letoctluea, Adminisiratinnea TiKfiala: '
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori neirancate na se pri-mescâ, Manus;nj>e na se re* trimi u!
Biionrile ie ornau 1:
Braşov!!, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescit în Vlena: RudclfMo&se, Haasensiem <fe Vcgler (Otto Mcm), Eeinrich Schalek, Aloiz Eirndl, M.Dukes, A. Oppelik,J. Dan-tuberg; in Budapesta: A. V. Oold-btroer, Anton Mezei, Eckstein Bemat; tnfranMtart: Q.L.Daube; înHam-bur(j: A. Steiner:
Preţuiţi inserţinnilorft: o seriă gannondă pe o colonă 6 cr. ai 80 cr. timbra pentrn o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoi61A Reclame pe pagina IlI-a o senil 10 cr. v. a. sân 80 bani.
Nr. 155.
Braşovâ, 14 Iulie st. v. 1888.
Este o apariţiune îngrijitore, că foile rusescl în urma întrevedere! împdraţilorvi pdrtă, unu lim-bagiu fdrte aspru şi duşmănosu în contra Austro-Ungariei, der ceea ce bate mai multu la ochi este că atacurile loru mai noue suntu îndreptate cu deosebire în contra Ungariei şi a Maghiarilorîi.
In faţa acestei apariţiunl se nas ce întrebarea, că 6re re suit a-tele întrevederii inspiră presăei rusesci acestă atitudine, ori că ele urmărescu numai scopulu de a intimida cercurile influente politice din Austro-Ungaria?
Resultatele întrevederii nefiindu cunoscute, rămâne ca evenimintele cele mai apropiate să ne deslu-şescă asupra lui. Der într’unu punctă vedem u deja de acum o deplină conglăsuire între pressa rusescă şi pressa oficidsă germană, în ceea ce privesce adecă delătu-rarea principelui Ferdinand alu Bulgariei, a „oficerului ungurescă“, cum îlu numescu în batjocură foile rusesci.
Atacurile vehemente ale pres-sei rusesci p6te au menirea de-a semnala direcţinnea nouei acţiuni în Bulgaria, care se va începe cu gonirea din ţeră a prinţului de Eoburg. Ori cum ar fi însă, ele suntu forte semnificative pentru modulă cum înţelegă Ruşii apro-piarea de Germania.
Câtă de înverşunaţi suntu Ruşii asupra Ungariei dovedesce ună articulă mai nou publicată de „No-voie Vremiaw. După ce susţine, că politicii vienesi, cu t6te asigurările oficioşiloră din Berlină a-supra urmăriloră întrevederii, se temu de-o surprindere şi că de a-ceea pretindă djela Germania ca să facă presiune asupra Rusiei, numita foia atacă pe Maghiari, despre cari c|ice suntă nisce „şoviniştî nebuni“ pentru cari re-
*	ahtâtea nu mai esistă, şi le Imputa că au scrisă în momentele de faţă nisce articull provocatori,
•	susţiindă că ei nu se voră abate nicidecum dela programa loră o-rientală ş. a.
Faţă cu atacurile pasionate ale pressei rusesci este de interesă a cunăsce părerea ce domnesce a<ţî în cercurile oficiose unguresc! asupra resultateloră posibile ale întrevederii din Petersburgă.
„înfocaţi cum suntă — 4ice „Pester Lloyd“ —r cei dinPeters-burgu voră să escompteze în modă înfocată visita împăratului germană. Pentr’ună intermezzo de 1 curtoasiă personală, după care va ăve se urmeze erăşî inimiciţia de mai înainte, n’au înţelegere în o-riginalitatea loră brutală şi ast-feliu conteză la aceea, că împă-ratulă Wilbelm „va sprijini chiar şi în . contra voinţei prinţului de Bismark planurile Rusiei în peninsula balcanică/1 E superfiu de a mai spune că acesta presupunere nu e nicidecum admisibilă.14
„F6ia guvernului ungurescă în-
„Gareta" iese In fie-care <{i.
MKiamnhrptni Aistro-Ungaria
Pe ună. ana 12 fl., pe şâae Ioni f 6 fl., pe trei lanî 3 fl.
Pentru România si străinătate:
Pe ună and 40 ftancl, pe ş£se Ioni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la t<5tb ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
AăonaienttUţl pentrn Braşovn:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe ană ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei Ioni 2 fl. aO cr. Cu dusulă in casă: Pe ună ană 12 fl., pe şăse Ioni 6 fL, pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 16 bani.
Atâtă abonamentele cfttă şi inserţiunile sânt a se plăti înainte.
Braşovti, Vineri 15; (27) Iulie
cheia articululă său din vorbă cu următorele observări:
„Ori cum se voră face combi-naţiunile, mai estinsă ori mai res-trînsă, două momente relative re-sultă în orî-ce casă: imposibilitatea ca Rusia să renunţe îa planurile sale orientale, şi impoisibilitatea politică şi morală, ca Germania de dragulă vecinului său rusă să se lapede de alianţele sale“.
„Decă cu t<5te aceste — adauge „P. Lloyd44 — întrevederea împe-raţiloră a dobândită în vre-o direcţiune drecare ună resultată, a-cesta nu o scimă. Der una scimă sigură, că adecă Austro-Ungaria cu totă fidelitatea de aliată şi cu totă devotamentulă pentru amiciţia cu Germania hotăresce ea singură asupra sortei sale şi că în nici o împrejurare nu se pdte depărta nici câtă negru sub unghiă de principiile solemnelă proclamate a acelei politice orientale, care este totodată politica orientală a Europeiw.
întrevederea împeraţiloră abia s’a terminată şi etă căşiiesă din nou la ivelă biarile contrasturî, ce divisâză a(ţl politica stateloră europene.
Turcia şi Bulgaria..
părafcii la Peterfeburg vorG crede de cuviinţa să evite a vorbi despre afacerile buldare. Insă de altă parte ea ar pute avă ! urmări incalculabile atâtă pentru miitţsteriulă Stambulov, câtă şi pentru întrâgulă regimii actuală, dâcă cele două Puteri nordice voră voi să caute ună prete^tft spre a pune ârăşî pe tapetă cestiunea bulgară.
In acestă afacere se mai anunţă din Constantinopolă cu data 23 Iulie: Cestiunea secvestrării bniei de juncţiune VaCarel-Bellovo continuă a ocupa pe Portă şi opiniunea publică. Cu t6te în-găduirile repetate şi protestările de credinţă şi de devotamentfi ale guvernului bulgară, se pare în generală că [Porta se îndoiesce de sinceritatea sa, cu atâtă mai multă, cu câtă în acelaşă timpă Bulgarii stăruiescă forte multă pe lângă guvernulă otomană pentru a obţine exploatarea drumului de fieră în litigiu, în aceleaşi condiţiunl ca Compania Vi-talis. De altmintrelea se voră cunosce acjî adevăratele intenţiunl ale Bulgariloră, căci ună ingineră ală companiei de legare a plecată Joi pentru a relua în stăpânire linia în urma declaraţiunii Bulgariei, că ea nu o luase în posesiune.
