore gare,mănâncă pământă, Mineralulă ceîă mai importantă pentru omenime, Vechimea geamuriloră, Călduri mari, O plantă electrică, Planta revolveră, 0 lege salutară în Danemarca, rOmefil bogaţi, Ună oraşă nou); Glume; Coficursă; Anunţă; Târgurile- dela 16—31 a. h. ' ~ să vădfi ici şi colea pe covorală ■ verd# aî& parcului. Celelalte plante suntă &ka-' totulă arată, că suntemă mai a-pţ&pe ae polulă nordă dedată de ecuator. Ceha ce m’a încântată mai multă îr||$,ceJi|ă parcă, e ună rîuleţă, ună ade-vjj&tă Jrîuleţă germană, care şerpueşce îijifte bolovani mari de graniţă. Nu mă a^eptaiiă să găsescă ună povârnişă aşa dârma^ în acestă parte a Rusiei. p Rmleţulă Peterhoff e ună rîuleţă In susulă lui proprietarii au taţŞ de abundenţa apei şi au făcută e|marl, înconjurate cu arbori şi suntă; o mulţime de dase forte os«. Proprietarii şi-au clădită casele fipaarepdupă fantasia lui. Ici se vede o vfyjţ itâţiană cu turnuleţele în patru col-ţţpl stgitue si o mulţime de scări, colo !# castelă în stilă saxon-normandă, du bslcona; mari şi ferestre largi. mai mare parte din case silntă chnstrii&te în lemnă, acoperite cu table dapluifibă văpsite de obiceiu verde seu &$& culore, ca să producă impresia că- e înftimpulă verei, care lîpsesce de multe oiA: cum s’a întâmplată de pildă anulă aOTsta.-iu Rusia nu plecă cineva d’acasă fără să^şl ia o. haină grosă^şi clim# e aşa. în Rusia încâtă orî-cine sa obicî'nuesce cu acestă regulă. Orî-cum ar fitimpulă mântaua te apără seu de ploiă sâu de prafQ. (Va urma). Apele dela Breazu. Este de piuită sciută* că pe Vale% Breazului da lângă Iaşi jşi- în apropiere se află fântâni, a căroră apă locuitorii nu o potă întrebuinţa la,nimica. Gustul ă celă amară ală acestei ape, conţi-nutulă ei considerabilă îu săruri, facă pe cei cari au săpată aceste fântâni să le părăsescă, scârbindu-se de lucrulă per-dută fără a fi găsită aceea ce căutau, a-decă apă In anulă trecută, lijna Iui Noemvre, * distinsulă- ' chemistă, d-lă Conea,, g, supusă apa unpiţt ^in aceste •fibntânp căreia’i sra dată muUelă- d«f -L„A-lexandru celă bunău, la o analisă cantitativă* csaotă. Resultate^e analisei che-mice, tăcute cu multă scrupulositate de acestă învăţată chemistă, după «nil le aflămă publicate în „Buletinulă societăţii de me'dici şi naturaliştl,.tc; suntă dintre cele mai satisfăcătore. D-sa, încheiândă analisa acestoră ape amare, se esprimâ astfelă: „Luândă în consideraţia tote proprietăţile avan-tagiose ale apeloră dela Breazu şi în specială ale fântânei „Alexandru celă Bună“, avendă în vedere uşurinţa cu care se potă cere aceste fape, fiindă nisce producte ale solului nostru, avemă totă dreptulă de a ne esprima convingerea,nostră, pâ ăpăle dela fiindă în manele unora persone înţelepte şi es-ploâtate în modă raţională, ele votă deveni în celă mai scurtă timpă ună mij-lOcft terape^t^tf '^mlaRfi* ' ăpreţiată,' ună obiectă- cle honsumaţiiure '. căutată de’ prima ordine. Decă Lieblig a desemnată apa amară dela Friedrichshall, când a ana-lisat’o, de untt^wtweră 6frerimrriei, «poi aruncândă o ochire asupra resultateloră analiseloră, să-mi fiă permisă â constata că javacnilîi României, aflată la Breazu 'îfSşf, pds&âe pietre mai vcford&e* â&" câtU acelii din Germmiau. DIVERSE. Poporă care mănâncă pămentă. Celebrată Sarant A. de Humboldt istoriseşte, că.mai în tdte .ţările tropipe indigenii consumă pămentă cu o poftă irestibilă. Adevărată este, că nu consumă orl-ce pămentă, — ci din contră preferă tutuia grasă. Femeile din îm-prejulă rîului Magdalena consumă tută întimpulă, când confecţioneză ole. Pofta cresce în timpuri ploiose, aşa de tare, încâtă chiar copii alergă 1 să-şi umple gurile cu Iţită mole. Humboldt ne mai spune că soqborîpd rîulă Binsco a petrecuta o numai la America. Vendarea pentru Europa, Edison şl-a monopolisat’o pentru sine. Foile americane spună, că de aci înainte parlamentele nu voră ave nevoiă de stenografi pentru însemnarea discursuriloră rostite acolo, căci fonografulă săvîrşesce acestă lucrare cu cea mai mare acurateţa. Ba fonografulă se p6te direge ast-feliu, ca ori cine să potă scrie vorbirile replicate de elă; de aci rămâne ca acestă aparată să aducă folose ne spusă de mari pentru omenime, căci atâtă în parlamente şi alte adunări publice, câtă şi aiurea, elă are să substitue greua muncă a scrierei şi