Bsdactinnea, Admiiistratiuea Tipografia: '
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Bcnsori neirancate na se pri-mescâ, Manas3rip;e na se retrimită!
Birourile de anMcinii:
Braşovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescd în Vlena: BudolfMosse, Haasen&Um & Yogltr (Ott»Maas),Beinrich Schalek, Aloi* Herndl, M.IMkes, A.Oppelik,J. Dan-neberg; în Budapesta:!. V.Gold-berger, Anton Metei, Eckstetn Bernat; înFrankfUrt: O.L.Itaube; înHam-burg: A. Steiner.
Preţalti inserţiunilorii: oseriă g&rmondu pe o colân& 0 or. ţi 30 cr. timbru pentra o publicare. Publicări mai dese după tariift si învoiălă. Reclame pe pagina III-a o ■«-riă 10 cr. v. a. s6u 90 bani.
Nr. 154.
Braşovt, Joi I
(26) Iulie
„Gazeta11 iese în fie-oare 4i.
Abonamente centru Anstro-Ungaria
Pe ună ana 12 â., pe şâse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi străinătate:
Pe ană ană 40 franci, peşăse ioni 20 franci, pe trei ioni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofl-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentele pentru Braşovu:
laadmmistraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unu ană 10 fi., pe şese luni 6 fi., pe trei Ioni 2 fi. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ană ană 12 fi., pe ş6se luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
1888.
Braşovfi, 13 Iulie st. v. 1888.
Piarulu de frunte alţi oposi-ţiei moderate maghiare se ocupă din când în când şi de miseriile administraţiei unguresc!.
Critica, ce o face acestu (ţiartL în mo du necruţătorii şi cu multa francheţă stăriloru de acţî, este preţiosâ pentru istoria contimporană.
Decă foile naţionalităţiloru ară vorbi astfelu li s’ar imputa lără îndoi elă, că aţîţă în contra statului şi a organeloru sale şi s’ar chiăma în ajutorii procurorii.
Der unei foi oposiţiunale maghiare i suntu multe permise, chiar şi asemeni critici aspre, fără ca acesta se se considere ca unu peri-culu pentru stată.
Sub titlulu „Hienele administraţiei publice“ publică amintitulu 4iara alu oposiţiunei moderate maghiare „Peşti Naplou (Nr. 197 din 17 Iulie) unu articulu de fondă forte caracteristică, din care estragemu următorele:
„In comitatulă Timişului storcii, de-fraudeză, fură pe bietulă poporă la li-citaţiă, îlă maltrateză şi-lă bată — şi nu este nici o dreptate! Der unde este dreptate în acestă Ură, care se numesce Ungaria? Cetăţenii comitatului TimişQ potă să se mângăe socios habuisse ma-lorum. Notarulă sătescă dela Utvin este modelulă tuturorii notariloră de sate şi fisolgăbirăulă din Timişă, care-lă prote-giază şi-i ascunde păcatele, este mode-lulă solgăbirăiloră. Tipulă e acelaşti, cum l’a desemnata înainte cu 40 de ani Io-sifă Eotvos în romanulă său „Notarula satuluiu, numai câta acesta soiu de omeni au devenita de atunci mai isteţi, mai rafinaţi. Descrierea pote rămâne, ea se potrivesce pentru comitatulfi de acuma, numai timpula s’a schimbata. Dâr abu-Bula e cu atâta mai bătătoră la ochi.
Adevărata că şi comitatula Timişului e de multa faimosa ca comitata de corteşirl, precum e de pildă comitatula Hont şi altele. Intr’unula este lăudata fişpanula, că numai ela este „orna de trebău ; în altuia este „numai vice-spauula orna de trebău; în ala treilea comitata este protonotarula una esce-lenta brava orna, acesta le face tote bune, ceilalţi nu plătesca multa.
In ala 4-lea comitata este solgăbi-răulă cercului de susa singurula funcţionară corecta, cu minte şi diligenta; în ala 5-lea sunta „toţi notarii belitorl şi omeni falşi, afară de unuia, acesta e una „orna cum se cade“. — Aşa vorbescă pretutindeni omenii dela ţâră, între ei, despre funcţionarii lora.
Ei vorbescă din esperienţă. Escep-ţionala se află ici colo câte una zelosa, drepta, cunoscătoră, umana şi onesta solgăbirău şi se află una asemenea şi între notarii sătescl, despre acesta vor-besca omenii; der vorbescă şi despre celalalta, care dă dreptate aceluia, care plătesce şi care îşi întemeiază vatja sa temută pe abusurî.
In asemeni cercuri solgăbirăulă cu notarula sunta ascunşi sub o plapomă, jocă cărţi împreună, beu şi risipesca banii în înţelegere comună, ei se controlezi reciproca, ca nici unuia să nu aibă dificultate, şi între capulfi şi mâna administraţiei domnesce în serviţiula binelui
publica cea mai frumosă armoniă a administraţiei. Der decă şi nu defraudâză nici unuia, nici celalalta — căci doră nu pote fi fiecare una defraudanta — decă nici nu storca poporula pentru că nU fiecare este una jăfuitoră; decă nici nu cera ca administraţia publică să se co-rupă de cătră privaţi, îndată ce se regu-leză afaceri ale singuraticiloră; decă şi nu pretindă dela fiecare afacere pentru ei o parte, care este legată de tractarea seu resolvirea din partea autorităţii, a-meninţânda la din contră cu împedecarea ei: atâta cela puţina este pretutindeni obicinuita, ca disordinea şi lipsa împli-nirei datoriei să şî-O ierte reciproca cu iubire ereştinescă, să o şuiere, ascundă, şi decă vre-o foiă oposiţională face descoperiri, să aducă înainte în contra unei asemeni calumnii „onorea co-mitatuluia şi să dovedescă cu totă clica dela putere, că cestionatula casa nu-i a-devărata şi că ei nu sciu nimica de a-ceea.
Mai bine merge lucrula cu „cercetarea oficială^, căci atunci de sigura că ese strălucita la lumină nevinovăţia a-cusaţilorfi. Se ascultă martori şi se iau procese verbale, cari le negă tote cu ho-tărîrea literilora negre, cari nici odată nu se înroşesca. Acestea pota fi apoi pubbcate şi cetite în adunarea comitatului, unde apoi ori ce orna cu minte tace, ori rămâne acasă şi numai cei mai iscusiţi sunta de faţă şi le iau tote la cunoscinţă cu aplause. Actele pota merge apoi fără genă la ministeriula de interne şi adecă la departamentula pentru afacerile comunale, unde apoi se judecă din acte şi: non est in mundo quod non est in aetis; der depă tocmai trebue să fiă, func-ţionarula n’are să se temă nici de unuia din acusatorii săi, decă actele merga cu comitiva unui raporta ala fişpanului, şi decă causa este importantă merge şi fişpanula însuşi cu una bileta de libera percursa la Pesta spre a informa, pe lângă speciala şi în totdeuna infalibila provocare la ultimele alegeri.