Pare sigură, că Porta nu va ceda şi că nu va recurge la măsuri de rigore, der e posibilă ca ea să useze de represalii şi să-şi asigure astfeliu o largă compensaţiune.
După cum era de aşteptată, Porta a cerută guvernului bulgară explica-ţiunl asupra actului arbitrarii privitorii la calea ferată Bellma- Vacarel. Insăr-cinatulă de afaceri ală comisariatului turcă din Sofia, Onik-Effendi, a primită ordinulă de a remite d-nului Stransky o notă verbală, în care guyer-nulă otomană observă Bulgariloră, că iau o răspundere grea printr’o procedere aşa de necorectă; că sublima Portă nu crede că luarea în posesiune a liniei s’ar fi făcută în modulă relatată de funcţionarii d-lui Vitalis şi că ea cere dela guvernulă bulgară să-i dea esplicaţiunl.
Afară de acesta Onik-Effendi a mai fostă însărcinată să declare miniştrii oră principatului vasală, că pacienta Mgj. Sale imperiale Sultanulu-Suzeranu s’a sleitu; că Sultanulă a tractată pe Bulgari cu bunăvoinţă şi indulgenţă fără semănă, dât ei abuseză şi dâcă voră continua ast-felă, s’ar pute lesne să se rupă corda deja prea întinsă.
D.	Stransky a luată actă de acâştă notă şi a comunicat’o colegiloră săi. Ca-binetulă, impresionată de protestările turcesc!, a pretextată necesitatea de a protege staţiunile liniei Vakarel-Bellova contra tâlhariloră. S’au datti esplicaţiunl în acestă sensă lui Onik-Effendi şi doctorală Yulkovicl (agentulă bulgară în Constantinopolă) a fostă însărcinată să le repete Porţii.
Răspunsul ministerială adauge: „Der fiindcă guvernulă bulgară s’a vă4ută forţată să ocupe milităresce linia, elă vre să o esploateze pănă în momentulă când cestiunea esploatării va fi definitivă tranşatău.
Se vede că d. Stambulov şi colegii sâi conteză pe inerţia şi nehoţărîrea Tur-ciloră şi suntty convinşi, că Porta şi Sultanulă se voră mulţămi cu esplicaţiunile date. In cercurile diplomate diii Sofia se crede, că afacerea se va pute termina în modă fericită pentru Bulgari, decă îm-
CMoria irtt Raicia a areşedinteiai caraot.
D. Garnot, preşedintele republicei francese, s’a reîntorsă din escursiunea sa din Dauphină în Parisă. Timpulă pe-' trecută de Carnet în aceste ţinuturi ale Franciei va avă probabilă cele mai bune urmări pentru Republică. Ca şefă ală statului, a sciută să-şi câştige inimile tuturoră, chiară şi corespondentulă lui „Figarou e constrînsă de a susţine, că călătoriile lui Camot suntă forte peri-culdse pentru conservativi.
„Preşedintele de âstăf|IU} 4ice ra_ portorulă lui „Figaro“ „tace cu corec-titatea, iubirea, cu blândeţea ce-o arată asupra flăcăruia, chiar şi asupra preoţi-mei, mai multă pentru republică ca toţi miniştrii, senatorii şi deputaţii la olaltă.
Societatea căiloră ferate nu scie ce se mai începă ca să transporteze pe călători. Ea espediază în t6tă <fiua niai multă de 4ec© nrii de persăne, şi mulţi suntă cari vină aici cu trăsuri er’ alţii pe josă.u Cu Orecare mulţumire pote es-clama şi Tempşu: „Călătoria lui Carnot a folosită Republicei*4! Cele mai multe cjiare republicane susţină acestă aserţiune şi numai1 Rochefort e de altă părere, fi-indă căelă zugrăvesce în „Intransigeantu pe preşedintele Republicei ca „prisoni-erd ală lui Ferry.u
Popularitatea Iii Bouliier in scădere.
In 22 Iulie a. c. s’a făcută în de-partamentulă Ardeche în Francia o însemnată alegere. G-eneralulă Boulanger a voită, precum seim, ca să facă a fi a-lesă în departamentulă Ardeche inaugu-gurândă astfelă o mişcare plebiscitară în favorea sa.
Ce a primită generalulă în duelulă cu Floquet s’a vindecată, der popularitatea lui în timpulă din urmă a începută să scadă în modă însemnată.
‘	; La alegerea din 22 Iulie a. c. în
1888.
Ardeche oportunistulă Beaussier fu a-lesă cu 42.000 dă voturi, în vreme ce Boulanger a avută numai 25,000. Acest resultată a fostă de prevăzută, fiindcă misionarii lui Boulanger din tote părţile fură alungaţi CU înjurături şi cu ruşine de cătră poporaţiunea din Ardeche. Decă generalulă Boulanger totuşi a avută
25,000	de voturi, asta împrejurare se ascrie Bonapartiştiloră şi Royaliştiloră, cari ţineu cu elă. Afară de „Intransi-geant,u „La Presse“ şi „Cocarde,u sin-gurile foi cari, s’au întrepusă pentru Boulanger, candidatura Lui fia sprijinită şi de „Gaulois“ bpnapartistica foie de bou-levard. Cea mai simţitore pagubă au suferit’o Boulanger negreşită prin aceea, că „Lanterna14 lui Rochefort l’a părăsită.
O altă causă care a contribuită la desastrulă electorală ală lui Boulanger a fostă şi primirea entusiastă, ce s’a făcută preşedintelui republicei Camot în Dnuphine.
Acum se anunţă, că generalulă Boulanger îşi va pune candidatura de deputată în departamentulă Somme pentru alegerea dela 19 Augustă.
Germania şi Kusia.
rMoskovskija Wiedomostia scrie în-tr’ună nou articulă asupra întrevederei împâraţiloră între altele:
„Dela Rusia şi Germania depinde aprbpe esclusiyă, ca să eonducă evenimentele astfeliu, încâtă. pacea şi echili-brulă politică ală Europei să fiă asigurată. Dăcă; între Rusia şi Germania s’ar restabili o înţelegere sinceră şi strînsă, acesta ar fi o garanţiă, că tote cestiunile actuale neresolvate, chiar şi acelea, cari s’ar ivi în viitoră, ară primi o fericită soluţiune fără a se vătăma pacea seu a se aduce jertfe nefolositore. Conducătorii răsponsabilî ai politicei esteriore germane şi rusesci trebue să vedă acesta şi de aceea nu voră lăsa nefolosită favorabila ocasiune, ce ll-se oferă acum de a se înţelege.
