■	11111 ................... ........ '"■? ■■<'.. '^.HJi,..n,i-i. 1)1 WB^-ţyi-
Mcuuda, Aimiiisiratiimes Tipografia:
BRAŞOV», piaţa, mare Nr 22.
Scrisori notranoaie nu se pri-mescă, llanusoxip'e nu se re-trimrâ!
Birourile ie anucinu:
Brgţovii, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primeseti în Viena:
SudolfMosse, Maasenxtem & Vogler (Otto Maus), Heinrtch Schalek, Alois BemdlyM.Dukes, A.Oppelik,J. Dan-ntbtrg; în Budapesta: A. 7. Oold-Urgtr, Anton Ut zei, Eckstein Bemat; InFrankfurt: Q.L.Daube; în Ham-burg: A. Steiner-Preţul'Q inserţiuniloril: o şerifi, garmondti pe o colină 6 or. ţi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tariiă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o senă 10 cr. v. a. seu 30 banî.
Nr. 157.
Braşovii, Duminecă 17 (29) Iulie
„Gazeta11 iese în fie-oare <4i.
ADrmamente pentrn Aastro-Uagaria
Pe ună ană 12 fi., pe ş£se luut 6 fi., pe trei l,unl 3 fi. *
Pentru România şi străinătate:
Pe ună ană 40 franci, peşăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
AbonamentulU pentru Braşorfi:
la administ raţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I. :jpe ună ană 10 fi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or. Cu dusnlă în casă: Pe ună ană 12 fi., pe şăse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.'
1888.
BraşovQ, 16 Iulie st. v. 1888.
In 24 Iulie st. v. (5 Aug, st. i n.) se va ţinâ în oraşulti Abrudiî adunarea generală a „Asociaţiu-nei transilvane pentru literatura română |i cultura poporului ro-I mânu/ unde inteliginţa română întrunită din tote părţile va aucfi raportulă generală despre mersulă societăţii, va chibzul mijlâce pentru propagarea culturei înpoporă şi va asculta discursurile de oca-siune, ce voră. fi rostite de cătră membrii societăţii.
Importanţa acestoră adunări anuale este netăgăduită. Ea apare însâ îndoită de mare acum, când trăimă în nisce împrejurări şi timpuri, cari facă atâtă de anevoibse : stăruinţele nostre pentru lăţirea i culturei în poporă. Astăcjî mai I multă ca ori şi când se sâmte r trebuinţa neapărată, ca membrii | Associaţiunei să strîngă legătura morală între ei şi în deosebi să
!8tăruiască din răsputeri ca toţi fii naţiunei, cari prin nivelulă culturei loră suntă chemaţi de a fi conducătorii firesc! ai poporului pe i calea progresului, să îmbrăţişeze cu tdtă căldura inimei opera sa-y lutaiă ce şî-a pus’o ca ţîntă Aso-i ciaţiunea.
Acestă îmbrăţişare e cu atâtă l mai multă reclamată de interesele | propăşirei nbstre, cu câtă suntă I încă modeste resultatele dobândite \ până acuma de „Associaţiunea transilvană “ dela înfiinţarea ei din \ anulă 1861 înebee.
Nu avemă decâtă să aruncămă o privire în jurulă nostru şi să ve-) demă cum lucră celelalte naţiuni [ conlocuitâre pentru înaintarea şi lăţirea culturei loră, spre a ne con-[ vinge câtă de multă ne-a mai L rămasă nouă să facemu, ca se pu-\ temă susţine concurenţa cu ele pe f acestă terâmă.
FOILETONUL# -GAZ. TRANS.44
Cum amâ învăţaţii românesce.
(Urmare şi fine.)
„Fără aceste slove nu se pote alcătui nici o lecsiă, nu se pote proforisi „nici o silavi, căci ele suntă temeiulă „limbei. Dreptă aceea, d-ta vei bine voi „a le învăţa de rostă, pentru ca să le „poţi cuvânta curata şi pe înţelesa căci „vfidă, că dăscălii dumitale precum şi „Franţozulă (pe care ventulă să-i ia!) „îţi au stricata proforaoa; nu poţi rosti „pe â, pe ă, c, ş, şi altele vre-o câteva. „Am nădejde, că poimâne mi le vei pute „spune pe din afară; şi atunci voma în-„cepe a doua maximă, ba, be, bi, bo, şi „mai la vale. Cre4l că ne înţelegema?u. — Ba nu ne înţelegema nici decum, am strigata eşinda din ameţela ce mă cuprinsese întru audula barbarelora numiri a buchelora lui; nu ne înţelegema. D-ta vrei să mă baţjocurescl! să mă pui la alfavita, pe mine, care şciu greceşce mai multă decâta orl-care tînăra de vârsta mea şi care scriu franţuzeşte Sous la dietee fără a face mai multa de şepte opt greşeli pe faţă! Dă’ml o gramatică, ara-tă’ml construcţia verbelora, ortografia.—
E vorba aici înainte de tâte de procurarea mijlăceloră intelectuale şi materiale pentru a înlesni ajungerea scopului. Şi acesta nu să p6te face nicăirf şi în nici ună feliu de împrejurări fără încordarea şi concentrarea puteriloru.
Cu câtă mai mare însă nu tre-bue să fia acestă încordare şi concentrare la noi Românii, cari amă fostă şi suntemă aşa de multă ne-gligeaţî de sărte, şi cari tocmai acum trecemă prin nişce timpuri atâtă de grele. Ceea ce în timpuri mai uşăre amă lucrată şi amă contribuită pentru prosperarea in-stituţiuniloră năstre de cultură nu mai păte fi indestulitoră pentru vremile de acjî, cari pretindă o incordare şi o muncă încjecită,
O asemenea muncă nu se p6te însă săvârşi, decâtă numaî cu a-jutorulă puternică ală însufleţirei naţionale. Şi ca să fia acesta însufleţire, să cere înainte de tdte unitate de vederi şi de acţiune între cei ce suntă chemaţi a îndeplini lucrarea temeinică şi durabilă în agrulă culturei naţionale. '
Cu însufleţire trebue să aler-gămă laloculă întrunirei, bătrâni şi tineri, decă este ca să dobân-dimă ună succesă deplină.
De rândulă acesta membrii Associaţiunei nu voră mai întâlni la masa cea verde în iruntea a-dunărei pe preşedintele şi vicepreşedintele loră, a căroră pierdere o deplângemă cu toţii, căci au fostă o poddbă şi ună puternică sprijină ală Associaţiunei.
Lipsa loră însă, să nu-i descu-rageze, ci dimpotrivă să-i îndemne a-i înlocui cu bărbaţi demni de a fi urmaşii loră în nobila stăruinţă pentru înaintarea culturei ndstre românesc!.
Facemă apelă la toţi Românii cu carte, ca să grăbescă din tote părţile a se aduna la acestă Adu-
nare generală a „Asociaţiunei/ Oî tenela şi cheltuelile> loră, mo-ra mente voră fi răsplătite prin îp loita satisfacţiă de a fi contri-bi ită la măreţulă Bcopă ală soci ităţii şi de a fi putută visita C#> mai romantice locuri ale Car-paţiloră apuseni, atâtă de însemnate şi prin trecutulă loră istorică.
