F.eâactiMea, idjHliiistratiuea TipopalU:
BRAŞQVtJ, piaţa urară Nr 22.
Scrisori netr&njiive na ce pri-megcfi, Manas:r-.p enu sere* trimi ii!
Birourile de uiuam:
BrafovO, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai priznescii în Vlena: Rudolf Moaşe, Haasenaiem £ Vogltr (Ott» Mana), Heinrick Sekatik, AM» Hemdl, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-neberg; tn Budapesta: A. Y. €Md-btrger, Anton Metei, Eckstein Bemat; InrrankfUrt: 9. L. Danbt; In Han» burg: a. Steiner.
PreţuM inserţianilorăî OSeriă garmondâ pe o coldnă, 6 or.
80 or. timbru pentru o pu-blicare. Publicări mai dese dup& tarifă, si învoiălă. Beclame pe pagina IU-a o senă 10 cr. v. a. său 30 bani.
„Gazeta* iese în fie-eare i}i.
Abonamente pentru Anstro-Dngana
Pe ană anti 12 flM pe şăse luai • 8-A., pe trei luni 3 fl.
festin România si străinătate:
Pe un ti and 40 frânei, pe şese-luni 20 franci, pe trei luai 10 franci.
Seprennmeră la tdte ofi-eiele poBtale din întru şi din afară şi la dd. oolectorî.
1 Aboiamentîll' pfintrn Brapl:
laadxninistraţiune, piaţa mare Nr. SB, etagiuld I.: pe und and f, 10 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei | luni 2 fl. 50 cr. Ou dusuld în casă: Pe nnă and 12 fl., pe şise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. j Unfl esernplaru 5 or. v. a. său 15 bani.
Atâtd abonamentele cfttd şi inserţiunile sunt a se plăti înadnte.
Nr. 153.	Braşov*, Mercuii 1? (25) Folie	1888.
BraşovQ, 12 Iulie st. v. 1888.
Punctulu de culminaţiune alu întrevedere! din Petersburg a fostu fără îndoielăr visita, ee a lăcut’o împeratulu Wilhelm armatei rusesc! întrunite în tabăra dela Kras-noie-Selo şi primirea lui acolo.
Onorurile cu cari fu întâmpinată aici împeratulu Wilhelm i şi dovecjile de recunoscinţă şi de sim-patiă ce le-a daţii acesta trupeloru rusesc! cu ocasiunea marelui defileu, deşi suntu obicinuite la asemeni mar! parâcjî militare, măr-turisescu în casulu de faţă totuşi în modu deosebită apropierea se-verşită între cele doue mar! imperii.
Se anunţă, că împeratulu Wilhelm a agrăită regimentele rusesc! în limba rusescă şi ca aceste au răspunsă cu urale nesfîrşite. După paradă s’a servită ună de-junu în cortulă împărătescu. Cu acesta ocasiune Ţarulă Alexandru a beută ună paharu pentru pros-perarea armatei germane, er îm-ratulă Wilhelm a răspunsă în limba rusescă bendă în sănătatea Ţarului.
Asemeni asigurări de simpatia nu se schimbă între doi suverani, când statele loru suntă în a jună de a încrucişa armele. Tre-bue să admitemu, der, că celă puţină pentr’ună timpu ărecare pe-ricululă unui conflictă între Germania şi Rusia este delăturată prin pasulă întreprinsă de noulu împăratu germană.
In articulii, prin car! foile rusesc! au salutată pe „6spele Ţarului şi ală poporului rusescă/1 se dă espresiune deosebită speran-ţeloră în susţinerea păcii. „întrevederea împăraţiloră, 4i°e »No-vosti44 este o serbătăre a păcii, care face deocamdată finită îngri-jirei, de care au fostă cuprinse atâta timpu papdrele Europe!u.
Decă este seu nu destulă de întemeiată acesta părere se va vede în curendu după întrevedere. Pentru momentă diplomaţia rusespă pote fi mulţumită cu succesulu morală ce l’a dobenditu prin visita împăratului Wilhelm. Rusiei îi este binevenită, că Germania însăşi a luată iniţiativa spre a delătură ună eventuală conflictă între puternicele împăraţii nordice.
Foile rusesc! mărturisescă a-‘ cum, că Rusia ar© destulă lucru în interiomlă imperiului său, de-câtă ca se voiescă a începe cu uşurinţă ună răsboiu aşa de înfricoşată, cum ar fi acela cu Germania. Ceea ce-i d6re pe Ruşî şi ceea ce dorescă ei este, ca să nu li să răpescă fructele câştigate în Orienţă prin stăruinţele loru de o suta de an!. „Noui laur!11, c[ice „Novosti" „nu ne trebuescă, der resultatele atâtoru jertfe aduse de ună şiră de generaţiun! trebue să le pastrama şi în privinţa a-cesta nu putemă face nici o concesiune11.
A mă accentuată la diferite o-casiunî, că este o adevărată fatalitate pentru Europa., _că cele două
naţiuni puternice şi culte ale apusului suntă aşa de înduşmănite între ele, încâtă Germania spre a se asigura în contra Franciei se vede silită a căuta amiciţia Rusiei şi a şî-o conserva p6te pentr’unu mare preţă.
După tăte semnele preţulu a-cesta vpră fi concesiunile, ce i le va face Germania Rusiei în Ori-entă şi se nasce întrebarea, decă aceste concesiuni voră fi de natură a răspândi îngrijirile poporeloră europene, or! din potrivă a le mări.
Despre ună lucru nu mai încape ac|! îndoielă după enuncia-ţiunile făcute de foile competente germane şi rusesc!, pilele dom-nirei prinţului de Coburg în Bulgaria suntă numărate şi din ceea ce se va întâmpla apoi cu acestă ţeră se va cundsce mai bine pe ce se întemeieză noua învoială între Germania şi Rusia.
Se va vede atunci decă nu cumva preţulă nouei amiciţie ger-mano-ruse va fi multă mai mare, decâtiî ca să pota fi purtată în comună şi de ceilalţi aliaţ! ai Germaniei şi decă în deosebi Âus-tro-Ungaria va pute privi în linişte la viitdrea acţiune orientală a Rusiei.
Ne tememă că „serbatdrea de pace44 din Peterburgu forte puţină va contribui spre a delătură îngrijirile poporeloru europene. A-ceste numai atunc! s’ară pute linişti, când pacea ce ar urma le-ar scăpa şi de povara cea grea, ce trebue să o pdrte, când adecă ar fi împreunată cu-o desarmare generală. Pănă când însă nu voră înceta pregătirile de răsboiu nicî îngrijirile nu voră dispare.
Sfinţirea lonaienMi lai Arenti Porni®.
Cernăuţi, 17 Iulie.