a dictărei. Redactorii foiloră americane, voră fi cei dintâiu, cari în locă de a scrie articulii, îi voră spune repede fonografului, fonografidă va cânta vorbă de vorbă culegătorului şi'după ce articululă va fi astfeliu culesă, fonografulă îlă va cânta încă odată pentru coregerea eroriloră de ţipară. Fonografulă păstreză cuvintele timpă ori câtă de îndelungată, aşa că omulă cu ajuto-rulă fonografului pote aneji la bătrâne-ţele sale cuvintele oe ’i ll-a şoptită mamă-sa când era în legănă, tote conversaţiile petrecute în familiă etc. — Este adevărată, că soirile aduse de foile americane nu suntă totdâuna cele mai autentice, deT nu este imposibilă, ca fonografulă să aducă odată folose mari pe terenulă literarii Rectificare. In numărulă trecută ală foiei nostre, la soirile telegrafice, rân-dfilă ală 2-lea din uiMă,n în lpcă de „Pli-culăa, este a se ceti: Publiculă. din 24 Iulie st. n. 1888 Bancnote românesc! Gump. 8.70 VăndJ\ 8.74 , Argintă româhescă . > - n 8.68 r 8.70- Napoleon-d’orî . . . n 9.88 n 9.9^* Lin} turcesc! . . ’V 11.20 rt 11.24 Imperiali . . . . . V 10.20 n 10.24 Galbiul . » . -v'.. . •. V. 'n 5.88 n 5.91 Scris. fonc. „Albinau6u/0 n 101.— r> J— „ n « 5°/o 98.— r 198.50 Ruble rusescl . . . 117.— îî 118. ■ Discontulii 6V2—8°/0 pe ană. 101.85 * * .10 Cnrsnlfl la bursa de Viena din 28 Iulie st. n. 1888. Renta de aură 4°/Q.............. Renta d.e hârtiă 5% ....... Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (B-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............ Bonuri cu clasa. de sortare . . Bonuri' rtitale Baăată-Tirdlşă . . . BohuH că cl. d® sortare ’. . . . Bonuri rurale transilvane.......1 .40 r .87 : 124.50 131— 31.15 W ^•25 y 11^.10 f - ,.. Ai (ochirea dopfi,viorele Ca ’n nopte cele mai d] dragi Oh, câtă sunt plină atunci de muse, Când eu sărută a tale Ca tine nici o stea nu luce, Ah, sfântă-’mi eşti, ca sfânta ^ Eşti ângeră, spună cu adevărulă, ., Şi blondă ca aurulă ’ţl-e ||| - : Te vădă, şi-’ml perdă ală vorbei nex, Atunci sunt ca ună a Oh, Himen, vino, căci am causă 8ă vii, ah vino, punctă şi — . Te rogă der, dulcea mea stăpână, ' Dă-’ml inima, dă-’mî mica-’ţî , Kgnografură fdi Edison. Ună între-prind^fo^h. americană, cu numele Lippincott, acum’părată dreptulă de vendare pentru America a aparatului aşa numită fmografâ, jală căruia frtventatoră este Edison şi care l’a perfecţionată întru atâta, încâtă acesta primesce discursuri întregi, pe cari le pote rosti a doua oră, 138j,80 i~: 87i-— m 304.25 ff-308.70 80 i*v.; lOfâ.501 lS—â 100'împ. germane............. Ldădrâ 10 LiVfes sterlinge .... Imprumutulă cu premiulă ungurescă Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriacă............ LosurI din 1860 .................. Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credita ungur. . tcţiunile băncei de credită auatr . . osările petftru retgukreâ Tisei şi Se- ghedmului................. Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă...................... Bonuri croato-slavone............... ^ Galbeni împărătesei ............... §.88 (T/ Napoleon-d’orI...................... 0.85^; ------ - - - -3g"; Bursa de Bucurescl. L' Cotă oficială dela 17 Iulie st. v. 188$. ; . Cump. vendi^ Renta română 5°/0............ 91— Renta-rom. amort» 5°/0 92.1ji Renta convert. 6°/0.......... 90.— Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . Credit fohe. runal 7°/0 . . J n . r r . • .• ^ urban 7yo~. ■. . n n 8°/o. „ „ „ 5<>/0 . Banca naţ. a Rom. 500 Lei. Ac. de asig. Dacia-Rom.. . Aură contra bilete de bancă Bancnote austr. contra aură. Aură- contra arg^ţă^â^^ete. 16— 16.‘/4 Florină valore austriacă ... 2. 2.01 ^92.|t , 9B.--r: - 90. ‘ .42. 107.% •; 92.^ 106-— ^ 99 M 88.| 37— 106.3/4 92-V* 105. V2 98. V2 88— 945— ^960, 220— 225— 16.40 16.65 2. Ol' 2.02 Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 158 Nru 6441 1888. vic.