Popularitatea lai Boalaier la flecrescere.
Nereuşirea lui Boulanger la alegerile din departamentulti Ardeche a produsii o sensaţiă generală. Este edevărată, că în (filele din urmă era de prevătfiită în-câtva acestă nereuşire; cu tote acestea nu se putea crede, că Boulanger va obţine aşa de puţine voturi.
„Republique Franşaise44 numesce pe Boulanger Ună ostaşii agitatorii, care fu eliminaţii din armată şi pe care acum şi societatea îlă eschide ca pe unulîi ce nu este vrednică a face parte dintr’însa.
„Boulanger pote trăi şi mai departe/ scrie „R. Fr.“, „der va trăi în ruşine; orî-ce societate îlă despreţuesce, patrioţii îlă urăscă, monarchistii, cari mai ’nainte s’au espusă pentru acestă cetăţenă rău, acum îlă alungă dintre ei şi îlă lasă să fiă de rîsă. Falnicii cai de circă, cari au trasă la carulă lui de triumfă, acum părăsescă ieslele cele gole. Boulanger rămâne ruşinată în o situaţiune atâtă de miserabilă, încâtă nî-ar trebui să-lă com-pătimimă, decă n’ar fi atâtă de mare pă-catulă lui pentru întenţiunea ce a avut’o de a subjuga Parisulă pentru sine. Cetăţenii dela Ardeche au binemeritată pentru patriă şi pentru libertate
Foile boulangiste atribue căderea generalului pressiunei prea mari şi amenin-ţăriloră guvernului. Căderea acesta însă a avută o impresiuue atâtă de deprimă-tore asupra lui Boulanger, încâtă din acestă causă chiar şi starea sănătăţii sale s’a schimbată spre mai rău. Amicii lui Boulanger susţină însă, că causa lui încă nu este perdută. Ei atribue nereuşirea dela Ardeche împrejurării, că Boulanger
n’a fostă de faţă la alegeri. Altmintrelea se afirmă, că Boulanger din nou va păşi ca candidată în departamentulă Somme, unde la 19 Augustă se voră face alegeri suplementare şi se cfice, că chiar decă nu ar reuşi, elă va păşi ca candidată pretutindenea, cu scopă de a consolida „partida naţională14 pentru viito-rele alegeri generale. .
Nod metoda de maaMailsare.
Reuniunea din Verşeţă, ală căreia scopă este „propagarea limbei ungu-rescl,44 seu mai bine disă maghiarisarea, după cum cetimă în „Egyetertes44, des-vdltă o activitate încordată.
Numita reuniune a începută să introducă ună felă de schimbă de copii între locuitorii din părţile Dunărei de josă şi între cei din ţera de josă ală Ungariei cu scopulă ca prin acesta să înainteze causa maghiarisărei. Reuniunea adecă mijlocesce, ca părinţii maghiari din ţera de josă să-şi trimită copii loră pe ună ană ori doi la anumite familii din părţile Dunărei de josă cu scopulă ca să înveţe limba germană. In schimbă, Reuniunea are a se îngriji, ca părinţii germânl să-şî trimiţă asemenea copii loră la familiile respective maghiare din ţera de josă pentru ca să înveţe limba ungurescă.
Cine voiesce să facă ună asemenea schimbă de copii, abună-semă ne mai pomenită în ţerile civilisate ale lumei, n’are decâtă să se adreseze la preşedintele ori la secretarulă numitei Reuniuni de maghiaiisare.
SOIRILE PILEI.
Mâne, Duminecă, voră fi alegerile membriloră în Comitetulă parochială dela Biserica Sf. Nicolae din locă şi a membriloră pentru delegaţiunile şcolare. In Dumineca trecută a alesă sinodulă pa-rochială o comisiune de cinci membri, care să compună o listă şi să o recomande sinodului spre primire. Aflămă
Spune’mî pentru ce scrii Vie şi Sară în trei feluri?
—	îţi voiu spune-o la vreme.
—	Pentru că ai o duzină de i ? Der cum scrii masă (table), şi masă (Perf. Verbului a mâne)? Cum scrii lege (loi) şi lege (Imper. Verbului a lega)? Aşa e că totă ună felă pentru-că n’ai doi a şi doi e ? apoi pentru ce încurci şi ame-ţeşcl pe băiaţl ? — Aceea nu e trâba dumitale, îmi răspunse cu ună zîmbetă ce semăna a strâmbeţă. învaţă buchile de rostă ca să le şeii poimâne.
—	Ba nici gândescă, răspunseiu svârlindă abecedarulă subtă masă.
—	He, he, he, la începută se pare greu, der te vei deprinde. Rădăcina în-văţăturei este amară, dulci suntă rodu-rile sale.
Sfarşindă, strînse ochilarii, îşi luâ işliculă şi eşi. — Simţii că mi se rădică o greutate de pe inimă.
A! pedantă, ignorantă şi îngânfată, strigaiu, vrei să învăţă buchile tale! Să mă descinstesc! A ! Chinezule, care ai o sută de litere mai multe decâtă orî-ce limbă! A! Tu ai slove amfibii, nici glas-nice nici neglasnice! A! Tu socoţl că limba mea, deprinsă cu Omeră, se va pute suci ca să cfică fârtă, tverdă, gla-
golă ş. a. Numiri sălbatece cu care tu ai poreclită bietele litere! A! Tu vrei să mă descinstescă, să învăţă buchile tale! Der să crep! măcară nu le voiu învăţa ! — Lasă că te voiu juca eu! N’am trebuinţă de tine ca să învăţă limba mea!
Am alergată la biblioteca tatălui meu, care era într’o ladă mare, pururea deschisă, în coridoră. Ajutată de o slugă i-aci făcută inventariu şi printre mulţimea câlindareloră şi a cărţiloră în limba grecescă modernă, etă ce am {găsită tipărite:
„Vieţile sfinţiloră din tote lunile44 ; „Mortea lui Avelă44, (poemă de G-esner.) „Numa Pompilius44 ; (Romanţă de Flo-riană.) „Patimile Domnului nostru44, în versuri; „Istoria lui Argir şi a prea fru-m6sei Elene44, idem; „Despre îuceputulă Româniloră44, de Petru Maioră; „Fldrea daruriloră44; „întâmplările Franţeziloră şi întorcerea dela Moscva44; „Talmudulă jidoveseă44; Manuscrise: „Letopiseţulă (chronică)|lui Ureche Vomiculă44; „Cavalerii Levedei44, romanţă de Mme Genlis (cred.); „încungiurarea roşelii44, romanţă idem. „Lentor44, tragedie în versuri; „Sapor44, idem. „Matilda44, romanţă de Mme Cottin; „Elisabeta44 seu surguniţii în Siberia44 idem; „Istoria cavalerului
de Grieux44 romanţă^ „Târlo seu străinii în Elveţia5 idem; „Zelmis şi Elvira44 idem.
Sărmană bibliotecă! uitată în si-criulă ei la bejănia anului 1821, totă a slujită de fultuială ianiceriloră. Ce n’aşă da acum ca să am una din acele cărţi de sute de ori cetite de tatălă meu!