Din tote părţile Bucovinei Românii s’au adunată eiî, în 16 I. c., spre a serba memoria neuitatului profesorii Aronă Pumnulă, morfcfl în anulă 1866. Sânţirea monumentului său s’a făcută după programă cu multă demnitate. La 9 ore diminâţa a fostă mare „Te deum“ în catedrală, unde a oficiată P. S. S. archie-piscopulă Dr. Silvestru Morariu Andrievid, fiindă asistată de-o mulţime de preoţi.
Intre asistenţi se vedeau domnii: consiliară de Renney, care representa pe preşedintele ţârei, apoi Escelenţa Sa că-pitanulă ţârei Br. Vasilco, căpitanii districtuali Br. Hurmuzachi şi Balmoşă, consiliarulă dela curte^ de apelă Pitey, deputaţii Lupulă şi Dr. Tomasczuk, ,co-lonelulă Serâcin, profesori de universitate, amploiaţi, advooaţf etc.
Dintre deputaţiunl erau de faţăcpr-pulă profesorală dela gimnasiuîă supe-rioră din Cernăuţi, .la care râposafculă Pumnulă a fostă instructoră pănă la mortea sa, scola reală superifirâ gr. or., pedagogiulă de învăţători şi învâţătore, corpulă profesorală ală gimnasiului su-perioră gr. or. din Suceava, reuniunile române din Suceava în frunte cu profe-sorulă gimnasială KossovicI, comunitatea armenescă orientală din Suceava, cor-pulă profesorală ală gimnasiului supe-rioră din Rădăuţi, o mare mulţime de
preoţi, reuniunile române din Cernăuţi „Armonia14 şi „Junimea14 în corpore, scdlele din suburbii, ună mare numără de dame şi în urmă o mulţime de ţărani. '*
Archiepiecopnlă ţinu după serviciulă divină o cuvântare în memoria lui Pumnulă,' arătândă virtuţile lui oa învăţătofă şi bineouventândă memoria acestui băr-bată, care a deşteptată consciinţa de sine în conaţionalii săi. In fine ruga Pre Sânţia Sa pe toţi asistenţii de a merge împreună cu densulă la loculă unde zacă osămintele lui Pumnulă. Asfc-feliu porniră în ordine cu' toţii la cimi-tiră. Ajunşi aicea, onoraţiorii luară locă sub ună baldachină, ce era ridicată faţă cu monumentulă, pe care străluceau minunatele cununi dedicate de „Societatea pentru cultura şi literatura română14 de „Societăţile române din Suceava14, de corpulă profesorala ală gimnasiului, de reuniunile „Armonia44, „Junimea44, de profesorală Sbiera etc.
După sfinţirea monumentului ţinu profesorală Ioanu Bumbacu discursulă festivă. Cu cuvinte pline de însufleţire reaminti oratorală evenimentele anului 1848 şi pe bravii luptători de atunci. Elă reaminti, cum contrarii naţiunei române alungară din patria sa natală pe bărbatulă leală şi învăţată, care a luptată pentru libertatea şi drepturile poporului română, reaminti gloridsa <ji de 3 (15) Maiu 1848, când toţi, cu mică cu mare, preoţii cu crucea’n frunte propo-văduiră şi proclamară libertatea şi inde-pendinţa naţiunei române. Elă aminti în fine, că Pumnulă, refugiată în Bucovina, fii primită mai întăiu în sînulă nobilei şi patrioticei familii Hurmuzachi, care a contribuită aşa de multă la înaintarea culturei române în Bucovina, şi aici îşi afla ună sigură adăpostă. Vor-bitorulă aminti mai departe, câtă de multă a contribuită Pumnulă prin neobosita sa activitate la redeşteptarea sentimentului naţională între Românii Bucovineni şi încheiâ cu cuvintele „Pru-tule, eare-ţî împreunî valurile în Dunăre cu valurile celorlalţi fraţi ai tăi, mergi şi spune fratelui tău Oltulă la a căruia ţărmuri născutu-s’a acela, a cărui scumpă memoriă o serbămă astăzi prin ridicarea unui modestă monumentă, spune-i că şi Românii din Bucovina sâmtă şi cugetă totă aşa, ca fraţii loră dela Oltă.44
Acestă discursă a fostă salutată ou însufleţire de cătră autjitori. După aceea s’a cântată ună imnă de C. Morariu de cătră societatea filarmonică „Armonia14 prin care s’a încheiată festivitatea în ci-miteriu.
In după am©4a aceleiaşi (file s’a continuată serbarea în „sala Armoniei,14 eră sera şcolarii de odinioră ai neuitatului Pumnulă s’au întrunită, împreună cu ună mare numără de aderenţi ai lui şi au serbată cu discursuri însufleţite memoria marelui dascală română.
„Revista Politicâu din. Suceava scrie, în ajunulu sfinţire! monumentului lui Pumnulă, următârele:
„Astă-cjl se serbează în Cernăuţi sfinţirea monumentului ridicată la mormen-tulă lui Aronă Pumnulăl La acestă serbare adevărată naţională ar trebui să se înfăţişeze fiecâre Română din Bucovina pentru a cinsti în semnă de recunoscinţă nisuinţele nobile şi desintercsate şi munca neobosită a lui Pumnulă, care a desvol-
tat’o pentru redeşteptarea simţului şi oonsciinţei naţionale a Româniloră din Bucovina. Părăsindă Ardealulă în urma prigoniriloră ungurescl, ne-a găsită la sosirea sa în Bucovina într’o amorţeală naţională perfectă. Limba românească era batjocurită de noi' înşi-ne, pentru-că ni era ruşine a o vorbi înaintea altora. O-rientându-se despre starea nostră naţională, cunoscândă lipsele nâstre, a începută a lucra sprijinită de familia Hurmuzachi, carea prin înfluinţa sa i-a procurată postulă de profesoră la catedra pentru limba română înfiinţată la gim-nasiulă superioră din Cernăuţi. Prin pre-lecţiunile sale, prin cărţile de cetire pe cari le-a redigiată , a desvoltată în noi iubirea pentru limba nostră maternă şi pentru istoria nostră, despre carea pănă atunci nu aveamă nici o cunoscinţă. Ni aduoemă aminte de pe timpulă studiiloră nâstre gimnasiale, cum tinerii îndemnaţi prin escerptele publicate în „lepturarele44 lui Pumnulă din „letopisiţdle ţerii44 studiau în întruniri private istoria Româniloră nebăgată în semă chiar nici astăcjl la şcolile existente.
Operile lui Pumnulă în presentă nu sunt de critică fără reservă acceptate, meritulă însă de a fi pusă fundamentă pentru studiulă limbei românescl în Bucovina nu îlă va tăgădui nime. Pe basa învăţăturiloră primite dela Pumnulă mulţi din învăţăceii lui au produsă în materia limbistică fruote roditore recunoscute de sciinţa contimporană, alţii însă proclamă ignorândă progresele sciinţei limbistice, învăţăturile lui Pumnulă de adevăruri nestrămutate; dâră aceştia prin acâsta voră să acopere numai sterilitatea loră proprie în materia acâsta.
