IRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. terisorî neirancate na se pri-m«snâ, Manuscripte na sere-trimişii!
Birourile ie aimcinri;
Brsşovfi, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primeecii tn Vlena:
hudi.lfMosse, Uaasensietn & VogUr (Otte MaasJ, Beinrich SchdUk, Alo in Semdl, M.Ihekes, Â. Oppelik, J. Dan-nelerg; în Budapesta: 1. Y■ Oold-b*ri;tr. Anton Muzei, Eckxtein Bernat; tnfrankfkirt: Q.L.Dauhe; înHam-burg: A. Steiner.
Preţuit ingerţiunilorâ: o seriă gannondt pe o coldnă, 6 or. Vi 90 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. s6u 80 banî.
Nr. 156.
„Gazeta" iese In ne-care iţi.
Abonamente pentru Anstro-Dngarla
Pe nnti anu 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei Ioni 3 fl.
Pentru România .şi străinătate:
Pe nnti ană 40 franci, pe g6ee luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t<Ste ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori,'
Abonamentnln penttn Braşovt:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagium I.: pe unt ană 10 fl., pe seise luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. oO cr. Cu d u s u 1 ă în casă: Pe unţ anu 12 fl., pe ş£se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplară 5 cr. v. a. s6u 15 bani.
Atfttă abonamentele cătă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Braşovt, Sâmbătă 161(28) Iulie
1888.
Braşovu, 15 Iulie st. v. 1888.
înainte cu vre-o trei septâmânl amu accentuată la loculă acesta, că, decă e vorba de-o luptă seriâsă pentru drepturile şi cultura poporului nostru, trebue să esiste o deplină armoniă şi concordiă între bătrâni şi tineri.
Nu este pentru întâia âră, că amu accentuată acesta. Necurmată organulă nostru a stăruită ca să se nutrescă spiritulă de concordiă între bătrâni şi tineri. Din nenorocire însă prea de multeorî glasulă nostru a resunată în pustiă.
Ya fi bine, credemă, să repro-ducemă partea cea mai însemnată din articululă întitulată „Bătrânii şi tinerii noştrii* şi publicată în „Gaz. Trans.w Nr. 2 din 1878. Elă ne va servi ca basă de a judeca la rândulu său, decă în in-tervalulă de 15 ani amă făcută seu nu ună pasă înainte. Eta ce a scrisă atunci organulă nostru :
„Nu trece o cji în care să nu aucjimu din gura tineriloră noştri imputările cele mai varie şi grele aruncate asupra bătrâniloră naţiu-nei, şi din contră nu este o oca-siune la care bătrânii noştri să nu se jăluiescă în secretă despre purtarea cam generală a tinerimei române de astăcjî.
Bătrânii bărbaţi naţionali, aucji pe unulă seu altă tinerii cjicendu — nu mai suntă la înălţimea si-tuaţiunei şi nu ’şi mai înţelegă misiunea loră, vâneză mai multă seu mai puţină după interese şi ambiţiuni private, c’ună cuvântă nu ne mai suntă buni; ear bătrânii cjicu : junimea nâstră de astăcjî e prea nepăsătâre, prea materialistă, înfumurată şi interesată, e mai de de totă lipsită de entuuiasmulă patriotică şi naţională, pentru aceea este şi pe tărâmulă patriotică-na-ţională prea puţină activă, ne lasă totă pe noi bătrânii să facemă totă, nu ne mai dă concursulă şi ajutorulă recerută, nu mai vrea să ne cresteze.
Acesta este trista melodiă, pe care o aucji în tâte variaţiunile posibile prin t6tă ţera. ţfica careva că nu-i aşa.
Aici stămă faţă cu-o întrebare internă, cea mai gravă şi mai delicată din câte ne neodihnescă, care dâcă nu se va deslega câtă mai curendă într’ună modă pentru toţi şi pentru causa comună pe deplină mulţam itoră, va da lovitura de mârte cea mai grea organismului nostru naţională. Datoria publicistică, ne impune a-o privi şi judeca mai de aprâpe,
Lipsa de disciplină, atâtă de amară semţită şi confusiunea în in idei şi fapte, — încâtă dom-nesce ea astăcjî între Români — are sorgintea sa principală numai şi numai în acea disarmoniă du-rerosă, care de faptă esistă multă-puţină între bătrâni şi tineri.
Amă cjisă şi recunoscută, că
timpulă în care bărbaţii naţiunei române lucrau ei de ei fără con-cursulu directă ală poporului în interesulă acestuia s’a finită şi a trebuită se se finescă cu anulă 1848. Anulă acesta a fostă anulă armoniei complete ală ideiloră şi ală fapteloră între Români...
...Unde este spiritulă armonică ală timpuriloră acelora? „Bărbaţi, bătrâni, juni, tineri din munţi şi din câmpiiu, unde este unirea cu-geteloră şi a sâmţemintelor nâstre?
Junimea care a condusă şirurile poporului pe câmpulă libertăţii s’a împrăştiată în t6te patru unghiuri. Ce-a rămasă în patriă astăcjî se numără mai multă între bătrâni. Birocratismulă absolutis-tică, ultramontanismulă şi orto-doxismulă au venită să dea prima crescere generaţiunei următâre; servitutea de abia scuturată s’a prefăcută în servilismă.
In anii 1860 a mai răsărită încă pe uuă momentă flacăra en-tusiasmului naţională în inima jn-nimei române spre a fi stînsă apoi succesivă totă mai multă de cătră puterea descompunetâre a servilismului încuibată. Acesta râde şi astăcjî fără milă la rădăcina trunchiului naţională, elă este ver-mele distrugătoră, putregaiulă înveninată, care ameninţă acuma cu stricăciune şi sâmburii „ măruluiw, cari rămaseră încă mulţă-mită ceriului neatinşi.
Cu anulă 1860 junimea română a intrată sub grija, cresce-rea şi conducerea esclusivă a băr-baţiloră şi bătrâniloră naţiunei. Nu voimă să judecămă aici cu deamăruntulă tâte momentele în-trevenite spre folosulă seu împiedecarea şi paralisarea acestei cres-cerî. Efectulă însă care l’a avută cu părere de rău trebue să-lă nu-mimă neîndestulitoră...
Sub crescerea memorată natu-ralminte înţelegemă numai crescerea politică, desvoltarea spiritului şi a consciinţei naţionale în junime şi poporă. Crescerea bună în genere se face prin premergerea cu esemple, prin influinţa morală şi spirituală, printr’ună contactă continuu şi binevoitoră între magistrii şî discipull. Totă aceste momente au trebuită să fiă con-ducetâre şi pentru crescerea politică, care avea să-o aştepte tinerimea română dela bărbaţii şi bătrânii poporului.
Pressa adevărată că a luminată şi animată poporulă şi junimea după putinţă. Dreptă că s’a făcută şi multă bine şi folositorii pentru tinerime mai cu semă din partea bărbaţiloră noştri distinşi şi înţelepţi, der tâte aceste nu au fostă de ajunsă. Legătura armonică între bătrâni, bărbaţi şi tineri, conducători şi conduşi, învăţători şi învăţăcei nu s’a aflată cum ar trebui încă nici până astăcjî. Trac-tarea rece birocratică şi pesie u-mără, fără condescendenţă, fără consiliare şi informare simpatică, etă totă atâtea defecte, cari au influinţată asupra junimei române cu deosebire atâtă de |stricăciâsu,
încâtă se pâte cjice, că forţa activităţii ei publice-patriotice şipo-litice%iaţionale, capitalulă acesta de D-cJcu binecuvântată, tesaurulă cel mai scump al fiecărui popor a rămasă mult igmoratşi nefolosită. Puterea reproductivă naţională nu numai că nu s’a putută manifesta în-urma acâsta, der ce e mai tristă şi periculosă pentru viitorulă naţiunei, astăcjî se pare a fi amorţită.
