, AdaiiisîratiMW Tisesrala:
IMŞOVU, piaţa nara *r 22. Issiiorl netr&ncat» nu se pri-awsi, Uanus nn e nu ae re*
trimi.â!
Birourile ie aiucinii:
Iraşovii, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescit tn Vlena:
3ndolfJfot.se, HaaxensUtn & Vogler (Ottekaas),Be*nrich Schalek, Ălois Hernii, M.Duket, A. Oppelik, J. Dan-euberg; In Budapesta: A. V. Oold-terger, Anton Metei, Eckstei» Bemat; InFrukftort: O.L.Daube; tnHaM* burg: A. Steiner.
Preţuit inaerţiunilorfi: oseriă gwmondfi pe o col6n.fi. 6 cr. fi 80 or. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese
după tarifă şi învoiâlă. Reclame pe pagina IH-a o senă 10 cr. v. a. sân 80 bani.
j£k35TT3rjJ& UZ.
•Gaceta* iese In fie-curo <ţi.
Atonanate jentn Aisuo-Mana
Pe unii anâ 12 fl., pe şâse luni 8 fl., pe trei luni 3 fl.
Pe unii anii 40 flanel, pe şâie luni 20 franci, pe «trei luni 10 frânei.
Seprenumeri la t6te ofi-eiele poştale din intru şi din afară şi la dd. colectori.
ADoiameitufl pentru Braşoyn:
laadministraţiune, piaţa mare Kr. 22, etagiult I.: pe urni ană 10 fl., pe şâse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulft fn casă: Pe ună anii 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplară 5 cr. v. a. său 16 bani.
Aţâţă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 15L
Bragovt, Duminecă, 10 (22) Iulie
1888.
^To*u. a.'boziaxtierLt'Ci
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu t Iulie 1888 et. v. s’a deschişii nou ibonamentu la care învit&mu pe toţi amicii $1 opri* jinitorii fdiei nostre.
Preţultt abonamentului!
Pentru Anstro-Ungaria: pe trei luni W ft. pe şese luni Ş fl. pe unii anii 12 fl.
Pentru România şi străinătate :
pe trei luni 10 franci, pe ş£se luni 20 franci, pe unii anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate post&ie.
Domnii, cari se voră abona din nou, să binevoescă a scrie adresa l&muritii şi a arăta şi posta ultimă.
AdmiBistratiMea „Băietei Transilvaniei1*.
Cine Mită pe Saşi?
II
Braşovif, 9 Iulie st. v. 1888.
Decă amu voi se arătămtt în ce modă intriga politică maghiară a sciutii dela 1867 înedee să tragă pe Saşii ardeleni în mrejele celorîi dela Peşta, isolându-i şi împiede* cându orî-ce înţelegere între ei şi Români, amu pute se scriemu o broşură întregă.
Deocamdată însă va fi de a-junsft ca pentru clarificarea întrebării, ce ne-amfi pus’o, să consta-tămu, că cu venirea la putere a Unguriloru s’au redeşteptată în sî-nulu Saşiloră speranţele, că ei voră pute şi după nimicirea autonomiei Ardealului se se bucure de-o po-siţiune escepţională în ţeră, după analogia timpuriloră dinainte de 1848, când se bucurau de privilegiile loră alături cu Ungurii şi Săcuii.
La redeşteptarea acestoră speranţe deşerte au contribuită puternică promisiunile de atunci ale Unguriloră dela putere, cari însă au fostă aşa de vicleni a cere dela Saşi preţulă înainte de a se fl realisată acele promisiuni.
Acestă preţă era nici mai multă nici mai puţină decâtă părăsirea totală a politicei urmate de Saşii ardeleni pănă la 1866, seu cu alte cuvinte sacrificarea alianţei ce-o încheiaseră Saşii cu Românii în dieta ardelenă dela 1863—4.
Ungurii dela putere le şopteau mereu Saşiloră în urechiă, că Românii suntă ună elementă periculoşii pentru ei, că acesta ameninţă ai cupleşi în „fundulă regescăw şi că cea mai bună politică săsescă va fi a da mâna cu Ungurismulu în contra „inimicului comună u.
Firulă conducătoră ală politicei maghiare în raportă cu Saşii ardeleni este părerea nutrită mereu şi susţinută la t6te ocasiunile, că Românii suntă „inimicii comuniu ai Saşiloră şi ai Unguriloru.
„Alianţa maghiaro - săsescă, “ cum 6 înţelege şi astăcjl foia guvernamentală din Cluşiu, se înte-
meiază der pe idea de-a suprima desvoltarea poporului română în „fundulă regescău şi în celelalte ţinuturi din Ardeală.