M’am cercată să cetescă ună romanţă din acele manuscrise, der scri-sorea era atâtă de încurcată încâtă le-am lăsată, fâgăduindu-le de ale visita cum mă voiu pute deprinde a ceti scrisdrea acea ieroglifică, ce se obicînuia atunci pe la noi; şi luândă istoria Româniloră de Petru Maioră, ajutată de abecedarulă urgisită, în puţine cesurl am învăţată a ceti; păn’ în seră eram destoinică să spuiu pe parte c&tă orl-care anagnostă de repede. Sera am cetită tatălui meu totă cântulă întâiu din „M6rtea lui Avelă44, singura carte, care avea putere a’lă adormi. Bunulă părinte se bucura, şi atribuindă şciinţa mea la vrednicia învăţătorului, porunci să se cumpere 5 coţi postavă vişiniu de ună benişă, pe care îlă trimise dascălului.
Eu însă nu puteamă uita afrontulă ce mi-lă făcuse. Făcândă ună congresă de băieţi, conşcolari ai mei dela descălii
Nr. 157
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
că lista ar fi compusă astfeliu: In COmi-tetulti parochialQ: 1. D. Almăşană, 2. I. Petricu, 3. V. Yoina, 4. I. Lengâră, 5. St. Iosifă, 6.1. Săniuţă, 7. G. Belisimusă,
8.	T. Nicolau, 9. G. Navrea jun., 10. I. Bobancu jun., 11. A. Bârseanu, 12. I. Maximă, 13. Ip. Hasievicî, 14.1. Grindu,
15.	I. Neguţă, 16. G. PetrovicI, 17. A-lexe Eremia, 18. D. Pascu, 19. A. Voina, 20. I. Duşoiu sen., 21. I. Bratu, 22. D. Sibiiană, 23. F. Pemea, 24. D. Iarca sen., 25. G. Cioflecfi, 26. I. Prişcu, 27. A. Purcărea, 28. I. Giuvălcă, 29. A. Ylaicu, 30. I. Căpăţină. In delegaţiunile şcolare: 1. I. Petrică, 2. Y. Yoina, 3. D. Almăşană, 4. St. Iosifă, 5. I. Len-geră, 6. I. Săniuţă, 7. T. Nicolau, 8. L. Nastasi, 9. St. Stinghe, 10. A. Lupanii, 11. A. Bârseanu, 12. Ip. Hasievicî, 13. I. M. Burbea. In epitropia bisericei: 1. I. Manole, 2, A. Lupanii, 3. D. Lupanii, 4. I. M. Burbea.
*
* *
„Peşti Naplo“ publică o corespondenţă, în care se cjice că poporulă un-gurescă din Trăscău e în peri culă de a se nimici, deoparte pentru-oă sărăcesce din cji în di, er de altă parte pentrucă îlă cupleşescu „ Valahiiu. La acestea răspunde „K-r.u, că lucrurile nu stau tocmai aşa rău şi că decă nu s’ar face chiar nimică pentru înbunătăţirea sorţii materiale a poporului maghiară, pentru a-ceea Maghiarulă din Trăscău încă totă nu e ameninţată de valachisare. — Con-statămă aşa dâr cu propriele cuvinte ale lui „Kolozsvar,u că Românii nu ameninţă pe Maghiari. Cu atâtă mai multă ameninţă însă Maghiarii pe Români. Ori doră „K-r.u se îndoiesce despre a-cesta ?
*
* *
Punerea în neactivitate a generalului Kuhn, comandantulă corpului de armată din Stiria, a produsă mare sensa-ţiune, pentru că nimeni nu-şl pute es-plica causa, deorece numitulă generală este unulă dintre capacităţile armatei austriace. ţ)iarului din Munchen „Neuste Nachrichtenu i se scrie acum din Pesta, că generalulă Kuhn a fostă pusă în disponibilitate, pentru că s’aştepta ca şi sigură, că dânsulă se va opune planului administraţiei militare de a fortifica în anulu viitoru Viena. Comisiunea de fortificare se 4i°e că şî-a şi începută lucrările sale sub preşedinţa generalului prinţă de Hessen.
*
* *
In 19 şi 20 1. c. că4u asupra loca-lităţiloră din jurulă Orăştiei grindină; sămănăturile suntă aprope de totă nimicite. Paguba e forte mare.
*
* *
La băile din Vâlcele (Elopatak) au
sosită pănă acum 456 de 6speţl.
♦
* *
După cum se anunţă din Kiev, guvernatorulă-generală rusescă a dată ordină autorităţiloră din Kiev, Podolia şi Volhinia, ca imediată să compună ună catalogH despre Evreii afllătorî în guver-namentele loră. Se scie că ună ucâsă ală Ţarului dela 3 Maiu 1882 inter4ice Evreiloră imigrarea în aceste guverna-mente şi scopulă ce se urmăresce prin ordinulă de mai susă este fără îndoălă de a se constata, decă nu cumva s’a călcată acesta ucasă; la casă decă uca-sulă s’ar fi călcată şi s’ar fi aşe4ată E-vrei în guvernamentele de mai susă, a-ceştia voră fi, traşi la răspundere şi imediată voră fi espulsaţî. După cum se telegrafiază din Petersburgă, guvemulă rusescă a şi dată deja afară peste graniţe pe toţi Evreii, ce se aflau în He-singfort.
*
* *
D. Al. Degrea, membru la curtea de casaţiă, va representa România la congresulă de dreptă comercială dela Anvers.
*
* *
După o statistică italiană, în pri-mulă trimestru ală acestui ană au emigrata din Italia mai multa cu 22,605 locuitori ca în aceeaşi periodă a anului trecută.fl Se crede, că parlamentulă italiană în sesiunea de tomnă se va ocupa seriosă de cestiunea aflării unui mijlocă pentru a împedeca emigrările, cari ameninţă Italia cu despopularea.
Ţâra Oltului, Iuliu 11 (23) 1888.
Domnule Redactoră! Pe lângă presiunile, ce le suferimă din tote părţile dela duşmanii neamului nostru, n’ar trebui să uitămă ună lucru. Să ne întărimă în lăuntrulă castreloră nostre, să clădimă edificiulă nostru naţională pe base sigure. In nişce timpuri ca ale ndstre, în care traiulă a devenită aşa de greu, aprope imposibilă fără de-o cultură ore-care, a-cum, când lupta pentru existinţă e atâtă de înverşunată, ar trebui să ne deschi-demă ochii mai bine, să cercetămă în a cui îngrijire punemă tînăra generaţiune, care ar trebui preparată pentru o concurenţă şi mai mare în privinţa esistenţii în viitoră.
Suntă în multe părţi locuite de Români omeni aşa de nepăsători faţă de interesele poporului nostru, încâtă vrândă nevrendă ’ţl vine să te îndoeşcl de viito-rulă nemului. Pe lângă nepăsarea, cea mai mare adauge intriga şi calomnia, reaua credinţă şi minciuna şi vei ave tabloulă tristă ală însuşiriloră, ce caracteriseză pe
unii conducători ai poporului românescă şi chiar pe unii, cari suntă chemaţi a forma generaţiunea tînără.