Cela ce a trăita în provinciă scie că aşa este; noi ama legata numai floricelele administraţiei politice ungurescl într’unfi mica bucheta. Cu asemeni buchete ser-vesce şi administraţia justiţiei şi a finan-celora, dăr totuşi administraţia eomita-telora şi comunelora oferă cela mâi bogata câmpa.
Suntema convinşi şi de aceea, că isprăvile notarului din Utvin şi ale sol-găbirăului său, ca nisce isprăvi normale, cari nu contracjică nici-decum dreptului consvetudinară, nu vora aduce în con-fusiune pe nobilula comitata ala Timişului şi că căpeteniile acestui comitata ne vora răspunde: minima non curat prae-toru. Trebue să fiă una mare lucru, care să producă sensaţiune în comitatula Timişului. Cei de acolo credi, câ trebue să tracteze cu ţăranulu şvabă, sărbescă, valahă, bulgară aşa cum suntă obicinuiţi şi credă că nu e iertată a compromite vacţa statului ungară prin aceea, ca solgăbirăulă şi nota-rulă de cercă să nu aibă dreptate. Acesta trebue să aibă totdeuna dreptate, pen-tru-că casa comitatului numai aşa pote fi în adevăra puterea esecutivă şi con-ducătorula esecuţiunei.
După-ce mai vorbesce de promisa reformă administrativă, şi de necesitatea de a se face câtu mai curendu acestă reformă, pe care guvemulu lui Tisza o totu amână,
,jPesti Naplo“ încheia cu urmăţo-rele cuvinte:
„Administraţia de stata modernă nu cutezăma a aştepta dela acesta guverna, nu cutezăma a o pretinde dela ela, pen-fcru-că nu a promis’o, der pentru acesta va veni timpula, căci va fi odată în Ungaria încă una guverna, care va începe reforma prin aceea, că va mătura administraţia de acjl, căci acesta este cela de întâi lucru ce trebue să-la facă bunulă economa: ela trebue să ia în mână mătura şi biciuia. u
Cea mai însemnată dintre mărturisirile de mai susu ale lui „Peşti Naploa este fără îndoială aceea, ce privesce modalii cum tracteză organele administrative cu ţeranii valahi, sârbi, nemţi ş. a.
Fiă solgăbireulu şi notarulu ungurii câtu de pecătosu şi viţiosu elu trebue se aibă totdeuna dreptate faţă cu ţâranulu nemaghiaru, câeî la din contră se compromite ve4a statului ungară.
Nimică nu p6te se caracteri-seze mai bine miseria stăriloru administrative din Ţera ungurescă şi din Ardealu, ca constatarea a-cesta ce-o face „Peşti Naplo“.
Ea ne esplică de ce şovinis-mulă a putută se ia dimensiuni atâtă de ameninţătbre şi între funcţionari; esplică nenumeratele abusurî şi eălcărî de lege făcute în detrimentultt ţăranului, cari t6te rămână nepedepsite „ca se nu se compromiţa ve4a statuluiw ; ne esplică îu fine de ce nu le mai a-jută bieţiloră 6menî nimică, decă întreprindă paşi pentru apărarea loră la autorităţile mai înalte. Plângerile, recursurile şi apelaţiu-nile loră rămână de ordinară fără de nici ună efectă pentru că sol-găbireulu, notarulă, etc. „trebue să aibă dreptate “ ca se nu sufere statulă scădere!
întâlnirea împeraţiloru.
împăratultl germanii, care după programa primitivă, avea să plece Duminecă sera din capitala Rusiei, şl-a amânaţii plecarea sa cu două (fii0? pân& Marţi după ame4b.
Duminecă săra a fostă, după prân-dulă de gală, mare iluminaţiune a parcului din Peterhof. Era ună spectaculă feerică. După orele 10 a fostă în por-tulă dela Kronstadt ună grandiosă focă de artificii. Mulţimea colosală de omeni ce privea acestă spectacolă a aplaudată când s’au văijută strălucindă iniţialele împăratului Wilbelm.
La prâmjulă de gală au fostă invitate 12 persone din suita împăratului germană, 17 din sînulă escadrei germane, comandantulă corvetei americane, 7 inşi dela ambasada germană, toţi miniştrii şi totl diplomaţii străini. Contele Herbert Bismark şedea la masa împă-rătescă, la care se aflau 60 persone, şi serviţiulă era de aură, pe când Ia celelalte mese s’au servită în vase de argintă. Membrii familiei imperiale ru-sescl au apărută toţi în uniformă prusiană, er împăratulă şi prinţii germani în uniformă rusescă. Impărătesa rusescă purta o haină albă cu pantlica ordinului Ca-tarinei. Monarchii au ridicată toaste u-
nulă pentru altulă şi musica la toastulă Ţarului a întonată imnulă naţională pru-sescă, er la toastulă împăratului Wilbelm imnulă rusescă.
împăratulă germană a dată ordină să i se aducă la Berlină busta (modelă de ipsos) de Hofi&neister, printr’ună curieră deosebită. Probabilă că acâstă bustă a vrută să o presenteze Ţarului.
Pressa şi întâlnirea împSraţiloru.
Despre resultatulă politică ală călătoriei împăratului germană nu se scie încă nimică positivă. „National Ztg.u elice, câ ceea ce se vorbesce despre elă în cercurile bine informate e satisfăcă-toră, der se mărginesce deocamdată totă numai la generabtăţl.
„Kreuzzeitunga consacră ună articulă forte remarcabilă întrevedere! dela Pe-tersburgă. Numitulă (fiară esprimă speranţa, că principele de Coburg va abdica în curendă fâcendă locă unui principe danesă. Bulgaria va înceta d’a mai nelinişti Europa, cu atâtă mai multă, că Ţarulă a condamnată elă însuşi politica guvernului său urmată în Bulgaria pănă acum. Pacea va fi asigurată pentru mulţi ani. Nici o crisă orientală nu va mai veni să o turbure, chiar şi în casulă când Rusia ar ave mâna liberă în Asia centrală.