Decă însă s’au comisă mari e-rorî în crescerea politică a junimei române, causa acestui rău nu se pâte căuta numai în atitudinea bărbaţiloră şi a bătrâniloră poporului nostru, ci efectulă stricăciosă a urmată pâte în cea mai mare parte independentă de cătră voinţa şi ţinuta loră.
Junimea română din parte-i n’a fostă nici ea la înălţimea situaţiu-nei, n’a cunoscută nici ea misiunea sa, pe care cu tâtă negligiarea ei trebuia să o înţelegă cu totulă altmintrelee dela 1865 încâce.
Bărbaţii literaţi şi scriitori e-minenţl ai naţiunei române destulă silinţă şî-au dată a deştepta junimea în sensă naţională, a-o îndemna pe calea istorică-patrio-tică şi istorico-naţională, pentru că cunoscură, că cunâscerea istoriei patriei şi a naţiunei este motorulă principală ală patriotismului şi ală entusiasmului naţional la junimea tuturoră popâreloru civilisate. Der junimea nâstră — nevorbindă de escepţiunl — nu a fostă şi chiar şi pănă astăcjî nu este pe deplină pătrunsă de prin-cipiulă istorică ală vieţei nâstre, seu de este , cumva pătrunsă nu urmeză convincţiunei câştigate, laveză în drepta si /n stânga, să încovâiă ca trestia la cea mai mică suflare a vântului.
Insă şi mai multă, numerulă tineriloră acelora nu este mică, cari în ârba loră închipuire, în înfumurata loră părere despre sine şi genialitatea sa, voră să răstâme basa istorică de pănă ac: m a des-volţării poporului română, fără a pute pune alta în locă, se pună pe terenulă negaţiunei. Tineriloră acestora le cficemii: Staţi pe locă şi cugetaţi ce faceţi, negaţiunea este mârte şi închipuirea de sine prea maree mama trândăviei, sorgintea căderii!
Apariţiunea de disarmoniă între ideile bătrâne şi tinere, între timpulă mai vechiu şi nou, adevărată că se manifestă la tâte celelalte naţiuni ale Europei. Der la a-ceste caracterulă ei este mai multă socială; însă în cestiunea esistenţei loră naţionale toţi suntă una şi nedespărţiţi; ear la noi Românii neînţelegerea aceea însemnă dă-răpănarea, destrucţiunea corpului nostru politică-naţională.
Cestiunea armoniei între bătrânii şi tinerii noştri e cestiunea punerii în echilibru a elementeloră de putere naţională întemă. Fără acestă echilibru nu pâte fi partidă naţională bine organisată şi disciplinată, nu pâte fi progresă naţională.
Trebue să se facă odată finită acestei stări, care ne ameninţă or-ganismulă naţională cu destrămare. Iniţiativa marelui opă ală recon-ciliării interne, ală reorganisării şi disciplinării corpului nostru naţională trebue să fiă luată neapărată de cătră junime “.....
CM prmîalffl ie CobMi
Prinţulă Ferdinand alţi Bulgariei, însoţiţii de mamă-sa, principesa Clemen-tina de Coburg, vrendă să mergă dela Sofia spre Vâma, în călătoria sa pe Marea-negră a foştii ameninţaţii de ună periculă forte seriosă. O furtună gros-nică se isca pe mare şi se slobocji o întunecime orbitore. In urma acesta prinţulă cu princesa, la cererea căpitanului corăbiei, au fostă nevoiţi a se sui într’o barcă. Abia se aşeejară însă pe miculă vasă şi furtuna luâ nisce dimensiuni atâtă de mari, încâtă erau p’aci să se cufunde. Numai cu celă mai mai mare periculă ală vieţei putură să a-jungă la. Varna, de care altmintrelea e-rau fdrte aprope şi unde ajunseră udaţi pănă la piele.
In Vama ’i s’a făcută prinţului şi princesei o primire strălucită. De aci au călătorită Alteţele loră la Rusciucă, la Sistovă şi în urmă la Lompalanca, de unde prinţulă s’a reîntorsă îndărăt la Sofia, er mamă-sa princesa Clemen-tina de Coburgă şl-a continuată calea spre Viena, însoţită de contele Grenaud, prim-mareşalulă de curte, de fiica acestuia, secretarulă Stancioff, ună medică şi ună bucătară.
Primirea ce s’a făcută părechei princiare în oraşele bulgăresc! a fostă en-tusiastă. Rusciuculă mai vîrtosă a esce-lată în privinţa acesta. Peste 600 de buchete de flori li-s’au presentatft aci că-lătoriloră princiari, întrega inteligenţă a oraşului, autorităţile bisericescl şi militare cu musica ll-au eşită înainte spre întîmpinare fâcându-le o primire atâtă de imposantă, încâtă se clica că nicl-o-dată nu-i s*a mai f&cută în Bulgaria o asemenea primire.	-
Ungaria şi rSsboiulU.
Deputatulfl dietalu aîu cercului electorală Şasea, d-lă Ioan& Asboth, despre care scimă că este alesă în loculă d-lui Vincenţiu Babeşă, făcă o dare de sâmă alegStoriloră sei, cjicâudă între altele:
tJu câtă dureză} mai multă pericu-lulă ameninţătorii ală răsboiului, cu atâtă ministeriulă de răsboiu se vede mai multă îndemnată a recurge la mijloce de precauţiune mai radicale. Este deja ală 2-lea ană de când, pe lângă buge-tulă obicinuită ordinară şi extraordinară ală armatei, nl-se cere ună credită şi mai extra-ordinară, pe care ar trebui să-lă votăm ca fond secret de disposiţiune. Acestă credită aşa numită - exţra-ordi-nară a încărcată economiile statului cu 30 de milione. Este sigură, că decă se voră continua stările de astăcjî, ele voră aduce asupra contribuabililoră nisce sarcini aşa de mari, încâtă faţă cu ele sar-cinele de ac|î voră pâre că snntă uşâre. --
Fost’au şi de aceia, cari credeau cft deja pacea e asigurată, de vreme ce noulă împărată germană [călătoresce în
Nr. 156
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Rusia. Situaţiunea Europei însă nu se schimbă aşa uşoră şi aşa dâ repede, eum e schimbă soirile prin cjiare. Vilii pasă Spacinică, ba chiar prietinosă, nu este de ajunsă pentru a face pe Rusia ca să uite ciuntarea ce a suferit’o în consciinţa şi situaţiunea sa de mare putere în ces-tiunea Bulgariei... Oricâtă de aplecată ar fi spiritulă ruseseă spre fantasiă, ună astfelă de fantastică însă nu va esista, care să crâdă, că Rusia prin o visită va pute să profite deodată în o cestiune, în care pănă acum ’i s’a cerută să facă concesiuni. Europa se pocăesce astăzi pentru păcatulă, că încredându-se în nefericita alianţă a celoră trei împăraţi, a concesă, ba încă chiar a ajutorată amesteculă armată ală Rusiei în afacerea poporeloră balcanice, unde singura resolvire potrivită a cestiunei orientale o constitue principiulă, că Balcanii suntă ai poporeloră balcanice, care amăsurată desvoltărei loră naturale îşî tacă treburile loră fără nici ună amestecă străină.