Nu mai trebue să spunemă, că încâtă ideea acesta, şl-a aflată aderenţi la unii seu la alţii ea este şi rSmâne absurdă şi nerea-lisabilă.
Timpurile feudalismului ^untft ingropate pentru veciă şi cei ce în patima şi lăcomia loră orbăau sperată, că ele se voră pute aduce earăşî în viaţă sub forma constituţională, s’au înşelată amară.
Elementulă română din Ardeală cu t6te că este despoiată de drepturile sale naţionale, cu tdte prigonirile ce trebue să le îndure şi cu t6te piedecile ce i se pună în cale, se desvolta ,mai departe şi este ridiculă a crede, că acesta desvoltare, ce’şl urmeză cursulă cu putere elementară, ca ună părîu de munte, care se strecoră printre stânci şi delurl, ar pute fi suprimată vre-odată prin vre-o coali-ţiune „ maghiaro-săsescă. “
Der Ungurii dela putere au reuşită a spăria odată pe Saşii ardeleni cu Românii şi ’şl gân-descă, de ce se nu reuşescă şi a doua 6ră. Scopulă loră este să-i ţină isolaţî pe Saşi şi desbi* naţî cu Românii şi puţină îi costă a se folosi de tote ocasiunile şi a trâmbiţa în cameră, prin adunări şi prin pressă, că elementulă română este ameninţătorii pentru Saşi.
Politica ungurescă a rămasă der consecventă. Este lucru cu minte şi politică ca şi Saşii ardeleni se lase a fi consecventă intimidaţi prin apucăturile ei şirete?
Ore să mai fiă posibilă ca în împrejurările de faţă, după tdte câte s’au petrecută în Ardelă de două4ecI de ani încoce, să mai afle încă între Saşi teremă idea lăţită în modă tendenţiosă de Unguri, că elementulă românescă a-meninţă într’ună modă seu altulă esistenţa elementului săsescă în Ardeală ?
Să mai fiă ore cu putinţă de-a să susţină între Saşi părerea absurdă, că Românii ară fi inimici comuni ai loră şi ai Unguriloră şi că de aceea ei ară trebui să evite câtă mai multă atingerea cu Românii cerşindă după amiciţia Unguriloră ?
(Unii articula finala va urma.)
Maghiarisarea Slovacilor^.
Scimti că o mulţime de copii, aşa (jişl „ orfani,u slovaci au foştii duşi de' Autorităţile maghiare îu ţinutula ungu-rescă şi împărţiţi acolo pe la familii fără copii, între cari multe numai o bună crescere nu le vorti pute da.
Din causa acestui nou moda de ma-ghiarisare domnesce între Slovaci o a-dâncă amărăciune. „Narodnie Noviny44 spune, că deăre ce în Unele locuri s’au luata şi copii slovaci fără învoirea raa-meloră lora, Slovacii an decisa a adresa una protesta cătră guvernula ungurescă.
Numitei foi slovaoe Ji se împărtă-şesce, că mulţi dintre copiii, caii erau
destinaţi a fl duşi, fugiseră în presăra «Jilei fixate pentru transportarea lorfi în păduri şi se ascunseră în gropile de cartofi ofcc. Gendarmii an umblata după ei să-i caute şi i-au prinsa.
Şe vorbesce de 2 caşuri în cari mamele şi stăpânii casei unde locuiau orfanii ,s’au opusa energica transportărei lorii,! aşa că an trebuita să-i lase acasă.
* pare dăart <îă ©hiai:. în Ungaria mamele nu sunta aşa de lipsite de ori-ce drepta —■ dice „Vaterland" din Viena — ca sd li se pote lua în contra voinţei lora copiii, şi decă totuşi s’a întâmplata acâsta, atunci trebue că adeseori mamele n’au întrebuinţată adevăratele mijloce spre a împedeca transportarea co-piilora lora.
„F. K.“ raporfceză, eă în comitatula Abauj maghiarisarea înainteză în moda îmbucurătora. Nu mai esistă în tota co-mitatula nici una învăţătora slovaca. Pe cela din urmă învăţătora, care încă vorbea limba lui Svatopluc, l’a pensionata de curânda episcopula Sigismtmd Bubics. înainte cu câţiva ani numitula comitata avea încă 42 învăţători slovaci şi prin urmare înprejurarea, că acolo instrucţiunea poporului se află acum numai în mâni curata maghiare vorbesce mai elocventa pentru maghiarisarea districtului de susa.