Ceea ce este necontestată de nime, este înfluinţa lui Pumnulă, care a avut’o asupra desvoltării simţului naţională la noi, Românii din Bucovina. Acâstă in-fluinţă a esercitat’o vădită şi în publică şi meritulă lui este cu atâtă mai mare, cu câtă a trăită sub absolutismă şi a a-vută curaj ulă a lupta pentru poporală său fiindă ca profesoră funcţionariu ală statului.
Memoria lui Pumnulă, pentru a că-rei serbare s’au întrunită astăcji Români! din tote părţile Bucovinei, să ni fi& învăţătură, cum ună singură bărbată, carele îşi dă silinţa să cunăscă lipsele poporului său, dâcă voiesce şi are stăruiuţă în voinţa sa, pote să stăpânâsc& tote spiritele timpului său.
Acâstă observaţiune n’a fostă nici odată mai de actualitate decâtă acuma, când totă viâţa nostră naţională pe tote terenurile se află într’o stare cu totulă marasmatică.
Dorimă ca memoria lui Pumnulă, a acestui bărbată integru şi patriotă, să ne întorcă spiritele spre conlucrare unită şi consciută pentru progresulă naţională, căci numai atunci vomă dovedi, că pre-ţuimă memoria lui, dâcă vomă urma exemplului muncei sale.
Bulgaria*
Lunile Augustă şi Septemvre jobă în istoria Bulgariei celă mai înseninată rolă. In Septşmvre 1885 s’a făcută re-voluţiunea din Filipopolă, care a adusă cu sine unirea Rumeliei orientale eu Bulgaria; în Augustă 1886 prinţulă A-lexandru a fostă detronată şi depărtată din ţâră printr’o conjuraţiune; în Augustă
Nr. 153
GAZETA TRANSILVANIEI.
" 1 " 111 ■' , .
1888.
1887	a veniţii actualulă prinţii Ferdi-nand în Bulgaria.
Ar trebui să fimă superstiţioşi — dice „N. fr. Pressea — ca să conchidemă din acesta că şi în Augustă şi Şeptemvre
1888	se va petrece în Bulgaria ună evenimente decisivă istorică; dâr nu este superstiţiune decă luămă notiţă de semnele învederate, cari ne indică o fierbere ce esistă neîndoiosă în Bulgaria şi care şi pentru vâra acesta face posibilă o schimbate decisivă. Se petrecă în Bulgaria lucruri forte curiose, pe caii mai aruncă şi întrevederea din Petersburgă o curiosă lumină.
De când s’a condamnată majorală Popow, care mai apoi a fostă agraţiată, s’a făcută o desbinare mare în ministerul. Condamnarea oficerului meritată ală armatei bulgare a înăsprită contra-rietatea dintre membrii conservativi şi liberali ai ministeriului şi principele Fer-dinand este în fatala situaţiune de a face pe mijlocitorulă între consiliarii săi.
Prinţulă nu cuteză să depărteze pe ministrulă-preşedinte Stambulov, căruia are a-i mulţămi tronulă; der elă nu se pote lipsi nici de acei membri conservativi ai ministerului, cari se opună su-* periorităţii lui Stambulov, care este fără consideraţiă faţă cu ei. Căci fundamen-tulă, pe care se baseză tronulă său este unitatea partideloră; elă n’are decâtă ună singură sprijină, unanimitatea So-braniei, care prin alegerea lui i-a dată singurulă titlu de legitimare, la care se pote provoca. De aceea mijlocesce câtă p6te spre a ţine laolaltă pe miniştri liberali şi conservativi; petrece mai multă afară din capitală şi’şî amână sosirea în Sofia numai ‘ca să nu fiă silită a lua o decisiune.
Intr’aceea însă Stambulov, ca să nu fiă surprinsă de decisiune, caută a se a-propia de cei nemulţămiţl de Karavelov şi de Zancov, partisanulă Rusiei. Maio-ritatea Sobraniei, pe care prinţulă stă să o pierdă, Stambulov caută să o câştige pentru sine chiar cu preţulă de a trece în tabăra rusescă apelândă la graţia Ţarului.
La acesta periculă se mai adauge ună altulă, care ameninţă Bulgaria. Cassele ţării suntă sleite, resursele ei financiare începă a seca. Acesta este pentr’ună stată tînără, care trebue să se păzescă ca să fiă asigurată în contra orî-căroră surprinderi, o mare calamitate, mai alesă când rublele rusescl se înver-tescă prin ţâră. Prinţulă din bogăţiile sale proprie private a j ertfită multă, dâr şi cea mai mare liberalitate îşi are marginea sa faţă cu poftele nesăţiâse.
In fine s’a iscată şi ună conflictă cu Porta, care pote să devină fatâlă pentru Bulgaria, căci dreptulă este* pe partea Turciei. Sultanulă nu poţe să privâsoă cU linisce şi indiferenţă, cfim guvernulă bulgară fără aprobarea sa ia în esploataţiune linia călii ferate Bel-lowa-Vacarel sub pretextulă, că siguranţa ei este ameninţată de bandele de hoţi muntenegrene. Guvernulă bulgară n’a luată la timpă măsuri, ca să nu se ameninţe acesta siguranţă; el' este responsabilă decă la gura din Bellova patru persone au fostă atacate de hoţi şi au fostă răpite şi duse de ei. Dâcă Bulgaria se reculege acum şi ia măsuri, ca să nu se mai repeteze asemeni caşuri, e lucru contra căruia nu se pote obiecta nimieă şi toţi ar fi aprobată, dâcă gu-vemulă bulgară s’ar fi mărginită a aşecja posturi militare dealungulă drumului de feră ameninţată. Der ca Bulgaria în modă arbitrară să ia esploatarea unei căi ferate, care nu este a ei, este ună actă ală forţii brutale, contra căruia este în dreptă Turcia a protesta. Acestă protestă însă pdte să devină tocmai a-cum forte fatală pentru Bulgaria.
Pentru prinţulă Ferdinandă şi pentru Bulgari a fostă forte favorabilă, că Sultanulă s’a folosită cu multă bunăvoinţă de drepturile sale suzerane şi s’a opusă cerinţeloră Rusiei de a păşi în modă bruscă şi aspru contra Bulgariei.
Decă acestă bunăvoinţă ar înceta, în urma provocării bulgare, atunci Bulgaria ar fi lipsită de ună sprijină forte preţiosă în lupta ei de independenţă.