De aceea, pe lângă tote semnele de pace, pe lângă tote încercările de a susţine pacea şi pe lângă tote declaraţiunile de iubire de pace, răsboiulă totuşi este inevitabilă, deorece s’au născută nisce pretenţii, cărora diplomaţii de ani de (jile se silescă a le satisface, der nu au putută din simpla causă, că abia se pote închipui că ar esista ună mijlocă de împăciuire.
Dâcă însă o împăciuire nu se pote mijloci, atunci nu rămâne altă cale, de-câtă răsboiulă, căci unde lucrurile stau astfeliu şi unde din punctulă său de vedere fiăcare parte are dreptate, acolo numai după încercarea puterei armeloră se pote hotărî lucrulă în favorulă ori de-favorulă unei părţi; ba nu numai unde e vorba de interese, ci unde e vorba şi numai de consciinţă, decă acesta este în adevără vătămată ori şi numai decă se crede că este vătămată, în asemeni caşuri poporele tocmai aşa ca şi singuraticii, cari au consciinţa de sine: suntă în stare se recurgă la arme fără a ţine semă, că pe a cărui parte va fi învingerea.
Nu încape îndoelă, că tocmai acum lucrurile s’au întorsă mai spre pace. Tâ-nărulă împărată germană prin călătoria sa face o mare încercare de împăciuire. S’au începută pertractări de-o seriosă înţelegere între ei. Insă pericululă rămâne. Nici pănă acum pericululă n’a constată în lipsa intenţiuniloră pacinice, ci este ascunsă într’o situaţiune care îşi are pedecile sale interne, pentru cari o înţelegere pacînică nu s’a putută mijloci pănă acum şi cari pedeci e imposibilă a-le delătura. "Probabilă că niciodată n’a e-sistată ună Ţară mai iubitoră de pace,
FOILETONUL!? „GAZ. TRANS.U Cum amâ învăţatu românesce.*)
Pe când uitasemă că suntemă Români şi că a.vemă şi npi o limbă, pe când ne lipsea şi cărţi şi tipografia; pe când totă lumea se aruncase îu^daşi şi perispomeni ca babele în căţei şi motani , căci la şcola publică se învăţa gre-ceşce; când în sfârşită literatura româ-nesca era la darea sufletului: câţiva boeri bătrâni ruginiţi în românismă, neputen-du-se deprinde cu frumosele cjicerl parigo-risescu, catadicsescă ş. a. tote în escă create de diecii visteriei, — pentru că atunci între ei se plodea geniulă — şedea trişti
*) Tractatulă de mai susă este scris de fericitulă Costache Negruţi, şi a fostă publicată în „Fdia pentru minte, inimă şi literat. nr24 dela 10 Decemvre 1838, Făcândp-se. amintire de acestă interesantă tractată asupra stării de pe atunci a românismului, în Moldova în prefaţa numărului festivă ală „Gaz. Transilva-nieia dela 1 Ianuarie 1888, mai mulţi şi-au esprimată dorinţa să-lă reproducem în tocmai cum a fostă publicată acum cinchjecl de ani, deorece puţini voră mai dispune ac|i de numerii „Foiei“ din ^838.	Red.
de cum este Ţarulă actuală. Der decă nici încercările de pace ce se facă acum nu ar succede, atunci răsboiulă, care pănă acum s’a totă amânată, va fi iminentă.
Etă, acesta este situaţiunea, acestea suntă căuşele pentru cari pănă atunGI, pănă când interesele nostre nu suntă a-sigurate pe cale pacinică, trebue să a-ducemă chiar şi cele mai colosale jertfe pentru a ne pregăti de răsboiu, trebue să ne pregătimă aşa, ea şi numai noi de noi să-lă putemă purta.
SCIMLE PILEI.
„Armeeblattu anunţă, că cu oca-siunea avansamentului estra-ordinară ce se va face în armată cu ocasiunea nas-cerei Maiestăţile Sale, voră fi înaintaţi 900 de oficerî, er nu numai 600, precum era vorba mai nainte.
*
* * , .
„Românulă* scrie, că d-lă Alesandru
Odobescu, delegatulă universităţii din Bu-curesci la serbările din Bologna, îi s’a conferită în presenţa Suveraniloră Italiei şi a sute de învăţaţi veniţi de prin t6te părţile lumei, diploma de doctorii de o-n&re ală universităţii bolognese.
*
* *
D-lă advocată Dr. Georgiu llea a fostă introdusă în lista camerei advoca-ţiale din Alba-Iulia şi şi-a deschisă cancelaria în Baia de Crişă.
*
sj= *
In districtulă comisariatului de fi-nance din Alba-regală, în urma scum-pirei tutunului, s’au incassatăîn luna lui Iunie pe ţigări şi tăbacă mai puţină cu
18,000 fl. ca în luna Maiu.
*
* *
ţliarele italiane pretindă, că decă di-vorţulă între Regele Milană şi regina Natalia se va pronunţa — ceea ce este forte puţină sigură — Regele Milană va lua de soţiâ pe o verâ a sa, principesa Catargi (?), er nu o principesă germană, după cum au 4isfi unele di are vienese.
Firacsle Budapestei şi peste tot! ale Ungariei.
Din o statistică publicată în „Egye-tertes“ aflămă, că capitalulă în acţiuni ală tuturoră bănciloră din Budapesta face 45*4 milione fl. Capitalulă tuturoră bănciloră din ţâră nu constitue nici jumătate din acestă sumă. Mai adaugemă, că fiăcare sută de florini aduce pe ană ună profită curată de 12-4 fl., dintre cari subtragându-se sumele destinate pentru capitalulă de reservă şi alte scopuri, rămâne totuşi o dividendă de 9T°/0. In comparaţia cu alte ţări, profitulă
şi jălea perderea limbei uitându-se cu doră spre Buda seu Braşovă, de unde le venea pe totă anulă călindare cu poveşti la sfârşită şi din când în când câte o broşură învăţătore meşteşugului a face zahară din ciocălăi din cucuruză, sâu pâne şi crochmală de cartofle.
Totă însă mai era o şcâlă — pe care aceşti buni bătrâni o privea ca ]ie singură asilulă prigonitei limbi. Scolă unde se învăţa numai românesce, aprope de Iaşi, la Socola.
Tatălă meu era unulă din Românii aceştia. Nu eşia nici ună călindară, care să nu-lă aibă elă ântâiu, nici o carte bisericesca, care să n’o cumpere, nici o istoria, care să nu pună să ’irO prescriă,
într’o 4b viindă dela şcolă, l’am găsită cu o mare carte in folio dinainte. Ceteşte’mi, îmi (^is©, o vieţă d’ale sfîn-ţiloră din cartea acesta.
—	Iartă-mă părinte, eu nu pociu ceti românesce.
—	Cum! apoi der ce înveţi tu?
—	Elinesce, am răspunsă păunin-du-mă. De vrei să-ţi cetescă totă tragedia Ecuvei din Euripidă, unde e acestă fru-mosă choră a Troieneloră pe care îlă şciu pe dinafară.
acesta este colosală, ceea ce arată mai pe susă de tdte lipsa spiritului între-prhhjătoră, căci în acele ţări, unde ome-niloră le place mai bine să întreprindă cu banii loră ună negoţă ori alt-ceva, baniţ depuşi pe la bănci în acţiuni nu potă să aducă ună profită mai mare de
4,,. ori celă multă 5 la sută. Depunerile tuturoră instituteloră de economii din Budapesta erau la finea anului trecută de 122 milione florenl cu 4—5°/0. Acâsta e o sumă frumosă de bani şi din ea ar conchide omulă, că poporaţiunea din Ungaria nu este tocmai aşa de săracă precum se vorbesce. Dâr o altă statistică arată, că importulă Budapestei este mai mare decâtă esportulă şi prin urmare rubrica acesta nu numai că nu este îm-bucurătore, der chiar din contră, ea arată că locuitorii Budapestei se sărăcescă pe 4i ce merge.