Credă, că ar fi lucrulă celă mai potrivită de a se începe o companiă generală prin 4iaristica ndstră în contra tuturoră acelora, cari nu-’şl împlinescă datoria, cari nu dau poporului echivalen-tulă ajutoriului primită dela poporă, pentru ca lumea să-i preţuiască după faptele loră.
Aici la noi în ţera Oltului se întâmplă multe lucruri ciudate, der cea mai ciudată este fără îndoială apariţiunea figurii D-lui Ioană Inţiu din Perşanî pe terenulă dăscălescă. Şi ca să nu se pară, că vor-bescă de acesta din ună simţâmântă de duşmăniă, credă că e folositoră a stabili ună criteriu de judecată pentru acestă domnă învăţătoră, absolventă de teolo-giă şi candidată de preoţiă. îlă întrebă pe acestă domnă, care-i suntă ideile lui, cu ce bagajă de cunoscinţe întră în veiţa publică, care-i este planulă de mai înainte schiţată pentru de a-şl pute conduce acum pe copii, er în viitoră ca preotă turma lui Christos, în fine care-i suntă as-piraţiunile şi idealulă?
Sciinţa sufletului e încă aşa de înapoiată, încâtă nu dă prevederea sigură în viitoră. Der nu e mai puţină adevărată, că „4iua bună se cunosce de di-mineţău şi că prin urmare ori cine e în dreptă a conchide dela faptele trecute ale cuiva la viitorea lui purtare. In ca-sulă acesta trecutulă servesce de criteriu pentru judecarea unui omă în viitoră.
Să judecămă deci pe d-lă învăţătoră L Inţiu cu măsura stabilită mai susă, adecă să-i vedemă faptele, idealul, planulă său de conduită etc. Nu-i voiu trece cu vederea faptele densului de-o notorietate mai publică, pe care le cunosc® împrejurimea totă. Domnulă In-ţiu jun. e învăţătoră în comuna Perşanî de vr’o doi ani de 4il©- Nu potă sci ce a învăţată pe micii copilaşi, der atâta sciu, că în acestă timpă n’a făcută de câtă ună esamenă şi nici acela publică. Ou alte cuvinte, d-lă învăţătoră Inţiu n’are plăcere de a fi controlată nici ba-reml de opiniunea publică a comunei sal§, căci altfeliu nu-mi potă esplica pentru ce d-sa n’a făcută cunoscută 4iua esamenului, nici nu-mi potă esplica pentru ce d sa n’a făcută tote esamenele cerute pentru doi ani? Acestă purtare a domnului învăţătoră dă multă de cugetată, lasă chiar orecarf îndoell, cu atâtă mai multă, cu câtă la singurulă esamenă dată de Dumnealui cu elevii n’au asistată decâtă tatălă său, ca directoră, er din partea oficiului comunală cumnatulă d-sale, primarulă. Ună esamenă aşaderă făcută în familiă şi nimică mai multă.
Faptele vorbescă de sine; der ce mă miră mai multă este puţinulă interesă, ce-lă pună autorităţile şcolare su-periore întru cercetarea, decă învăţătorii îşi facă datoria în consciinţă seu nu, căci eu credă că a sosită timpulă ca învăţătorii să fiă omeni cu tragere de i-nimă pentru cultivarea şi luminarea lui. Autorităţile şcolare superiore ară fi trebuită de multă să se îngrijescă, ca în acâstă comună să fiă ună învăţătoră harnică, căci chiar fostulă învăţătoră deşi era din sodlă veche ce nu e de negată făcea mai multă decâtă actualulă. Aci stă cheia enigmei, pentru ce acestă comună, de altfelă materialicesce bogată, e atâtă de săracă în privinţa spirituală.
încă ceva pentru domnulă Intiu ca învăţătoră. Domnia-Sa, care e atâtă de strînşă legată de cei mai cu putere dmenl din comună, domnia-sa, care e fiulă preotului representantă ală comunei, de ce n’a luată iniţiativa pentru reînoirea edificiului şcolară, care e pe cale de a se dărâma?, A căutată dumnealui să lumineze şi să convingă poporulă despre fo-losele unui edificiu bună de şcolă şi a-poi despre folosele, ce le aduce învăţătura?
Să nu să mire D-lă. Inţiu de aceste întrebări, ci mai bine să ne mirămă noi, că din acestă comună nu e ună singură copilă trimesă la vre-o şcolă secundară; se vede că acolo n’a pătrunsă încă du-hulă adevărului. Şi când te uiţi în trecută, la omenii, cari au eşită din acestă comună, ve4l 2, 3 figuri, ce au învăţată trei clase în Şinca veche, unulă, care a studiată 3 gimnasiale şi figura Domnului învăţătoră, care a trecută prin 6 clase gimnasiale, er acum e absolventă de teo-logiă şi candidată de preoţiă. Atâta e totulă şi nimică mai multă. Şi atunci să-mî dea voe Dumnealui, să-lă întrebă unde e dragostea de carte infiltrată în sângele poporului, ce a făcută D-lui pentru a deschide ochii omeniloră în privinţa răului celui mare, care urmeză din adânca nesciinţă ?	Tonei.
întâmplări diferite.
Fulgerulă ea medică de ochi. Nu-
mărulă de Joi ală diamilui ^Timesu face cunoscută o eminentă vindecare a or-birei ochiloră prin fulgere. Marţi a is-bucnită în Wolverhampton o groznică furtună. Ună orbă, care din nenorocire îşi pierduse vederea ochiloră, era tocmai condusă acasă, când deodată îi trecu pe dinaintea ochilariloră ce-i purta ca să-şî ascundă albeţa ochiloră, ună fulgeră împreunată c’ună tunetă aşa de înfricoşată, încâtă orbulă se îngrozi de spaimă şi simţi dureri la capă. După,
francesă şi grecă, după multe opinii, care de care mai stravagante, o ideiă satanică veni unuia în minte.
—	Fraţiloră, 4ise> ©lă, socotinţa mea este să închipuimă nisce întrebări atâtă de grele, încâtă să nu le potă tălmăci, ca să’i dovedimă că e numai ună notă-rău pedantă.
—	Evye! bravo ! Evvi'! Hura! Jlcuăv! Vivată! strigară cu toţii.
întrebările s’au alcătuită, s’au abro-bată de totă adunarea şi mi s’au încredinţată.	'
A treia 4i dascalulă veni, şi între-bându-mă de sciu buchile pe din afară, spre răspunsă am deschisă cartea lui Petru Maior, şi i-am cetit un întreg ca-pitolă. Profesorulă rămase înlemnită.
Sfîrşindă de cetită, am urmată în tonul acel pedantic, cu care îmi vorbise el.
„De vreme ce ve4î logiotate, că „am învăţată a ceti fără lesniciosulă me-^,todă ală abecedarului d-tale, care ml-ai „spusă că este temeiulă limb ei, nu sunt „la îndoiela că voi învăţa a seri erăşî „fără ajutoră dăscălescă. Insă fiindă că „cunoscă şi simtă cu desăvîrşire că das-„călulă pentru ună tînără este aceea „ce este grădinarulă pentru pomă, vă4ă „că eu am forte multe lucruri de înhăţată, căci sunt ca ună copacă ne-
„roditoră. Dreptă aceea amă făcută „aceste 4ece întrebări, pe care d-ta vei „bine-voi a mi le desluşi. Acesta va „fi singură lecţia mea. Pe totă 4iua ’mî „vei tălmăci câte 4ece de aceste întrebări. a)	C. Nagruzi.