Acum să privimă acestă situaţiune a Bulgariei în legătură cu întrevederea din Petersburgă şi cu aserţiunile organului bismarkiană asupra „ocupaţiunei Koburgului.“ E forte probabilă, că de ocamdată nu se va face în capitala Rusiei o învoire decisivă cu privire la Bulgaria. Germania a sprijinită cererea Rusiei de a se declara ilegală guvernul actuală din Sofia, der pănă acum s’ă mulţumită cu atâta. Decă guvernulă germană cu ocasia întrevederei din Petersburgă ar vrea să încerce ca pe calea mijlocirei să dobândesc ă concesiuni din partea Rusiei, atunci timpulă este puţină favorabilă pentru o asemenea încercare. Căci semnele de ac|I trebue să întărescă pe Ruşi în credinţa, că Bulgarii înşişi suntă în ajună de a mâna apa pe mora rusâscă. De ce să facă der Rusia acum concesiuni ? Tăremulă în Bulgaria e subminată şi sortea ţării va fi în curendă coptă, ca sămănăturile pentru secerătoră. Astfelă Rusia nu mai trebue să aducă jertfe pentru amiciţia
germană în favofea aliaţiloră Germaniei. Bulgarii înşişi, cum se pare, se voră a-runca în braţele Ruşiloră sprerpeirea loră.
întâlnirea împeraţiloru.
In 21 Iulie d. a. împăratulă Wilhelm şi fratele său prinţulă Enrică au vi-sitată pe regina Greciei şi pe marea ducesă Alexandra Iosefovna în Pavkosk. Acesta din urmă a petrecută pe ospeţl pănă la gară unde erau mai multe mu-sici militare, cari au intonată imnulă prusiană şi rusescă. Publiculă a primită pe împărată cu entusiasmă.
Despre parada militară din Krasnoie-Selo se scrie între altele: La marşulă de paradă a atrasă deosebita atenţiune a împăratului germană brigada vânători-loră de gardă prin ţinuta loră voinicâscă şi pasulă loră iute, precum şi convoiulă împăratului său prin fuga sa în camere. Când a trecută regimentulă de Wyborg, a căruia şefă este împăratulă Germaniei, acesta mulţămi fiecărui batalionă în parte, Ţicăndă în limba rusescă: „Vă mul-ţămescă, bravii mei.u După terminarea paradei mulţumi împăratulă "Wilhelm Ţarului pentru strălucitulă spectaculă strîngendu-i mâna de repeţite ori.
înainte de mâncare împăratulă Wil-helm făcu cu vaporulă o escursiune pe insusele Newa şi pretutindenea a fostă salutată cu entusiasmă de locuitorii vi-leloră de acolo şi de spectatorii de pe podă.
In 22 Iulie a fostă serviciulă divină în Peterhof; după aceea Majestăţile Loră au luată dejunulă pe bordulă corăbiei „Hohenzollem". Mai târdiu au mersă împreună să vâdă corăbiile panţerate germane. Săra a fostă dineu de gală în castelulă dela Peterhof.
împăratulă Wilhelm a numită pe marele duce Pavelă AlexandrovicI şefă afrt regimentului de cuirassirl Nr. 6 din Brand enburgă şi a conferită prefectului poliţiei din Petersburgă Gresser vultu-rulă roşu clasa I.
SCIKILE plLEI.
Se anunţă, că în anulă acesta se va face în diua de 18 Augustă, (jiua nasce-rei Majestăţii Sale^ ună avansamentu es-traordinară în şirurile armatei comune. Pentru acestă avansamentă specială suntă înscrişi vre-o 600 de căpitani, locotenenţi, sublocotenenţi şi cădeţi locă-ţiitorî de o-ficerl, din tot©'armele, elă se va face la iniţiativa personală a Majestăţii Sale în ajunulă jubileului de 40 de ani ală dom-
nirei sale, ce se va serba la 2 Decem-vre a. o.
*
* *
Escelenţa sa d-lă comandantă de corpă din Ardâlă br. de Schonfeld a dată alaltaerl în Sibiiu ună prâncjă în onorea generalului Pencovid, a consiliarului reg. română pentru regularea graniţei.
*
* *
Duminecă în 22 Iulie a. c. oficerii regimentului 2 de husari din Braşovă şi giură întreprinseră călări o escursiune din Râşnovă preste munte la Sinaia. In Predeală se însoţi cu ei şi locotenentulă de dorobanţi staţionată aici şi ajunseră cu toţii în Sinaia la 11 ore, traversândă distanţa dela Reşnovă în patru câsurl. Timpulă fiindă frumosă, sosiră o mulţime de ospeţl din BucurescI aşa că Sinaia înfăţişa ună măreţă tablou. Condu-cătorulă acestei escursiunl, locotenentă-colonelulă Br. Fliesser la 3 ore d. p. a fostă primită de Maiestatea Sa în audienţă. La 6 ore călăreţii se reîntorseră şi la 10 ore sâra o parte din ei, ce-’şi luară drumulă preste Timişă, ajunseră în Braşovă. Putemă numi respectabilă a-cestă escursiune, fiindcă unii călăreţi făcură 80, alţii pănă la 100 klm. La acestă escursiune, afară de numitulă locotenentă-colonelă, luară parte căpitanii Kaum, Reimer, Hroch, şi alţi locotenenţi şi sublocotenenţi ai regimentului.
*
* *
Maiestatea Sa monarchulă a acordată căpitanului Bucovinei Br. Alesmdru Vasilco rangulă de consiliarii secreţii (ge-heimer Rath).
*
* *
In loculă baronului Khun, coman-dantulă corpului de armată din Gratz, se dice că va fi numită generalulă br. Schonfeld, actualulă comandantă din Ardelă. La postulă acestuia, se cjic®* va fi chiămată prinţulă Croy, generală şi inspectorii de cavaleriă.
*
* *
Trupele din corpulă de armată ală 4-lea dela Budapesta au primită deja tote puşca cu repetiţiâ Mannlicher de calibrulă mică. Reserviştii se conchiamă acuma pentru a se esercita cu noua puşcă. In patru termine ei voră fi conchiămaţl dearândulă pe timpă de câte 7 cjile, a-decă la 9, 16 şi 24 Şeptemvre şi la 1 Octomvre a. c.
*
* *
Se vorbesce, că politia din BucurescI
va primi o organisaţiune militară.
*
* * .
Ună sergenţii depoliţiă, anume Iosifft Szekely, a scăpată de morte pe ună ţă-
FOILETONULG „GAZ. TRANS.“
Cântece poporale.
(Culese de Iuliu MoldovanH.)
Bădiţă, bădiţa meu Ajungă-te dorulă meu Unde-a fi loculă mai rău.
In mijloculă târgului Pe spatele murgului,
Murgujă să se poticnâscă Dreptă în capă să te sverlescă. — Frun4ă verde şî-o nuia Blăstămat’ai mândra mea, Acuma să blăstemă eu:
Să te facă Dumne4eu Să şe4l totă 4iua pragă Cu aţa băgată ’n acă,
Niciodată să nu ’npungl Pănă nu suspini şi plângi. Fnunjă verde de păsulă Asta încă nu’i destulă,
Ci să-ţi iei o bâtă ’n mână Şi să te duci la fântână Anumărândă petrile Rupendu-ţl marcelele; Strîngendu-ţl mărgelele Să’ţl rupi şi degetile Nouă şute bani din pungă La doftori să nu’ţl ajungă,
Şâse boi ca păunii Să ţi-i mânce doftorii.