„Standard“ din Londra scrie, că n’ar fi lucru prudentă ca lumea să-şi facă prea mari speranţe de pace. Principele Bismark e forte îngrijată. Francia rămâne duşmanulă de morte declarată ală Germaniei; Rusia rămâne duşmanulă ei de morte ascunsă. 0 alianţă franco-ru-sescă e numai o cestiune a timpului; o alianţă a Germaniei cu Rusia ar face ca cea dintâiu să-şi perdă pe ceilalţi abaţi, de aceea situaţia e comphcată.
Dintre (jiarele ©nglese, oficiosulă „Standardu face următdrea apreţiare asupra întelnirei împăratului germană cu celă rusescă:
Suntă omeni poHticI, cari vădă în acestă evenimentă semnulă unei schimbări radicale în pobtica pe care a ur-mat’o în ceşti doi ani din urmă Austria, Germania, Itaba şi Engbtera, şi cari îm-părtăşescă opiniunea, că vechea ahanţă a celoră trei împăraţi se va reîntemeia din nou în paguba Bulgariei şi în profi-tulă Rusiei. Noi amă spusă în mai multe rânduri, că este improbabilă ca acestă întâlnire să aibă asemenea urmări. Pu-bbculă pbte fi sigură, că visita împăratului germană la Petersburgă este seu ună actă de curtenire, seu o decepţiune penibilă şi periculosă a lui Alecsandru UE şi a consiheriloră acestuia. Ori întră, ori nu cestiunea bulgară într’o nouă faşă, se păte spune cu totă siguranţa, că Rusia nu va dobândi nicî-odată o infln-inţă dominantă în principată f&ră ună nou resbelă.
ţ)iarulă parisiană „Autorite", vor-bindă despre întrevederea din Peters-burg, a (fisă că principele Bismark a voită să câştige pe Ţară pentru o totală seu parţială desarmare a puteriloră, mai alesă a Franciei, apoi a avută de gândă să fiă provocată Francia a renunţa la Alsaţia -Lotaringia, a disolva bga patriotică ş. a. „Nordd. allg. Ztg.“ răspunefândă numitei foi francese declară faimele aduse de ea de nisce copilărescl şi proste elucubraţiunl.
piarele rusescl într’aceea continuă
Nr. 154
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
a privi întrevederea ea unii evenementă de mare importanţă, pentru raporturile ruso-germane. „Moskovskija Viedomosti" şi „Sviet" susţină, că urmările întreve-derei se voră manifesta acum prin aceea, că Germania va promova interesele legale ale Rusiei fără considerare la Austria. Aceleaşi cjiare pretindă că pentru principele Rismarh întrevederea va ave urmări forte neplăcute. „Novosti" conchide din tote aceste că la concentrarea de trupe austriaco la graniţele rusesc! tre-bue să se răspundă cu asemeni măsuri din partea Rusiei. In cercurile condu-cătdre rusescl se manifestă o mare sa-tisfacţiune din causă că „s’a creată ună tăremă sănătosă pentru o înţelegere strînsă între Germania şi Rusia."
„Ze Nord, “ într’ună articula, atacă cu vioiciune politica d-lui Grispi a cărui situaţiune o consideră ca rău sdruncinată. piarulă face să se observe, că chiar ad-miţăndă că singurulă resultată ală între-vederei dela Petersburgă a fi prelungirea „statului quo" în Orientă, acesta ar fi ună eşecă indirectă pentru politica Italiei, care împreună cu Englitera jocă ro-lulă celă mai ostilă în potriva Rusiei. D. Crispi n’a isbutită decâtă să compro-miţă pe Italia faţă de Rusia, care are dreptulă de a fi nemulţumită de amestec ulă Italiei într’o afacere, în care nici ună interesă italiană nu este angagiată.
SCffilLE PILEI.
Curtea cu juraţi din Sabarea (Stein-amanger) a condamnată pe coredactorulă diarului „Veszpremi Fuggetlen Hirlap“, Takâcs Silvestru, la 4 luni arestu şi 100 fl. amendă (eventuală 10	4^® arestă)
fiindă declarată de toţi membrii juriului ca vinovată pentru calumniă îndreptată asupra preşedintelui oficiului orfanală ală comitatului Vaşă, Bardossy Istvan. De însemnată e, că acusatulă nu s’a pre-sentatu la pertractare, ci în presăra dilei de pertractare a cerută printr’o telegramă amânarea pertractării, sub cuvântă că de mai multă timpă e bolnavă. Din causa absentării lui pedâpsa închisorei nu se va pute aplica asupra condamnatului, ci procesulă va trebui să se per-traeteze încă odată înaintea curţii cu juraţi. — La totă casulă sentinţa acesta e forte curiosă.
*
* *
Ministnilă ung. de comunicaţiune a ordonată, ca începândă dela 1 Augustă, în locurile unde suntă oficii poştale, e-pistolele, cărţile de corespondenţă, mostrele de mărfuri şi 4iar®l® să se înma-nueze fără nici o tacsă.
*
* *
Comitatulă Mureşă - Turda, deşi cuprinde ună teritoriu de 4000 chilometri, nu are decâtă 2 băi, despre cari s’ar pută 4ice încâtva, că suntă cercetate de publică: una este cea dela Sovata în Să-cuime şi a doua cea dela jabeniţa. A-mândouă luptă cu mare miseriă şi abia se potă susţine din causa lipsei de 6s-peţl. Se mai află pe lângă acestea încă o baiă, anume termele dela Topliţa română. Deşi acestă baiă e într’o stare forte primitivă, totuşi e mirare că e a-atâtă de părăsită după-ce e unica baiă în Ardelă de natura acăstâ, a căreia căldură ierna şi vâra e de 19° R.
*
* *
Pressa europenă, şi în specială cea francesă, discută forte multă cestiunea desarmărei generale pe care principele de Bismark ar propune-o prin mijlocirea
Ţarului Rusiei şi Republicei francese.
*
* *
„Democraţia" află, că tînărulă Gr.
C.	Focşa din Bacău (România) a isbutită să născocescă ună cadranit solară de buzunară, care, espusă la lumina sore-lui, în orî-ce parte şi în orî-ce timpă, arată forte precisă orele, jumătăţile şi cuarturile. Acâstă ingeniosă născocire va folosi lucrătoriloră şi omeniloră săraci, cari nu snntă în puteri d’aşi cumpăra ună ceasornică.