Capitala întrebare a momentului este, dăcă Germania e sinceră faţă cu Rusia. Celă mai .importantă lucra este de-ocamdată stabilirea principiului stimei şi a încrederei reciproce. După acesta cestiunea soluţiuniloră singuratice va veni de sine. Asigurările de sinceritate din partea Germaniei voră trebui să se pro-beze imediată şi prima încercare va privi, probabilă, cestiunea bulgară. Po-siţiunea ce o va ocupa Germania faţă cu cestiunea bulgară va fi ună măsurară pentru sinceritatea şi intenţiunile sale.
Stările ce domnescă acjl în Bulgaria s’au născută în periodulă lipsei de sincerităţi a Germaniei faţă cu Rusia, şi a-narchia bulgară ar înceta de sine, decă causa ei principală — nesinceritateâ Germaniei — ar dispăre. Dăr cu cestiunea bulgară, relativă neînsemnată, nu va fi de ajunsă/ Delâturarea prinţului de Co-burgă nu va pute şterge şi îndrepta totă ce a suferită Rusia, graţiă politicei gfeşite ce* a urmat’o pănă acum Germania. Pentru Germania nu numai cestiunea bulgară, ci întrega. cestiune a O-rientului nu are interesă. Ceea ce ea va trebui să facă pentru soluţiunea ces-tiunei bulgare nu este în fondă nimică; ea trebue să declare numai, că se reîn-torce la deplina păzire a trâctateloră şi trebue să dojenescă pe aliaţii săi să sis-
Nr. 155
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
teze vătămările tractatelor^ internaţionale subsemnate de ei.
Cu unii cuvântă, Germania trebue, conformă declarării împăratului "Wilhelm II, să păzescă „cu fidelitate germană^ nu numai tractatele nouă, ci şi cele de mai nainte şi cestiunea bulgară se va resolva atunci de sine. Apoi va trebui să se stabilescă o înţelegere între Rusia şi Germania şi cu privire la cestiunile economice, unde Germania pote dovedi asemenea sinceritatea sa de a şterge urmările stricăciose ale politicei sale duş-mănose Rusiei.
Rusia, încheiă „Wiedomosti/ spereză şi aşteptă asemeni urmări dela întrevedere, cari să o convingă, că politica Germaniei faţă cu Rusia s’a schimbată în adevără.
SOIRILE piLEI.
Principesa de coronă Stefania în călătoria ei a cercetată în 21 1. c. Şemni-ţulă, dinpreună cu minele ce se află în acea localitate. Alteţei Bale i s’a făcută o primire strălucită. La plecare în 22 1. c. era adunată o mulţime de poporă la garăt In trecerea principesei prin băile din Tatră şi prin Kralovan inteligenţa de acolo a primit’o sărbătoresce. Principesa de corona dimpreună cu familia prinţului Coburg se duce şi la castelulă de venătdre Puszta-mezo. Alteţa sa va
ajunge în 24 Iulie în Yiena.
*
* *
Erî, 25 1. c., fişpanulă Huniâdorei George Pogany şi viceşpanulă Coloman Barcsay din Deva merseră preste Petro-şenl pe muntele „Poiana mueriiu, ca să se întelnescă cu comisiunea comitatensă din Sibiiu spre a termina regularea graniţei de acolo. Comisiunea comitatului Huniădorei cu concursulă solgăbirăului Iulius Kapcza va lucra pe terenulă cercului Orăştiei numai pe o distanţă de câţiva chilometri, er de aici se începe raionulă solgăbirăului Arthur Hollaky din Petroşenî ală cărui cercă are o mare
întindere la graniţă României.
*
* *
Regele României a primită din partea Maiestăţii Sale inonarchului nostru o scrisore, prin care’i notifică, că A. S. I. şi R. archiducesa Maria, soţia archiduce-lui Carol Salvatori, a dată nascere unui principe.
*
* *
Cetimă în „Epocau, că d-lă generală St. Pencovici a fostă decorată cu Crucea de mare oficeră ală ordinului Francisca Io-sifu. Se scie că d. Pencovici este de-legatulă României pe lângă comisia însărcinată cu delimitarea graniţeloră,
*
* *
Regele şi Regina României plecă în săptămâna acesta în străinătate spre a-şl
căuta de sănătate. Regele Carolit va merge la Graefenbery în Silesia austriacă să urmeze o cură de hidroterapiă, în timpă de trei săptămâni, âr regina Elisăveta fee duce la Syît, o insulă dela costelş Dani-marcei, situată pe 6 stâncă enormă de graniţă. Acestă staţiune balneară e visitată de puţini 6speţl. In anulă trecută a fostă visitată de Regina Dani-marcei. Sylt are renume în Danimarca pentru legendele sale; între altele se cjice, că prinţulă Hamlet ar fi petrecută acolo doi ani de cjil©- M. S. Regina României va face o cură de băi de mare, care va dura asemenea 3 săptămâni. Dela Oldenburg — spune „Epocau — suveranii se voră despărţi, urmându-şl fiecare drumulă spre localitatea alesă. La fruntaria danesă regina se va întâlni cu mama sa principesa de Wied, care o va însoţi de asemenea spre Sylt. Regina va fi însoţită de d. generală Grgcianu şi de dama ei de onore, d-ş6ra D'avila,. Regele va lua ca adjuţantă pe d. C. Qdo-bescu şi va fi însoţită şi de d-rulă Teodori, care i-a prescrisă cura, ce se duce să facă. Se mai Ţice că Regele şi Regina voră călători incognito sub numele de conte şi contesa de Vrancea. In absenţa Maiestăţii Sale, consiliulă de miniştri va fi autorisată să facă nominaţiunile sub
reserva aprobării ulteriore a Regelui.
*
* *
„Românulău ne spune, că D-lă M. Ko-gălniceanu e deplină restaurată. Preste câte-va dile va pleca din Marienbad la Constanţa, unde va petrece restulă verei.
Sjt
* *
Ni-se comunică din Graz, că d-lă Augustină Frâţilă a obţinută, în 23 Iulie a. c., diploma de doctoră în filosofiâ la universitatea de acolo. D-lă Frăţilă este
născută în comuna Tură de lângă Blaşă. *
* *
Din Betlenă ni-se comunică, că ba-lulă românescă ce s’a dată acolo în 22 Iulie st. n. a reuşită' forte bine. Ună publică alesă a luată parte la acestă bală şi costumurile naţionale au preponderată. Societatea a fostă animată. Yenitulă curată ală petreoerei e îmbucurătoră, ,
*
* *
„Românulău scrie, , că comisiunea medicală însărcinată de a constata starea mentală a lui Preda Fântănaru, despre care scimă, că a împuşcată în, ferestra palatului regală, s’a pronunţată unanimă, că Preda nu este responsabilă de faptele sale,
*
* *
Ună tineră francesă, d-lă Gustave Launegrace, stabilită în Braşovă (Strada Scheiloră Nr. 113), doresce a da lecţiunl de conversaţiă în limba francesă.