Şi cu tote aceste aceleaşi foi maghiare, cari aduca asemeni soiri „îmbu-curătore44, asigură, că Ungurii nu voiesca să. maghiariseze! Ce perfidiă!
Iutile inMerei iperaţiloro.
In tote părţile se recunosoe marea importanţă politică a întâlnirei împăra-ţilora. „Gazeta Crucii44 din Berlina crede, că prin acestă întrevedere pacea va fi asigurată pe mai mulţi ani.
In cercurile politice din Parisă domnesce însă temerea, ca nu cumva Germania în urma apropiării sale de Rusia să facă Franciei pretensiunî umilitore. Asemeni temeri sunta pote motivate şi prin limbagiula ce-la portă organula lui Bismark „Nordd. Allg. Ztg.u tocmai acum faţă cu Francia.
Intr’una articula mai nou, numita foiă le spune Francesilora clara şi limpede , că familiile oficerilora francesl, cari sunta în activitate, n’au ce căuta în Alsaţia-Lotaringia şi că prin urmare vora trebui să se ducă de acolo; sco-pula înăsurilora restrictive îu privinţa paşaportelora este, — asigură foia germană, — de a întrerupe cu desăvârşire legăturile sociale şi comerciale între Francia şi Alsaţia-Lotaringia, după ce s a dovedita în moda neîndoiosa cum au abusata de aceste raporturi Francesii în contra dreptului ginţilora.
? v E clara, că visita împăratului Wil-helma la Petersburga e îndreptată în mare măsură în contra Franciei, precum dovedesce acum din nou gazeta lui Bismark, care tocmai în <jiua întrevede-rei apostrofeză aspru pe „Gazeta de Moscva44, despre care se scie că a agitata mai multa în contra Germaniei şi pentru alianţa cu Francia.
In ce privesce celelalte scopuri ale întrevederei se dă o deosebită importanţă împrejurărei, că în suita împăratului Wilhelm se află şi şefula biroului secreta de şifrare din minjsteriula de esterne germana. Din presenţa acestuia se conchide, că cestiunea orientului va
juca una rola însemnata în convorbirile dintre împăraţi.
Scima că împăratula este acompaniata şi de cancelarula de stata contele Herbert Bismark, în care tatăla său, cancelarula germana, are cea mai mare încredere. Ela a purtata la prima întrevedere de Joia trecută uniforma de ministru.
0 roce wM despre lagliiaiî
Corespondentulu din Viena ală (ţiarului rusescă „Moscovskiia Vie-domosti“ publică în coldnele acestei foi unu articulu caracteristică cu privire la Maghiari. Din a-cestă articulă, care a produsă multă sânge rău şi amărăciune (ţiareloru unguresc!, estragemă ur-mătărele :
„M’am vîrîta — scrie coresponden-dentula foiei rusescl — în cercurile militare. Aici domnesce iritaţiune din causa scirilora sosite din Germania, căci fiind domnitorula austro-maghiari cela mai bătrâna între capii încoronaţi — după chibzuela amintitelora cercuri — împă-ratulă germana pe ela ar fi trebuita să îla cerceteze mai întâiu. „Der fiă convinsa — 4iser& respectivii — că nu voma suferi să-şi bată joca de noi.44 Ori câta m’am străduita să aflu adevărata causă a acestei agitaţiuni, alta răspunsa n’am primita, decâta că „pentru ce merge împăratula Germaniei mai întâiu la Petersburga şi nu la Viena?44
Apoi îi aufll mereu provocându-se la Ungaria: „Ungaria nu voiesce,44 „Ungaria nu permite,44 „Ungaria asta o vrea,44 ,Ungaria pretinde," „Ungaria le va a-răta lora44 şi aşa mai departe. Altmintrelea provocarea acesta la Ungaria nu e obicinuită numai în cercurile militare, ci şi în cercurile mai înalte.
Strănepoţii drdelora nomade ale lui Atila încă şi astăzi se creda că sunta „spaima lumei44, nevoinda să scie, că încă de multa au ajunsa deja şi ei între ciocana şi nicovală. Numai sciu ce să’n-cepă pentru a’şl sprijini rassa lora, ce se află în stadiula apunerei, şi pentru a-şl susţine însămnătatea lora europenă. Situaţiunea lora este aprope asemenea acelei situaţiunl, în care se aflau Grecii, numai independenţa de ara mai ave-o; poporula însuşi recunosc© însă, că e multa mai neînsemnata ia număra, decâta ca să potă juca una rola seriosa îu marea tragediă a istoriei lumei. Maghiarii, cunoscendu-şl puţinătatea loră, se silesca cu tota feliula de mijloce să umfle naţionalitatea lora microscopică (adevăraţi Maghiari abia se află două milione şi jumătate), şi tota ce pota în-roleză îu castrele lora.