Ceea ce se 4i°6 în privinţa acesta despre locuitorii din Budapesta, în genere se referesce asupra ţărei întregi. Ţera şi-a contrasă datoriile sale din străinătate şi ca interese după aceste datorii Ungaria plătesce pe ană aprope 100 milione dormi. Acestă colosală sumă de bani, ce în fiă-care ană trece peste graniţele ţărei, suntă perduţî pentru Ungaria.
Critica situaţiune financiară a Ungariei apare şi din împrejurarea, că pe când suma tuturoră datoriiloră de stată ale Ungariei se socotesce cu 1500 milione fl., pe atunci în proprietatea bănciloră din Budapesta se află cu totulă numai 50 milione în hârtii de valore.
In fine amintimă, că împrumuturile ipotecare, va să ^ică datoriile proprie-tariloră, crescă colosală. Este adevărată, că dela 1877 pănă la 1887 depunerile au crescută dela 70 la 122 milione, dâr şi aceea este adevărată, că în acelaşă timpă împrumuturile ipotecare au crescută dela 98 la 207 milione. Va să 4icâ proprietarii au sporită datoriile în măsură de 2 ori aşa de mare, de cum afostă în acelaşă timpă câştigulă întreprinde-riloră speculative, ale comerciului industriei etc.
Natalia şi Milanu.
Se scrie din Yiena 4iarului le Temps:
Iată cari sunt motivele neînţelegerei dintre regele Milan şi regina Natalia, luate dintr’ună isvoră forte autorisată.
Ele se reducă la intrigi de femei. Regele Milană avea legături cu o vâră a lui, pe care regina o luase la dânsa şi în care avea mare încredere. Intriga devenise aşa de visibilă pentru t6tă lumea, că regina nu putu să închidă ochii şi concediâ pe acea domnişoră. Din a-cestă minută despărţirea se făcuse. Re-
Avqcc, TCOVTlkg avQK,..
—	Pote să fiă frumose acele ce tu spui, 4ise tatălă meu, dâr e ruşine să nu şeii limba ta! mâne vei veni cu mine la Socola de unde am primită ună ră-vaşă prin care mă poftescăla ecsamenă. Yoiu vorbi pentru tine cu dascalulă, care e ună omă prâ învăţată, şi nu mă în-doescă, că tu te vei sili a învâţa degrabă pentru-că şeii, că acâsta îmi face mulţămire.
—	0! negreşită î am răspunsă cu bucuriă.
Ne întâr4iesemă a doua 4b căci când amă ajunsă, amfi găsită ecsame-nulă pe la sfârşită. Să cercetase istoria, geografia ş. a.
Sala era plină. Auditoriulă se alcătuia mai vârtosă din dame bătrâne, mume a băeţiloră, care asculta într’o religiosă tăcere.
Profesorală română, avea ună naşă cu totulă anti-română căci lasă că era grozavă de mare, dâr apoi era cârligată, încâtă semăna mai multă a proboscidă decâtă a naşă. — „Preevgenicoşiloră „boieri şi cocone — 4i°ea ©lă — am „avută cinste a înfăţişa Dvosţre prohori-„siride uceniciloră mei în istoriă, cetire,
gele ca să aibă mai multă libertate, îndemna pe Natalia să facă acea călătoria în Crimea, la care pănă atunci nu voise să consimtă. Regina cunoscând tendinţele politice ale soţului său şi cam îngri-jată de primirea ce i s’ar face în Rusia, luâ informaţiunî şi i se răspunse că ar fi primită cu plăcere. Ea plecâ. Câte-va luni in urmă se întemplâ acea scenă despre care se vorbi şi în 4iare : In 4ina de Paşci, când totă lumea se săruta 4i-cendă: Hristosă a înviată, regina trecu pe lângă soţia unui ministru străină, de religie ortodoxă, prefăcându-se că nu o vede. A doua~4i primi o scrisore dela rege, în care ’i spunea, că dâcă nu şciă să-şi împlinâscă datoriile de regină, ar face mai bine să plece. Atunci făcură ună actă pe care ’lă semnară amândoi, dimpreună cu doi din miniştri şi care constituia ună modus vivendi, pe care regele a voită să-lă strice în urmă, dâr pe care regina îlă consideră ca valabilă. In acestă actă se convenise ca copilulă să stea vre-o câteva 4il© cu regele, pănă ce regina se va întârce dela ţâră şi pe urmă să petrâcă iarna cu mamă-sa, unde va alege ea; âr la întărcere să se reguleze definitivă situaţia.
Câte-va 4*1© după plecarea reginei, Milană îi scrise, că din causa căldurei părăsesce capitala şi plâcă cu copilulă în Ungaria. Regina comanda ună trenă specială, îlă ajunse, reclama copilulă şi se duse cu dânsulă la Baden şi pe urmă la Florenţa, unde petrecă totă iarna. In primăveră scrise că se întorce în ţâră. Regele alergă la Yiena şi’i spuse, că era imposibilă să se întorcă, căci ar fi pri-mejdiosă pentru copilă. — „Dutela "Wies-baden, îi 4he, şi peste 6 săptămâni vom vedeu.
Peste şase săptămâni regina ceru să aducă ea singură copilulă, scriindu-i: „Mă aşteptă să îmi mai pre4ici vre-o catastrofă, ca să mă împedecî de a veniu.
Regele ’i răspunse:
„După doi-spre-4ece ani mi-am făcută convingerea, că nu ne putemă înţelege ; chiar prin scrisori nu ne înţelegem ; mai bine să se sfârşâscăa, şi îi anunţă că cere divorţulă. Regina răspunse, după cum se scie, protestândă. Milană, care a congediată trei ministere de diferite nuanţe, cari se opuneau la divorţa, pănă a găsită unulă docilă, nu luâ în consideraţia protestarea reginei. Stărui pe lângă autorităţile bisericeşcî să pronunţe divorţulă; acestea resistară şi resistă încă, cu tote cele ce se spună.
Regina, şciindă tote acestea, nu voi să primâscă pe episcopulă Demetrius, care 4i°ea ©& vine ca împăciuitoră şi care de sigură era însărcinată să îi dea o oitaţiă de înfăţişare înaintea tribunalului eclesiastică.
„scriere, aritmetică. Acum voiu ave „cinste a vă arăta, că limba nostră pe „care toţi socotă că o sciu, der nimeni „nu o scie cum se cade, nu este fără „gramatică, fără sintacsis şi fără orto-„grafiă; ci mai alesă în acestă pontă ală „ortografiei întrece pe multe altele ! Două „pilde voiu arăta*.
Sfârşind îşi puse ochilarii, tinse tabla negră, şi chemândă ună băiată ca de nouă ani, îi dete condeiulă de credă în mână.
Băiatulă scrise :
Fată Sarră!
Eu ’ţî-am 4isti asârâ Să ve4i oulă cum se sară.
„Prâ-evgenicoşiloră, urma profeso-„rulă, vedeţi că tăte aceste frasise să „sfârşescă cu sară, der au deosebire în „scrisă. Asemenea veţi vede şi la a doua „paradigmă*. — Băiatulă mai scrise.