Rachiulil şi tâbaculR-
Rachiulă se va schmpi. In urma disposiţiuniloră nouei legi privitore la darea pe spirtă, preţulă unui litru de rachiu (vinarsă) se va urca cu 7—8 cr. Mai adaugemă la acesta abusurile la cari ne putemă aştepta cu siguritate din partea cârclumariloră dela sate, mai a-lesă a jidoviloră, cari nu voră întârŢia a profita de noua lege pentru a urca prşţulă bepturiloră mai multă de cum concede legea. Aşa au făcută ei şi cu ocasiunea scumpirei tăbacului. Tăbaculă ordinară de pipă la aparinţâ nu s’a scumpită, pentru că preţulă pacheteloră a rămasă acelaşă, numai' câtă pachetele suntă mai mici. Gu tote acestea, după cum cetimă în „Kolozsvaru, s’au aflată unii cârclumarl dela sate, cari vândă pachetele de tăbacă ordinară mai scump de cum este preţulă loră. Poporală a-deeă a aucjită ceva despre noua lege privitdre la urcarea preţului pe tăbacă şi împrejurarea acesta le oferă cârciu-mariloră dela sate bună ocasiune pentru a despoia pe poporă, urcândă în modă arbitrară şi preţulă tăbacului neurcată de lege. •
Decă asemeni abusurl s’au ivită cu ocasiunea scumpirei tutunului, cu atâtă mai vîrtoşă ne putemă ascepta la acesta cu ocasiunea scumpirei rachiului.
Tote acestea împovărări ale poporului, făcute câtă cu lege, câtă fără lege, îlă facă pe „Kolozsvşr* să se pună pe gânduri seriose. Nu de aceea se arată foia ungurescă îngrijată, pentru că se îngreuneză traiulă de pănă acuma ală poporului, ci se teme, că acestă împrejurare va servi conducăoriloru poporului românesc#, din Ardeală mai vîrtosu, ca pretestu bineveniţii pentru a înscena agitaţiuni de caracterfy politicii. Din causa a-cesta foia bugetară „K-r.u, în articululă său de fondă dela 24 Iulie, atrage atenţiunea autorităţiloră unguresc! asupra acestei împrejurări şi cere dela ele să fiă cu mare precauţiune atunci, când se va pune în praxă legea pentru scumpirea rachiului, ca de o parte să nu se nască agitaţiuni în poporă, âr de altă parte arendatorii să nu abuseze.
Nu pote fi lucra mai firescă, decât ca poporaţiunea sătescă să fiă nemulţă-mită din causa urcărei preţului spirtuo-seloră, şi acesta fără deosebire de naţionalitate, Cu atâtă mai straniă apare maniera reptilei din Cluşiu, care voiesce de pe acuma să esploateze eventualele semne de nemulţămire în contra pre-tinşiloră „agitatori români,u de cari în casulă de faţă nu e nici cea mai mică lipsă.
Intemplărî diferite.
0 feroeă seracă din Husmuzău, co-mitatulă Cojocnei, avea patra copii bol-
navi, dintre cari cea mai în vârstă era o copilă idiotă, ceilalţi trei, dintre cari doi gemeni, erau epileptici (boia rea). Doi din aceşti copii muriră şi nimeni nu considera astă împrejurare ca o minune. In una din cjil© după înmormântare, reîntorcându-se ţeranca dela câmpă, afla pe fiica ei idiotă tremurândă în curte. Michailă, micul ei fiu, nu era nicăirf. îngrozita mamă întreba de co-pilulă ei şi fata-i răspunse: „Elă e în casă şi va muri ca şi ceilalţi.u Ţeranca se repezi ţipândă în casă unde îşi aflâ pe fiulă ei zăcândă mortă în pată. La gâtă se vedeau clară urmele uciderei. Fiica denunţa îndată înfricoşata ei faptă şi cjise •' „Tata, ce a murită, mi-s’a arătată în visă şi ml-a poruncită ca sâ-i trimetă lui copiii. Pe doi i-am trimişii deja şi acum şi pe ală treilea.u Nemân-găiata mamă cătju josă leşinată. Judecătoria de cercă a şi pornită o cercetare şi a dată ordină ca să se desgrope cei doi copii ai nenorocitei femei.
Sugrumată de şerpe. Forestierulu superioră din Klumetz (Boemia) avea doi copii, ună fiiu în vârstă de 7 ani şi o copilă de 5 ani. Sburdalnicii băeţl mergândă în pădure să culegă afine, nu departe de casa forestieră, văzură miş-cându-se în erbă o viperă mare. Copilultt arunca cu pietrii asupra viperei şi o lua apoi la fugă. Vipera iritată se repedi asupra copilei, care cuprinsă fiindă de spaimă nu putu fugi, şi încolăcindu-se în jurală gâtului ei o sugruma. Câte-va minute după aceea, când tatălă eşi ca să dea ajutoră fiicei sale, o găsi mortă. Vipera fu omorîtă şi trimisă museului din Praga.
Literatură.
Braşovă, 13 (25) Iulie a. c.
Domnule Redactoră! In luna Aprilie anulă acesta, după o cugetare de mai mulţi ani asupra învăţământului ce trebue să’şl apropie Românulă, ori unde s’ar afla elă şi mai cu sâmă pentru noi cei din ţâra Românescă, unde plănuia învăţământului nu e tocmai bine determinată, am dată publicităţii unii Sistemă de învăţămentă românescu, pe care am a-vută onore să vi’lă înaintezăşi D-vostrâ care aţi şi binevoită atunci a face menţiune despre apariţia lui.
Cestiunea ce desfăşură în lucrarea de care facă menţiune, mai susă fiindă de interesă generală, aşii dori să fie multă discutată, decă se pote de întrega naţiune română, după cum chiar men-ţioneză în citata lucrare.
Intr’ună cjiară ce apar© îu oraşulă D-v. cu numele rScola şi Familiaa, ună domnă D. într’ună numără apărută în luna Maiu, ml-a făcută onoreâ d’a resfoi broşura, şi preocupată, se vede,
FOILETONULt „GAZ. TRANS.“
Societatea pentru inveţătnra poporalii romi.
Frumâsa şi folositărea instituţiune a Societăţii pentru învăţătura poporului română, cu reşedinţa în BucurescI, a avută în '2.6 Iunie şt. v. 1888 o Ţi de sărbătore, fiindă împărţirea premieloră la elevii sco-leloră societăţii. A asistată la acestă serbare primarulă capitalei şi ună nume-rosă şi alesă publică. După. mai multe cântări ale corului scoleloră societăţii, şi după ce mai mulţi elevi au salutată în poesii pe profesorii loră, distinsulă literată, d-lă George Misailu, a rostită ună frumosă şi însufleţitoră discursă.