Că cu ce feliu de mijloce trăesca Ungurii, acesta o arată întâmplarea cu „orfanii44 slovaci, cari mai bine de jumătate nu sunta orfani, ci sunta vânduţi de părinţii slovaci sărăciţi de inundări.
Urmeză şi Maghiarii esemplula ru-delora loră din depărtare, esemplula Turcilora, pentru-că aflându-se în stadiula perirei, tocmai aşa îşi înmulţesca rassa lora, cum şl-o înmulţiau şi Turcii, înrolânda în ceta ienicerilora pe copii raialelorii. Decă însă nu li sunta de ajunsa copii slovaci cumpăraţi, la data ocasiune îşi sciu ei afla şi maturi. Contingentul cestora din urmă îla dau Evreii, cari sunta cu atâta mai potriviţi
Nr. 151
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
pentru maghiarisare, cu câtă, neavândă ei o naţionalitate propriă, îşi p'otă schimba uşorii numele pe unguresce, apoi şi după asemănarea tipului esterioră, stau aprope de Maghiarii cei cu părulă negru, na-sulă lungă.
Maghiarisarea uşoră se face, pentru că nu costă decâtă o simplă cerere şi etă că din Lowy s’a făcută Ladâny, din Hartmann s’a făcută Havas ; seu din Schwarzenbrunn s”a făcută Kuti, din Schops — Nagy etc. Ba se află şi de aceia, cari primescă ună nume de acelaşi sunetă şi prin acesta maghiarisarea este gata; astfel s’a făcută odinioră din Klotz — Kossuth şi din Deutsch s’a făcută Deak.
De altmintrelea nu numai Jidovii, ci şi Cehii sporescă rassa maghiară pe cale artificială; numai cfilele trecute s’a întâmplată, că din ună anumită Scepa-nek s’a făcută Szekely, din Prepschal s’a făcută Fejervari.
Când întrebă pe fraţii Slovaci, că pentru ce îşi îmbracă numele loră în haine ungurescl, ei îţi răspundă dândă din umeri: „nu noi suntemă cei dintâi.u Cei mai distinşi factori: ai ungurismului au fostă de origine slovacă: Klapka a fostă Boemă, Gorgey — Slovacă, Kossuth, — Slovacă, Deak — Croată. (?) Acesta e cu putinţă... pentru-că în caleidosco-pulă austro-maghiară tote suntă cu putinţă. Decă germanulă Rieger este con-ducătorulă Cehiloră, pentru ce să nu fiă slovacii Kossuth şi Gorgey conducători maghiari ?...“
Afacerea reginei Hatalia şi premii germai.
„Temps“ face cunoscută conferinţa, ce a avut’o principesa Muruzi cu contele Herbert Bismark. După ce principesa se anunţă la Herbert Bismark, acesta merse la ea în hotelă unde locuia.
La dorinţa ei de a-i presenta documente, cari să dovedescă, că regina Natalia n’a avută nici ună amestecă în uneltirile politice, aşa d. e. o telegramă prin care regina a refusată regenţa ce i se oferise după lupta dela Slivniţa, respunse contele Bismark: „Acesta pe noi nu ne privesce; întrebarea se în-vertesce împrejurulă puterei suverane a regelui Milană asupra fiului său. Eu te sfătuescă să stăruescl pe lângă Regina ca să se hotărescă a reda copilulă tatălui său. Regele e forte nervosă. Elă trimite telegramă după telegramă. Este de dorită ca lucrulă să se reguleze fără întârdiere.a La rugarea princesei pentru o prelungire de câte-va cpl0 consideraţia durerei mamei, respimse contele
Herbert.’ „In afacerile de staţă durerea nu se ia în Considerare^ Princesa replica: „Decă tatălă ar/ dreaptă, îlă are atunci şi. mama“, la ceea oe contele îlerbert observa: „La noi domnesce le-gea. salică: Femeile nu numărău şi' adaus® : „Ce vre să facă Regina, vre să lase a se puşca? vră > să se baricadeze? Se voră sparge uşile.u Şi fiindcă princesa cerea o amânare de una seu 'două c^e celă puţină, Herbert Bismark declară, că acesta este imposibilă şi-i. concese numai să se reîntorcă la Wiesbaden spre a îndupleca pe Regina.