*
— Du-mă bade şi pe mine Totă într’o ţeră cu tine;
De ţl-a fi bade ruşine Fă-mă brîu pe lângă tine;
De ţl-a părea brâu greu
Fă-mă lumină de său Şi mă bagă ’n sînulă tău.
De-i vede că mă topescă Mă scote din sînă afară Şi mă fă una de ceră,
Că unde te-i însura Eu mândru te-oiu lumina, Streinii te-or întreba Ce lumină îi asta?
Tu le-i spune bade-aşa:
Asta-i lumină de său Drăguţa din sătulă meu,
Asta-i lumină de ceră Drăguţa din a mea ţeră.
*
Frun4ă verde foiă lată Bată-te bădiţă, bată Giarcănu de p’ângă lună Şi credinţa mea cea bună, Ciarcănu de p’ângă sore Şi credinţa mea cea mare; Dragă mi-ai fostă ca inima N’am cre4ută că mi-i lăsa.
*
Când in’ajunge doră de ducă Dealulă mi se face luncă,
Când m’ajunge doră de mersă Dealulă mi-se face şesă.
*
Aşa ’să Domne de streină Ca firuţulă de neghină Intr’ună mijlocă de ţarină.
Nici aceea nu’i streină Că stau două ’ntr’o tulpină.
*
Săracă sufleţelulă meu
Multă e judecată în rău,
Las’ să fiă judecată Bine că nu’i vinovată.
*
Gura cântă că-i nebună Inima-mi plânge de sună,
Gura cântă că-i buâcă Inima ’n mine se ’nâcă.
*
Urită mi-i lumea mie Dragă la ce focă să-mi fiă,
Dragă nu e nimenui Dâcă nu-i pe voia lui.
*
Multă mă miră eu de-ală meu bine Unde-a mersd de nu mai vine,
Că la târgă nu l’am vândută La cârciumă nu l’am băută, Gândesc! că n’am nici avută.
*
De-aşă sci maică c’aşă mori Pănă-i veacă aşă totă hori; Facere-aşă din 4iu& ndpte Şl-aşă hori pănă la morte, Facerea-şă din nâpte 4*
Şl-aşă hori pân’aşă muri.
*
Străinu-să înstrăinată Sărăcia mi-i fârtată;
Mergă în lume după bine,
Vină acasă n’am pe nime,
Caută în tăte laturile Nu vădă numai gardurile,
Umplu-mi ochii lacrimile;
Caută în susă şi caută în josă Nu mai vădă precum a fostă.
Leliţă, leliţa mea Asâră când însăra Eram la portiţa ta Ascultândă pe maică-ta Blăstămându-te pe tine Pân’ce te iubescl cu mine.
*
Amu-i maică Joi sera Mergă fetele cu furca. Mere-aşă măicuţă şi eu Der mă temă de Dumne4©u A călca cuvântulă tău,
Că cuventulă maicii-i mare De a-lă călca sub piciore.
*
De-ară ave pizmaşii modru Face-m’ară cenuşe ’n codru. De-ară ave pizmaşii rendă Faoe-m’ară cenuşe ’n vântă.
*
Mândru-i codru şi ’mpănată Badea tânără supărată, Codru-i mândru şi ’nfrun4ifă Badea-i tânără năcăjită.
*
Pe de lăture de sată Mererană păună rătezatfi, Der nu-i păună rătezată Ci-i bădiţa fermecată.
Der cine l’a fermecată?....
Ia, mândruţa lui din sată Cu trei maci din trei grădini Cu apă din trei fântâni.
Nr. 153.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1838
rănii românii, care era să se înece în Someşii.
*
* *
.Din Bulgaria se anunţă, că toţî ni caii pştrecii în străinătate şi voiescă să se reîntorcă în patriă trebue să producă paşapârte visate de oătră agenţii bulgari din ţările, unde se află.
Corespondenţa „Gazetei TransGranieL"
De lângă Tergiil-Mureşului, 20 Iul. 1888: Stimate D-le Redactorii! Ungurii vreu să ne maghiariseze cu ori ce preţă. Spre scopulii acesta au înfiinţaţii mai anii trecuţi între altele o şcolă de stată şi în comuna Tirimiar-mare din părţile acestea. Nu atâtă pentru Unguri au înfiinţată ei şcola acesta, câtă mai vîrtosă pentru Români, cari formâză contingen-tulă poporaţiunei. din aceste părţi şi pe cari voiescă cu fieră şi focă să-i ma-ghiariseze. Şcola de stată are 2 învăţători bine plătiţi, dâr ce folosă, că nu prea au pe cine să instrueze. Făcut’au totă ce li-a stată în putinţă, âmblat’au pe părinţi să-i înşele şi amăgâscă, pro-miţendu-le scutirea de didactru, de tote spesele dăscâlescl şi alte „favoruriu posibile, dâr, mulţămită lui Dumnezeu, poporală nu numai că nu s’a lăsată amăgită, ci chiar din contră, pe când în anii de mai ’nainte şcola ungurâscă de stată era cercetată şi de vre-o 18 copii români, pe atunci în anulă acesta din urmă abia pe 4 copii de Română i-au putută prinde în cursă.
In adevără, lupta pentru susţinerea şcolei românescl e forte grea, căci şovi-niştii maghiarisatofî, învăţătorii şcolei de stată, umblă după poporă pe strade şi prin cârciume cu scopă ca să-lă amăgâscă. In timpulă acesta însă puterea de resis-tenţă a poporului sl&besce în măsura progresivă în care crescă intrigile con-trajpjră şi în care Se îmulţescă sarci-neîl şi năcasurile lui. Poporulă nu vre supună la o repartiţiă mai mare 20 m pentru lefa învăţătorulţu şi sub ejurările actuale nil estei consultă >cuih a esercita forţă penttu a stâree poporă o lefă mai mare; Mai târ-^ iţii#, du^l-ce poporulă va înţelege mai | biişţ ^eiJbululG curseloră ce ’i se întindă, i	îndoelă, că va sistemisa elă de
l	bufii voift, chiar şi cu pericululă de a-şi jtftobipă, o lâffc corespun4ătore pen-tn^ivă^Ltoră. Dâr ce va fi pănă atunci ? a putută resista cu atâta succesă română periculului ce-o ameninţă, iţŞ pentru acesta se datoresce mai âpitorităţiloră superiore confesio-car$ au binevoită a acorda acestei unjjj ajutoră de 40 fi. la ană. Pro-ciŞde acestă ajutoră şi pe viitoră I bt|ura numita şeolă, dâr vorba e, Şlte şcole românesc! se-află în Ş grele situaţiuni şi de unde li-se acorda tuturoră acestoră şcole Şela cart; în multe locuri e con-,t#| esistenţa loră ?	,
e ar fi pentru noi în aseme-[ejurări, decă s’ar realisa idea ] de preţuita nâstră „Gazetă* fse înfiinţa o „Reuniune şcolară îu care să se îngrijâscă de tim-jintemeiarea unui fondă pentru ja şcoleloră căzute în astfeliu de ă| La iniţiativa şi îndemnulă u-3ăŞ;iaţI harnici n’ar fi imposibilă unui asemenea fondă, căci [bucurosă jertfesce din ceea ce scopurile naţionale românescl; ieste însă situaţiunea după ce boştri s’au vîrîtă între elă şi ne maţ poţmen&e; paralisezfă . conducătoriloră săi. bine dâr să se ia de timpuriu iepe precauţiune şi să se asigure rpmânescl prin întărirea posiţiei iteriale pănă când încă nu s’au ţîn comunele românescl şi şcdle fcttgnaghiarisătdre, cart altmintre-înmlţeeeă în nlodă iăspăimăntă-uoi	*J‘
il
Din Bucovina.