*
* *
In Huedină (Banffy-Hunyad) e de ocupată postulă de magistru poştală pentru oficiulă postală-telegrafică pe lângă ună contractă de serviciu şi depunerea unei cauţiuni de 600 florini în bani gata. Emolumentele suntă : 1070 fl. salară anuală, 145 fl. pentru materială de scrisă, 92 fl. pentru imanu-are, 40 fl. pauşală pentru reparatura ca-răloră precum şi ună pauşală de espe-diţiunl, ce se va statori mai târdiu, pentru care magistrală poştală e îndatorată a îngriji de o cariolă cu 2 cai, ce va comunica de patru ori pe (Ţ din Huedină cu gara de acolo, care se află în depărtare de ună chilometra. Competenţii au de a arăta în suplicele loră cu ce pauşală suntă aplecaţi a îngriji dă cariola poştală şi totdeodată a notifica, că ce felă de urcare seu scădere a pau-şalului pretindă pentru o escursiune, decă escursiunile cariolei poştale se vor înmulţi seu împuţina. La postulă acesta potă competa aceia, cari au trecută vârsta legală de 20 de ani pentru bărbaţi şi 18 pentru femei —, au dusă o viâţă nepătată şi posedă cunoscinţele necesare, au absolvată cu bună succesă celă puţină o scolă civilă seu ună ins-titută de rangulă acesta. Preferiţi voră fi acei competenţi, cari posedă avere seu potă oferi erarului siguranţă relativă
mai mare decâtă cauţiunea recerută, prin esoperarea intitulaţiunei dreptului de pemnă (zălogire) pe propriele loră spese. Dovadă despre cauţiunea prin întabularea dreptului de pemnă, prin hârtii de valore pupilare seu prin depunerea de bară este de a se face prin ună estrasă funduară legalisată seu prin alte documente autentice.
Petiţiile scrise de mâna propriă şi prov&dute cu timbra suntă a se aşterne în termină de 3 săptămâni începândă cu 18 Iulie a. c. — la Direcţia poştelor
şi telegrafeloră din Sibiiu.
*
* *
In Cuciulata s’a ivită o bălă de gâtu între vaci şi porci încă dela 9 Iulie a. c.; din 6 vite bolnave 5 au perită, er dintre 24 porci 22.
*
* *
„Novosti" dice, că Austria a aţîţată pe Bulgaria să pună mâna pe linia Va-carel-Belova pentru a întări influinţa sa în Balcani şi a pregăti o basă eventuală pentru concentrarea trupeloră sale.
*
* *
In raportele confidenţiale pe cari principele de Bismarck le făcuse pentru împăratulă Friderică EH, cu privire la puterea militară a stateloră europene în vederea alianţeloră Germaniei, 4iarel® spună că şi România îşi are loculă ho-tărîtă, cu deosebire amănunte de posi-ţiunea ei geografică. Se 4i°e că aceste raporte suntă acum în Englitera şi că visita ce corniţele Herbert de Bismark va face în curândă la Londra are dreptă causă cestiunea acestoră însemnate raporturi confidenţiale.
*
* *
Cetimă în „Epoca" : Printre proiectele de lege ce se pregătescă de guvernă pentru viitorele camere, se află şi acela privitoră la organisarea unui serviciu completă de telefoniâ, care va lega
diferitele oraşe principale.
*
* *
Cu trenulă de Duminecă şi Marţi au mai plecată din Iaşi la America 50 de Evrei. „Naţiunea" scrie, că ună altă mare numără e gata asemenea de plecare.
*
* *
Semănăturile din Bobrogea suntă, după cum spună călătorii din acele părţi, cât se pote de bune. Se simte mare nevoe de braţe în unele părţi. Hectarală de
secere şi de cosă se plătesce cu 50 lei.
*
* *
Din Karlsbad se scrie, că la acele băi este forte multă lume. Timpulă însă nu este framosă. Locuinţe puţine şi forte scumpe. Numărulă visitatoriloră, dela 15 Maiu pănă a4b se urcă la 15,430.
*
* *
In cursulă celoră 6 luni de întâiu ale anului 1888 corner ciulă esterioră ală Franciei a dată următorele resultate : Im-portaţiunl 1,996.750,000 de franci; ex-portaţiunl 2,516.101,000 franci. Aceste cifre presentă faţă cu cifrele periădei corăspun4ătore din 1887 o sporire de 852,000 de franci pentru importaţiunl şi o scădere de 28,063.00Q franci pentru exportaţiunl.
Maghiarisarea Slovaciloru.
Scimă că nu de multă au fostă duşi la Aradă şi împrejurimea acestui oraşă ună transportă mare de copii slovaci numiţi „orfani" din comitatulă Trencină, şi că aceşti copii au fostă împărţiţi pe la familiele maghiare de acolo.
Intr’unulă din numerii trecuţi amă arătată, că Slovacii s’au hotărîtă a protesta în contra procederei autorităţiloră ungurescl, cari au luată pe mulţi copii fără ca să se învoescă mamele seu crescătorii loră.
Astă4î vomă reproduce împărtăşirea ce ’i se face foiei stângei estreme „Egye-tertes" (Nr. 149 dela 14 Iulie) asupra sorţii aceloră copii orfani slovaci transportaţi în ţera de josă maghiară. Se scriu adecă numitei foi următorele:
„Se pare că între orfanii slovaci din Aradă au ajunsă şi de aceia, cari n’au lipsă de a fi întreţinuţi de străini. Doi copii au spusă adecă înaintea oficiului orfanală, că ei au părinţi cu stare, cari nici decum n’au vrută să-i dea de acasă. Pe unulă dintre aceştia mama îlă ascunsese sub o covată mare, der judele şi preotulă l’au găsită şi l’au dusă cu puterea, smulgendu-lă din braţele mamei, care plângea amară. Oficiulă orfanală ală oraşului Aradă s’a vă4ută în urma acesta silită de a cere în şedinţa sa dela 13 Iulie desluşiri dela autoritatea comita-tensă din Trencină.
Dâcă se va dovedi, că copiii memoraţi au vorbită adevărală, atunci ei voră fi trămişl acasă şi voră fi aduşi de aceia, cari voră fi adevăraţi orfani. In ce pri-vesce pe ceilalţi băieţi slovaci nu mai e nici o dificultate, pentru că o parte din ei au luat’o la sănătosă, aşa că noii loră crescători unguri nu le mai dau de urmă".
întâmplări diferite.