Principesa Moruzi se esprimâ mai departe, după „Temps,“ asupra motivelor u ce au îndemnată pe regina Natalia a respinge proiectulă de contractă ală lui Milană, astfelă:
„Din Belgradă veneau la Regina dela partisanii ei avertismente, ca Regina se nu subscrie nimică şi nici pe e-piscopulă să nu’lă primescă, fiindcă în introducerea acelui proiectă se afla? declaraţia, că ambele partide s’au convinsă că nu potă trăi mai departe împreună. Antipatia reciprocă însă o consideră biserica grecescă ca motivă de ajunsă pentru divorţă. Prin subsemnarea acelei declaraţii Regina ară fi dată aşa der motivă de ajunsă pentru divorţă şi şi-ar fi atrasă o citaţiă înaintea consistoriului, care tocmai ar fi voită s’o încungiure cu ori şi ce preţă.“
Guvernulu bulgarii şi Turcia.
„Agenţia Havasu raporteză din Cons-tantinopolă:
Scirea luării în posesiune de cătră guvernulă bulgară a liniei de joncţiune Belovo-Vacarel, situată în Rumelia-Orien-tală şi construită cu cheltuelile Turciei, a produsă o impresiune forte rea asupra Porţei, care a cualificată acestă faptă într’ună modă forte severă. Intr’adevără, în întreţinerea cu d. Yulcovici, agentă diplomatică ală Bulgariei, Marele-Yiziră a fostă, pare, forte aspru, apropiindă acestă luare în stăpânire arbitrară de actulă de tâlhăriă comisă la Bellovo la 7 Iuliu, însinuândă chiară că acestă actă de brigândagiu este pote legată cu luarea liniei, căci, spună cercurile otomane, decă Bulgaria crede că are dreptate, lucru ce nu se pote susţine, pentru ce n’a lucrată mai înainte şi a aşteptată Aspră virea liniei pentru a o lua.
Acestă argumentă are numai aparenţa dreptăţei, căci Bulgaria va plăti de sigură cu grabă cheltuelile de cons-trucţiune numai ca dreptulă ei să fiă recunoscută.
Este inexactă că Pdrta a protestată; ea n’a făcută încă nici ună demersă oficială; s’a mărginită pănă acum a telegrafia ieri agentului său din Sofia să verifice faptulă şi decă este esactă să ceră imediată esplicaţiă dela guvernulă bulgară fără a-i ascunde marea nemulţă-mire a Porţii.	*
Cercurile otomane suntă forte supurate de acestă nouă umilinţă şi regretă politica apatică a Sultanului.
E vorba de schimbarea Marelui Vi-ziră' în urma incidentului bulgară.
SOIRILE PILEI.
In cercurile diplomatice austriace se vorbesce despre căsătoria principesei E-lisaveta, nepota M. S. împăratului Fran-ciscă Iosif, cu principele Ruprecht, moste-
nitorulă tronului bavareză.
*
* *
Se scrie din Viena: Studenţii slavi, cerendă audienţă la regina Serbiei Natalia ca să-i arate omagiele loră de supunere, primiră dela dama de onăre Dşora Bo-gicevic în numele reginei o scrisore în care ea ’şi esprimă părerea de rău că regina din causa imediatei plecări nu pote să primescă deputăţia studenţiloră, şi se le mulţumescă pentru simpatia loră. La finea epistolei se elice: „Maiestatea Sa regina nu va uita nicl-odată dovedile cele mai nouă ale devoţiunei d-vostre şi va împărtăşi acăsta şi fiiului principelui
de coronă Alexandru^.
*
* *
Se vorbeşce că Regina Serbiei va veni în curendă se petre că mai multe 4ile la Sinaia.
*
* *
„Kolozsvaru scrie, că comunitatea bi-sericescă ev. reformată din Bistriţa din (ji în di se desvoltă şi întăresce mai tare. Numărulă credincioşiloră mereu se îmul-ţesce şi in biserică domnesce ună „adevărată spirită ungurescău. Totă asemenea scrie „K.-r.“ că se întărescă şi consoli-deză şi muncitorii cu sentimente unguresc!. — Nu cumva acestă propagandă a Unguriloră are de scopă a sprijini e-lementulă săsescă din oraşulă Bistriţa? Ar fi bine să ne desluşescă „Kolozsvârw despre acesta, ca să cunoscemă şi noi serviciile, ce le aducă Saşiloră pretinşii
loră „aliaţi naturali “.
*
* *
Scumpirea tutunului şi mai alesă a ţigareteloră îşi arată acum consecinţele pentru saculă statului austriacă. După cum se anunţă din Iltz, în Stiria, scăderea numărului ţigareteloră la trafica cea
mare se arată în următoriulă modă: Cuba cu â 4 cr. s’au vendută în Maiu 5000, în Iuniu însă 1300; Portorica în Maiu 2800, în Iuniu 800, ţigarete scurte în
Maiu 51,000 în Iuniu 17,000.