0 întâmpinare a archiducelui Rai-ner. Din incidentulă călătoriei Alteţei Sale archiducelui Rainer în Bucovina, ’i se scrie „Revistei politice*:
In 24 Iunie st. nou şcolarii delâ scola poporală din Bucşâia au arafngiată o petrecere ou musică sub conducerea învăţătorului locală d-lă George Popa-diucă. Sosindă în decursulă petrecerei scirea, că Alteţa Sa imperială archidu-cele Rainer are să trecă cu trenulă prin Bucşoia spre Câmpulungă şi de aici spre Transilvania, d-lă George Sidorovici, preşedintele comitetului şcolară şi secretară comunală, a îndemnată pe poporeni ca şă-lă întâmpine la gara din Frasină. Nu multă după acâstă îndemnare, o mulţime de poporeni atâtă din Bucşoia câtă şi din Frasină precum şi peste 100 soolart, în frunte cu învăţătorulă loră se adunară la gara din Frasină, unde se puseră cu toţii în rendă şi cu musica de a drşpta.	,
Sosindă Alteţa Sa şi văcjendă a-cestă adunare, cum stătu trenulă, îndată a chemată din mijloculă mulţimei pe d-lă G Sidorovici, care era decorată cu medalia de resbelă, şi l’a întrebată la care regimentă a servită şi de când are medalia ce o portă?
Răspun4endă d-lă Sidorovici, că o are de pe timpulă ocupării Bosniei şi că a servită la reg. Nr. 41, Alteţa Sa cjise: „Regimentulă acesta a foştii totdduna brav, soldaţii din care se compune au foştii tot-d4una viteji.u Apoi întrebândă: ce feliu de populaţiune locuesce în părţile acestea şi răspun4ându-i-se, că Români, Alteţa Sa s’a bucurată şi a îndatorită pe d-lă Sidorovici ca să mulţămescă în numele său tuturora pentru primirea ce i s’a f&cută. La pornirea trenului cu toţii, câţi erau de faţă, strigară „să trăiescău, eră musica a intonată imnulă poporală.
Serbarea Ia moştele S. Ioană din Suceava. Această serbare, s’a săvârşită şi în anulă acesta într’unty modă câtă se pote de strălucită. I. P. Ş. S. Mitro-polîtulă Dr. Silvestru Morariu, asistat de d-lă archimandrită şi profesoră din Iaşi Dr. Cononă Aramescu,'1 precum şi de un numără forte însemnată de preoţi a celebrată s. liturgiă în biserica vechei me-tropolii dih Suceava şi a ieşită apoi în procesiune #plendidâ cu afântulă încun-giurândă cea; mai mare parte A oraşului. Multe mii de: credincioşi. din Bucovina, din România, din Transilvania, din Ma-ramureşă şi din Galiţia- forma corte^iulă măreţă ală sfântului, înaintea căruia păşi a I. P. S. S. Mitropoîitulă în vestmintâ strălucite archieresci cu Mitra pe capă, stropindă înfşlrâ-pta şi în stânga cu a-j ghiasmă ; âr înaintea Metropolitului ună lungă şiră de preoţi în haine sacerdotale^ totă câte doi în rendă, forma înce-putulă grandiosului convoin. Ordinea a fostă anulă acesta forte mare, cu multă mai mare decâtă îu anii trecuţi atâtă în mănăstire câtă şi în decursulă procesi-unei — scrie „Rev. Pol.u
* Freeneiţţa scoleloni din Cerhâftg. Gimnasiulii superiorii c, r. din Cethăuţt a lostă cercetaţii la fiţţ.^a anului Curent de 620 elevi, între cart 101 Români, 338 Nemţi şi Evrei,. 83 Ruteni, 87 Poloni, & Cehi. După religiune: 158 gr. or., 132 rom. cat. 46 gr. cat., 7, arme-? no-catolicl. 1 armeno-orientală, 11 evan-gelici şi 265 moşiei. La instiţuţă^ au funcţionată:' 1 directoră, 19 profesori, 7 suplenţi, 3 învăţători de ajutoră şi 10 învăţători subsidiari.
La scola reală superiâră gr. or. au fostă la finea anului şcolară 280 de elevi, între aceştia 14 Români, 186 Nemţi şi Evrei, 9 Ruteni, 67 Poloni, 4 Cehi, 1 Armeană şi 2 Unguri. După religiune: 22 gr. or. 111 rom. cat., 4 gr. cat., 11 arm.-cat., 12 evangelicl şi 120 mosaici.
La* Universitate s’au aflată ;ou finea, semestrului ală doilea: 65 studenţi la* facultatea teologică, 151 la fşcujtatea juridică, 34 la facultatea filosofică.
căsătorită acum a 6-a oră şi nu este eschisă nici-decum probabilitatea, că va rămână încă-odată văduvă, căci se află încă în deplină sănătate şi putere. Pri-ma-dră s’a căsătorită în 1832, a 2-a oră in 1845, a 3-a oră îu 1860, a 4-a oră în 1863, a 5-a oră în 1870. Dela 5 neveste a avută 14 copii, dintre aceştia însă numai unulă se află în vieţă.

h
întâmplări diferite. **
A şâsa căsătoria. Unui 4i&rh din Timişdra ’i se comunică din oQmsma Oer-nedhaza, că unui ţerauă română de a-colo, lă etate oâ" de vre-o 70 de ani, i-au murită pănă acum 5 neveste. S’a
Concertu şi petreceri.