După ce a arătată mulţămirile din partea comitetului, care lucră necurmată la ridicarea şi întemeiarea acestei societăţi, şi după ce a salutată pe d-lă primară ală capitalei, că a venită să asiste la solemnitate, d-lă Misailu a continuată astfelă:
Domnitorii şi Domneloră!
Cu ajutorală lui D-c|eu, cu sprijinulă guvernului şi concursulă bine-voitoră ală
societariloră şi generoşiloră donatori. Instituţiunea acesta, eminentă civilisa-tore, eminentă binef&cătore, întră în ală 23-lea ană ală esistenţei sale. Kodele ce a dată ea sunţă vădite, suntă cei 256 învăţători, în cari întră şi cei ce iesă anulă acesta, suntă tote frumosele resultate pe cari le-âţl aucfită în darea de semă a d-lui directoră.
Aceşti normaliştl suntă iniţiaţi în timpă de doi ani, la învăţământulă pedagogică practică, prin scola primară a societăţii.
ţfisei, că bine-făcătoră şi românescă este scopulă acestei societăţi. In adevără, decă nu a da statului suma de învăţători sătesc!, ci numai a învăţa pe copiii săraci carte, ar fi scopulă acestei societăţi, încă ar fi destuiti.
Căci, după cum se striga în, deşertă încă dela 1844 de cei ce cereau scole săteşti, îh fiinţă, er nu pe hârtie:
 sci ceti, a scrie şi a socoti, a cu-nâsde datoriile ce legă pe omă de omă, în societate şi cătră stăpânire, suntă lucruri de întâia trebuinţă. .
Suntă lucruri de întâia trebuinţă uu pentru că ne place a le numi astfelă, der pentru că omulă pote trage din ele folose materiale şi intelectuale. Ele suntă pîrghia prin care omulă lucrâză asupra memoriei, înţelegerei şi imaginaţiunei, cari suntă cele trei facultăţi radicale ale |
omului. — Omulă care scie să socotescă pote ţine o carte de venituri şi cfieltuell; îşi pote cumpăta poftele şi pote duce o vieţă neînglodată în datoriă şi se pote mări cifra colonei de venituri etc. *)
Ună oratoră de gloriosă memoriă Ţice într’ună raportă dela 6 Florială anulă X ală primei ^republice francese: „ Ceră ca una din cărţile ce se voră da în mâ-nile eopiiloră dela ţeră, să le arate cu-noscinţe agricole, nu voi Ţice folositore, der neaparate. Orecare icone, scose pe ţipară de l^mnă, în capulă fiecărei lecţii ar pironi băgarea loră de semă. Stampe de câte 10 centime, puse pe păreţii sco-Teloră, lî-ar înfăţişa celă mai bună plugă, grânele cele mai cuviinciose, ună copacă roditoră bine tăiată, ună stupă bună, şi celelalte.
Aceste cuvinte, Ţise la 1791 pentru Franci a, care este o naţiune manufactu-rială şi agricolă totodată, se aplică cu atâtă mai multă la noi, cari suntemă încă forte departe de unde era Francia chiar la 1791. Tocmai pentru aceea, şcfila sătescă şi cetirea cărţiloră bune va des-volta inteliginţa sătenului nostru. Ilă va face să se gândescă la îmbunătăţiri şi întreprinderi ce ’i-ară întări buna stare materială. învăţătura, c^ic© D. I. G., ca mijlocă de îmbunătăţire materială, morală şi intelectuală, este astăzi ună prin-
*) Iernă G-hica, în Propăşirea p. 10.
cipiu primită de totă lumea. învăţătura, în resumată, face pre omeni mai buni şi mai deştepţi, îi animă, îi îmbunătăţesce şi le ascute mintea.
Adăugendă la învăţăturile de mai susă cunoscinţe despre dreptulă administrativă, facerea contracteloră', chipulă de a ţine o carte de cheltuieli, venituri, idei despre istoria patriei, idei săuătdse despre religiune, ţăranulă primesce o învăţătură destulă pentru comerciulă vie-ţei lui.
Aceste au fostă visurile coloră, cari înainte de 1866 luptau pentru introducerea învăţământului sătescă.
Aici au ţintită în 1838 Alexandru Ghica, Domnulă Valachiei şi Grigore Ghica, Domnulă Moldovei la 1851, când ambii au pusă temeliile învăţământului sătescă, care a luată o mai sistematică desvoltare prin aplicarea legii şcolare din 1864. Aci au ţintită şi acei ce în 1866 au întemeiată societatea aoestaj a Inviţăturei Poporului Română. Mare şi mântuitore instituţiune, în adevără, a creată acea adunare de bărbaţi politici şi liberali din ţbte clasele societăţei române, întruniţi, fără nici o tendinţă alta, decâtă a pune lase unui adevărată învăţă-mentu poporală şi românescu. Decă aşă vre o mândriă în vieţa mea, este aceea că am colaborată cu dânşii şi, în modesta mea putere, am continuată a merge
. ...	---1 ■ ■ .-- . -       *• •.	- y? *r.\ _ rmPW 'T,y»r- »■ r-.'H,	•'-•4 • :
Nr. 155.	______________GAZETA TRANSILVANIEI.
şi de alte lucrări, nu a avuţii răbdare sfi cetescă întrega mea broşură, deşi nu se compune decâtfi din 18 foi, s’a grăbita a lua espresiunl isolate, ca de esemplu: defectula nerăbdârei citata de mine, etatea obligătore propusă de mine şi într’una stila forte libera a trasa conclusiunea, că autorula este lipsita de cele mai elementare cunoscinţe pedagogice când propune una astfela de sistema, deci sistemula se respinge cu tote că nu cjice d-sa tota ce ar trebui sfi fie cjisa, căci termină cu cuvintele, că s ar pute încă multe 4^ce asupra lucrării mele.
Sfi-ml dea voe d-la D. care n’are, sfi vede, euragiula ideilora ce susţine, şi pentru aceea se ascunde sub anonimula D., sfi’i spună una lucru. Dâeă are broşura mea, sfi facă bunfitate s’o cetescă t6tă şi decă se pote şi mai de multe ori şi apoi fără nici o patimă şi cu mai multa calma sfi-ml judece lucrarea şi sfi o completeze decă pote în părţile unde crede d-sa, că este necesitate, şi cu argumente seriose sfi dovedfiscă tota ce va cjice.
Sfi nu’ml spună d-sa; că nu cunosca pe Români, căci şi eu sunt Româna, der pentru că-i iubesca le spună defectele. Ce înţelesa o fi vruta sfi dea d-lui cuvântului nerăbdătorii nu şciu, der eu i-am data acesta înţelesa, că nu avemv. ’ pacienta de a studia, pe care chiar d-lui, arată destula de lămurită că n’o posede, cu tote acestea nu se sfieşce a spune, că cum se pote sfi nu şciu eu că Ro-.mânulfi este cela mai răbdătora. Acea > răbdare de care vorbesce d-la D. se chiamă mdărătni iă, er nu răbdare. De altminteri d-sa, dâcă era mai atenta la cetirea broşurei mele, ar fi trebuita sfi 1 observe, că eu vorbescfi mai multa despre Românii din România şi despre sistemula de învfiţămentă de acolo.