*
* *
In 21 Iulie se va preda comunica-ţiunei noua liniă a căii ferate Ţagu — Bu-
datelecu — Şieu-Măghieruşiî.
*
* *
Din comitatulă Ciongradului se scrie, că unu feliu de vermuleţi nimicescu tote semănăturile, care şi fără de asta erau puţine şi întârziate din causa inundăriloră de astă-primăveră. Vermuleţii aceştia au o lungime ca de 2 cm., au o colore cenuşia şi în ună cuibă de cartofi se află câte 40—50. Ei nimicescă totă ce le stă în cale, începândă dela cucuruză pănă la cartofi, aşa că nimică nu mai pote
rodi pe aceste pământuri.
*
* *
Cu finea lui Iunie se aflau în Cliişiu 3254 copii de şcolă, n’au cercetată şcola 253. Şcoli suntă 26, asilurf 4, învăţători ordinari 62, ajutători 12.
* *
Suntă şese ani de când s’a instituită în Iaşi ună comitetă sub preşedinţa I. P. S. Iosifă Naniescu, metropolitulă Moldovei şi Sucevei, pentru a se ridica o statuă nemuritorului Gh. Asachi. Statua este gata. Acum se află în Bucurescl la d. sculptoră G-eorgescu. In curăndă, după ce se va regula cu loculă în care trebue să fiă aşezată, va fi transportată la Iaşi. Comitetulă face apelă la tote personele cărora li s’au trimisă liste de colectare în scopulă acesta, ca să înapoieze listele fără întârcliare.
*
jjc sf:
Se caută doi pedagogi pentru ună internată de băeţl la Craiova în România. Se recere să fiă absolvenţi de cursulu secundară mai vîrtosă classică (adecă gimnasiulă superioră). Doritorii de a o-cupa ună asemenea postă să se adreseze la D-lu Ioanu Faurii, profesoră în Craiova.
*
* *
Se scrie din Carlsbad (Boemia), că mai bine de 17 dile plouă continuu şi frigulă face aprope imposibilă cura la băile de acolo; se vădă persone cu haine de emă, ba chiar blănile apară ici colo.
întâmplări diferite.
Furtună în România. O mare nenorocire a isbită parte din judeţulă Mehedinţi. O grindină însoţită de ună u-ragană îngrozitoră s’a lăsată în cihia d© 26 Iunie trecută peste comunele Balo-
FOILETONULtf „GAZ. TRANSA
Oopiii d.e arcurCL.
— Poveste. —
(Urmare şi fine.)
Dimineţa următore
Pe la răsărită de sore
Merse celalaltă voinică
Feciorăşulă celă mai mică
Şi căuta cu ochi duioşî
La cei doi crini auroşl
De-’să totă vere}! şi totă frumoşi,
• Der. spre-a lui mare mirare Spre-a lui adâncă ’ntristare 960. Eată că zăreşce elă
Că ună crină prea frumuşelă Peste năpte josă picase Şi vieţa-i se gătase!...
Şi îndată şciu elă C’ală său frate frumuşelă De vr’ună mare rău a dată Şi-’n grea cursă a intrată!...
—	„Yaî, eu trebue să plecă „Pe-ală meu frate să mi-’lă cercă,
970. „Şi de potă de rău să-’lă scăpă !...u pişe elă cătră părinţi In ochi cu lacrimi ferbinţî.
Ear părinţii îlă ruga Să nu mergă, ci să stea Cătră elă vorbindă aşa:
-	„Nn te duce dragulă meu „Rogu-te cu Dumnec|ău!
„Ce. vomă face singuri noi „Fără voi f&r’-amâudoi
980. „Decă şi tu vei peri
„C’ală tău frate vei muri?!...“
Der copilulă n’asculta Ci mereu elă le dicea Cumcă vre ca să găsească Pe-ală său frate să-’ntelnească Şi de rău să-’lă mântuiască!...
Apoi mi-se apuca Pe-ală său cală încăleca Şi la drumă mi se luâ,
990. Şi-aşa repede mergea
Câtă cu vântulă se-’ntrecea Şi ca gândulă se ducea,
Pănă ce elă nu ajunse In pădurea cea ascunsă Unde frate-său era.
Şi ca petră elă zăcea!... Ajungendă la cea căsuţă Slabă, veche şi micuţă Baba îlă întimpinâ 1000. Şi aşa mi-’lă întreba;
— „Ce cauţi tu pe-aicî fărtate „De-unde vii din ţări departe?. Şi-aşa blândă cum i vorbea Yrea a se apropia Cu smiceaua să-’lă atingă Ca vieţa să i-o stîngă...