Ună concertă şi petrecere de vâră se va arangia prin subscrisulă comitetă, cu ocasiunea adunării gen. a Despărţământului XI ală „Associaţiunei transil-vaneu şi tt „Reuniunei femeilorfl române selagianeB în Domnină la 6 Augustă 1888 st. n. în favorulă „Reuniunei Fe-meiloră române din Selagiuu.
Comitetulă arangiatoră: Demetriu Suciu, preşedinte; Georgiu Popă, secretară ; V. Gavrişiu şi J. Marcu, controlori; Gavrilfl Trifă, cassară. Ambrosie Boithoru, Vasiliu Buteanu, Emilă Brană, Laurenţiu Brană, Gavrilă Berinde, An-toniu Cige, Demetriu Ciencu, Ioană Geme, AleSandru Getie, Vasiliu GyUrko, Emilă Lemeny, Ionă Lengyelă, Sigis-muâdă Lengyelă, Simeonă Meciu, Ales-saiţdru Micu, Augustină Paulă, Mihaiu Popă de Basesci, Mihaiu Popă de 6rtia, Ludovică Popă, Ioană Siavaniu, Aureliu SiiţSonă, Iuliu Sabou, Ştefană Sabou, Ni0plnu: £incu, Vasiliu Vaida,’ Petru Vaîda.
Inceputulă la 8 ore sera. Proţulă de intrare: pentru personă 1 fi., pentru familiă 2 fi. 50 or.; ,
Despre încvartirare şi viptualii se va îngriji comitetulă arangiatoră. Par-ticipatorii suntă rugaţi a se insinua la presidiu (în Sz.-Cseh).
Tinerimea română din gfttrulă Mo-norului va arangia o Petrecere de vâră în Monoră, Duminecă la 5 Augustă st., n. 1888 în grădina ' şcâlei fundaţionale sub scută de pâmşă.
Preţulă întrărei de persână 80 cri în familiă de personă fiO cr.^ Vânitulă curată este destinată în favorulă înfiin-ţândei şcole de fetiţe din Monoră. — In-ceputiilă la 3 dre p. m. •*
‘ rPântru comitetă : Sîmionă Beşianu, preşedinte. Drd. Aurelă Moldovanu, se-cre^ară.. Rină M$Eanu, cttf^ară. ;
NB. Prea stimatele familii suntă avisate la provisiunea propriă. Ofertele marinimdse se voră primi cu mulţămită şi se voră - chita pe cale 4iaristi°â-
DIVERSE.
... IM cohfa maghiară păcălită. Despre unăv conte Tingtitescă fftrte bogată, care petrece mâi cu sâmft' în Parisă, :J diatele din"străinătate' nafâză'1 ttrtnâtotele : Contele ceru dela uuă pictoră francesă să mergă cu ejă în Ungaria pentrn a’i zugrăvi de-arendulă toţi caii ce-i are elă mai	Contele promise pentru
acâsta .pictorului spesele de călătoria, prpvedfreţi completă, cu cile necesare pentru traiu şi pe lângă acâsta câte 500 fi. pentru fiă-care tablou. Ourândă după acâsta însă contelui ’i pără rău de promisiunea făcută şi voi să-şi retragă cu-yentulă. Când pieţorulă ’i presentâ 'pri-mulă desemnă contele îş! esprimâ sub anumite pretexte; nemulţămirea.. Pţcto-, rulă însă direse t^bloulfi întru tote după doriirţa contelui,{ aşa' că ucesta, ne mai sciindă ce vină să-i bage, a trebuită să-lă primâscă.şi să-lă plătescă. L’a şi plătită, dâr nu cu 500 fi., ci cu ună scădământă de 120 fi: dobândă că pictorulă a întâr-diată 4 dil© cu lucrarea sa peste termi-Qidă stabilită şi din asta causă contele va săbttasă	menagiarea şi încuar-
tirarea pictorului în castelulă său câte 30 fi. pe di> adecă pentru 4 d^e 120 fi. Pictorulă s’a supărată; » părăsită telulă contelui, şi-a închiriată cuartiră în ună orlfcţt^ă din apropîare şi de aci a intentată procesă contra contelui. Pic-
torulă a câştigată procesulfi, contele fii condamnată la plătirea sumei întregi a tabloului, adecă 500 fi., şi pe lângă acâsta fu: concLamnfttă Ia restituirea speseloră susţinerei pictorului pe o lună de cţileT câtă a durată procesulă^ şi fiindcă contele la rendulă, său socoti ► pictorului 30 fi. pe di pentru susţinere, de aceea şi legea făcu asemenea şi astfelă trebui să plătâscă pictorului pentru 30 de 4^ 900 fi.
Ora de deşteptare a păsărilorti. Ună
observatoră, care are obiceiu să se scâle forte de diminâţă, a stabilită orele la cart se deştâptă pasările, dela 1 Maiu pănă în luna lui Augustă: Stîcletulă se deşteptă şi cântă la ora 1 şi jumătate diminâţă; ciocârlia cu capulă negru, cătră Orele trei; prepeliţa între orele două şi jumătate pănă trei ; mierla nâgră între orele trei şi jumătate şi orele patru; Vrabia între orele cinci şi cinci şi jumătate ; piţigoiulă între orele cinci şi cinci şi jumătate. După aceste cifre, se vede că stîcletulă este celă mai matinală, er vrabia şi piţigoiulă cele mai leneşă dintre pasări.
Posiţia unui Redactorâ. Ună diară englesă descrie posiţia unui Redactoră astfelă; „Redactarea unui diarh e f&ră îndoiâlă o ocupaţiune fOrte plăcută, ce face Redactorului multă oţtore şi — bă-taiă de capă. Dâcă diarulă cuprinde prâ multă politică!, pubficuîă e nemulţumită ; dâcă însă cuprinde prea- puţină, a-bonaţii se întrâbă, că de ce dau ei bani pe ună diară săcă?. Dâcă fciparplă e mă-, runtă, lumea se văietă, că îşi strică o-chii; dâcă e mare, toţi dică, că nu e vrednică cuprinsulă diarului de preţuia abonamentului. Dâcă atacă pe cineva, unulă varsă focă şi ceialalţi rîdă; dâcă însă managează pe unulă, toţi stau gata să-ţi sară în capă şi ..-te' înjură. Dâcă laudă pe unii, suntemă.parţiali, dâcă nu. laudă pe nimeni, suntemă' pesimişti ori
—	erăşi parţiali. Scriemă ună articlu pentru dame, bărbaţii spună, că dianflă? e peţptru copii şi nu-lă prenumără; dâcă nu îfnplinimă şi dorinţele femeiloră, ele facă propagandăvcontfa dianilui4*.