Paul Hervien
----- (1)
TAINA GHEŢARULIII DE JOSU,
3nT ©-velă.
Traducere de I. S. Spartali.
I.
Neînţelesa perdere din vedere a lui Rudolf Schuchmann, din Francfort, căşunase mişcare mare în Grindelwald, unde bancherulă era forte bine cunoscută ca omă cinstită şi bogată.
De trei ani de când venea elă să petreacă luna lui Iulie la otelulă Marele Câlugăru, lumea se obiclnuise să-i 4ic& scurtă domnulă Schuch.
In populaţiunea împrăştiată între a-mândoi Scheideck, unii susţineau că fusese o crimă; alţii totă mai credeau numai într’o întîmplare. Aşa că în 4iua de 2 Augustă 1809, 4* a anchetei, era mulţime de lume adunată în piaţă, în faţa primăriei.
Compania călăuzeloră fu introdusă în sala de audienţă, şi omenii aceştia tineri, copţi de lupta cjilnică, aşe4ându-se pe bănci, îşi aliniară capetele descoperite
şi nepăsătore. Insă tulburarea înlăun-trică a tuturoră se trăda printr’o mişcare a degeteloră, cari învîrteau pălăriile rotunde ca nişte roţi.
Când constată sindiculă, prin apelă, că trupa era complectă, se adresa unui individă uriaşă şi galbenă, care pănă a-tuncl şeduse umilită la o parte, în pi-ciore, răzimată de uşe.
—	Ulric Tagmer, fă ’ţl declaraţia.
Acesta s’apropiâ c’ună pasă nesigură , şi răzimându-se de masă, vorbi astfelă, pe când grefierulă scria:
—	Noi amă plecată Marţi, la cinci ceasuri de dimineţă, ca să ne ducemă să ne culcămă pe stânca Schwarzegg şi să ne suimă, a doa 4b Pe culmea Grozei.... Eu nu credeamă cu putinţă s’ajungemă în vîrfulă acela, însă nu cu-tezasemă să refusă propunerea.
Ş’apoi, domnulă Schuch.... (după ce se gândi o secundă) domnulă Schuchmann îmi făgăduise cincl-4ecî de taleri, şi decă vomă isbuti şi decă nu vomă isbuti....
Trei ceasuri pe rin dă am suită împreună Gheţarulă de josă fără prea multe greutăţi. Tovarăşulă meu era preâ veselă şi ml-a 4isd :	se pare, Ulric, că
o să potă să mă sui“. Eu i-am răspunsă: „Se pote întâmpla, domnule Schuch.u Elă a începută să rîdă fiindcă mă scă-pasemă să-i 4ică Schuch... Altădată ml-a 4isă er: „Ulric, aşă vrea s’ajungemă mai iute în vîrfulă stâncii, fiindcă nicl-odată n’am fostă aşa de fllămândă...u Pe urmă
n’a mai vorbită, fiindcă urcuşulă era greu şi făcea pe omă să sufle greu.
După ce am trecută de Zasenberg am băgată de semă, că domnulă SchuL. adecă domnulă Schuchmann s’abătea din drumulă croită de mine în ghiaţă... Cum mergeamă înainte nu băgasemă de semă... Ii strigaiu: „Feresce-te! Bagă de semă pe unde calci!... Mergi după mine!" Elă se mai depărtă vreme de un minută, răspun4endu-ml:J „Lasă-mă în pace, vreu să vă4ă florea ceea de zăpadă roşiă.u Atunci s’a întîmplată nenorocirea !...
Aci Ulric Tagmer îşi opri poves-tirea’i a lene, căci pănă acum elă par’că spusese o istoriă învăţată pe din afară. Glasu-i tremura, nu mai putuse vorbi.
—	Spune mai departe!.. 4ise sindiculă cu ună felă de stăruinţă.
Ulric Tagmer îşi puse mâna pe frun-tea’i asudată şi după-o silinţă putu să vorbescă:
—	Negreşită că era ună podă de ghieţă nou... Am au4ită ună trosnită, o înjurătură... şi n’am mai vă4ută pe nimeni.
Sindiculă întreba: — Nu erai legată cu d. Schuchmann ? Cum ai făcută o astfelă de prosţiă, d-ta ună munteană dibaciu ?
Tagmer îngâna: — Elă n’a voită!
O esclamaţiă surdă s’au4i pe banca călăuzeloră.
Ulric, forte încurcată, se ’ntorse spre ei tremurându-i glasulă: — Spu-
Nr. 157________________________________
puţine momente abia, zări elfi că şi-a recâştigată erăşl vederea ochilorfi.
Furtti. In Răchita mai mulţi ţigani călcară casa esecutorului de dare Ionfi Davidfi şi furară 250 fl. bani gata, timbre, tutunfi şi haine. Hoţii au fostfi prinşi şi predaţi judecătoriei.
Sortea fespediţiei lui Stanley. In
18 Iulie a. o. guvemorulfi statelorfi din Congo, d-lfi Camil Ianssen (medicii de profesiune), sosindfi în Bruxela aduse triste scirî despre sdrtea espediţiei lui Stanley. Espediţia îndrăsneţului americanii fă cu totulii nimicită. In drumulfi său din Aruvimi spre Nyansa la laculfi Montad-Zing în ţâra Mabo4ilorfi, unde trebuia să mergă prin apă — ce le a-jungea pănă la copsă — ca să măsore întinsele câmpii, Stanley fă deodată a-tacatii de cătră indigeni şi 6menii lui furii împrăştiaţi. Decă Stanley a rămaşii în viâţă nu se scie. Cea dintăiu veste sigură despre nesuccesulfi espediţiei a adus’o în Borna sublocotenentulfi Ward din tabăra maiorului Bartellof în 28 Aprilie a. c. după ce elfi a întreprinsă unii marşfi cumplită dela staţiunea Ban-gala pănă la litoralfi în celfi mai scurtă timpii. Scirea a fostfi dată de cătră sublocotenenţii în cetatea portugesă St. Paul de Loanda, la oficiile telegrafice din San Thomâ pentru Bruxela şi Londra, s’a ţinută încă în secretă. Emin-paşa şi că-pitanulfi Casaţi n’avâu pe la finea lui Noemvre a. tr. încă nici o scire despre apropierea unei espediţiunl care să-i detaşeze. Ianssen nu crede că „Paşa celfi albă*, despre care se spunea că venindfi dela Sudfi a sosită în Sudanfi, a putută să fiă Stanley. Unii Dr. anume Gustav Mangold din Kiel voiesce din nou să se pregătescă ca să ajungă pe Emin-paşa; fiindfi că espediţia Englesului Montague Kerr, după mortea conducătorului s’a di-solvatfi.