Maica mea e vie;
Şade totă la vie;
Mâne a să vie.
Dascalulă tinse braţulă spre cuvintele scrise cu ună gestă măreţă. Ges-tulă acesta fu ca isbucnirea unei mine. Bărbaţi, femei, copii, toţi săriră şi se
Nr. 156
GAZETA TRANSILVANIEI._____________________________„	,	1888.
Câta despre divorţulă în sine, afacerea nu înaintează de locă, cu t6te versiunile care circulă. Intre consistoriu şi sinodă, compusa de mitropolitula de Belgrada şi de episcopii de Nişa şi Zică, există conflicta. Sinodula 4ice că nu e competenta. Consistoriula e de ideă, că una divorţa între persdne înalte reclamă o instanţă mai mare. Din Belgrada însd tota se afirmă, că sinodula s’a declarata competinte şi că afacerea merge înainte.
„National Zeitungu susţine, că regina n’a fosta espulsată din Germania. Regina a fosta numai invitată de pre-fectula poliţiei să părăsâscă Wiesbaden 5 ore după plecarea fiului ei. Dâcă nu s’ar fi conformată acestui ordina, ar fi plecata de sigura cu sila. Numerile din „Pester Lloyd şi „Neue freie Presse“ cari au publicata articole favorabile reginei Nataliei, au fosta secvestrate la Belgrada. Decă se va pronunţa divorţula, regele va trebui să restitue tastarea, care se urcă la 9 milione de lei.
„Fanfullau din Roma primeşce din Pansa o telegramă, prin care se afirmă că în Serbia s’ar fi pregătindfi o revoluţia pentru răsturnarea lui Milanfi şi proclamarea Nataliei ca regentă. Se facfi demonstraţiunl contra lui ProticI, autorulfi principala ala dramei dela Wiesbaden.
Dela camera de comerciu.
Darea pe saliarii. In urma unui decreta ala ministeriului de finanţe reg. ung., camera de comerciu şi industria din loca atrage atenţiunea celora interesaţi, că pentru provisiunile de zaharfi despre cari începândă cu 1 Augusta a. c. trebue să se facă arătare la respec-tivula oficiu financiara, nu este de plată nici darea de consumă şi nici vro întregire a acestei dări, şi că acestă arătare are numai de scopfi, ca să se potă fixa venitula curata, care s’ar pute ajunge din darea pe zahara în periodulfi 1887-88.
Ferit şi articole de ferit pentru armata c. r. In biroula camerei de comerciu şi industriă a Braşovului să află es-pusă spre informaţiune lista preţurilorfi cu c*rî se contracteză liferaţiunea de |	fera diferita şi soiuri diferite de metale
|	(table de fera, sîrmă, cuie, nituri, ţinte,
topore, lanţuri, cătarăml etc.) precum r se recera pentru depoula arsenalului de artileriă c. r. din Viena.
I SCDtl TELEGRAFICE.
Berlinu, 27 Iulie. Din Copen-| haga se semnaleză o schimbare surprin4et6re a opiniei publice în fav6rea Germaniei.
Stockholm, 27 Iulie. împărat ulu Germaniei a sosiţii aici la Orele I 123/4 din 4i- Elu fii salutată cu entusiasmă de mulţimea de poporă
I
adunată. Oraşulă este împodobită cu stindarde.
Petersburgâ, 27 Iulie. In cercurile diplomatice predomină părerea, că întrevederea a adusă cu sine apropierea Germaniei de Rusia. Ea a avută resultate îmbucuratOre «ari dau espresiune intenţiuniloră eminamente paclnice aleambiloră monarchi, prin care împrejurare se delătură îngrijirea de complica-ţiuni internaţionale pentru viitorulă celă mai apropiată.
Sofia, 27 Iulie. Relaţiunile între cabinetă şi partide s’au mai îmbunătăţită.
Mostar, 27 Iulie. Din Muntene-gru se anunţă din isvoră autentică, că căpitanulu de bandă Bobricl s’a dusă în localitatea Andreievici spre a pregăti o răscălă în Novibazar ori Herţegovina.
Belgradfi, 27 Iulie. Circulă sgo-motulă despre nisce diferinţe între Regele şi MijatovicI cu privire la conchiămarea Scupcinei. Faima despre întrevederea Regelui cu prin-ţulă de Coburg nu se adeveresce.
Potsdam, 27 Iulie. Impărătesa a născută a4î dimineţă pe la Orele 11/2 ună prinţă.
Sciri poliţienesc! In calele trecute s’a perdutîn „Poiana FIoriia un cal (Ponny, ne gru, de 5 ani). Decă cineva l’ar fi prinsă să încunosciinţeze despre acesta eăpită-natulă orăşenescă. — In strada Vămii s’a aflată o legătură de chei de Wert-heim. Celă ce le-a perdută să- se a-nunţe la direcţia poliţiei.
DIVERSE.
Celu mai vechiu husarii. Cu dreptă cuvântă locuitorulă din Barcs, Franz Nagy, se pote numi bătrână deja; de 10—12 ani susţine elă, că are 132 de an!. După cum se spune, elă încă pe timpulă Măriei Theresie era husară bătrână şi cu ocasiunea suirei ei pe tronă ar fi eşită şi elă cu divisiunea sa. In ceea ce privesce afirmarea lui nu se pdte sci cu siguranţă, deore-ce matricu-lele din Csokonya, unde s’a născută elă, fură nimicite. Se scie însă dela cei mai bătrâni omeni, cari din copilăriă încă îşi aducă aminte, că elă era încă de atunci omă fdrte înaintată în verstă. După ună serviţiu de 40 de ani în răsboiulă fran-cesă, primi elă dela ună oficeră francesă o grea rană, aşa că deveni neaptă de a mai servi. Elă primi o pensiă de 36 fl., pe cari şi acum îi capătă. Bătrânulă se ţine încă în putere numai vederea ’i s’a slăbită.
Femeia care flueră. O nouă varietate de artişti musicală va răsări în Europa. D-na Shaw, o americană, o brună frumosă, a debarcată la Londra, unde face fiirorf cu fluerarea artistică a bucă-ţiloră musicale cele mai alese. Se pare că eserciţiulă a desvoltată forte multă muşchii pieptului, căci fluerătorea are un bustă minunata. Deşi fluerulă ei pdte rivalisa cu fluerulă unei locomotive ori ală unui agentă de poliţiă, preferă fluerarea dulce a salonului, când şueră a-companiată pe claviră de d-na Campbell. D-na Shaw a entusiasmată publi-culă din Londra, şi prinţulă de Galles a venită să o audă. Fluerătorea e însoţită de 4 copii ai ei, nisce fetiţe pe care nu le strigă pe nume ci le châmă fluerândă. Cele patru fetiţe flueră şi ele forte frumosă.
Emanciparea femeilortt. pilele trecute s’a ţinută la Chicago o mare întrunire de femei, cari discutau cu multă vehemenţă asupra nedreptăţei ce se face sexului frumosă, neaducându-lă ţn. luptele electorale. „Bărbaţii, tuna o ora-tore de pe înălţimea tribunei, ne credă în tote privinţele inferiore loră. Par-lamentulă ne este închisă, la alegeri ne este interesă de a ne pronunţa şi noi şi tote funcţiunile statului suntă usurpate de secsulă celăj tare. Tare? De ce? Să ne primescă în armată şi să vedemă decă în casă de răsboiu nu ne vomă face datoria alăturea cu bărbaţii. Cine susţine că ne lipsesce cu-ragiulă?... In momentulă acestă, ună şorece mare eşi de sub tribuna pe care vorbea oratorea. Cu ună strigătă de groză oratdrea sări peste rampă şi se repeclî la uşă. Ună şorece!... Ună şo-rece!... resuna în tdte părţile. Se făcfi o învălmăşelă mare, câteva femei leşinară, dr celelalte o luară la fugă. Şi câte-va minute sala era golă, meetingulă se sfârşi, er şorecele rămase singură stăpână pe situaţiă.