Intru câta s’atinge de etatea obliga-tore, deorece este ceva nou, d-la D. sfi ■: fie aşa de buna şi sfi’mi dovedescă, unde flicfi eu> că Românula e incapabila până la acea etate, ce o propună, de a căpăta ,! instrucţiune ? Er dâcă nu va găsi, sfi fie buna sfi nu inventeze d-lui lucruri cari -3r sfi mfi asuprescă pe mine.
Eu voiu fi gata şi capabila a do-’ .vedi pentru ce am 4^ nu numai fiă-, care idee din lucrarea mea* defr* dţdar
a eşita de sub tipara: Omiliile celui dintru sfinţi Părintelui nostru Ioană Gură-de-aură la epistolele Sântului Apostoiă Paulă cătră Tită şi Filemonă. Traduse din textula originala. Ediţia Migne, cu ajutorula traducerei latine a aceleiaşi e-diţii şi cu ajutorula traducerii germane de 'Wimmer, ediţia Kempten 1888. Lucrată în românesce de Constantinii Mo rariu, cooperatorfi la biserica S. Paras-chive din Cernăuţi. Formata 8° de 126 pag. Traducerea de faţă este aprobată de Consistorială gr. or. ala Bucovinei. Preţuia unui esemplarfi 60 cr.
O îrLtîncipîrLSire-
Bucurescî, 10 Iulie 1888.
Domnule Redactorii!
Bine-voiţi, vfi rogăma, a însera în Sti-mabilulfi Dv. 4iarfi următorea întâmpinare, pentru care vfi mulţumimfi prin anticipa-ţiune. Primiţi D-le Redactorii ş. c. 1.
Domnule Redactorii!
Am -vfiflutfi cu satisfacţiune, că D-nu Ciurcu, fosta proprietar ala 4iarului „L’In-dâpendance Romaineu, a adresata din Parisfi la mai multe 4iare din ţâră una apela cătră industriaşii români ca sfi participe la Exposiţiunea Universală din Parisfi la 1889.
Nu ne-amfi îndoita nicî-o-dată de patriotismulfi nimenui; mai alesfi nu de alfi D-lui Ciurcu. Insfi credemfi că D-sa era datorfi se scie, că Cooperatorii din România, cari suntfi a4i peşte 5000, lu-creză de mulţi ani la propăşirea industriei nostre, şi că prin mai multe exposiţiuni din iniţiativă propriă au dovedita, că ei potfi ceva în acestă ţâră chiar când lucrâză numai cu propriele lora forţe.
Ast-fela bună-oră la ultima nostră exposiţiune din Craiova dela 1887, Preşedintele nostru fondatorii a învitatfi în adinsfi şi a primita sfi participe la lupta nostră pacifică pe industriaşii din mai multe state a le Europei.
Principalii fabricanţi din Francia, Englitera, Rusia, Austro - Ungaria şi chiar din Italia au trimisa producţiunile lorfi > la Exposiţiunea • nostră, modestă într’adevfirfi, der însfi una dm cele mai înseiniiate ce s’a’ organisatfi până acum în ţâra nostră. ’ r . . .	;
putema participa la Exposiţia Universală din Parisfi.
Dâcă relevămfi acâsta o facemfi numai ca sfi şcie D-nu Ciurcu, că noi Cooperatorii ne pregătimfi de atunci pentru viitârea luptă industrială la care vbmfi contribui cu patriotismulfi şi cu munca nostră, precum amfi făcuta şi pănă ăpum de atâţia ani.
Mai adăogămfi la acesta, că guvernul Francesfi ni-a acordata gratisă locuia ce vomfi ocupa la Exposiţiunea din Parisfi, precum şi o reducere de 50% pentru transportulfi produselorfi nostre pe vapârele şi căile ferate francese.
Guvemulfi nostru, care a acordata pănă acum totfi-d’auna înlesniri, ne va da şi de astă-dată, credemfi, sprijinulfi sfiu în opera nostră de acţiune privată.
Peste curendfi Preşedintele nostru, care singurii este în dreptfi a trata de interesele nostre la acestă Exposiţiune, va publica lista Comisiunei, care va servi de patronă şi de juriu alfi nostru.
Comitetulîi Şooletăţii Cooperatoriloru Români.
PETRECERE.
Duminecă, în 12 Augusta n. c., se va arangia o petrecere cu jocfi în localităţile şcolei românesc! din Velche-riulfi de Câmpiă.
Venitulfi este destinata parte în fâ-vorulfi şcfilei românescl gr. cat. de acolo, parte în favorulfi şcâlei civile superiore de fetiţe din Sibiiu. Intrarea: de per-sonă 1 fi., de familiă 2 fi.
Inceputulfi la 2 ore d. a. Mâncările se lasă în grija participanţilorfi. Oferte mărinimos© se primescfi cu mulţămită şi se vorfi chita pe cale publică.
Cdnvocare.
Adunarea generală: a despărţământului XII, alfi „Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românfi u se va ţine, conforma statutelorfi şi regulamentului aceleia, în 26 Augusta a. c. st. n. în comuna Reanda mare, la care se învită cu onore toţi membrii Asociaţiunei din despărţfimântfi şi; alţi iubitori ai culturei şi literaturei poporului românfi spre participare câta de numfirosă.
• : ■ Direcţiunea despărţământului XII. al
,'Jfiăcare cuvânta, căci ml-am studiata îmbine tema şi apoi am dat’o cunoscinţei ■^•generale.
Domnii, cari dorescfi sfi cunoscă ade-|‘vfirulfi, suntfi rugaţi sfi’şl procure broşura 't’în cestiune, care costă destula de pu-i.-ţinfi ca s’o potă procura ori cine. In I^Braşovfi se află la librăria d-lui N. I. fCiurcu.	Carpen.
i
u
In tipografia „Aurorau din Gherla
calea trasă de dânşii doufi 4ec* şi ^doi de ani .neîntrerupţi. jMulţi din ei nu • v'mai ' suntfi. Câţl-va încă mai trăimfi. r^Mâne nu vomfi mai fi nici noi; der \opera rfimâne şi' vă fi dusă, de sigurfi, dinainte de braţe noufi şi tinere, spre cul-itivarea sătenului românfi. Căci, civilisa-4;ţiunea unui poporfi trebuie începută dela l^temeliă, dela talpa casei. Civilisaţiunea ^naţiunii nu se mfisoră prin lucsfi, ci prin ^întocmire de asociaţiunl alfi cărora ţelfi este imbunăâpirea stărei ■omului. D. Neu-H gebaur, în băgările de sâmă ce a făcuta ^Regulamentului mvSţăturilorfi publice din .^.Moldova la 1844, criticândfi spiritulfi de pimitaţiune şi dorinţa ce au damele nostre ^de a se as fim fina cu damele cele mari ;|ale Englitarei, Franciei şi Germapiei, le spune: că o damă dintr’aceste locuri se ||mândreşce mai multa cu titlulfi de mem-|ibră a unei societăţi de învăţătură pu-Hblică, decât cu o calâscă frumosâ de modă •-seu o rochiă eşită din fabricele Liouului.