Ună peţitoră alu reginei Natalia.
Din Wiesbaden se scrie cu data de 10 Iulie: Astă4î cu trenulă de seră sosi aici ună Englesă îmbrăcată în fracă negru, cu cravată albă, care ’şl luâ drumulă spre „Villa Clementine". Sosindă acolo elă trecu în mai multe odăi, er când ajunse în anticamera reginei, şambelanulă de
FOILETONUL# „GAZ. TRANS."
Cântece poporale.
(Culese de Iuliu MoldovanU.) (Fine.)
Ce eşti mândră supărată, Doră ’ţl umblu desă la casă? — Ba, ba, ba bădiţă ba Ci mă temă că mi-i lăsa... Bădiţă de mi-i lăsa Eu tare te-oiu blăstăma: Dumne4eu sântulă te bată In trei rânduri dup’olaltă, Când ’i merge cătră casă Lupii 'nainte să ’ţl iesă, Mâna stângă să ţl-o sugă Mâna dreptă să ţî-o frângă; Să ’ţl duci calulă ca mutu,
Să grăescl ca pământu.
*
însura-m’aşă însura Nu sciu de unde-aşă lua,
Aşă lua de-aicî din sată,
Mă facă rău şi blăstămată, Mî-aşă lua din alte sate, Cheltuele şi-i departe....
Ba eu nu mă mai însoră Mai bine-i a fi fecioră.
*
De ml-ar fi drăguţa dragă,
Nu ml-ar fi cămaşa negră, Der drăguţa mi-i uiită, Cămaşa mi-i mohorîtă.
*
Decâtă după omă avută Şi să trăescă cu urîtă Mai bine după săracă Numai să trăescă cu dragă.
*
Mers’a vestea măi bădiţă Că înşeli pe copiliţe,
Tragi din genă, beai la vină Şi înşeli inimi din sînă.
*
Câte hâde şi sguroee Totă pe mine ’să măniose,
Pân’ ce portă haine frumose; Lucre şi ele şi ’şl facă Nu dormă năptea întregă Şi cjiua câte-o dărabă.
*
Ce-am tocmită eu cu lelea Nu strică nici varmedea*),
Că nici varmedea nu-i prostă Să strice dragostea nostră.
*
Dragă ml-a fostă lelea mie Pân’ce-a fostă de omenie,
Dela omenie ’ncoce Deie-o dracu cui ’i place.
*
Câţi voinici în lumea mare Toţi au vielenă purtare,
De s’ar jura câtă de tare Cre4ământă nici unulă n’are.
*
De-aşă mânca totă mălaiu dulce
*) Autoritatea comitatensă.
După moşnegă nu m’oiu duce, Că moşnegulă când se scălă Pe obrază abia se spală, Ese-afară, pocă de scară,
Ese ’n' tindă, pocă de grindă.
*
De-i fi lele cum te ţii N’ai pune câlţii’n budii,
Ci din câlţl ai face pânză In budii ai bate brânză.
*
Mă duseiu la mândra mea 0 aflaiu cu rochiă rea,
Cea mai bună o cârpea,
Cea ruptă era pe ea.
Câte fran4e p’o răchită P’atâtea locuri cârpită,
Câte şi pe ceealaltă P'atâtea locuri îi spartă.
*
Bădişoră de peste vale Ce porţi pena aşa mare?! Portă pena retezată Cum îţi stau boii ’n poiată... Nici o vacă nici ună bou Totuşi strigi totă ho, şi ho! Nici îsă junei cu c6me lungi, Nici îsă vaci cu c6me largi,
Şi totuşi mergi hiuindă, Hiuindă şi ploscotindă.
*
Nu eşti bădiţă framosă Cum te ţii tu de fâlosă...
Nici pivniţă, nice vie
Numai lecă de sf&toşie,
Nici grădină nice pruni Numai clopulă cu păuni.
*
Yai de mine ce să facă Câte ’să hîde tote’ml placă, Cele mândre mârte’ml facă.
*
De-ar fi mândrele cu minte Dec’oiu muri să mă cânte Cu trei 4H® mai nainte; Der mândrele îsă cam rele De-oiu muri oră rîde ele.
*
Hopă nănaşă Fă-mi cămaşă,
Fă-mi cămaşă de fuioră Că mi-i voia să mă’nsoră.
*
Jăcă lelea şi desculţă Decă n’are opincuţă, Opincuţele’să pe bani, Cismele’să la bocotanl.
*
Săracele fetele Multă îşi bată piciorele După ceapa cea ciorescă Cu ea să se rumenescă. Potu-se totă rumeni Care-i hîdă, hîdă-a fi.
*
Ardă-te focu nănaşă
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
; Nr. 154._________________________________
curte îlti întreba ce poftesce. ? Elă însă nu-i dădu nici o desluşire, ci declara, că trebue elii singurii sâ vorbescă cu Regina şi vrândă sâ între cu ori-ce preţii în apartamentele reginei, şambelanulii puse mâna pe elii şi ’lă predede autori-t&ţei. La interogatoriu Englesulii declara, că în călătoria sa spre Orienta a aflată în Colonia şcirea despre despărţirea reginei de regele Mii an ii în urma căreia a voită sâ ceară mâna Reginei. Paşaportulă lui arătâ, că elă e ună gen-tilomă din Londra. Inapoiându-i-se pa-şaportulă fi pusă pe picioră liberă.
Furtft la poştă. Ună mare furtu s’a descoperită în dilele aceste la oflciulă poştală din Rawitsch (provincia Posen). Lip-sescă 41,000 mărci. Mulţi indivicji suntă bănuiţi a fi comisă astă faptă. Ei suntă toţi închişi.
Teatru şi concertd în Oraviţa.
Junimea română gr. cat. din Oraviţa rom. va da o representaţiune teatrală împreunată cu concertă în sala teatrală din Oraviţa mont. la 1 Augustă st. n. adecă în 4iua st. Hie sub conducerea d-nului I6nă Bogdană, docente gr. cat. în Oraviţa rom. cu următorea programă:
I. Rusaliele.
Vodevilă cu cântece în 1 actă de V. Alesandri.
Personele:
D-lă I6nă Galuscus arendatorulă moşiei şi profesoralii şcdlei din sată Costa Vodă. Resvrâtescu subprefectă I. Bogdană.
Toaderă Buimăcilă primar I6nă Bogdană. Susana nevasta lui D-şora Mana Lazară. Vasiliu Veveriţă fruntaşă Dimitriu Albertă. George ală Saftei ţărână Avramă Balenu.