„Azienda^, societate austro-francesă de asiguraţiune pe vieţă şi rente. Sub conducerea preşedintelui Principele Constantină Czartoryski s’a ţinută la 18 1. tr. a V adunare generală a acestei societăţi. Darea de semă a d-lui directoră Dr. I. Klang constată, că desfăşurarea afacerei în anulă 1887 a făcută progresele cele mai îmbucurătdre. S’au realisată poliţe nouă asupra unui capitală de asigurare de 5,100.853 fl., şi stoculă de asigurare cu încheerea anului a fostă în totală, de fl. 36,628.579. Intre afacerile nouă nu se mai află nici AsociaţiunI, nici contra-asigurărf, şi constau acestea esclusivă din asigurări în casă de morte şi pe,vieţă. Venitulă premielorfi a fostă de fl. 857,561.69 şi a sporită faţă cu anulă*-trecută cu fl. 48-560. 17 cr. Intrările totale au fostă de fl. 5,015,694 48 cr.
Plăţile pentru contracte de asigurare au recerută prea considerabila sumă de fl. 1,160*501. Cu-* tdte-. .cestea au sporită re-servele premieloră la fl. 4,102,696.36 cr. faţă cu fl.-186,745.60 din anulă trecută. Tdte spesele de afaceri s’au înregistrată pe deplină în contulă cheltueliloră şi s’au. scăzută cu desăvîrşire. Adunarea generală a hotărîtă împărţirea unei dividende de 4°/0.
„Azienda44, societate austro-francesă pentru asigurări elementare şi de accidente. In adunarea general a V ţinută la 18 1. tr. sub preşedinţa Principelui Calixt Poninski, a raportată d-lă directoră Denis Sienkiewicz darea de semă pro 1887. Raportulă constată în tdtă privinţa resultatulă favorabilă ală anului espirată şi accentueză, că cu deosebire clientela despărţământului de asigurare contra incendiului a sporită într’ună modă fdrte îmbucurătoră. Venitulă pre-mieloră pentru asigurări contra incendiului a fostă de 2.557,289 fl. 33 cr., contra grindinei 657,948 fl. 97 cr., asigurări de transportă 525,342 fl. 44 cr. Intrarea totală, adăogându-se reservele, a fostă de 4.690,963 fl. 46 cr.- In potriva acestora stau distribuirile pentru despăgubirea dauneloră şi a contra asi-gurăriloră 4.331.101 fl. 71 cr. Cu încheierea anului a fostă suma totală a Re-serveloru, fără privire la capitalulă acţiu-niloră, 1.160,944.fl. 51 cr. Câştigul curată, după facerea tuturoră scă4ăminteloră 103,863 fl. 13 cr. şi adunarea generală a hotărîtă a se distribui după îndeplinirea dotaţiuniloră provăc|ute în statute o dividendă de 5°/^.
Cursului pieţei Braşovu
din 23 Iulie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.70 Vend.		8.74
Argintă românescă .	n	8.68	r	8.70
Napoleon-d’orî . . .	n '	9.88	n	9.92
Lire turcescl . . .	n	11.20	n	11.24
Imperiali		n	10.20	>1	10.24
G albirii		n	5.88	rr ‘	5.91
Scris. fonc. „Albinau6'u/0	n	10L.—	n	——
n n 5»/0	r»	98.—	n	98.50
Rable rusescl . .	n	117—	» 2	118.
Discontulă ....	«V*-	•8°/o pe	ană.	
Bonuri croato-slavone			. 104—	
Cnnralti Ia bursa de Viena
din 26 Iulie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0 ....... 101.65
Rtenta de hârtiă5°/0................89.85
împrumutul!! căiloră ferate ungare . 151.75 Amortisarea datoriei cfiilorti ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	97.80
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră terate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 115.25
Bonuri rurale ungare...............105.30
Bonuri cu clasa ae sortare ....	104.80
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 105.90
Bonuri cu cl. de sortare...........105.70
Bonuri rurale transilvane..........104.40
Mărci 100 împ. germane............. 61.02
Londra 10 Livres sterlinge .... 124.65 Imprumutulă cu premiulă ungurescă 130.60 Renta de hârtiă austriacă ....	81.15
Renta de argintă austriacă . . . .	82.35
Renta de aură austriacă............112.40
LosurI din 1860 . . .............. 189.80
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 872.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 305.— Acţiunile băncei de credită austr. . 308.60
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Or. Aurel Mureşianu.
-------- .
apropiară de tablă, strigândă: bravo, de r&suna sala.
Mumele uimite suspina subtă bonetele înhorbotate. LacrâmI de bucurie is-vora din ochii loră, odată frumoşi pote, dâr acum stinşi şi împregiuraţl de ună [- cercă purpuriu; aste lacrâml străcurân-[ du-se pe lângă sbârciturile nasului ca pe nisce uluce fireşti ajungea subtă buza de desubtă, unde barba întărsă înlăuntru le opria ca o stavilă. Bunele bătrâne | nu se putea dumeri cum de suntă atâtă de învăţaţi drăguţii loră, şi clătindă din capă, privia pe dascălă ca pe o fiinţă supranaturală. Bărbaţii îlă fericita, îi mulţămia, îi striga aferim de se sguduia 1 pâreţii; şi bătrânulă socoleană doborâtă subtă grindina laudiloră şl-a aferimelorft, t se lăsase pe ună scannă unde’lă ' împre-giurase copii, ameţită, cuprinsă, hrăpită ca acelă împărată romană ce striga la ’i morte a sa :
Je sens que je deviens dieu!
Ce făceamă eu în vremea acâsta ? eu rămăsesemă încremenită cu ochii holbaţi, cu gura căscată, căci nu înţălegeamă ni-mică, eu care mă ţineamă că şciu ceva!
; Dascălulă acesta lnâ în ochii mei ună j ohipă măreţă, academică, înaltă, neînţe-
V ’
lesă ca şi sinonimele sale; mi-se părea că vă4ă ună Platonă, ună Aristotelă... câtă mă umilise de tare! cum îmi că4use trufia! câtă mă simţeamă de mică în a-semănare cu băiatulă acela, care scria Sară şi Vie în trei osebite feluri!
Ne am întorsă acasă. Tatălă meu vă4endu-mă gânditoră, mă întreba ce am ?
—	Gândescă la adânca erudeţiă a acestui dascălă.
—	Adevărata, e ună omă plină de şciinţl, şi l’am poftită să vie a ’ţl da lecţii de trei ori pe săptămână, de mâne va începe.
O câtă am rămasă de recunoscătoră bunului părinte pentru acestă dorită veste!
îndată am gătită caiete, condeie nouă, cernelă bună, nimică n’am uitată; întocmai ca bravulă soldată care îşi perie uniforma, frecă bumbii, curăţă armele în âjunulă bătăliei. Aceste pregătiri m’au ocupată până sera când m’am culcată gâădîiidă Ia noulă dascălă, şi judecâudă, că cine n’a ave astfelă de naşă, precum era ală lui, nu pote fi învăţată.