Capriciulfi întâmplării. piarele din America nareză următorea întâmplare: Bogatulfi comerciantă din New-York, Isaac Waldorf, înainte de asta cu ună ană şi jumătate, făcu cunoscinţă cu o ti-nără fată, care abia avea 18 ani şi care atunci trecu din Yiena în America, dân-du-se acolo sub numele de Lina Ster-ling. Ea întră în serviţiulă bătrânei neveste a memoratului comerciantă ca fată de casă. Comerciantulă Waldorf se a-moresâ în ea şi după câteva luni o luă de nevastă, cununându-se cu ea la biserică după tote prescrisele legii. Tânăra nevastă ducea o vieţă fericită cu bărbatulă ei şi fiindă că prin căsătoria se făcu atâtă de bogată, scrisese mamei sale să se mute acolo, în America, la ea şi să ia parte la fericirea ei. Bătrâna
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
mamă întreprinse o lungă călătoriă pănă la America şi (filele trecute ajunse în New-York. Când văcjh pe bărbatulă fiicei sale ţipa grâznică speriată şi ameţi. Ea reCunoscâ în persona bărbatului fiicei sale pe propriulă ei bărbată de odiniâră, care după ce o luâ în căsătoriă şi trăiră la olaltă mai mulţi ani, emigrâ în America. După trecerea lui în America nevastă ruşinată îşi luâ ună nume străină pe care îlă purta şi fiică-sa şi din care causă tatălă nu putu să scie, că elfi îşi ia de nevastă pe propria lui fiică. Când tinăra nevastă afla, că tatălă său este bărbatulă ei, se bolnăvi şi născu fără vreme. In urma acestei nasceri nefericite căpătâ o bdlă din care nu-i speranţă să potă scăpa cu viâţa.
Petrecere.
Cu ocasiunea adunărei generale a despărţământului XTI. ală Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română, ce se va ţine în Heanda mare, la 26 Augustă 1888 st. n., se va arangia din partea Comitetului ună bală în favorea fondului Asociaţiunei şi a şco-lei greco-catolice române din Ileanda mare.
Preţulă de întrare 1 fl. de personă, 2 fl. v. a. de familiă. Suprasolvirile se voră publica în foia Asociaţiunei „Transilvania44. Pe lângă invitarea acesta bi-letulă de întrare se pote cumpăra la ftfibailă Turcoviciu casariulă comitetului filiale de primire, şi sera la casa balului. Inceputulă la 8 6re sera.
Deşiu, la 24 Iulie 1888.
Augustă Munteană, Fetru Mureşian ,ă directorii.	secretarii.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
Stockholmu, 28 Iulie. Impera-tulu G-brmaniei a plecată dimi-neţă la 8 6re la Copenhaga. Im-păratulă a rugată pe regele Sve-dipi se‘ fiă nănaşti (martoră) la botezul^ nou născutului seu prinţ. \ Vienft, 28 Iulie. Imperatulă Grer-Eftaniei va sosi Înpîimele (Jile ale luiiei lui Octomvre în Yiena,
\ Bruxela, 28 Iulie, piarulu cancelariei rusesc! „Le Nord“ scrie: Europa' p6te se privescă cu cea rrfjai mare speranţă de pace la urmările întrevederei.
Kiev, 28 Iulie. Guvernomlă generală a fostă lovită de apoplexiă la reviaţa trupeloră, ce s’a făcută din incidentulă festivităţiloră jubilare. Elă a căcfută pe dată de pe cală.
Parisu, 28 Iulie. încercarea de
mpbilisara a divisiunei din Nancy a fostă amânată.
Boulanger a făcut prima preumblare cu trăsura după zăcerea lui. Pliculă nicî că a luată notiţă însă despre elă.
Mulţâmitâ publică
Multă on. d. Dr. Vasiliu Lucaciu, binecunoscută nâmului nostru românescă, a binevoită a dona „Pietatea44, carte de rogăciunl, compusă şi edată prin D-sa, 10 esemplare în a. tr. eră 20 esemplare în a. c. pentru a se împărţi învăţăceiloră mai diligenţi, ca premii, cu ocasiunea esameneloră. Din acelea: 22 esempl. s’au împărţită eleviloră din Şiomcuta-mare, 8 es. celora din comuna Gaura, la finea esamenului.
In numele eleviloră şi ală eleveloră premiaţi, ’mliau permisiune şi pe acâstă cale a esprima m. on. d. donatoră cea mai ferbinte mulţămită, asigurându-lă că inimele părinţiloră şi ale tuturora saltă de bucuriă, vă4ândă în Dumineci şi sărbători în biserică micuţele odraşle, ce-tindă şi lăndândă pe D-(jeu din cărticelele primite ca premiu.
De ar ave d. Dr. Lucaciu câtă de mulţi imitatori între Românii noştri!
Şomcuta-mare, la 24 Iuliu 1888.
Elie Popă, înveţ,
DIVERSE.
Ună escrocii americanii. Americanii ne întrecă în tote, chiar în escrochii; de acolo ne surprindă prin întreprinderea loră colosală. In ultima sa călătoriă prin‘oraşele Americei, d-na Adilina Patti era aşteptată în capitala Alexicului. Un escrocă americană anume Beuson ■ pn> fitâ de acestă împrejurare pentru a face o mică afacere. Veni la AJexico sub numele de Maijer şi se dedu dreptă impresară ală vestitei cântăreţe. Luâ cu chiriă o sală şi în casă pentru 800,000 de franci, subscripţiunl. Apoi ’şi luâ bi-nişoră banii şi pleca la New-York, unde ducea o vieţă de prinţă. Guvernulă mexicană cerb însă estradarea sa dela gu-* vemulă Stateloră-Unite. Dată pe mâna autorităţiloră mexicane, Beuson se hotărî să se sinucidă. Se prefăcu că e bolnavă şi pe când ună soldată îlă conducea la celula sa de infirmăriă, elă sări peste rampa scărei şi cădu din ală doilea cată la pământă. ’Şi rupse co-lona vertebrală şi muri peste: câteva ore.	_________
Rectificare. „România44, după care âmă publicată şi noi în foiletonulă din Nr. 155 ală foiei nostre discursulă d-lui
6r. Misailu, ţinută la serbarea „societăţii pentru învăţătura poporului română, facş o rectificare. S’a lăsată afară din erore următorulă pasagiu frumostt:
„Afară de acestea voi sciţi ca şi noi, că pe lângă lipsa de învăţători, două au fostă marile piedecl, cari au paralisată realisarea mântuitorului principiu ală obligativităţii învăţământului sătescă seu poporană: Lipsa de localuri şi lipsa de şcolari.
„Mergândă în comunele domniilorfi vostre, asociaţi-vă şi lucraţi din t6te puterile cu autorităţile publice şi cu cetăţenii, cari voră face ca aste piedecl să dispară.
„Acestea vi le impune societatea; căci: şcola fără şcolari şi fără locală este totă atâtă de imposibilă precum nu se pote admite ună Christosă fără ucenici şi o religiă fără temple.
„In fine, credă că aţi învăţată prea îndestulă ca să şciţî, că sunteţi Români şi că în acestă secolă ală lumineloră ară fi o crimă pentru ună Rotflână seiu-toru de carte, ca să nu comunice acestă dară Dumnedeescă semeniloră săi ignoranţi.