Ună gendarmă	Ioachimă Iana.
Catrina, Safta, ţărance D-şora Elena Lazară.
D-ş6ra Elena Danu.
Ţărani şi ţărance. — Scena se petrece în Moldova'în sătulă lui Cremene la anulă 1869.
II. Nunta ţârănâscă.
Tablou naţională cu cântece în 1 actă de Vasile Alesandri.
Persbnele:
âlecu Leonescu	Petru Frentiu.
Chir Gaitanis loghiotatos	Ioachimu Iana.
Moşă Trocliinu, Păcală fruntaş I6nă Bogdană, iîtenuţa fata lui	D-şora Elena Lazară.
•I’runŢă puşcaşă	I. Bogdană.
Trotuşanu mire	Costa Vodă.
Vemicelă de nuntă	Avram Balănu.
Privighiatoră	Georgiu Iana.
Ţărani şi ţărance.
Acestora va premerge III. Concertultt:
| 1. „Etă 4iua triumfalăw, coră bărbă-,tescă de Humpel.
t 2. „Nu mă uitaw, coră bărbătescă.
3. „Marşă ostăşescău, coră bărbătescă. Venitulă curată e destinată fondului cerului vocală gr. cat. din Oraviţa rom. f'Preţulă intrărei: balconă 1 fi., Sqpună îa parteră 60 cr. Intrare în parteră 40 Bf. Q-aleria 30 cr.
Bilete se potă căpăta în Oraviţa montană în prăvălia d-loră Georgiu Pe-ho viciu comerciantă şi J. Becker cofetară ; Oraviţa rom. la d-nii I6nă Strimbei
Ou cine mă cununaşi Cu propteaua gardului ( Cu urîtu satului
J> i


Mândruţă cu ochii borf*) îfp te uita la feciori,
(5 te uită la bărbată Bâcă sortea ţi l’a dată.
*
I$ărită-te horholină Nu şede fată bătrână Că şi draculă s’a ’nsurată Şi tu nu te-ai măritată. Mărită-te coţobrea Nu trage nădejdea mea,
Câte nădejdea mi-au trasă T$te de mine’au rămasă.
v	*
Ruşine mi-i de pămentă Cu cine am prinsă cuvântă, Mi-i ruşine şi de ierbă Ou cine mi-am făcută trebă.
Lehţa din Hususău P6rtă pipă şi jaşcău**) Şi r6gă pe Dumnezeu Să mute fântâna ’n uşe Să se spele de cenuşe.
*) Vineţii.
**) Punguliţă.
proprietară şi Pavelă Lazară ospătară. Săra la cassă. Inceputulă la 8 6re sera.
— Comitetulă arangiatoră.
SCmI TELEGRAFICE.
Kronstadt, 25 Iulie. După visi-tarea flotei germane Majestăţile loru au luatu dejunulupe bordulu corăbiei „Hohenzollemu. După a-ceea familia Ţarului a părăsită corabia, care a pornită erî la 2 6re după ame4ă între puşcaturile #de salută ale tuturoră forturiloră şi ale flotei rusescî.
Contele Herbert Bismark a acompaniată pe împeratulă la Stock-holm şi Kopenhaga.
Sofia, 25 Iulie. Raporturile între prinţulă de Koburg şi minis-trulă-preşedinte suntă forte încordate. Crisa ministerială pare a fi nedelăturabilă.
BucurescT, 25 Iulie. Poliţia din Rusciucă a arestată doi individ, la cari s’au aflată corespondenţe din Kiev privitdre la pregătirile unui complotu în contra siguranţei statului. Ministrulă de esteme şi ministrulă de finance au sosită la Rusciucă în acesta afacere.
Dare ie semă şi milţăifâ palei.
Comitetulă de iniţiativă a petrece-rei de vâră arangiată din partea inte-liginţei române din Dicio-Sântmartină şi giură, ce a avută locă în 1 Iulie n. c. în comuna Boziaşiu în folosulă de-corărei bisericei nou edificate române din acea comună vine a da semă despre venitulă acelei petreceri precum ur-mâză :
La cassă cu ocasiunea petrecerei din preţulă bileteloră de întrare au in-cursă 89 fi. v.
Peste suma întrărei au solvită următorii domni participanţi;
Vasiliu Zehană adv. 4 fi., Nic. To-doranu protopopă gr. or. 3 fi., Nic. Cos-tea docente 3 fi., P. Nirasteanu preotă 2 fi., M. Birtolonă not. cerc. 2 fi., Rethi Janos întreprin4etoră 1 fi., Z. Sasu preot gr. or. 1 fi., M. Dascalu preotă 1 fi., Isaia Moldovană preotă 1 fi.. Răsler Io-sef mâsară 1 fi., Andreiu Petriciu 1 fi.,
B.	Oresanu preotă gr. or. 1 fi., Z. Boilă eşec. reg. 1 fi., D. Munteanu not. cerc.
1	fi., T. Circa comerciantă 1 fi., S. Că-luţiu adv. 3. fi. cu totulă 27 fi. v. a.
Fără a participa la petrecere au trămisă următorii domni:
Augustină Laday jude curială în pensiune 2 fi., H. Gaâl Domokos vice-comite 2 fi., Nagy Janos magistru de postă 1 fi., D. Golianu controloră reg.
2	fi., Musnai Iozsef esactoră comitatens 1 fi., B. Hossu protopopă 2 fi., Boutza Imre oficială 1 fi., I. Circa subjude reg. 1 fi., Mauriciu Griinfeld practicantă în dreptă 1 fi., Danielă,, de Tamaşiu preotă şi protopopă onorară 2 fl.,: B. Neuman 1 n., Ales. S. Szabâ protocolistă comi-tatensă 1 fi., I. Doctoră preotă 2 fi., B. Miliană economă 1 fl., Filipă Popă preotă 1 fl., I. Popa preotă 2 fl., Ios. Socolă preotă 2 fl., I. Moldoyană protopopă în Mediaşă 2 fl., losifă Barbu preotă 2 fl. Cu totulă 29 fl.
Prin urmare venitulă brută ală petrecerei a fostă 145 fl. din care subtra-gându-se spesele în sumă de 65 fl. 60 cr., resultă ună venită netto de 79 fl. 40 cr., care sumă s’a dată representan-ţei bisericescl din comuna Boziaşiu spre întrebuinţare pentru scopulă destinată.