Der voiniculă n’o lăsa De elă a se-apropia Ci strigândă aşa-i dicea:
1010. — „Nu te-apropia de mine „Căţeuă veche de tine!
„Ci stândă acolo departe
„Iute vieţa l’ală ifieu frate
„Io dă erăşl înapoi
„Căci doi dulci fraţi fost’amă noi;
„Er vieţa de nu-i dai
„Atunci rău, de tine vai,
„Arculă meu voiu încorda „Şi pe locă te-oiu săgeta!...“
1020. Baba tare se temea Cumcă o va săgeta Şi îndată de departe Dede vieţă l’ală iui frate Şi-lă făcu totă pruncă frumosă Pruncă de aură luminosă!... Pruncii multă se bucurau Cum se vădă... se’mbrăţişau Şi ca fraţi se sărutau Apoi ambii-’ncălecară 1030. Şi la drumă de nou plecară Din pădure păn’ eşiră...
Aci apoi se opriră Şi-unulă pe-altu-’mbrăţişândă, Umilă pe-altulă sărutândă De nou mi se despărţiră Şi în calety loră porniră, Unulă câtr’a sa miresă Eră altulă cătră casă!...
Când celă mică ajunse-acasă 1040. Taicălă său în eale-i iasă Şi aşa blândă i-a agrăită:
— „Bine dragă, ai venită!... „YedI eu am sciută asară „C’ală tău frate e viu eră, „Căci crinulă din grădinuţă „Ş’a sculată de nou — drăguţă „Er ăstă semnă ml-a arătată „Cumcă bine nl-a umblată!....
De-aci-’ncolo ce-au păţită 1050. Nici eu n’am mai aucjitfi !...
Ioanu Moţa.
Cântece poporale.
(Culese de Iuliu MoldovanU.o
Dorule ce ţl-am făcută De mă porţi aşa urîtă,
Dorule ce ţl-am stricată De mă porţi sera prin sată, Dorule ce-mi bagi de vină,
Ce mă porţi sera prin tină.
*
Cum nu-i dorulă mare câne Preste câte delurt vine;
Nici de-ună deală nu se lovesc© Pănă la mândra sosesce.
*
De-âşă muri, când aşă muri Nimică nu ml-aşă bănui,
Să sciu numai c’am murită Pentru care am iubită.
*
De cine dorulă se legă Nu’şl mai portă mintea’ntregă,
Şi de mine s’a legată Şi’n grea bolă m’a băgată, Bolescă bblă pe piciore . .Si nimica nu mă dore,
*
Taci inimă nu totă plânge,
Nil vărsa lacrămî cu sânge, 'Tăceţi ochi nu lăcrămaţi Că voi sunteţi vinovaţi.
*
Inimuţă cu doră multă,
Uită-mă şi să te uită.
Dâr eu nu te potă uita, Dragă-mi eşti ca inima.
Nr. 151
GAZETĂ TfiAKSÎLf ANIEI.
1888.
tescl, BălvănescI, Bobaiţa, BălinescI, Bă-sescl, Marga, Ciovămişanî, PodenI, Flo-rescl, Cireşiu, Negruşia, Floresci, Cer-naia, Bala, Gopeanu, Şiovâma, Dăl-bociţa, Bâltanele, Sisescî şi altele, distrugând a cu desăvârşire porumburile, grânele, pomii, viile, şi pe alocurea chiar casele locuitorilora au fosta dărîmate.
Priveliştea e din cele mai îutristă-tore: holde prăpădite, vite omorîte, case derîmate, arbori seculari năpustit! la pământ#, ba chiar omeni şi copii omorîţ! de furia uraganului.
D-l# Anghela Stoianovict, proprieta-rula moşiei BalotescI, în faţa miseriei ce se deschide locuitorilora, aertata tuturora ţăranilor# de pe proprietatea sa arenda pământurilor# ce aveau luate dela d-sa, er d-la B. Stefănescu a pusa la disposiţia d-lui prefecta 2000 oca porumba pentru a fi distribuite fa-milielora sărace.
români şi
D-la Dim. C. Butculescu, preşedintele societăţii cooperatorilor a români din România publică în foia sa urmă-torula Apelu:
Iubiţi Cooperatori î
Să luăma cu toţi parte la Exposi-ţjunea universală din Parisa! ti Acesta să ne fiă lozinca pănă la săvârşirea decisiunei nOstre nestrămutate.