Unii copilu ce sta pe gânduri lângă lâgănulă fratelui său mai mică, întrşbâ ; pe mamă-sa: „ Spune-mi mamă, ore cine C' aduce pe copii cei mici? D-lă Doftoră?;pj
—	„Da copilulă meuu, dise mama, —
„Şi de unde îi are elă?u — „Bunulă X; Dumnedeu îi dă luiu. „Da, acum îniţe- Ji.;; legă eu dise copilulă, când pruncii suntă de totă mititei bunulă Dumnedeu îi. dă; Doftorului, când au crescută însă mart *
r'*M
atunci Doftorulă îi dă lui Dumnedeu în- ^ £ dărătă.	/ ...
€ur§ulii pieţei BraşovA
din 22 Iulie st. n. 1888
Bsftcriote românescl Cump.		8.70 Vând		8.74
Argintii românescă .	n	8.68	r	^.70
Nap^eph-fi’prl . .. .	n	9.88	n	■f.92
Lire turcesel . .	n	11.20	n	11.24
Imperiali		r»	10.20	n	fQ.24
GalbinI		n	,5.88	r»	*•91
Scris. fbne. „AîbinaM6u/0	n	iot.—	n	■ţţ*—
n ii n	n	98.-	ti	9^.50
Ruble rusescl . . .	ti	117.-	tt	118.
Discontulă ....	6Vj“	-8°/o pe	ană.	«
Bonuri croato-slavone	* % »	t • •	. 104.^	
■M

i ■*
Gnrsnlă la bursa de Viena
din 28 Iulie st. n. 1888.

Renta de aură 4%.......................102.65
Renta de hârtiă 5°/0...................90.4^
ImprumutulU căilord ferate ungare . 151.80 Amortisarea datoriei căilord ferate de ungare; (l^ma emisiune) . . Amortisarea datoriei c&iloră ferate de oştft ungare (2-a emişimţe) . . Amortisarea datoriei c&ilor& terate de ostă ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare ......
Bonuri cu clasa de sortare ....
Bonuri rurale Banattt-Timişă . . .
Bonuri: cu cl. de sortare.........
Bonuri rurale transilvane...........104.00
Galbeni, Împărătesei . . ...	.	5.88
Năpoieon-dW . . . , . . •• l ’. .	9.86
Mărci 100 împ. germane............
Londra 10 Livres sterlinge .... 124.65 Imprumutulă cu premială ungurescă 180.00 Renta de hârtiă austriacă ....	81.45
Renta de argintă austriacă ....	82.55
Renta de aură austriacă.............112.65
LosurI din 1860	^	.	189JZ5
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 874.— AisŞhnui^ băaoei df creditămngur. . 807.— Acţiunile băncei de credită austr. , 310.80
fii
V>'v
.Vi
i
1
ii


*• ■ \ ,J Vi'-' ;'••-'5*	.	’ ■ '	, £ V
şi Redhetolă responsabilă:
Dr. Aurel Miireşiami.
Nr. 153
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Publicaftiune!
7
------------- 81,8-7
Se dă în arendă
MOŞIA „METELEU"
din Judeţulă Buzeu în România pe 9 ani, adecă dela 23 Aprile 1889 pană la 23 Aprile 1898 prin licitaţiune, care se va ţine în 24 luliu 1888 stilă vechia, deodată şi la Braşovu în Casa Comitetului parochialu ală Bisericei române ort. res. dela St. 'Ni-colae şi la Buzeu în România în „Hotelulă Moldavia.u
Condiţiunile de arândare se află: în Braşovă la Epitropia Bisericei „St. Nicolaeu, în Buzeu la Domnii: Fraţii Stoicescu, Ioane Jamea comercianţi şi Vasile H. Stinghe amploiată; în Bucurescî la Domnii C. Steriu şi C. Pascu Case de schimbă; în Ploeştî la-Domnii Fraţii Stănescu comercianţi; în Mizil la Domnii Vaşilip et;-St. Pittis comercianţi; în Brăila la Domnulă Const. Molunîacă comerciantă. —
Braşovu, 18 Maiu 1888 st. v.
Comitetulu Parochialu
alt Bisericei române ort. rSs. dela St. Nicolae
în Bra^ovă.
fPf Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei “ â 5 cr. se potft cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich.
Sz. 45,485—1888.
IV-a
" Hirdetmlny.
' A czukoradordl sz6l6 1888 evi XXIII t. cz. 65 es annak veg-rehajtâsa târgyâban kiadott utasitâs 29 §-a alapjân felhivatnak mindazok, kik 1888 evi augustus l-să napjân a râpaczukor esmin-den hasonnemu czukor (nâdczukor) termelvenyekbol 100 kilogrâm-nâl nagyobb keszlettel birnak, miszerint annak tiszta sulyât, vala-mint a helyet es a hetyisegeket, melyekben a czukorkeszletet tartjâk 1888 evi augustus h6 1-etăl szâmitott 3 nap alatt az âllandă tar-tăzkodâs illetve iparuzlet helyisegere nezve iletekes penzugyori sza-kaszhoz irâsban — 2 peldânyban — jelent&dk be.
tîzlapok a bejelentesekhez jelzett szakasznâl ivenkent 2 kraj-czârral kaphatok.
Vegul figyelmeztetnek, miszerint az emlitett bejelentes alapjân a czukorkeszletek hivatalosan megâllapittatnak, azok azonban a tu-lajdonosok âltal nem adăztatandok meg.
. A bejelentes elmulasztâsa valamint a helytelen bejelentes tor-venyszabta buntetest von maga utân.	«
N.-Szeben, 1888 julius ho 19-en.
M. lrir. P6nz1igyigazgatâsig.
Sosirea si plecarea trenirilori i posteM în Braşovfl.
I.	Plecarea trenuriloru:
I. Dela Braşovfi la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2.	Dela Braşovu la Bucurescî:
Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecp.
II.	Sosirea trenuriloru:
I. Dela Pesta la Braşovu:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ametpl
Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovâ:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecp.
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
Cotigii laterali ie 10 9. pe ii
fără capitală şi fără risică prin ven4area de losurl plătibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1883.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta
Adler & Comp., Budapest.
Rugămtl pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primitu diarulii nostru până acuma.
Administraţiunea „ Gazetei Transilvaniei".

[M
Ol
■ui.

e:
PIAŢA M A R E Nr. 22,
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provădută cu cele mai nouă mijloce tehnice şi asortată cu cele mai modeme tipuri,
primesce şi efectuezâ totfi felulfl de lucrări tipografice, precum:
*	J
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aură, argintă şi colori, tabele, etichete de, totu feliulu şi esecutat elegantă.
.	• • ‘ - ♦	•	• ;	. i 1 •	’	... .	,
Pentm comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco-
mandaţiuni, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
Dispunândti de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentultl nostra tipograficii este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulti eelfi mai esactii şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale- se primesctl în binroulfi tipografiei, Braşovfi, piaţa mare Nr. 22, etaginlfi I, cătră stradă. Comandele din afară rugămti a le adresa la
Tipografia A. MUUEŞIANU, Braşov!
licil
lă- .î
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.