Aducândă acesta la curioscinţa publică, comitetulă de iniţiativă îşi esprimă cea mai căldurosă mulţumită pentru su-cursulă atâtă morală câtă şi materială cu care a îmbrăţişată, cu deosebire inteligenţa română din tote părţile, petrecerea iniţiată de subscrisulă comitetă, dela oare ee pote 4i°0 cu eiguritate, că mai totă infceliginţa de altă naţionalitate şi cu deosebire toţi funcţionarii de stată, municipali şi comunali din locă şi giură, ca la comandă, fără distincţiune de naţio-nalitate} /au substrasă bit/ună modă demonstrativă, pretestândă după reuşita petrecerii unulă Una, altulfl alta, deşi pe-
trecerea nâstră a fostă liberă de ori-ce scopă de partidă politică ori naţională, fundă scopulă aceleia curată binefăcătorul.
Dată în Dido-Sân-Mârtină la 20 Iulie 1888.
Comitetulă de iniţiativă ală petrecerei susu menţionate.
DIVERSE.
0 carte veche. O mică societate întreprinse în dflcl0 trecute o escursiune pedestră la munţi în apropiere de Viena. Surprinsă d’o ploie torenţială căută ună adăpostă într’o casă ţerănescă isolată. Acolo una din domnele companiei descoperi in şopronă, unde se refugiase, suptă o mulţime de vechituri şi obiecte stricate, o carte veche în folio, legată în piele de cerbă, care, după asămeuare se constată a fi Biblia tradusă de părintele Dr. Johannes Eck, renumitulă contimporană ală lui Luther şi celă mai aprigă protivnică ală reformaţiunei, tipărită la Ingolstadt în anulă 1536. Ceea ce face cartea cu deosebire interesantă, este de-dicaţiunea scrisă de însuşi Eck şi adresată archiepiscopului dela Salzburg, în care autorulă, seu mai bine 4icândă tra-ducătorulă, cere scuse Eminenţiei sale, că noulă testamentă nu este tradusă de elă însuşi, ci că s’a servită de traducţiunea părintelui Balthasar Emser. Apoi observă, că terminase traducţiunea bibliei, adecă a testamentului vechiu, încă din anulă 1510, der că a întârziată pănă acum publicarea, fiindă că se îndoia dâcă ar fi isbutită cu traducţiunea unoră es-presiunî. Tiparulă şi modulă scrierei au caracterulă secolului XY, pe când nume-rosele gravuri în lemnă dovedescă tech-nica perfecţionată a secolului XVI. Biblioteca curţii imperiale şi cea a univer-sităţei Viena posedă fiă-care câte ună exemplară d’acestă ediţiune rară; afară de ele se voră găsi puţine biblioteci care se potă făli că posedă ună exemplară.
Indienii şi* Telegrafiilif. Când au începută Chilenii (America de sudă) sâ introducă în ţâra loră telegrafulă, le era temă, că stâlpii şi sîrma nu voră rămâne ne stricate de Indianii arancanî, cari lesne puteau întrerupe comunicaţia dintre punctele întărite dela graniţă. De aceea s’a întrebuinţată următărea stratagemă : Pe când se aşe4au stâlpii se aflau în tabăra chiliană ca la 40—50 IndianI prisonieri. Generalulă Pinto aduna pe prisonierf, îi conduse la o bateriă electrică şi le 4iS0: „Vedeţi acestă sîrmă întinsă?u. — „Da, generale!u. —Bună; am spusă să se facă acesta, ca să nu o atingeţi, nici să treceţi pe dedesuptă, că altfelă veţi rămânâ cu mânile atârnate' de sîrmă*. Indianii zîmbiră necre4âtorf. AtUncî generalulă îi puse pe rândă să apuce cu mânile capetele sîrmeloră bateriei, şi când bateria începii să funcţioneze le strigâ: „Vă ordonă să daţi dru-, mulă şîrmei îu. Toţi răspunseră : „nu potă domnule, că mi s’au încleştata mânile !u După ce fu întreruptă curentulă, Indianii putură lăsa sîrma din mâni. Apoi generalulă Pinto, dândă drumulă prisonie-riloră, le recomanda să păstreze secre-tulă şi să nu povestescă nimică compa-trioţiloră loră. Firesce, că ei au făcută toemai din contră şi au spusă la t6tă lumea ceea ce păţiseră. De atunci nici ună Indiană nu s’a atinsă de sîrmele telegrafice de frică, să nu rămână lipită de ele pănă ce va fi prinsă de trupele guvernului.
Microfonuld în evulfi mediu. Dintr’o scriere a Ini Cristofor I. Grimmelshausen din evulă mediu apare, că microfonulă era cunoscută de. unii şi p’atuncî, de sine se înţelege însă, că nu în perfecţiunea lui de astă4l. Aşa în opulă memorată stă scrisă în privinţa acâsta: „Am aflată ună mijlocă prin care năptea, dâcă e timpulă liniştită, potă au4i sunetulă trîm-biţei din depărtare de 3 bre; paşii unui cală, lătrătura câniloră şi vorbele unui
omă le potă au4i din depărtare de 2 ore Mijloculă prin care potă eu face acesta îlă ţină secretă, pentru că şi decă facă din când în când alusiune la elă, flecare crede că acesta e imposibilă. N'am putută pe nimenea să-lă convingă despre ceea ce posedă, pentru că nimenea n’a vrută să credă, decă i-am 4isii> c& neu audă pe cineva cum călăresceu, „audă paşii unoră ţărani cari umblă desculţi,a „audă că vină cam aţâţa şi aţâţa os-taşlu, „în cutare ori cutare locă este ună sată, audă cântatulă cocoşiloră şi lătrătura câniloră din elă.u — Astfeliu de aparate au fostă folosite în evulă mediu chiar şi în armată; despre modulă cum erau făcute aceste aparate deşi nu avemă o cunoscinţă positivă, dâr scimă celă puţină modulă întrebuinţărei loră: aparatulă acesta era pusă totdeuna la ună anumită locă de observaţiune. Ob-servatorulă informa pe cei interesaţi despre ' cele au4ite prin anumiţi cursori ai săi. Alesandru Humboldt amintesce, că şi Indianii aveau ceva cunoscinţe despre principiile fundamentale ale microfonului. Aceştia îşi pună urechia pe pămâută şi astfelă observa apropierea ori depărtarea inimicului. Acesta o facă şi comercianţii Negrii din Africa, după cum spună călătorii. Aşa-deră ce privesce idea fundamentală a microfonului, acesta dateză din evulă mediu, ba e forte probabilă, că ea s’a dată mai ânteiu de ună epis-copă din Regensburg.