Dâcă ‘ Neugeb au r ar fi astă^ între 'noi, de sigurfi că elfi ar reduce mfiltfi t din critica sa, vfiflendfi dame printre so-v -cietarele nostre; vfidândfi dame printre donatorii noştri şi mei dame din cele v unai mari şi generbse; ar reduce-o, 4i°fi> critica-sa şi ar îndrepta-o asupra secsului forte carele, relativa, face încă fdrte puţinfi pentru scola şi întinderea spiritului de asociaţiunl. Sciu că nu-i regulă iără escepţiune, probă binefăcătorii a-
Pentru ce D-nu Butculescu, Preşedintele nostru şi alfi Exposiţiunei, dat’a voe îndustriaşilOrfi streini ca sfi parti-, cipe la ea? Tocmai ca încercare, ca sfi potă apreţia, decă produsele nostre suntfi în stare de a lupta cu similarele străine.	/ -
Pe la finea acestei exposiţiuni, a-decă la 26 Octomvrie Î887, printr’unfi discursfi finalfi, D-sa făcu o dâre de sâmă a produselorfi expuse, şi ne asigura, că
cestei societăţi. Dâr totuşi, nu ■ trebue sfi ne scape din vedere unfi singurfi mo-mentfi doufi din cele mai concluante e-semple: Germania şi America. Starea de râvnita în care se află aceste doufi State, astă4i o datoresefi în totala la trei lucruri seu instituţiunl. Puterea lorfi ca Naţiuni şi influenţa, Jorfi o scolei asociaţiunilorfi şi, organisaţiunei lorfi ostăşescl.
Domnelorii şi Domnitorii ! „ , Propăşirea ce s’â realisatfi în mer-sulfi acestei societăţi, prin concursulfi agenţilorfi ce încă dela începută m’am grăbita a-i indica, este forte edîfiantfi şi încuragiatorfi. Der bucuria solemnităţei de astăfli, când încoronămfi Iructulfi os-tenelelorfi corpului nostru profesorala şi alfi studenţilorfi noştri, bucuria ndstră este multfi împuţinată prin lipsa- dintre noi, ca societara şi vice-preşedinte alfi comitetului, a lui Iorgu Creţeanu, unulfi din cei mai nobili şi buni Români, unul din cei mai simpatici poeţi români, unul din cei mai neobosiţi protectori şi binefăcători ai societăţei; unulfi din cei mai integri ‘magistraţi. An, nu mai departe, era la locuia acesta, ce stă golfi pănă astăfll—. şi era stâlpfi neclintita alfi în-datorirei ce’şî luase împreună cu noi la
1866... Mortea ne’ndurată a răpită ţfirei, familiei şi societăţei nostre pe acestfi bărbatfi care cu greu va fi [înlocuita pretutindeni.	,
„Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului românfi DeşiUj la 24 Iulie 1888.
Âng. Mnnteann, Petru Mureşianu,
directorii.	secretarii.
DIVERSE.
0 locomotivă furată. Pe câta de neăuflitfi',' pe atâta de curiosfi acesta lucru; trebue ca sfi fie cineva Americana şi sfi aibă or asemenea îndrăsnelă. Cinci
Şi acuma întbrcendu-mfi cătră şcolarii premiaţi şi , acei ce suntfi în punc-tulfi d’a părăsi băncile scdlei, le fliefi în numele comitetului şi alfi societăţei: Sciţi sacrificiile ce societatea acesta a făcuta pentru voi Sciţi principiile cele mântuitore românesci şi sănfitose, pe cari vi le-âu insuflata profesorii voştri, aceşti bărbaţi plini de, merite r vieţă şi abnegaţiune, cari, nu pentru o şubredă remu-nşraţiune bănească, au pusfi de ani şi ani şcîinţa lorfi în serviciulfi societăţei, — ci pentru că sunt mărinimoşl, desinteresaţî,. iubitori de cultură şi apostoli ai lumi-nărei neamului lorfi românesefi. Ei bine, mergendfi în satele vostre, iniţiaţi, de veniţi intre consătenii voştri apostoli ai păcei, liniştei şi luminărei. Şciţî care este ţinta nobilă’ şi mare a celorfi ce sunt fundatorii acestei societăţi. Siliţi-vfi a o ajunge, în marginile puterei şi competenţei vdstre. De aţi uitai’o treceţi îh camera de consilia şi acolo o veţi afla scrisă pe pergamentulfi de fundaţiune. Decă eşi^: de aici, nu rupeţi ori ce legături cu societatea mumă şi învfiţătorii voştri, după cum nu o rupe copilulfi cu muma şi tatălfi sfiu. Aduceţi-vfi aminte că decă părinţii voştri fisicî v*au data esistenţa materială, şcbla şi profesorii vdştri v’au data esistenţa morală. Unii v’au datfi corpulfi, alţii ochii, lumina su-fletescâ, fără care nu aţi ave astăfli de-câtfi o vieţă animală.
1888
hoţi mascaţi au furata acum de curândfi o locomotivă de drumfi de fierfi din Burlington, în gara Denver (Misuri) şi au dus’o la şâse-spre-flece mile distanţă pănă la o mică staţiune numită Derby, Se presupune, că autorii acestui furtfi, totfi atâta de straniu pe câtfi şi de îndrăsneţfi, aveau de scopfi ca sfi se servescă de locomotivă ca de unfi obs-taculfi, pentru ca sfi facă sfi deraieze unfi trenfi de călfitori ş’apoi sfi-lfi jefuiască. Mecaniculfi, numita Iosef Hamm, era la postula sfiu pe locomotivă, între orele un-spre-flece şi mieflulfi nopţei, în gara de Denver, ocupata cu manevrarea pe linii, când hoţii mascaţi şi înarmaţi cu revolvere mari săriră pe maşină şi-i flise sfi scobfire. Hamm era atâta de zăpăcita încâtfi asculta fără sfi scie ce face, şi hoţii porniră maşina cu t6tă iuţâla ei în direcţiunea gărei Derby. In momen-tulfi acela nu se aflau în gară decâtfi patru impiegaţi, între cari se număra şi Hamm. Acesta, desmeticitfi îndată, a ghicita scopulfi hoţilorfi şi a organisatfi în grabă unfi trenfi speciala pentru a’i urmări dimpreună cu ceilalţi trei funcţionari. Trenulfi n’a întârfliatfi d’a a-junge pe hoţi, cari vfiflendu-se urmăriţi au sărita de pe maşină şi au fugita peste câmpii. Locomotiva furată a fostfi dusă atunci înapoi.