A două 4i, profesorală veni, şi după acea de dătoriă, bună dimineţă! scose din sînă o broşură cartonată cu hârtiă pes-
triţă, .^icându-ml cu ună zîmbetă plină de încredere în sine: nădejduescă că ne vomă .înţelege amândoi. Acâstă filadă, nu suntă la îndoială că în puţine cfde o vei înyăţa.
O ! — am gândita — acesta e negreşit^ vre-ună ecstractă lesniciosă de sistemş sa de învăţătură. Am luat’o cu totă cinstea cuvenită operei unui literată, şi deschhfendu-o, am vă4ută că era — ună Abece4ară cu slove d’ună palmacă mari!
A£u rămasă mută de oţărire şi de ruşine.,:	.......- •
Că batjocură! să mă pue pe mine, care nu eram ună copilă aq«m .— aveam 13 ant | — să învăţă a b c, pe mine care înţeleg^amă pe Irodian din scorţă ’n frc6rtăUA|rfiţ> «ntt şfrnntg a mea^ullte niiTă' putea mistui. Ho-tărîi să-ml răsbună şi asta ideiă niă mai linişti.
In vremea acesta dastalulă îşi aşe-4ase ochilarii pe tronulă loră — pare oftpri-vescă încă acei ochilarf ţuguiaţi pe nasulă lui uriaşă ca ună turcă călare pe ună armăsară roibă — trase tăbacă, strănuta, tuşi spre a'şl drege glasulă şi începii rară şi cu dese pause :
„Netăgăduită este, că omulă ne’n-
„văţată e ca ună copacă ne’ngrijitu, „care nici o r6dă nu aduce. Dreptă a-„ceea, dascalulă este pentru ună tânără „ aceea, ce este şi grădinarul pentru pomă : »îlă curăţă la vreme său ca plugariulă „bună, care curăţă de mărăcini ţarina „sa pănă a nu se sămăna sămânţa cea „bună.a
„După aceste parabole urma: „Pen-„tru a-ţî paradosi limba românescă după „totă rânduiela spre a o sci cum se „cade, ca s’o înveţi precum se cuvine, „trebue a începe dela începută. Vei sci „deci că limba românescă aţ-e ,41 slove, „care se Împartă în trei sofull: glasnice, „neglasnice şi glasnico-neglasnice, şi a-„ anume, glasnice şunţtt: Az,.(,Est, ^je, I, ^ 0j»^:VDV. i^rC (ft>: ieaotau» id, *(iu), îîl, ia, „Ipsilon, Omega. , Neglasnice: Buche, „Vqade, Glagol, Dobra, Juvete, Zemne, „Kaku, Lude, Mislete, Naş,. ;Ou,. Pokoi, „Rîţă, Slovă, Tverdă, Tîrţa, Heru, Ksi, „Psi, Ţi, Cerbu, Şa, Ştea, Thiţa, Ţea.“ „Glasnico-neglasnice : Zalu, ieri, Ucu, în.^
(Va urma.)
Nr. 156.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
AZIENDA‘% osterrekhisdhfranzosische Lebens- ond taten-Versiehernogs-Oesellsehaft.
Bilauz-Conto.
Pasaiva.
Cassastand in Wien, der Administrationscassa in Triest tind Guthaben bei der k. k. Postspar-
cassa .......................................
Realitaten der Gesellschaft.....................
Werthpapiere zum Course vom 81. December 1887
Darauf haftende laufende Zinsen..............
Wechsel im Portefeuille . ......................
Restliche Forderung an die Acţionare der »Azi-
enda Assicuratrice«..........................
Zur Ratenzahlung verglichene Ausstănde bei den-
selben.......................................
Forderungen aus Hypothekardarlehen..............
Forderungen an diverşi Debitoren'...............
Darlehen auf Polizzen der Gesellschaft .... . Zeitwerth erworbener Leibrenten und angekauf-
ter Capitalien...............................
Depositen......................................
Mobiliar, Cassen, Schilder und Realitaten-Inven-
tar................. ........................
»Patria« Vernobgen.............................
Saldi und Baarcassa der Filialen und Agenturen
1,900.680
34.234
752,687
180.999
fl.	kr			fl.	toi	o.	kr
		1'.	Emittirtes Actiencapital				480.000		
		2.	Agio-Reserve auf dasselbe		119.520	—		
91.804	43		Gewinn-Reserve		67.707	451	177.827	45
0,546.310	24	S.	Prâmien-Reserve fttr Todesfallversicherungen . .	8,743.096	24		
1,934.914	50		PrâmienUbertrag auf 1888 		110.502	90	8,878.599	14
		4.	Pramien-Reserve, Prămien-Uebertrag und Gewinn-				
14.81S			Reserve der Abtheilung fttr Todesfallverriche-rungen mit Gewinnantheil				£88.336	69
		5.	Fond der Associationen				8,150.019	79
		6.	Reserve fttr aneemeldete Todesfălle		48.018	06		
			» » făllige Erlebensfallversicherungen . .	7.500	—		
208.199	17		» » Sterbefălle in der Abtheilung fttr Ge-				
178.182	24		winnantheil		5.500	—	56.013	06
651.341	80	7.	Hypothekarschulden auf d. gesellschaftl. Realitaten			464.234	18
27 822		8.	Diverse Creditoren abziiglich der Debitoren im				
			Conto-Corrente. 					856.569	32
		9.	Cautionen der Beamten und Agenten		9.880	—		
46.170	53		wovon in Effecten..		8.380	—	6.000	
715.390	16	10.	Pensionsfond dev Beamten				17.812 03	
521.461	18	11.	Nioht behobene Diviifenden pro 1886 				883140	
	i	12.	Gewinn aus dem Rcehnungsjahre				17.104181	
8,KÎ1.789	93,				|i 8,831.789|93		
ii		|	1 1		ii ir 1		
WIEN, den 23. Mai 1888.
Bolison tn. p
Geprttft und mit den Bticliern libereinstimmend befundin:
Welnmann m. p. Durat m. p. ^lânlgivald m. p.

Der 'Rm.hhalter r O. Xa&mpelmeyer m. p.
99
Activa.
teimofk", osterrcichisch-franziîsisrtic Eleuktffar- «ud [’fifail-VersifberRiigs-iîcsdlsckilt.
Ilihiii/. pro	/
I*as<*iva.
fl. 80.— in Gold
1.1 N’flit emittirte 6000 Actien •2. Baarsehaft bei der Centrale
Baarsehaft bei den Reprâsentanzen und deren Guthabungen bei der Postsparcassa
Staats- und Weifhpapieie...........
Realitaten der Gesellschaft........
llepouirte Cautionen...............
Wechsel im Portefeuille..............
Disponible Guthaben bei Banken und in der Post sparcassa .............
Forderungen bei Versicherungs-Gescllscbaften ab-
ziigl. Creditoren...............
AusstSmle bei den Reprasentanzen Eiii'ichtungs-G( genstiinde, Cassen, Bibliothek Plane in dem Central-Bureau und in den Re prăsentanz-Bureaux .
Abschreibung hfferauf
fl.
ikr
32.407 5f
I
84.836 26
19.976
963 81
fl. ikr 480.000 —
117.213 75; 902.549 88 212.485 —I 1.250:—j 7.9201271 64.671,80
247.840
522.481
18.312
43
2.574.755 36
Actiencapilal, bestehcnd in 12.000 Actien k fl. 80.—
in Gold.............;
Ai't'oncapitnls-Agioreserve Gewinnst-Reserve fond . .