0 apariţiune mai rară. In timpă de vară, când cele mai multe 4iare ilustrate îşi permită ună felin de Siestă, se constată, că „ Wiener Modeu se silesce fără repausă şi acuma spre progresă. Acesta o dovedesce broşura Nr. 14, a cărei în-vălitore presenteză privitorului ună tablou colorată (toalete de bae), care este perfectă atâtă din punctă de vedere artistică, câtă şi technica. Din cuprinsulă bogată ală broşurei (care conţine peste 100 ilustraţiunl) merită totă atenţiunea jumalulă de mode pentru costumurf de vară. In partea beletristică pote interesa pe mulţi copia xilografică după o fotografiă din anulă 1865 a principelui Bismark cu Paulina Lucea, care ne arată odată pe marele cancelară şi într’o scenă cu caracteră privată.
Cursultt pieţei Braşovâ
din 22 Iulie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.70 Vând.		8.74
Argintă românescă .	n	8.68	r	8.70
Napoleon-d’orI . . .	rt	9.88	n	9.92
Lire turcescl . . .	rt	11.20	M	11.24
Imperiali		n	10.20	n	10.24
GalbinI .....	n	5.88	r»	5.91
Scris. fonc. „Albina“6°/0		101.—	n	—
n n n 5°/o	n	98.-	V	98.50
Ruble rusescî . . .	n	117.-	„ 118.	
Discontulă ....	«Va—	-8% pe	ană.	
Bonuri croato-slavone			. 104.—	
Cnrsnlfi la bursa de Viena
din 24 Iulie st. n. 1888.
Renta de aură 4%.................... 102.25	,
Renta de hârtii 5°/0................90.25
împrumutul!! căiloră ferate ungare . 151.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . . 98.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei c&iloră terate de
ostă ungare (8-a emisiune) . . 215.60
Bonuri rurale ungare.................105.30
Bonuri cu clas» de sortare . . . . 104.80 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 204.90
Bonuri cu cl. de sortare............ 104.90	J
Bonuri rurale transilvane............101.80
Galbeni împărătesei ...............* 5.89.
Napoleon-d^rî...................... 9.867a
Mărci 100 împ. germane..............6I.--#-
Londra 10 Livres sterlinge .... 124.60 Imprumutulă cu premiulă ungurescă 180.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului . . .. . . . . . . 124.75 • Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă...................... 100.60	)
Renta de bârtiă austriacă ....	81B0	’
Renta de argintă austriacă ....	82.40" ’
Renta de aură austriacă..............112.50	;
Losuri din 1860 .................... 189.79
Acţiimile băncei austro-ungare . . . 874.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 805.75 Acţiunile băncei de credită austr. . 309.—
09* Numere singuratice diu „Gazeta Transilvanieia â 5 cr. se pot$ cum-pera în tutungeria I. Gross, în li# brăria Nicolae Cfturcu şi Adoli Albrccht»
Editoră şi Redaotoră responsabfltţ Dr. Aurel Mureşranu*
r
Nr. 154
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
o
P
•-S
O
O
^g-t) S
px S- ©.,
09 B- P 3"
H	«»
P hei ©
-® pe £2. <1 SCOQ pj p
- P< g*
m> 3 & ^
fco .c< * EL
o o o
p
5s CD
►-Q i—
p> 3
P CD
g*F
05
00
GO
00
td
p
a-i
*-j
P
P
et-
»-*
3
o
p
>—• •
p
e-t-
p<
^ cc pe CD CTQ
pe *T3
H ^
p ©
-CC ce
p ©
y 0
P C+-
y © N
O ® pe — o P
* P< 09
*1 go P-
O
p p ct- O <rţ-
P-
©
t—>
P
P
cr
co
©
P
T
3>
»i
a
p<
p
Ct-
»-î
W fl ^
CO SSe
e H te o* * §
O 6 C £ Ş.
S r? I’
© & S P S 09
►d r* 09 *-i r*
M* ©
P O
Ct- jb Ct"
p- ’
p 8: °o
©
§- p5
©
P
3
pe
p 3
CC Qj
© g>
h—'
CD
p 09 pj crq
p r*
O CD
P s= >-i F*
cc
pe p,
©
O-’ t—l
© M.
pe ?
O
p"
p
^ 3
I ~cc
* p, >-> © p h-
HH »
H-i a»
g B
y H-e
o td 3 pe
O h*
3’ Pj P< . » £2. P ^ P pe 12. Pj P
»—O
P
ct-
©
-i
O
3
î>
3
fel
M

• 8 >
l
Publicaţiune!
---O-K^-C*- 81,8-8
Se dă m arendă
MOŞIA „METELEU11
dm Judeţulă Buzeu în România pe 9 ani, adecă dela 23 Aprile 1889 pănă la 23 Aprile 1898 prin licitaţiune, care se va ţine în 24 luliu 1888 stilă vechia, deodată şi la Braşovă în Casa
Comitetului parochială ală Bisericei române ort. res. dela St. Ni-colae şi la Buzeu în România în „Hotelulă Moldavia.“
Condiţiunile de arendare se află: în Braşovă la Epitropia Bisericei „St. Nicolae“, în Buzeu la Domnii: Fraţii Stoicescu, Ioane Jamea comercianţi şi Vasile H. Stinghe amploiată; în Bucureseî la Domnii C. Steriu şi C. Pascu Case de schimbă; în Ploeşti la Domnii Fraţii Stănescu comercianţi; în Mizil la Domnii Vasilie et St. Pittis comercianţi; în Brăila la Domnulă Const. Molundacă comerciantă. —
Braşomă, 18 Maiu 1888 st. v.
Comitetulu Parochialu
alt Bisericei române ort. rSs. dela St. Nicolae
în Braşovtt.
TIPOGRAFIA A. MURGSIANU,
ER-A-ŞOT7TT,
PIAŢA MARE Nr. 22,
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provedută cu cele mai nouă mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectuezâ totă felulă de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurU, argintU şi colori, tabele, etichete de totU feliulu şi esecutat elegantU.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-
mandaţiunl, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
Dispunândă de maşini perfecţionate şi de isvăre eftîne pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulti nostru tipografică este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primescă în biuroulft tipografiei, Braşovfi, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la
Tipografa A. MUREŞIANU, Braşovu.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.