„Nu trebue să vă repauşaţSj, o clipă măcară, pănă ce ultimulă omă din comuna vostră nu va sci ceti şi scrie. Numai astfelă vă veţi face demni de marea misiune ce vă va încredinţa mâne gu-vemulă ţărei: „Misiunea de a fi luminătorii consăteniloră voştri:, mândră şi sublimă misiuni.
Cur sul ii pieţei Braşovu
din 24 Iulie st. n. 1883
Bancnote românescl Cump.		8.70 Vând.		8.74
Argintă românescă .	r>	8.68	r»	8.70
Napoleon-d’orI . . .	n	9.88	n	9.92
Lire turcescl . . .	n	11.20	n	11.24
Imperiali .....	n	10.20	n	10.24
Galbinl		n	5.88	n	5.91
Scris. fonc. „Albina116u/0	n	101.-	n	—.—
n n ti B«/0	n	98.-	n	98.50
Ruble rusescl . . .	n	117.-	M	118.
Discontulă . .r . .	«Vi-	>8% pe ană.		
Cursulă la bursa de Viena
din 26 Iulie st. n. 1888.
Renta de aurii 4%..................
Renta de hârtiă 5 °/0..............
împrumutul!! căilor!! ferate ungare , Amortisarea datoriei căilorli ferate de ostil ungare (1-ma emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căilor!! ferate de ostil ungare (2-a emisiune) . » Amortisarea datoriei căilor!! ferate de ostil ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri .cu clasa de sortare . . . . Bonuri rurale Banată-Timişă . . -.
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane ......
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge .... împrumutul!! cu premiul!! unguresc!! Renta de hârtiă austriabă .... Renta de arginti! austriacă ..... Renta de aurii austriacă .....
LosurI din 1860	..................
Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de creditii austr . .
Bonuri croato-slavone..............
unguresc!!....................
Galbeni împărătesei ................
Napoleon-d’orI...................\
101.65
89.80
151.75
97.—
115.-
105.—
104.80,
105.—
105.—
104.40
60.95 124.75 131.— f
80.95 82.10
112.15
139.90 872.-i:-
303.50
307.90 104.—
100.50 5.89 ‘ 9.86
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
nieţî voi chiar, voi sciţi forte bine cum mergă lucrurile!... Când m’am apropiată ca să legă de mine pe d. Schumann elă m’a respinsă aşa (Tagmer făcu ună gest cu cotiilă), c^cându-ml: „O să mă plictisesc! cu prostiile tale!..44 Ce aţi «fi fă-•eUtft voi?... (5re 0 călăudă nu-i mai rău de câtă ună robă?
Alte sgomote şi semne de tăgăduire protestară în potriva acestoră vorbe.
—«Tagmer, impresiunea ce ai pro-dus’o aşupra camaradiloră d-tale va fi împărtăşită de toţi omenii cu bună sâmţ, cjise. şindiculă. — Admiţendă că spui adevărulă, raportulă d-tale nu se potri-veşee cu caracterulă d-tale. Fă bine şi ne spulte acum, ce ai făcută după întâmplarea acesta?
Ulric se gândi câteva secunde, pe urmă ^ise descurageată:
’ Nu’ml aducă aminte.
Inâă aucfindă şopte vrăşmaşe la spatele h$; şi tulburată de privirea prigo-nitâre i sindicului, îşi luâ inima în dinţlj:
' -V Ecă ce am făcută!.. 4ise elă. — Am alergată pe malulă crăpăturei... m’am uitatăiîh fundă... era ună frigă de ghiaţă şi întunerecă... şi era ună vuetă de apă ca la moră... am strigată pote d’o ftiie de ori: Domnule Bchuchmaan... dom--, nnle Schuchmann!... Au4iamă cum se diicea în josă glasulă meu... Insă din fundă nu venea nimică!...
—	Câtă’ vreme ai stată astfelă?
—	Nu sciu.
—	Oricum, tocmai peste două dile
te-ai arătată âr. Faptulă acosta a isb^ă pe totă lumea. î*entru ce nu te-aî grăbită ca să informezi autoritatea?
' Ulric răspunse, înecată.:
—	îmi era prea- ruşine... îmi era' frică să m’arătă.... Gândiţi-yă ce este o călăuză, câre să întorc© fără călătorulă ■ său!
De astădată cămăra4ii aprobară vorbele lui. Da, era grozavă posiţia; câţi-va dintr’ânşii trecuseră prin ea.
După o mică odihnă sindiculă începu er interogatoriulă*:	,
. Alaltaeri patru călăăzî, însărcinaţi să controleze spusele d-tale, au fostă duşi de d-ta ca să le arăţi unde s’a întâmplată nenorocirea şi; n'av fostă în stare să le arăţi loculă. Ve4l că lucrulă acesta este ciudată.
Ulric îngâna:
—	Ninsese după nenorocirea aceea.. N’am putută să cunoscă loculă....
Atunci sindiculă sculându-se îi 4ise:
—	Tagmer, trebue să’ţl expună tptă greutatea caşului D-tale: eşti acusată că ai omorîtă pe bancheră pentru ca să-lă jafueşcî, şi că pe urmă ai aruncată ca-davrulă într’o prăpastiă d’imprejură.
'Tagmer învineţi şi mai tară. Dete din umeri.	V V , .
Sindiculă dise er:
—	Domnulă Schuchmann purta tot-deuna în busunară o sumă mare de bani... Locuitorii din vale l’ău vă4ută în mai multe rânduri scoţândă ună portofoliu încărcată cu bani, şi d-ta sci ai lucrulă
Acesta totă aşa de bine ca oricare altulă. De aceea ai făcută ce ai făcută ca să pleci singură cu elă.....
—	Insă ”eu nu l’am Oprită să mai ia
şi p’altcifleva....	‘
—ţ.- Nu’i adevărată. Am şă’ţl citescă depOsiţia otelieTului dela Marele ' Călugăr» :
„In 4iua de 25 Iulie d. Schuch........
îmi spuse că plănuise să se ducă a doua 4i pe vârfulă Grozei. Era forte îngrij ată; m’a întrebată, decă Ulric Tagmer este omă sigură.Eu l’aţn Jndemnată, fiindcă vţea ffică o plimbare a.şa primej-dibsă. !ca să mai ia încă vre-o doi călăuzi. După ce s’a gândită puţină d. Schuch,.. ml-a 4igh: Aş! s’ar supăra Tagmer, care m’a rugată forte multă ca să’lă iau numşi pe elă. — Iacă ce sciu despre afacere şi afirmă acesta pe con-sciinţa mea. Iscălită: Moeren-, proprie-târulă otelului Marele Câlugără.“
Ce ai să răspmwjl?
Tagmer încremenise. Din când în când respiraţia ’i eşia din gâtă ca o răsuflare de bou. Beghei :
—	Voiam... decă vomă fi norocoşi., să fiu eu celă dântâiu călăuză.... care să să fi siţită.... pe vârfală Grozei.