Sprcial-I lesei ve
fl. 105.000.—
abziiglich Coursverlust auf Effecten » 71.851.99 PiSniicn-Reserve abziiglich Riickversicherung und
frei von joder Belastung.....................
Seliadeii-Rescive abziiglich des Antheiles der
Rilekversiehercr.............................
Hypolhckarschuld auf dem Hause Nr. 3, via St.
Caterina in Triest...........................
Deponirto Cauiionon............................
Creditoren im Conto porrente abziiglich Debitoren
Pensionsfond der Beamten.......................
Unbehobcne Dividende...........................
Gewinn aus dem Recbnungsjahre .... . . .
kr
119.520'— 64.594 04
33.148 01
960.000
217.262 05
701.860 81
241.821 d'5
12.254 73 1.250 — 811.093 74 26.180 94 168 31 103.863 13
2,674.755 36
Anmerkung. Der in ktinfligen Jahren fallig werdende Prămienschein-Bestand ţelăuft sich auf fl. 8,607.851*79.
Geprtift und mit den BUchern tibereinstimmend iefnnden :
WIEN, am 31. Dezember 1887.
£. Boinea m. p. J. Hftnlgavald m. p. X». Welnmann m. p. Ferdlnand Hartwlg1 m. p., Buchhalter.
Agenţia principală în Braşovîi: KARL HALMEN.
Care este cea mai buna hartia pentru ţigări?
.fâmu'mrtu «nssiiow*

R&îPiaAS*. î? SKPTKwinasts my®
Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumători de ţigări s’a stabilita dej a în modulă celă mai ne-dubiosv
Na este reclamă \golâ, ci una fapta constatata prin autorităţi scientifice de primula ranga pe basa analisei comparative a diferite-lora hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţa, căbărtia de ţigări
,g*y« -f
W wg»-di şţtt mim
«WurSB’«numi* * W9«
-----siv«4-------
UNV3ttf8VJ
tniiSMnvsra hjwj
(UL® D fi) 0 ţS7 m
toW!î(H(!9G>jWi RfflăîAMDcS"
»•»	sVî S
,.»n
pvo<ho9 iwvwjsnf vh n numi insfjv v îyîtwmfiKoa îo ivo
„LES DERNIERES CARTOUCHES“
wm~ „dorobanţulC“
la Parisfi,
Câ$tip lateralii ie 10 8. pe ii
fără capitală şi fără risică prin ven4area de losurî plătibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1888.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta
Adler & Comp., Budapest.
Sz. 208 vhj.
1888! ‘
Arveresi hirdetmeny.
Alulirt kikuldott vegrehajto az 1881 evi LX. t. cz. 102. §-a ertel-meben ezennel kozhirre teszi, hogy a fogarasi kir. jârâsbirdsâgnak 1888 evi 2298 szâmu vegzesevel 1888 ev Mâjus ho 28-ik napjân fogarasi Grunfeld Sâmuel javâra, pojânai de a brâzai havasokon tartozkodâ Radu Nicolae ellen 73 frt tăke s ennek 1887 ev Augustus h(5 16 napjâtdl jâr6 6°/0 kamatai, az eddig osszesen 40 frt. 70 kr. perkăltseg koveteles erejeig elrendelt kiel^gi-tesi vegrehajtâs alkalmâval biroi-lag be foglalt es 420 frt. becsult 9 darab lb es csiko, 100 darab anyajuh, es 100 kil6 gyapjubol âll<5 ingdsâgok nyilvânos ârveres utjân eladatnak.
Mely ârveresnek a fogarasi kir. jârâsbirdsâgnak 1888 evi 2326 p. sz. alatt kelt kikoldetest rendelo vegzese folytân a helyszinen, va-gyis Breâzân a kăzseg hâzânâl leendb eszkozlesere 1888 evlulius ho 31-ik napjânak delelotti 10 drâja hatâriddul kituzetik es ahhoz a venni szândekozok ezennel oly meg-jegyzessel hivatnak meg, hogy fenni ingdsâgok ezen ârveresen, az 1881 evi LX. t. cz. 107. §-a ertelmeben a legtdbbet igerdnek sziikseg ese-ten bacsâron aiul is eladatni fognak Az elârverezendd ingdsâgok vete-lâra az 1881 evi LX. t. cz. 108. §-âban meglâlapitott feltetelek sze-rint lesz kifizetendd.
Felhivatnak egyuttal mindazok, kik a lefoglalt s most elâi-vere-^zendo târgyakra elsobbseggel bir-nak es ez a vegrehajtâsi iratokbol ki nem tiinik, miszerint elsobsegi igenyeiket az ârveres megkezdeseig szdvâl vagy irâsban alulirt vegre-hajtdnâl az 1881 evi LXt.cz. 111 §-a ertelmeben a kiilonbeni kovet-kezmenyek terhe aliat bejelenteni el ne mulasszâk.
Kelt Fogarasban, 1888 evi Iu-bus hd 16 napjân.
Gyârfts Ferencz,
1 ‘ birosâri vegrehajto.
107
kir.
509—1888.
CITAŢIUITE.
105,3—2
din fabrica BRAUNSTEIN FRfiRES
05 11 oul e var <1 Eielmans,
este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilita acesta între altele prinJDr. Pohl, profesoru la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesora şi conducătora ala stabilimentului chemica de stata în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesora de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsa chiar resultatula strălucita, că hărtiele de ţigări „Les derniferea Car* touchea“ şi „Oorobanţulă<( sunta cu 23—74%	uşore, şi că împărtăşeşte fumului de
tutuna cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hârtii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semăna cu desemnula aci imprimata şi care 6rtă firma Brauaatein Frerea.
Fabrica a deschisa una deposita pentru vendare en gros a hârtiei de ţigări şi a tu* buriioră pentru ţigări
mtmmmfiisis,	l9360-82
i

WIEM, I. Rez.ţ Nchotteiirin^ Ir.
şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de ven4are asemenea mărfuri.
Avist d-lort abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponulii mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiascâ a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Bucurii Homorodianu gr. cat. din Cohalmu, de 13 ani părăsindu-şî femeia, pre Eva Iosifă gr. cat. din Draos dom. în Homorodă şi ne aflându-i-se ubicaţiunea, prin acesta este citată : ca în termină de unu anii se se presenteze la forulu matrim. deleg. gr. cat. de I instanţă ală Făgăraşului, căci în absenţa lui se va da cursă liberă procesului şi va fi înlocuită prin curatoră ad actum.
Dela presidiulă forului matrimonială gr. cat. de I instanţă ală vicariatului Făgăraşă.
Făgăraşă, în 23 Iuliu 1888.
Basiliu RaţU,
vicarii.
Sosirea şi plecarea trenimlorn si poştelor! în Braşovti.
I.	Plecarea trenuriloră:
I. Dela BraşovA la Pesta:
Trenulii de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenuld mixttl Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovd la Bucurescî:
Trenulh accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjl.
II.	Sosirea trenurilor*:
I. Dela Pesta la Braşovu:
Trenulă de persdne Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecpi Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovd:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după am^î.
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A. Plecarea pontelor*:
a) Dela Braşovă la Reşnovu-Zemesci-Brană: 12 ore 30 m. după amefjl
V
c)
d)
„	„ Zizmu: 4 ore după amecfl.
„	în Săcuime [S. G-eorgI]: 1 oră 30 minute ndptea.
„ la Făgăraşă: 4 ore dimineţa.
„ la Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea poştelor*:
a)	Dela Reşnovă-Zemescî-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de ajnecjl.
b)	„ Zizină la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Sătuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	r Făgăraşă la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.