Cursulu pieţei Braşovtt
din 22 Iulie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.70 Vând.		8.74
Argintă românescă .	n	8.68	r	8.70
Napoleon-d’orI . . .	n	9.88	n	9.92
Lire turcescl . . .	n	11.20	n	11.24
Imperiali		n	10.20	n	10.24
GalbinI		n	5.88	91	5.91
Scris. fonc. „Albinau6u/0	rt	10L.—	rt	
n ti n 57o	91	98.—	91	98.50
Ruble rusescl . . .	r>	117.-	99	118.
Discontulă ....	61/,—8% pe		ană,	
Bonuri croato-slavone			104.	
Cnrsnlă la bursa de Viena
din 25 Iulie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0...........' . .
Renta de hârti&5°/0..............
Imprumutulti căilord ferate ungare . Amortisarea datoriei cidlorfi ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei c&ilorU ferate de ostil ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorii lerate de ostil ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare.............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale BanatU-Timişil . . .
Bonuri cu ci de sortare..........
Bonuri rurale transilvane........
Galbeni împărătesc! .............
Napoleon-d’orI...................
Mărci 100 împ- germane...........
Londi^L 10 Livres sterlinge .... Imprumutulti cu premiulii unguresefi Renta de hârtiă austriacă . .' . . Renta de argintă austriacă ....
Renta de aură austriacă..........
LosurI din 1860 ........
Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr.
Editorfi şi Redactorii responsabila:
Dr. Aurel Mureşianu.
Decă născStprilprfi voştri datoraţi lutulfi pe care şveţl alfi hrăni trupesce, societatea acesta şi învfiţătorii voştri v’au arătata cerulfi luminata, sfera aceea plină cu totfi felulfi de cunoscinţe, din care are a se adăpa sufletulfi vostru spre binele consătenilorfi voştri. Criminali veţi fi der voi şi toţi ceilalţi elevi ai noştri, cari vorfi compromite numele cela bunfi şi reputaţia cea bine stabilită a societăţei. Şi din contră, veţi bine merita dela societate şi consătenii voştri, decă veţi merge pe calea studtosâ, pacinică şi româ-nesed, care va tras’o şcâla din care plecaţi încununaţi astăzi. Suferinţele aceluiarcare eşindfi din calea drâptă s’a compromisa pre sine, şcola şi linişcea comunei în care funcţiona, sfi vfi fiă esemplu neperitorfi în mintea vdstră.
Aceste suntfi ultimele povăţuirf ce vile dă societatea în acâstă clipă solemnă, când eşiţl de sub aripele părinteşti ale ei şi intraţi pe marea vijelosă a vje-ţei, pe care o sfi întâlniţi multe .furtuni şi ispite. Ei bine! de acele nu veţi scăpa, decă nu veţi crede efi tăriă în a-câstă trinitate: Dumnecţeu! România! învăţătura !
Aşa der: Trăiâsoă România! Tră-iescă cei ce luptă pentru învăţătura poporului românfi.
102.10
90.80
151.50
98.25
115.25
105.80
104.80 104.90 104.70
104.40 5.89 9.86 V,
61.02"
124.65
130.60 81.15 82.35
112.40
139.80 872.— 305.—
308.60

Nr. 155
GAZETA TRANSILVANIEI. -
1888.
PKAVALIA
C,-Ujn. m.ag'a.Sâja.
din Strada Vămei, casa Nru 564 este dela Sft. Mihailu 1888 încolo pe trei anî de închiriată.
Informaţranî dă curatorulu bisericei sf. Nicolae d-lă Sterie
Stinghe, Scheiu, Prundu No. 426.
A visu d-lort abonaţi!
• Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „ Gazetei, “ precum şi câteva întregi colecţiuni, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
„Administraţiunea Gaz. Transu
a
I*
treiiilorfi si nostim n
Plecarea trenurilor*:
I. Dela Braşovfi la Pestă:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sâra.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 6re 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovfi la Bucurescî:
Trenulă accelerată Nr. 302: 5 6re 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după amecjl.
n. Sosirea trenurilor*:
I. Dela Pesta la Braşovfi:
Trenulă de persone Nr. 308 : 9 ore 46 minute înainte de amed'i Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovfi:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 6re 32 minute după ame<|î.
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A. Plecarea poştelor*:
a)	Dela Braşovă la Beşnovu-Zgmesci-Branfi : 12 ore 30 m. după amec}!
b)	„	„	„	Zizină: 4 ore după amefjl.
c)	„	„	în	Secuime [S. GeorgI]: 1 oră 30 minute noptea.
d)	„	„	la	FâgâraşU: 4 6re dimineţa.
e)	r	„	la	Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea poştelor*:
a)	Dela Beşnovu-Z6mesă~Branu la Braşovă: 10 ore înainte de ame^l.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Fâgâraşă la Braşovă: 2 ore diminepa.
)e „ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ)iaru beletristică şi enciclopedicu-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în numeri câte de 2—3 c61e cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ra plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoră individiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 i, pentru România şi străinătate 10 franci—lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTUL0 ROMÂNO. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — BV2 cole; şi publică portretele şi biografiile ^rchiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunl, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-dicfactice şi scienţifice-literarî; şi în urma totă soiulă de a-menunţe şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de banca ori maree postalî.
Colectanţii primesefi gratisfi tottt alti patrulea esemplartt.
Numeri de proba se trftmttu gratisu orl-cuft cere.
1 WA se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
_JL
---
Tottt de aci se mai potii procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privit6re la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românescî în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. T6te trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Bnă volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu âpărute pănă acum — avendă şi p notiţă istorică la fiă-care sârbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin caii a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzarlultf. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă dePau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealul* perdutfi. Novelă originală de Paulina ! C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr,
Opera unui omti de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreână craiulfl codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimul* Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
El* trebue să se Insore. Novelă de Maria, Schwartz, traducere de N.
P.	Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numeţii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera, educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr."
ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulă. Comedia în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr;
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Piume prin Vincenţiu Nic6ră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Uuă volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi, amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptard teoretied şi practicd pentru învăţământul^ intuitiv* în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după fipsele scoleloră nostre în mâsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuald de Gramatica iimbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnaşiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă ,2 fi.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practioă forte bogată a acestui op -r- cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învâ' ţătorl şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scofa poporală pentru învăţători şi preparanejî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trrfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul^ sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl f6rte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculă mărgăritare sufletescO. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 or., legată în pânejă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântăr!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Ou mai multe icone frumâse. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fi.
Visul* Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(Jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu iedne fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christos*.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovfi.