iMufluea, utoisiiapuiae Tipografia:
BRAŞOVU, piaţa nara Mr 22.
Scrisori nefrancn^e nu oe prime sc-u, Mannsji.p enu aere* trirm ii!
Birourile de amcun:
Braşovu, piaţa mare Mr. 22.
Inserate mai primescfl In VUmm:
Budol/Atosse, HmsensUtn A Yogltr (Otto Mwt»), Heinrich Schalek, Abis Berndl,M.Dukes, A.Oppeiik, J. Ban-neberg; In Budapesta: A. V. Gold-berytr. Anton Met ei, Kckstsin Bemat; tnFrankftirt: G.L.Daube -, InKam-tuirg: A. Steiner. . Preţuiţi inserţiunilortl: o Beri* garmondu pe o colină 6 or.
30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si invoiilă. Reclame pe pagina UL-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani.
^JSTTTXnT? 31.1.
„Gazeta11 iese In fie-care i|i.
iBesaseite ptn AMa-Dindl
Pe un* an* 12 fl., pe şĂse luni 6 fi., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe un* an* 40 fiancl, pe şĂse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la t6te oficiale poştale din întru ţi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnln pentru BrasoYî:
laadministraţinne, piaţa mare Nr. 22, etagiul* I.: pe unu an* I0yfl., pe şise luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul*în casă: Pe un* an* 12 fl-, pe şĂse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* esemplar* 5 cr. v. a. seu 15 bani.
Atât* abonamentele cât* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 152.
Braşovil, Luni, Marţi 12 (24) Iulie
1888.
Cine ameninţă pe Saşi ?
(Articula finalu).
Braşovu, 11 Iulie st. v. 1888.
Saşii ardeleni suntu în raportă cu Românii şi Ungurii puţini la numârtt, abia vre-o douS sute de mii suflete, der prin trecutulu loru, prin cultura şi bunăstarea loru materiala relativă mai înaintata, apoi prin aceea, că ei formezâ elemen-tulu preponderantă în oraşele din fostulfl „fundă regescu44, er în deosebi prin împrejurarea, că ta-cendă parte din gintea cea mare germană, ei°potă conta multă-pu-ţinâ la simpatiile şi sprijinulă puternicei Germanie, prin tâte aceste Saşii au fostă şi suntă încă chiă-maţl a juca ună rolă însemnată în raporturile naţionalităţiloră ne-maghiare faţă cu elementulă dom-nitoră.
Acesta o sciu şi vedă prea bine Ungurii dela putere. De aceea şi-au dată şi îşi dau cele mai mari silinţe de a impiedeea orî-ce înţelegere între Saşi şi Români, care at ave de scopă îmbunătăţirea sor-tei poporaţiunei ardelenesc!.
Ei adecă îşi <Jică cu dreptu cuvântă, că o alianţă strînsă a elementului săsesc, care este preponde-rantă în cele mai de frunte oraşe comerciale şi industriale ale Ardealului, cu elementulă românescă, care afară de oraşe este prepon-derantă în t6te ţinuturile ţerii, es-cepţiune fâcendă numai ţinuturile secuiesc!, ar pute se creeze guvernului ungurescu mari dificultăţi.
Ministrulă de instrucţiune Tre-fort a dată acum doi ani în parlamentă viuă espresiune temeriloră de feliulă acesta cjicându, că Saşii ardeleni numai atunci ară pute se devină periculoşi Ungurismului violentă, când ei ară încheia cu Românii ardeleni alianţă, ocupând în acesta alianţă ună rolă condu-cătoră.
— -De aici. vina marea. tulburare ce cuprinde pe Ungurii dela putere de câte ori pressa naţională săsescă se pune pe tăremulă comună de aperare ală naţionalităţiloră şi de cate ori, fiă şi numai la câte-o alegere comunală, ei fac causă comună cu Românii.
...Saşii suntu puţini la numără, ei să fia der liniştiţi, se-şl vedă de trebile loră, să fiă credincioşi regimului şi să nu-şl bată capulă cu sârtea naţionalităţiloră, care nu-i privesce. Saşii să fiă buni bucuroşi, că li se mai lasă atâta în-rîurinţă câta mai au în administraţia comunală şi să nu se plângă de asuprire prin foile germane. Ear încâtă privesce pe Români, aceştia suntă inimicii comuni ai Saşiloră şi ai Unguriloră. Numai printr’o alăturare la Unguri Saşii potă scăpa de primejdia ce-i ameninţa cu cutropire din partea elementului românescă. Dându-i acestuia însă mână de ajutoră în contra Maghiariloră Saşii îşi taiă crenga de sub pîciore...
Eată în puţine cuvinte esenţa tacticei unguresc! faţă cu Saşii ardeleni. E vorba ca Saşii să fiă
terorisaţl, aci ameninţându-i, cu „puterea statului,u aci spăiiându-i cu elementulă românescă, care formezâ maîoritatea poporaţiunei In fostulă „fundă regescă44.
Din nenorocire, apucăturile Ungurilord dela puteri găsescă ârecare sprijină în vechile tradi-ţiunî ale politicei săsesc!, care a fostă condusă de mare neîncredere faţă cu Românii.
Şi astfelă li s’a uşurată şi li se uşureză Unguriloră dela putere de a-şl urmări nestinghiriţl planurile loră destructâre, despre a cărora ţinta finală astăzi nici Saşii nu se mai îndoiescu, der faţă cu care ei nu cuteză a întreprinde nimică seriosă şi în adevăru politică.
Se fiă ore totă numai frica de Români causa, pentru care Saşii ardeleni şi astacjî îş! caută refugiată şi scăparea numai în multă dorita împăcare cu guvemulă ungurescu ?
Nu vomă analisa mai de aprâpe acesta întrebare, der trebue se re-venimă la obiectulă dela care âmă pornită şi care privesce alegerile comunale întâmplate (piele trecute în Braşovă şi faptulă că aici în-tr’ună cercă Saşii şi Românii coa-lisaţl au învinsă pe candidaţii Unguriloră. Esaminândă puţină starea lucrului vomă înţelege mai bine adevărata valâre a amemnţăriloră unguresc!.
De ce facă atâta sgomotă foile unguresc! din causa compromisului saso-română din suburbiulu Blu-mena, căci nu este casulă celă dintâiu că Saşii au votată împreună cu Românii in comune?
Lucru torte simplu. Pentru câteva săptămâni se va ţine aici în Braşovă adunarea generală a Kulturegyletului din Ardâală. împrejurarea că Braşovulă tocmai a fostă alesă ca locă de întâlnire îşi are însemnătatea ei politică.
Au lucrată şQ^iniştii unguri din răsputeri în anii din urmă spre a spori şi întări elementulă ungu-rescă din acestu oraşă.
Gruvernulă a înfiinţată aici cu mari cheltuieli o mulţime de şcâle unguresc!, deşi Braşovulă nu era săracă de şcâle săsesc!, românescl etc.; apoi a adusă aici cete întregi de funcţiunarl unguri.
Pe lângă aceştia au mai imigrată în timpulu din urmă multe iamilii unguresc!, jidovesc! şa armenesc!. In urma acesta speranţele şoviniştiloră crescură în aşa mare măsură încâtă de-ună timp încâce ei vorbescă pe faţă de cucerirea Braşovului pentru maghia-rismă.
Alegerea comunală din subur-biulu Blumăna, unde locuiescu relativă cele mai multe familii unguresc!, 16 oferea şoviniştiloră bine-nevenita ocasiune de a inaugura cucerirea din vorbă. Eventuala loră invingere le-ară fi câştigată şi o aureolă de gloriă faţă cu vi-itorea mare adunare a Kulturegyletului.
Cu ajutorulă „păturei superpuse44 ei au sperată, ca voru în-
vinge. Ară fl şi reuşită deca nu fee aliâu Saşii cu Românii. Aşa însă au fostă siliţi să-şî amâne poftele de cucerire pe altădată.
De 1 aici marea turburare a pr&ssei unguresc!. De aici tânguirile fioiei guvernamentale din Cluşiu, că Saşii îşi taiă crenga de sub piciâre aliându-se cu Românii şi părăsindă pe „aliaţii loră naturali!44
Der şoviniştii nu se dau înde-retă cu ănâ cu două. Ei anunţa de pe acum Saşiloră şi Româniloră învingerea loră la viitârele alegeri în Blumena.
Pănă atunci — îşi gândescă şoviniştii — d-lă Trefort va mai înfiinţa câteva şcâle şi alte aşetţă--minte unguresc! şi noii profesori şi impiegaţi voru da contingentulă de lipsă spre a câştiga majoritate Unguriloră.
Lucru de totă ciudată însă! Pe când se petrecă aceste faţă cu Braşovul, „Kolozsvar44 îi dojenesce pe Saşi, pentru-că dau mâna cu „inimiculă comună", (^icendu-le: „în oraşe staţi încă bine, der cu-o astfelă de politică deschideţi liberă cale influinţei române, spre a întră în interiorulă oraşe-loră44. '
Acâsta lî-o spună Saşiloră tocmai acei şoviniştl, a eăroră corifeu G-ustav Beksics scriea anţerţă în „Nemzet44:
„Maghiarisarea trebue să se în-drepteze cu tâtă puterea asupra oşeloră deocamdată şi numai după ce va fi terminată opera de ma-ghiarisare în oraşe să se întincţa şi asupra comunei oră rurale44.
Aceiaşi şoviniştl le vorbescă Saşiloră de năvălirea elementului românescă în sate şi oraşe, cari se lăudau în aceeaşi fâiă, că prin imigrare şi magbiarisare asta4î dincolo de Dunăre nu mai este nici ună oraşă şi nici ună orăşelă curată nemţescă, ca oraşele Oe-denhurg, Raab, Steinamanger, etc. suntă atţî oraşe maghiare.
Ei bine, elementulă românescă din fostulă „pămentă regescă44 s’a sporită şi a înaintată în multe locuri, der amă voi să scimă decă a păşită undeva agresivă faţă cu Saşii şi decă aceştia prin progresarea lui au pierdută ceva din capitalulă loru de poporaţiune şi de putere ce’lă aveau?
Nu credemă ca ni se va pute dovedi unu singură casă. Româ-nulă nu ameninţă pe nimeni, elă respectă drepturile, libertatea şi înainte de tote legea şi naţionalitatea conlocuitoriloră săi de altă limbă.
Compatrioţii [noştri Saşi se mul-ţămescă lui Dumnecjeu, eă locu-iescă împreună mai numai cu Românii, că decă în Ioculă acestora ară fi fostă Unguri nu scimă, 4ău, cum ăr sta a4l elementulă loră în Ardelu!
întâlnirea împăraţilor*.
Publiculă, a luată parte la primirea împăratului în Kronstadt, a fostă
forte numeroşii; pe oor&bii, pe ţărmure şi pe totă calea ce ducea 1& Peterhoff se adunară multe mii de omeni In Peter-hof i s’a făcută împăratului Wilhelm o splendidă şi cordială primire, damele familiei imperiale şi alo curţii, ceai aştep» tau pe împăratulă Wilhelm, purtau elegante toilete deschise, împărătesa avea toiletă albă. La prâncjulă (dineulă) familiară erau tote damele splendidă îmbrăcate. Musica a fostă condusă de ca-pei-maisterul curţii Fliege. Toasturi nu s’au ţinută de looă.
In 19 sera în Peterhof s’a ţinută ună mare Corso. Impăratulă Wilhelm a-vea uniforma interimistică rusescă, Ţa-rulă, Ţarevna şi copii loră se preum-blau în trăsuri de venată şi fură sărbă-resce salutaţi.
Impăratulă Wilhelm şi prinţulă Elirică depuseră o splendidă cunună de aură în catedrală pe mormintele Ţarului Alexandru H şi a soţiei acestuia. — Deputaţiunile supuşiloră germani în Rusia au fostă primite în 21 Iulie de împăcată.
Intre Giers şi contele Bismark a a-vută locă o lungă şi neîntreruptă con-ferenţă. Bismark trimise la cancelarulă imperială depeşl amănunţite. Telegramele suntă şifrate. Se aşteptă, că îm-păratulă Wilhelm va rămâne încă şi Luni în Petersburgă, pentru a lua parte la onomastica reginei Olga a Greciei şi a marei prineipese Olga, fiica cea mai tînără a Ţarului.
Duţpă programă împăratulă Wilhelm avea să petrecă noptea de 20 Iulie în tabăra dela Krasnoje-Selo. In 21 dimineţa avea să asiste la parada trupeloră de acolo şi să cercetâză apoi şi familia marelui duce Wladimiră, apoi pe marea principesă Alexandra Iosefowna şi pe Regina Greciei. Eventuală Duminecă se va face visita. In 21 împăratulă era invitată la prândă la ambasadorulă Contele Schweinitz, unde avea să fiă primiţi şi representaţii coloniiloră germane, din locă şi provincia. Duminecă dejună pe yachtulă „Hohenzollem,44 er sera în Peterhof mare prâncfă de gală. Roîntor-cerea e fixată pe Luni.
* ...
Intr’ună articulă, ce tracteză despre întrevedere a împăraţilor „Novoie Wremiau scrie: „Moştenitorulă împăraţiloră Wilhelm I şi Friderică EH pâte [fi sigură, că primirea ospitală din partea Ţarului esprimă consensulă poporului rusescă, care a simţită destulă de bine, că raporturile ruso-germane în anulă din urmă deveniseră mai rele. In persona Ţarului şi împăratului Wilhelm II vădă Ruşii pe „Intemeiătorii păcii44.
Intr’ună altă articulă „Novoie Wremiau accentueză, că „Germania pote fi mândră cu flota ei tînără", şi apoi (fice mai departe: „Germania ar fi ajunsă prin oursulă ei naturală mai curendă său mai târcfiu la puterea ce o are acuma, fără îndoială, amiciţia Rusiei însă a uşurată şi a accelerată nisuinţele Germaniei. Amin-tindă acâstă împrejurare, noi nu voimă să ne răfuimă cu Germania; ci voimă numai să eonstatămă că principiulă fundamentală ală Rusiei a fostă întotdeuna sprijinirea nisuinţeloră naţionale. Puterea Rusiei se arată în dreptatea ce o eser-ceză ea faţă cu alte popore, şi noi nu dorimă alta deoâtă ca cârmuitorii Germaniei să fiă cu aceeaşi dreptate faţă de lumea slavică. Vechia prietiniă cu Pru-
Nr. 152.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1838
ai anulîi, cu întemeiăfcorulă imperiului germanii, îndreptăţesce pe Rusia să spereze, că Germania va fi cea dintâiu, care va recunosce misiunea ndstră, de a păşi în fruntea lumii ruso-slave44.
Se pote vede de aici că „Novoie Vremia44 salută cu bucuriă visita împăratului Wilhelm, pe ambii împăraţi îi serbătoresce ca pe întemeiătorii păcii, ascrie însă crescerea puterii germane serviciiloră Rusiei, deorece dice, că ajungerea acestui scopă a fostă accelerată de amiciţia Rusiei şi că este speranţă, că Germania va recunosce misiunea Ru-şiloră de a conduce întrega ginte slavică. „Vossische Zeitung44 deduce de aci că drepţii schimbă pentru amiciţia rusescă se cere ună preţă amăsurată, adecă Bulgaria. Cu privire la intenţionata conducere a poporele slavice de Rusia amin-tesce numita foiă deAustro-Ungaria, care nu s’ar pute uita cu ochi buni la acesta.
*
„Fremdenblat44 primesce din Berlină următdrea semnalare a situaţiunei: Primirea cordială, ce’i s’a făcută împăratului Wilhelmă în Petersburg întăresce cercurile politice Berlineze în credinţa, că ovaţiunile aduse lui voră ave o bi-nefăcătore înrîurire şi în cestiuni politice oarî suntă la ordinea cailei. Ca unulă din cele mai îmbucurătore succese ale întâlnirei monarchului se consideră aici absoluta isolare a partidei resboinice ruso-francese.
Piarulă francesă orleanistă vSoleil“ a 4^0, că călătoria impăratului germană este cea din urmă încercare de a împăca pe Rusia şi este ună succesă ală diplomaţiei rusesci, care va cere acuma detronarea prinţului Koburg. Germania a-dauge „Soleil,u va consimţi la acesta, der numai în nisce condiţiuni cari nu voră plăcea Ţarului şi’lă voră întări în hotărîrea sa de a nu face concesiuni Germaniei.
La acestă articulă din „Soleil44 observă „Norddeutsche Allg. Ztg.u că politica germană dela începută a protestată în sensulă tractatului de Berlină, în contra aventurei prinţului de Koburg şi nici odată n’a legată de acesta vre-o condi-ţiune faţă cu Rusia. Aceste condiţiuni suntă o copilărescă invenţiune. Tracta-tulă de Berlină, căruia i-a presidată Germania, este obligatoră şi ocupaţiunea Foburgului stă în contrazicere cu principiile fundamentale ale acestui tractată.
Mima moiarcioif şi Turcia.
O depeşă din Constantinopolă spune, că acolo domnesce ună sentimentă generală de nelinisce, causată de raportu-
rile agenţiloră turci din . streinătate, relativă la resultafcele posibile ale întrevederii împăratului Wiîhelmă cu Tariilă.
, S’au dată ordine ca să nu se mai permită dmeniloră din reservâ de a lipsi dela depourile loră.<
S’a ţinută ună consilia specială spre o examina situaţiunea financiară a imperiului otomană.
„Moming Postău e informată, "că se recomandă Sultanului să autoriseze crearea unoră bonuri pentru o valore de 1,500,000 lire cu 5 Ia sută şi 1 la sută amortisare.
Aceste bonuri ar- fi garantate prin escedentele venituriloră administraţiunii datoriei publice asupra sării) pescuitului şi mătăsei etc.; ele nu voră fi puse în circulaţiă, ci voră fi ţinute în reservă de guvernă spre a face faţă obligaţiu-niloră ce resultă pentru elă din contractele sale relative la puştile Mauser, la tunurile Krupp, etc. Guvemulă va oferi aceste bonuri creditoriloră săi.
SCIRILE (ULEI.
Din incidentulă mareloră manevre în anulă acesta, regimentulă de liniă 51, staţionată în Cluşiu, întregită fiindă cu batalionulă din Abrudăr va pleca în 16 Augustă dimineţa spre Turda, de aci va trece la Tergulă-Mureşului unde se va opri puţină. De aici va trece la S.-Sângeorgiu, unde se voră ţine manevrele în primele 4H0 alQ lui Septemvre. In 11 Septemvre regimentulă se va re-întărce în Cluşiu. Manevrele voră dura cu totulă 23 c|ile.
*
* *
Ni se comunică, că reposata Maria Murgu din suburbiulă Braşovulă vechiu a dăruită în ajunulă morţii sale suma de 10 fi. pentru fondulă „Reuniunei vă-duveloră sărace din Braşovă şi Săcele.a Totă pentru sporirea acestui fondă a dăruită 10 fi. şi d-na văd. Paraschiva Golea din Satulungulă Săqeleloră. Aceste sume, împreună cu 1 fi. donată din partea fi-rei C. G. din Braşovă, s’au transpusă numitului fondă prin d-na preşedintă Su-sana A. Mureşianu.
*
* #
Din Mefiadia se comunică, că „Reuniunea română de cântări şi musicâ din Oraviţa44 va juca în salonulă de cură din băile Herculane „Naşa Trina44, care a avută mare succesă în teatrulă din Oraviţa. Representaţiunea va ave locă la 1 Augustă st. n. Acesta e prima oca-siune, că o trupă de diletanţi români, cu o piesă originală, va debuta în renumitele băi Herculane. Opereta este
scrisă de mediculă băiloră dr. G. Vuia.
*
* *
In anulă scol. 1887/8 gimnasiulă superiorii din Beiuşă a foită cercetată de 249 studenţi, dintre cari au părăsită scdla 28. Aceştia au fostăi după reli-giune; gr. catolici 64; rom. catolici 16; ;gr, orientali 126, de alte confesiuni 15, eră după naţionalitate: 190 de Români cu deosebire din comitatele Bihoră, A-radă, Sălagiu. Satumare şi Caraşă-Se-verină.
* *
Din Parisă se telegrafiază: Soirea răspândită a<ci, despre o misiune la Parisă a lui Herbert Bismark, spre a supune propuneri pentru desarmare, se consideră în cercurile politice de aici ca imposibilă de cre4ută. „Patria4* observă, că decă Germania va face începutulă, Francia va urma bucurosă.
*
* *
Cetimă în „Rom. Lib.u din Bucu-rescl: „D. Teodoră Văcârescu, noulă nostru ministru la Yiena, pomesce astă-seră spre a lua posesiune de postulă său. Su-veranulă Austriei, nefiindă actualmente în capitala sa şi neîntumându-se acolo decâtă de tomnă, d. Yăcărescu va remite atunci scrisorile sale de acreditare er acum va sta scurtă timpă în Yiena şi va lua ună concediu spre a veni în ţeră şi a pregăti strămutarea definitivă cu familia.44
*
* *
La esamenulu de bacalaureată din Bucureşti în anulă acesta din 60 candidaţi au isbutită numai 25. Cei respinşi suntă 13 dela proba scrisă şi 22 dela proba orală.
*
* *
Exportată sărei române in Bulgaria. Ună avisă ală ministeriului de finance face cunoscută, că guvernulă română a hotărîtă a nu acorda monopolulă vân-4ărei de sare nici unui concesionară, ci a lăsa liberă vencţarea acestui articolă în Bulgaria de cătră toţi comercianţii bulgari, cari ară adresa cererile loră direc-ţiunei salineloră din România. Ună asemenea avisă s’a luată măsuri pentru a se publica în tote jurnalele din Bulgaria pentru ca publiculă de peste Dunăre să fie şi mai bine lămurită asupra hotărîrei guvernului română şi asupra foloseloră ce e chemata a trage din ven4area liberă a sărei.
Proiectele Serbiei.
O scire gravă ne sosesce în acestă momentă, — scrie „Curierulă Financiară44 dela 10 (22) Iulie — căreia suntemă ţinuţi a’i da o mare atenţiune pentru că ea e dată de ună (fi*^ financiară din Bruxela, fdrte însemnată şi cu o mare reputaţiune europenă.
Etă în adevără ce cetimă £în „Mo-nitorulă Intereseloră Materiale dela 15 Iulie curentă :
„Guvernulă ' serbescă a acordată „unui antreprenorii germană, d. Harţei, concesiunea provisorie a unei căi ferate „între Kladova şi NişI. In acestă scopă „ună mare podă va fi aruncată pe Dunăre „între Kladova şi Tumu-Severină.
„Acestă liniă e destinată, după idea „autoriloră proiectului, a deturna comer-„ciulă română dela Marea-Negrâ şi ală „derigia cătră Serbia, pentru a’lă face se „ ia calea Salonicului printre Statele Bal-„caniceu.
Scirea acesta în termenii positivl în cari se reproduce pare a fi adevărată. Cu tote acestea, fiă-ne permisă a ne îndoi de veracitatea ei, celă puţină în ce privesce podulă peste Dunăre între Kladova şi Tumu-Severină.
Acestă din urmă oraşă fiindă româ-nescă, guvemulă serbescă nu pote ese-cuta acestă podă fără consimţământulă guvernului română. Ori, acestă consim-ţămentă nu credeamă să-lă fi obţinută şi nici că e permisă cuiva a spera că’lă va obţine, mai cu semă acum când se şcie limpede că idea autoriloră proiectului serbescă este d’a deturna comer-ciulă română dela Marea-Negră pe căile Balcanice la Salonică, ideiă care decă s’ar esecuta cu consimţământulă nostru, ar fi ca noi singuri să sacrificămă România intereseloră străine, lucru care nu întră nici în mintea, nici în inima vre-unui română.
In totă casulă guvemulă română ar face bine decă ’şl-ar spune şi elă cuvântulă său*.
Starea siMMoiî in diferitele state.
Raportele oficiose ungurescl, precum şi raportele diferiţiloră consuli din străinătate arată starea sămănăturiloră pănă la 16 Iulie astfeliu:
In Ungaria: Grâulă e mijlociu după cantitate, promite însă rodă bogată şi îndestulitoră. Orzulă de tomnă e slabă, celă de primă-veră acum se seceră. Ovă-sulă promite ună rodă cevaşl mai bună decâtă de mijlocă. Rapiţa a fostă bună şi roditore. Cucuruzulă se desvoltă fru-mosă şi-i merge bine. Cartofii promită rodă mulţămitoră, de asemenea şi cânepa, inulă, tăbaculă şi napii. Struguri şi pome puţine.
In Anglia în genere 4isă numai cartofii promită rodă bogată, bucatele numai mijlocie suntă. In Irlanda sămână-turile stau bine. In Francia din causa timpului nefavorabilă abia se pote spera la ună rodă mai bună ca mijlociu. In Germania suntă speranţe de ună sece-rişă bogată. In părţile de me4ă-4l ale Rusiei, unde semănăturile suntă mai ver-tosă de primăvară, rodulă va fi bună, pe
FOILETONUL^ „GAZ. TRANS.44
Cântece poporale.
(Culese de Iuliu Molăovanit.)
Tu leliţă lelişoră Fi-re-ai maicei norioră,
Fire-ai fi, n’ai zăbovi . Că maicei ai trebui De spălată, de măturată
Si mie de sărutată.
• '
Drăguţa din altâf ţeră E ca pita de săcară,
Drăguţa din ală meu sată Ca pita de grâu curată.
Yai lele unde te vădă Nu potă face să nu şedă,
Yai lele unde te sciu
Nu potă face să nu viu.
*
Pe unde bade te duci Pe-acolo răsară nuci,
Ba răsară vişinele
Ca să mancă şi eu din ele.
*
Decă ml-ară da Dumu@4eu Aceea ce-aşă cere eu?!...
Că n’oiu cere multă-avere Num’a-ună omă pe-a mea plăcere. Că n’oiu cere multă bine Numa-ună omă care-i ca mine.
Că n’oiu cere multă iosagă Numa-ună omă care mi-i dragă.
*
b>icl tu mândră, 4icl fu ba, Că nu te-am iubită când-va; Când şedeai sera la lună Cu furca de torsă în mână; Când şedeai sera la p6rtă Şi-mi dedeai guriţa t6tă?
Poţi să 4icI feră păcată Că eu nu te-am sărutată?
—	Ba eu bade nu potă 4ice Că ţl-a fostă guriţa! dulce.
*
Măi bădiţă, bădişoră,
Ce vii sera târ4ioră
Ori de mine nu ţi-i doră ?....
—	Ba de tine mi-i doră tare Nu potă trece, valea-i mare; Şi valea-i cu bolovani
Stau în cale-mi doi duşmani.
*
De-aşă avea mândră pe placă Trăi-re-aşă fără iosagă,
Să am mândră pe plăcere Trăi-re-aşă fără avere.
*
Am drăguţă dela deală O-aşă aduce şi n’am Cară,
Der eu cară ml-aşă căpăta Nu sciu venirre-ar ori ba.
*
Frun4ă verde-a păsulii Dulce-a fostă' gura mândrii, Dulce-a fostă şl-amu-i amară Indulcesce-o Domne eră.
*
Badea care mă sărută L’aşă alege dintr’o sută,
Badea care-mi place mie L’aşă alege dintr’o miie.
*
Eu iubescă, maica iubesce Casa ni să pustiesce,
De-ar iubi şi tatălă meu Ne-ar cădea hornu’n părău.
*
Leliţă buzele tale Nu le feri aşa tare Că nu’să ou aură suflate Să piară nemăritata,
Ci îsă chiar ca şi a mele Să ne sărutămă cu ele.
*
Cine iubesce şi spune Nu-i da Domne (file bune,
Cine iubesce şi lasă Nu-i bună num’aprinsă în casă; Când a fi cinândă la masă Să nu-i ticnescă de cină Ca şi mie de hodină.
*
Care ţi-i dragă şi te lasă Nu-i . păcată să’lă ar(fi în casă Şi să pui cheia pe uşe Ca să’lă faci prafă şi cenuşe.
*
Hăi bădiţă, bădişoră pis’ai că eşti bunişoră Der eşti şerpe muşcătoră,
Că cu gura m’ai ţucată*)
Cu inima m’ai muşcată.
Nu te-ai temută de păcată,
Că te-or duce dracii ’n iadă Şi-i fi talpa iadului Şi, perina dracului.
*
Lele când oiu muri eu Vină la mormentulă meu Şi ’mî sămănâ siminică C’am fostă tînără şi voinică; Şi ’mî sâmănă busuiocă Că am fostă fecioră de jocă. Te jucai o seră două Şi mi-ai ruptă inima ’n d6uă... Ne-amă iubi noi amândoi Mă-ta-i price între noi,
Magă mă-t’ar pute face Nouă să ne deie pace.
*
Măi bădiţă puiule N’asculta minciunile,
Că minciunile nu ’să bune Nici gura cărui le spune *
M’a făcută maica în 40rI Spre Dumineca de flori Să fiu dragă la feciori.
Câţi feciori pe-ună lată de ţeră, Toţi alergă să mă ceră,
Der lumea de-ar alerga Totuşi maica nu m’ar da.
*) Sărutate.
152
alte locuri escelentti. Iu părţile lasă, unde mai vertostt s’a obicinuiţii a se şâ-mSna grâu de tâmnă şi sâcară, seceri-şulă va fi mai puţinii îndestulitortL După raportulă consulului din Odesa, în tâte părţile Rusiei secerişulii se pâte numi îmbucurătorii.
In Şerbia recolta în . genere s’ar pute numi bufiişâră, cânepa însă se desvoltă încetă," tăbaculti este întârziaţii, prune voră fi cam puţine, strugurii însă suntil frumoşi. In Belgia săcara promite unii rodă numai pe jumătate, orzulG şi ovă-8ulă dau speranţa unui seceriştl îndes-tulitorU. In Asia mică, în părţile Trape-zuntului, suntii semne de bunii secerişU.
Cerealele în România. Cetimiiîn „ Curier. Fin.u : Suntemtl în plină seceră, fa-vorisată în cea mai mare parte ‘ a ţârei de unii timpii frumoşii. ..Cu tote ploile şi grindina ce au că(Jutii şi care au făcută prin unele părţi mari stricăciuni, recolta este asigurată şi ca cantitate multă mai superioră aceleia din anulă trecută.
Grâulă, orzulă, secara şi ovăsulă sunt peste totă loculă atacate de cosă eu o activitate indescriptibilă. Abondanţa e însă atâtă de mare încâtă se simte mare nevoe de braţe.
Starea -viiloră în Prahova este mediocră, în Putna grindina ll-a causată mari stricăciuni, în judeţulă Tecuciu starea viiloră este bună, afară.de vre-o două comune uiide au fostă atinge de grindină.
Porumb urile suntă în genere bune şi în cea mai mare parte praşila a doua eBte terminată.
Ca calitate, judecândă după eşanti-16nele ce sosescă, recolta şi ca colâre şi ca greutate e considerată a fi forte sa-• tisfăcătore.
In porturile nostre, cu tote urcările semnalate în pieţele streine, cursurile se manţină încă în scădere. Brăila-Galatz coteză: grâu 6272 libre fr. 12.05; . 61 x/2 fibre £r. 10.50 hectolitru. S’au vândută şi calităţi inferiâre cu fi*. 9.65; 8.85 şi chiar cu 6.50 hectolitrul Pbrumbulă cin-
fiantină 64 libre fr. 9; 63 y2 libru fr.
60; cinquantina fină a fostă căutată pentru Italia. Porumbă 61 libr. fi*. 7.50. Ovăsulă s’a: dată cu fi*. 5.10. suta de chi-ilograme; secara 57 y2 libre fi*. 6.07 */2 • 'hectolitru. Rapiţa în scădere fi*. 11.76 a 13 hectolitru după. calitate. Navlurile «antă în urcare: promt 4—3*90 pentru Augustă, 4. 3 şi 4; Septemvre, şi Oc-’ tomvre 4.7 i/.1 —4.472.
şi
(Fine.)
Despre arta cofetăriei nici că se pâte îndoi cineva, că ea este demnă represen-. ‘tată la noi de o semă numerâsă de pro-;%icătorî, în frunte cu Capşa, Fialkowaţy, ;#orgu Constantinescu, Fr. Emilă, Nestoră, *3B&dulescu, Ionescu, Varga, Dobriceanu Jjtc., în BucurescI; G-eorge, Tufli, Mihăi-jbscu în Iaşi; Cacaleţianu şi Sarrasy în .Draiova; Ştefănescu şi Giovani în Brăila; •Ifodoreasca şi Alexandri în Ploescl; P. |j)umitrescu Teodorescu şi Glaropolo în iMaţl^Hamel în Focşani eţc.
’ ^ Licorurile lui Coconescu şi Ionescu,
lui Dimitrie lână, ale Iui Marinescu jBragadiru şi T. Constantinescu, etc. din BăcurescI, ale lui Emanuelide dela Bar-v^oşl, ale lui N. Chivulescu din Brăila, ale |bi Vretto şi Papazoglu din Chiţoc, ale lui Amaniettx şi Naville Zin Ulraenl etc., ati'o paputaţiune stabilită în ţâră, au înlocuită /<ju succesă similarele străine.	*
Numai adăugă aci fabricele de su-Jjfogâtă de cafea, de vinuri spttmâse, de . lâhocolată, de ape gazOse, de conserve î.Ae carne, de peşte etc.
H Vinurile nostre pănă la 1883 abia te debitau prin butelii, fără etichete şi »i|stupate cu dopuri jumătăţite. Dela ‘Acâstă dată regulamentulă esposiţiunei Ziostre impunândă vinicultoriloră espo-, jlanţl modulă de expunere ală vinuriloră :ţi beuturiloră loră spirtuâse, avur&mă j^casiunea d’a înregistra cu satisfacţiune : vinurile din cele mai „reputate podgorii, precum: din t>âlulă-mare, din’Drftgaşanl, ';|in Golesc!, din Golulă Brâncii, din Ore-"Şiţa, din Cotnari, din OdobescI, din Ni-IjBOresdf, din Socola, din Uricanî, din Fa-^ftone-mnntenî, dm Sărata, etc., au fostă rţjspuse îti butelii' că etichetei frumâse,
. 'ăstupate sistematică şi pecetluite sâh Şanioîate. Vinurile nostre suntă gustate >4$! în Francia, Italia, Egipetă şi chiară pănă în Indii.
rf Ar fi să prelungescă prea multă ci-vSsirea tKturoră producţiuuuoră de totă Jplulă, cu care se îndeletnicescă de scurt tjunpă industriaşii noştri şi acesta nu ţ’Jjâte întră în cadrulă acestui apelă. i Asttelă avem fabficl de. postavuri, pe pândături, de pălării, de fiainâ, de
GAZETA JTBANSiL^AKÎEL _
1888.
rpfe, de cravate, de umbrele, de cisme, de vacsă, de chibrituri, de hârtiă, de cartonă, de fringhii, de cuie de lemnă, de tăbăcăriă, de cleiu, de papă, de cu-fere, de lâZl, de cutii de lemnă, de lumânări de stearină, de săpună ordinară şi de luxtţ, de .petroleu, de lacuri, de cuţite, de bricege, de instrumente de pre-cisiune, de ceramică, de gipsă, etc. Atâtea şi atâtea producţiunl, avuţii ale ţării, născute de erî, der care propăşescă cu ună avântă puternică, împărţindă în stânga şi în drepta cu îmbelşugare bine-făcătorele loră producţiunl trebuinciose cerinţeloră nostre actuale.
Mai adaugă pe lângă acestea şi produsele agriculturei, silviculturei şi mine-loră nâstre.
Fără a tămâia opera cooperatorilor, nu credă că cei, ce îubescă munca ro-mânesQă, voră nega că cele trei esposiţi-un!: ale nostre n’au îndemnată seriosă pe mulţi industriaşi şi nu i-a încura-giată ca să ajungă în starea de a<jî a propăşirei loră.
Apoi decă avem deja ună materială atâtă de seriosă şi destulă de chibzuită, nu putemă âre întră cu bărbăţia şi încredere într’o luptă internaţională a muncei?
D.e astădată, repetă, putemă să ne măsurămă cU alte ţări de potriva; Uostră.
Destulă amă fostă batjocoriţi,la ex-pOsiţiunea internaţională din Pesta dela 1886, unde bunii noştri vecini au voită în faţa lumei să ne arate ca ună poporă pjjmitivăj'î deşi nicţin modă ofipiajă, nici am iniţiativă privată, nu amă participată la esposiţiunea loră.
. A venită timpulă ca să probămă îna* intea poporului celui mâi cultă şi inie-' ligentă din occidentă, că România nu este ceia ce au voită vecinii noştri ca să fie, ci este ce voeşte şi pote să fie, însă judecată de ună poporă cultă, integru şi pricepută.
Şi interesele nostre de sânge, ca viţă latină, şi interesele nâstre economice şi dorinţa ce avemă d*a dovedi prin fapte, că decă Românnlă a fostă tare la inimă şi la cugetă dinaintea Plevnei, totă atâtă de tare este şi în atelierulă şi în fabrica sa.
Decă armata nâstră a câştigată pe pământă străină desrobirea nostră politică, căutaţi şi voi, muncitori laborioşî, harnici şi neobosiţi, pa să dovediţi pe pă-mentulă Franciei generâse, că ne-aţl des-robită economicesce.
Cooperatori, cu toţi la lucru! Să ne pregătimă, să muncimă şi să. ducemă ro-dele abohdente ale lahdm nâstre lâ vii-târea E^poşiţiunş Universală , ce se,. ya inaugura' şi’ deschide la ar ilă vîitoră în Pâxisă.	i-r.
Am'nădejdea, că precum aţi urinată sfaturile mele pănă acum, veţi bineovi şi de astă dată a le asculta.
Pentru, acestă scopă mă voiu pune în relaţiune cu comisarii noştri din Pa-risă, ca să putemă căpăta ună locă, ce va servi exposiţiunei cooperatoriloră români.
Cu toţi la lucru cu bărbăţiă şi încredere în noi înşine.
b.	C. Butculescu.
Intemplărî diferite.
înşelătoria adevărată ţigănâscă. . In 12 Iulie a. c. năvăliră de-odată şese ţigane nomade în casa locuitorului Nico-lae Bade din comuna Âpâtină, comitatulă Bacs-Bodrog, în Ungaria. Acasă se afla numai stăpâna casei, o muiere de 72 ani, ca-rea era tocmai ocupată în tindă. Ţiganele, după obiceîulă loră, se căiatt şi cereau milă; bătrâna însă’i huiduia dela casă. Intri aceea una din Ţigane se arunca la pământă şî începu a se văiera grâznică; celelalte ţigane încă se aratară spăriate şi rugară pe bătrâna să le aducă iute o moşă, că e primejdia mare... Bătrâna se sculâ iute de pe scaună, lăsa lucrulă şi alerga să chiame mâşa, carea ‘ locuia în vecini. In timpulă acesta Ţiganele năpădiră în odaiă, se repediră asupra lă-Zii : deschise şi furândă bauii în sumă de 1323 fl. 17 cr., se făcură cu ţâţele nevă-Zute pănă astăZ*, 'deşi bătrâna, re’ntor-nândă, alarma comuna întrâgă.
Grindină şi tempeştăţi. Din Do-boli inferioră, comitatulă Treiscauneloră, ni-se comunică următârele: rIn 6 (16) Iulie a. c. peste comuna Doboli inferioră 8’a slobozită o furtună împreunată cu ghiaţă grozavă. Pe la 3'74 âre p. m. din-trodată a începută orizonulă a se întuneca despre nordvest. Era ună chao^ W
i •	^
ribilă. Ună vântă grâznică ridleândă pifl*. berea, rnmpândă crăngile pomiloră şi arboriloră, se învârtea cu atâta vehemenţă, încâtă chiar comunicaţiunea dela o casă la alta era imposibilă. Tunetele şi ful-gerile urmau unulă după ideală umplâ^dă de spaimă dmenl şi animale. Dintr’-o dată a începută a- cădâ ghiaţă fără plâiă — în mărimea nuciloră mari şi a âue-lorfi de găină. După 7—8 minute, ur-mândă şi o plâiă torenţială, totulă era sub apă şi gheaţă. Case şi alte edificie aU fostă răsturnate şi ruinate. Ce să Zică de sămănăturile frumâse de tâmnă şi primăvară ? Secerişulă încă nu se începuse de locă; bătrânii spună ,• că de multă, tare de multă nu s’a pomenită în comuna nâstră o recoltă atâtă de frumâsă ca în anulă acesta. Vă puteţi închipui deci desperarea generală a poporului după furtună. Tâte sămănăturile au fostă a-prâpe totală nimicite. Poporală a re-masă erăşl pe ună ană fâr& pâne şi mămăligă. Dintre economi au .fostă mâi mulţi asiguraţi.	*	, ;
E semnificativă, că totă la noi în 4 (16) Iulie a. c. â căZută nâptea o brumă, care în parte a nimicită legumii© din grădini.
Acestă lovitură elementară este de toţi deopotrivă simţită, Cu atâtă mâi multă, că deja de 5—6 ani poporală comunei nâstre n’a avută nici o recoltă de mij-locă din causa unei sân altei lovituri elementare.	.
Cu deosebire însă bieţii creştini gr. or. o simtă acesta tare multă, căci biserica şi şcâla loră suntă ruinate totală. Avere bisericescă nu au de locă şi reedi-ficarea acestora edificii sfinte costă 5—6 mii fl. v. a. Asupra acestei cestiunl însă, Ştim. D-le Redactoră, îmi reservă drep-tulă de a vă scrie de altă-dată.
Qnintus**.
Literatură.
„Musa Română.“ fdiă musicală şi literară, care se tipăresce în Lipsea şi a-pare în Blaşiu odată pe lună, costă pe 6 luni 6 fl.,, pc 3 luni 3 fl., (pentru România şi sfrămătâte1 30, respective 15 franci)* Proprietară şi Redactoră. Iacobit Mureşianu. — Nr. 6 dela; 1 Iunie sţ. v. are în partea literară utmâtdrulă sumar: Danţulă, musica şi figurele jocului naţională „Romana“ (originea, formaţiunea şi esplicarea acestui jocă), de I. Mtire-şianu. — „Inzadară,u poesiă, de Tr. H. Popă.
In partea musicală se cuprinde „Romana/ şi „Olteanca44 (capriciu) de Iacob Mureşianu.
Colinde, cântece de stea şi Urări fă nunţi, din poporă luate şi poporului date, de Dr. Ionii ală lui Sbiera, profesoră c. r. la universitatea din Cernăuţi; membru ală Academiei Române din. BucurescI etc. Preţulă 45 cr. sâu 1 leu. Formată 8° de 109 pâg. — Broşura acesta cuprinde o colecţiune frumâsă de colinde de Crăciună, Colinde de anulă nou, Cântece de stea, IroZn, Colindă, de Bo-boteză, colinde de Pasc!, Colocării, seu urări la nunţi: — tote din Bucovina. In fruntea opului se află şi o prefaţă de 6 pag. interesantă mai alesă pentru espli-cările şi istorisirile unoră obiceiuri poporale.
PETRECERE.
Tinerimea română din Rcghină şi giură va arangia în 9 Augustă n. c. o petrecere de veră în sala promenadei din Reghină. -
Venitnlă curată e destinată pentru scopuri fda,ufropic€î. Preţuiţi intrării: de persână 1 fl. ; de familiă 2 fl; Inceputulă la 7 ore sera.
Reghină, 12 Iulie 1888.
Pentru comitetă: Georgiu Şandoră preşedinte; Iacob Btitnariu, vibe-presi-dentă,* Petru Gorea, secretară; Iuliu Mera, cassară; Iuonă Duma, controloră.
Ofertefe maripimâse se. primeâcă cu miflţămită şi se voră cuita pe cale 4^*
- ţ **	.*•- ■
rwtidă. — Bilete de intrare se potă că-pâta pre lângă arătarea biletului de invitare la comerciantulă Fronius şi sera la naşă.
Convocatorii!.
Despărţâmântulă cerc. i. (Cluşiu) ală „Associaţiunei transilvane pentru literatura rom. şi cultură poporului rom.“ va ţinâ adunarea sa generală de est-timpă la Cluşiu în 29 lulin st. nou, la care adunare suntă prin acesta cu tâtă onârea invitaţi p. t. domnii membri din acestă despăxţământă, cum şi alţi amici ai literaturei române şi cultu-rei poporului română.
Cluşiu, în 20 Iuliu st. n. 1888.
Dr. Gr. Silaşi, Basiliu 8. Podobă.
Direct, despărţ, Actuar. desp.
DIVERSE.
Societatea pentru răspândirea sfintei Scripturi în Rusia. Acestă societate dela întemeiarea ei, săvârşită înainte de asta cu 25 de ani; şi pănă la finea anului 1887 a împărţită 1.223.044 de cărţi. Cifra cărţiloră împărţite a crescută din ană în ană; începândă cu cifra însemnată de 2,450 de esemplare, a ajunsă în anulă 1886 la cifra de 90.076 de esemplare. Preţulă cărţiloră de vândută e fârte mică şi societatea are puţină venită dintriân-sele, cu atâtă mai vârtosă, fiindă că dă-ruesce forte multe din ele scâleloră, â-meniloră sârmanî etc.; în anulă 1887 au fostă dăruite 5367 de esemplare. In timpulă de faţă are societatea 7 colpoţtă-torî de cărţi, âră numârală membriloră se suie la 1284, între cari 469 din starea preoţescă.
Frumseţea. „Familia44 publică următârele Zece sentinţe italienesc! despre frumseţe: Femeia frumâsă e ună venină dulce. — Frumseţea are frunZe frumâse, der râde amari. — Capetele frumâse suntă adeseori fără creeri. — Frumseţea şi prostia adeseori mergă în tovărăşia. — Frumseşea îşi pârtă totdeuna averea cu sine. — Femeia framâsă te face să-i ţii şi strajă. — Cine are femeiă frumâsă şi castele la hotare nu are pace nici în aşternută. — Frumseţea fără bunătate este ca vinulă celă treZită. Femeiei văp-site întârce-i spatele. — pi-i unei femei, că e framâsă şi diavolulă i-o va repeta de Zece ori!
Cursulii pieţei Braşov»
din 20 Iulie st. n. 1888	’
Bancnote românesc! Cump. 8.70 Vând			8.74
Argintă românescă .	„ 8.68	n	8.70
Napoleon-d’orî .	„ 9.88	n	9.92
Lire turcescl . . .	„ 11.20	n	11,24
Imperiali		„ 10.20	r»	lO?4
GalbinI		n 5.88	n	5.91
Scris. fonc. „Albinaw 6u/0	n 101—	n	-4—
n n n 3°/ 9	n 98—	n	98A0
Ruble rusesci . / .	n 117—	M	118.
Discontulă .... Bonuri croato-slavone	61/2-^-6% pe ană. ...... 104.—		
Cursulă la bursa de Viena
din 21 Iulie st. n. 1888.
Renta de aură 4%	• ................101.t&
Renta de hârtiă 5°\...................89.70
Impruputulâ c&iloră ferate ungare . 151.75 Amortisarea datqriei căilorft ferate de
ostă ungare (1-ma ‘emisiune) V .	97.80
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2ra emisiune) . .	—
Amortisarea datoriei căilorii terate de
ostă ungare (S-a, emisiune) . . 114.75 Bonorl rurale	ungare .	.	.	.	.	.	105.80
JSonurI cu clasa de sortare .... 104.® Bonuri rurale	Banată-Timişă	.	.	.	104.9p '
Bopurl cu el.	de sortare	.	.	,	,	.	104.9D
Bonuri rurale	transilvane	.	.	.	.	104.50
Galbeni împărătesc! .................. 5.89
Napoleon-d’orI............... .	. .	9.81*12
Mărci 100 împ. germane .....	61.10
Londra 10 Livres sterfiuge .... 125.— Imprumutulă c^ preminlă ungurescă 180.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmuhu -..U, • •	. ... 124.7^
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă  ...................104.50
Renta, de hârtiă austriacă, . .	.	81.20
Renta de argintă austriacă ....	82.26
Renta de aură austriacă . .... 112.25
LosurI din^1860  ................. 189.75
Acţiunile băncei austro^ungare . ." . 871.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 305.— Acţiuniţe băncei de credită austr. . 309.80
.Editoră şi Redactară responsabilă: Dr. Auref lItrreşlaiTu.
Nr. 152
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888. '
Publicaţiune!
---O-o^-O---	81,8-6
Se dă în arendă
MOŞIA „METELEU“
din Judeţulu Buzeu în România pe 9 ani, adecă dela 23 Aprile 1889 păna la 23 Aprile 1898 prin licitaţiune, care se va ţine în 24 luliu 1888 stild vechia, deodată şi la Braşovu în Casa Comitetului parochialu alu Bisericei române ort. res. dela St. Ni-colae şi la Buzeu în România în „Hotelulă MoIdavia.“
Condiţiunile de arendare se află: în Braşovă la Epitropia Bisericei „St. Nicolae“, în Buzeu la Domnii: Fraţii Stoicescu, Ioane Jarnea comercianţi şi Vasile BL Stinghe amploiată; în Bucurescî la Domnii C. Steriu şi C. Pascu Case de schimbă; în Ploeştî la Domnii Fraţii Stănescu comercianţi; în Mizil la Domnii Vasilie et St. Pittis comercianţi; în Brăila la Domnulă Const. Molundacu
comerciantă__
Braşov*, 18 Maiu 1888 st. v.
• ’• "	Comitetulu Parochialu
alt Bisericei române ort. res. dela St. Nicolae
în Braşovâ.
570—1888.
CITAŢIOTE.
94,3-3
Ioană Pojaru gr. cat. din duşii}, a căruia ubicaţiune nu se scie, prin acesta este citată a se prşsenta înaintea forului matrim. de I instanţă ală tract. prot. gr. cat. ală Cluşiului în termină de 1 anii şi una cji. Altmintrelea procesulă intentată în contra lui ;de catră soţia sa se va pertracta în sensulu legiloră matrimoniale şi lără dânsulă.
Dela forulă matrimonială de I instanţă ală tract. protop. gr. cat. ală Cluşiului.
Cluşiu, în 7 luliu 1888.	Gavrilll PopH,
protopopii.
si
si pieii Iu
I. Plecarea trenurilor*:
I.	Dela Braşovu la Pesta:
Treimii} de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2.	Dela Braşovu la Bucurescî:
Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedî.
Rugămti pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiaseă a scrie pe euponultt mandatului poştalii şi numerii de pe fftşia sub care au primita diarulu nostru până acuma.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
Se deschide abonamentă pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI. Diară beletristică şi enciclopedicu-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 cţi a lunei în numeri câte de 2—3 c61e cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tractdză cestiunl literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcuta familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoru indivicfiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTUL0 ROMĂNU. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Va — 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall,—apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară.—Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescă gratisâ totă alu patrulea esemplarii.
Numeri de proba se trimltu gratfsu ori-cul cere.
PF" A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" îti Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. “O®
^------------ ----
< ---------*
Tottl de aci se mai potu procura şi următdrele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederitfe şi rerctifioat^ de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 80 er.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura EH. 30 cr. T6te trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum avendă şi'o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealul* perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-luld pierdutd de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elfi trebue să se înspre. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. ,
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Herniariti şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Taurta. Tragedii ,în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfli. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă îu 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută îu şalele gimnasitilui din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de VasiliuRanta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Retegânu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătânuhii Românii. Cartea I, II, HI, IY, cuprindă matern forte interesante şi amuâante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămdntulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană,, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In h-teratura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei româno pentru scolele poporali îu trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată ■pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publidă cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de , totă soiulă de acte obveniente în referin-'ţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, înve" ţătorî şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanc}!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfti profesoră preparan-diajă. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesel forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritard sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr.; — legată 22 cr., legată în pântfă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 flor.; 100=5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născfitorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia J). N. Isusd Cbristosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.