—	In sfârşită, după dorinţa d-tale, aţi plecată numai amândoi. Să admitemă versiunea d-ttale: nenorocirea s’a întâmplată Marţi, pe la 4©ce seu unspre4©ce cesuri diminâţa şi d-ta tocmai Joi la şese cesurt sera vii zăpăcită în Grinddwald şi spui despre nenorocirea asta lucruri aşa
de f&ră de şică, ificâtă lumea în locă să te bănuiască că l’aî omorîtă, din potrivă te socotesce nebună. Mărturiseşce d-ta singură, decă purtarea d-tale nu dă bă-nuell. Aşteptă însă urmarea: în ajunulă plecării d-tale îmi ceţuseşl să’ţl pregătescă ună-certificată dă > sărăciă. pentru biuroulă f cantonului...	1;;
—	Etă certificatulă!... 4^s® ^refie-rulă tăindă vorba sindicului şi rădicândă în aeră o hârtiă pentru ca s?o va4ă călăuzii.
Sindiculă 4ise er :
—	Atunci nu aveai nici o pala, Tagmer. Ascultă acum raportulă agentului de poliţia municipală :
„însoţită de pădurară şi de pazni-culă satului m’am dusă acasă la»; Ulric Tagmer, care lipsea. Am făcută, pierchi-siţia în singura odâe pe care o are elă ca locuinţă. Amă căutată prin ltafne şi prin ©alteaua din pată, amă scotocită în culcuşulă capreloră, şi n’amă descoperită nici ună lucru de preţă nici .altceva. Tocmai eramă să plecămă, cânâ 'Unulă dintre noi băga de semă, că păjnentulă fusese săpată de curândă lângă vatră. Cercetândă în loculă acela amă găsită douâ-spre-4ece corone de aură germane. Spre adeverirea acestora au iscălită: Hermann Claus, comisară; Petre Sig-mund, pădurară; Iosifă Maria Redlinger, pazniculă satului14.
Acum trebăe să ne spui, Tagmer, de unde ai d-ta paralele acelea?
'	(Va urma.)
.ror
157.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
[Schwarze Seidenstoffe von 80 kr. t5ou«fâ.r»r«f2SS
robenznnb fiiitftoeife jollfrei bas Fabrik-Depot Gr. Henneberg (f. f. l^oflteferant), Zliricb. îHnfter. umcjeljenl». Brtefe ţO Fr. porto.
Avisu cL-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii (Jiarulti nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lămuriţi! şi s6 arate şi posta ultimă.
si
$1 mm 1
I.
Plecarea trenuriloru:
I. Dela Braşovfl la Pesta:
Treumtt de persdne Nr. 307: 7 6re 10 de minute sera.
Trenulti mixtii Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovd la Bucuresci:
Trenulti acceleraţii Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulti mixtii Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecfl
n. Sosirea trenuriloru:
I. Dela Pesta la Braşovu:
Trenulii de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ameij'l Trenulti mixtii Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci lâ Braşovu:
Trenulii mixtii Nr. 317: 2 ore 32 minute după ameifi.
Trenulii acceleraţii Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
0\

4
PI celu mai escelentu miilocu în contra ttrturoru insecteloru
mt	> fm: .
foloseşte cu tăriă frapantă şi distruge insectele, ce se află, astUfeliu de iute şi sigurii încâtU nicî 0
urmă a lord nu mai rămâne.________________________
Distruge totalii ploşniţele (păduchii de lemnH) şi purecii.
O'u.răţâ, 'b-u.că/tâxiile rstcLicaJAi ele pr&sila. grâja.dLstcilorCi-Delătură imediaţii totă stricăciunea moliiloră.
Elibereză celfi mai iute de supărarea muştelorft.
Aperă animalele nostre domestice şi plantele de totti felulu de paraşi)! şi de bolele ce
urmeză din causa loru.
C"U.ră,ţă, ca cLesă*vărşire cstpailaL cLe p&dL'U.Glil etc.
Să se observe strictă: Ceea-ce se vinde cântărită în hârtiă nu este niciodată Specia-litate-Zaclierl.
Numai în Sticle-originale veritabilă şi eftină de procurată dela depositulă principală
!W I. Zacherl, Wien, I. Goldschmiedgasse 2.
în Braşovă dela Domnii:
I. L. & A. Hesshaimer Emil Poj*r Demeter Eremlas Karl Schuster, farmac. Iulius Hornnng „
I. Goos	„
In R&d&uţX la Domnii C. Teichmann Â. v. Rossignon A. Decani C. Deutscher.
Heinrich Zintz Cari Irk Heinricb Rhein Ratz Lajos Karl Kirr
Ferd. Iekelius, farm.
In Siretft la Domnii:
Israel Sommer Ph. Zettel I. Dempniak Ved.
In oraşele celelalte şi la ţară depositele de Zacherlin veritabilă se potă vedea pe
placatele espuse.
Ed. Kugler, farm.
Iul. Mllller, „
N. Grădinar Ioh. Lerchenfeld Karl Tdpfner George Stefanovicl.
In Suceava la Domnii: Nathan S. Hausierer E. Liska I. Symonowicz U. Beiner.
56,12—7
Bursa de BucurescT.
Cotă oficială dela 15 Iulie st. v. 1888.
	Cump.	vend.
Renta română 5% ....	91—	92.—
Renta rom. amort. 5°/0 . .	92.1/,	93.—
Renta convert. 6°/0....	90.—	90.7 2
Impr. oraş. Buc. 10 fr. . .	’ 37.—	42. -
Credit fonc. rural 7°/0 . .	106.3/4	107,7,
>1 ii n 5°/o	92.74	92.3/4
n ii urban 7%. . .	105.7,	106-—
n n n 6% ■ • •	98.7 2	99.7,
•1 îl 11 5°/Q . .	88.—	88.3/4
Banca naţ. a Rom. 500 Lei.	945.—	960.-
Ac. de asig. Dacia-Rom.. .	220.—	225.—
Aură contra bilete de bancă	16.40	16.65
Bancnote austr. contra aură.	2.01	2.02
Aură contra argintă seu bilet	16.—	16.3/4
Florină valâre austriacă . .	2.01	2.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei* ă 5 cr. se potti cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Cinrcu şi Al-brecht & Zîllich.
ZbTooL si'boiiaxxien.tvÎL
„GAZETA TRANSILVANEI".
Cu I Iulie 1888 st. v. s’a deschisă nou abonamentâ la care învit&mu pe toţi amicii şi spri jinitorii foiei nostre.
PreţulA abonamentului!
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fi. pe ş6se luni 6 fi. pe unii anii 12 fi.
Pentru România şi străinătate :
pe trei luni ’lO franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, caii se vortt abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Aliinistraţlnflea „Gazetei Transilvaniei".
Veritabila făină pentru pâne de casă.


Pentru a satisface dorinţei multortt dintre onor. mei muşterii producil d’aci înainte
gry Veritabila făină pentru pane de casă.
Soiulă acesta de făină se produce din grâu escvisitu de curată, d’aceea făina prin puterea ei neslăbîtă se pote cu tottt dreptulă recomanda fiă-cărui menagiu ca cea mai bună.
In aşteptarea comandeloră atâtti pentru acostă făină, câtă şi pentru tote celelalte soiuri de făină şi legume, ce se află totdCuna în depositulă meu, mă subsemnă
108,3-1	cu înaltă stimă
PQ
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.