-com. PUBLICAŢIUNE. înaltul* mimsteriu reg. ung. pentru lucrările publice şi comu-nicaţiune, cu ordinul* dtto 23 Iu-niu Nr. 19,794, a binevoită a încuviinţa edificarea podului pe drumul* strategică „Şierpenl-Bran*u peste fluviul* aşa numită „Bârsaw cu suma de 7525 fi. 18 cr. v. a. ceia ce comisiunea administrativă în şedinţa sa din 14 Iuliu a. c. sub Nru 497 â şi decis’o. Pentru efeptuirea acestei edificări se determină licitaţiune cu oferte închise pe 4iua de 16 Augustă a. c. la 10 ore a. m. în cancelaria vice-comitelui comitatensă. Doritorii de a licita suntăprovocaţi de a’şî înainta ofertele lor* compuse conformă calculului de spese şi a condiţiuniloră specificate provecjute cu ună vadiu de 5 °/0 după suma susă menţionată în (Jiua ficsată pană la 10 ore a. m. cu atâtă mai vertosă, deărece o-fertele întârziate nu se voră mai lua în considerare. Atâtă calcululă de spese câtă şr condiţiunile specificate se potă vede în decursulă ăreloră oficiose la oficiulă de edile reg. ung. din locă. Făgăraşă, în 26 Iuliu 1888. Daniel de Gramoiu, 109,3—1 vice-comite. GAZETA TRANSILVANIEI. ..... ....... i ii .ii i ■■ ..ii i r 1888. ITou SLToonarcLeiit*u. „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu I Iulie 1888 8t. v. 8’a deschişii nou abonamente la care învitămfi pe toti amicii şi spri jinitorii f6iei nâstre. Preţulu abonamentuluis Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fi. pe ună ană 12 ft. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anu 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, carî se voră abona din nou, s§ binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administraţinflea „Gazetei Transilvaniei''. W Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei“ â 5 cr. se potii cumpera în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al: brecht & Zillich. 509—1888. 105,8—3 CrTAŢIUlTE. ; Bucurii, Homorbdianu gr. cat. din Cohalmă, de 18 anî părăsindu-şî femeia, pre Eva Iosifă gr. cat. din Draos dom. în Homorodă şi ne aflându-i-se ubicaţiunea, prin acesta este citată : ca în termină de unii anii să se presenteze la forulă matrim. deleg. gr. cat. de I instanţă ală Făgăraşului, căci în absenţa lui se va da cursă liberă procesului şi va fl înlocuită prin curatoră ad actum. Dela presidiulă forului matrimonială gr. cat. de I instanţă ală vicariatului Făgăraşă. Făgăraşă, în 23 Iuliu 1888. Basiliu Raţă, vicarii. Sosirea şi plecarea Hora şi poştelor! la Braşov!. I. Plecarea trenurilor*: I. Dela Braşov# la Pesta: Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşov# la Bucurescî: Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulă mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după amecp. II. Sosirea trenurilor*: I. Dela Pesta la Braşov#: Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecpl Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sbra. 2. Dela Bucurescî la Braşov#: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjî-Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. A. Plecarea poştelor*: a) Dela Braşovă la Reşnovă-Ztrnescî-Branu: 12 ore 30 m. după amec|î b) „ „ „ Zizinii: 4 bre după amecfî. c) „ „ în Secuime [S. G-eorgî]: 1 oră 30 minute noptea. d) „ „ la Făgăraşă: 4 bre dimineţa. e) „ „ la Săcele: 4 bre dimineţa. B. Sosirea poştelor*: a) Dela R6şnovu-Zemesd-Branu la Braşovă: 10 bre înainte de amecjî. b) „ Zizină la Braşovă: 9 bre a. m. c) Din Secuime la Braşovă: 6 bre sera. d) „ Făgăraşă la Braşovă: 2 bre dimineţa. e) „ Săcele la Braşovă: 6 bre 30 minute sera. Rugămu pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sâ binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primiţii diarulii nostru până acuma. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei". TIPOGRAFIA A. MDREŞIAND, PIAŢA ARE Nr. înfiinţată cu începerea anului acestuia, provedută cu cele mai noue mijlbce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, primesce şi efectueză totu felul* de lucrări tipografice, precum: Opiul şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurU, argintu şi colori, tabele, etichete de totu felini*, şi esecutat elegantu. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco- mandaţiunl, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi do nuntă, după dorinţă şi în colore. Dispunând!! de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulil nostru tipograficii este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în mo dulii celii mai' esactii şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primeseti în biuroulu tipografiei, Braşovă, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I, cătră stradă. Comandele din afară rugămii a le adresa la Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov*. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.