Am încredere în cuvântula vostru şi sunt sigura că voma triumfa ’ Decă pănă acum m’am opusa ca să participăm# la precedentele exposiţiunl internaţionale, causa a fosta că doream, ca orî-care Româna, ce-şî iubeşce ţera, să fiţi bine pregătiţi înainte d’a întră în luptă cu alte popore, care se pregătesca (îe'4eciml de ani.
( AdI însă în urma celora patru ex-posiţiunl din BucurescI a Soc. Concordia (1880—81), — din BucurescI a Coopera-torilora (1888), — din Iaşi a Cooperato-rilora (1884) şi din Craiova tota a Co-oporatorilora (1887) cu una tona ore-eare dâ internaţionalisma, am câştigată con-vincţiunea, că putemfi participa cu izbândă la Esposiţiunele internaţionale.
;• Aceste modeste începuturi ale ma-nifestaţiunii activităţii nostre industriale, pe calea iniţiativei private, au data naş-căre în inima vostră nu numai indemnu-lut la o muncă activă şi onestă pentru binele fiă-căruia în parte şi a tuturora în gftnere, der încă şi simţimântului de datoră cătră ţeră.
r ’ A^I voi formaţi o puternică armată d® pace cu menirea constantă de a ne desrobi economiceşce.
..V Sacrificiele .vostre, ostenelele vostre, pMşducţiunele vostre de tota felula, unirea’ vostră în acţiune în fine, tote mă îndemnă puternica la acestă credinţă nestrămutată.
V ‘ Ca să vă dovedesca şi vouă şi tu-
ş
ti
j\4
Bade cu. curâua nouă Ruptu-ml-ai inima’n două, Cum o-ai rupta aşa o legă C’uufi fira de mătase negră.
Bade de dragostea ta Mă topescfi ca cânepa,
Bade de doruţulfi tău Mă topesc# ca inun tău.
*
Bade, inimă de pietră Yină la noi cate-odată,
Vină bareml pănă’n portă Să mă ve4l viă’să ori mbrtă.
‘N’ara fost# cu mândra de-aseră : PareTmI c’a trecuta o veră •); N’am fosta la mândra de erî Pare-ml c’au trecuta trei veri.
M	,	•
4 ,
-3 Maică măiculiţa mea fi) Cu iubitula aşa şedea ijjjFără pâne, fără grâu i|Şi cu apă din părău. ,
||Deră, măiculiţa mea, i^Cu urîtula n’aşa şedea .fNicI în grădina cu flori |Nici la joca în sărbători.
s	*
VPenă’n cuiu penă sub- cuiu */Fost’am drăguţa ore-cui |?Ş’amu nu’s# a nimănui, s&Der de m’oiu purta frumos#
V Oi fi er’ a cui am fosta.
turora, (der vă conjura pe toţi să nu vă culcaţi pe laurii voştri,) că starea nos-tră industrială sporesce mereu de vre-o câţî-va ani încoce, este bine să trecema pe scurta în revisie modesta nostră a-vuţiă naţională, şi decă am dobândita un# succesa orecare şi rîvna d’a avânta spre bine, le datorim# de sigura emancipării nostre politice, spiritului de aso-ciaţiune desvoltata în clasa muncitore, congreselor# economice, exposiţiunilora cooperative, amorului propriu naţionala mai îngăduitor# pentru munca ţării şi tarifeloră autonome.
Incepa der examinarea avuţiei nostre.
Producţiunile agricultorilora şi in-dustriaşilora noştri au câştigată multa în spiritula şi inima consumatorilora din ţeră şi chiar a celora din străinătate.
Pănă mai deunăcjl ca să putema mânca franzelă seu prăjituri trebuia să im-portăma făină din Pesta şi America, a<jl, mulţămită importantelor# mori mecanice din mai tote judeţele ţării, nu numai că nu mai importăma aceste făinuri, der chiar exportăm# pe ale nostre în Turcia, Grecia, Italia, Ispania, ba chiar şi în America.*) ■'
Unde înainte importama prin Austro-Ungaria spirtosele, a4î exportăma noi •acesta derivata ala cerealelora nostre şi nu numai că rivalisăma pe pieţele Triestei cu similărele vecinilora noştri, der încă spirtosele nostre le întreca în calitate şi eftinătate. Cela puţina fabrica d-lui Ma-rinescu-Bragadir# delaBragadir# (Ilfov#) a câştigată în Triest# acesta drepţii şi reputaţiune.
Unde înainte importama Cognaca din mie4a de pane şi din altele, »4î mai multe fabrici de ale ndstră s’au însăfei-nata de a le pune nu numai o barieră la introducerea lora în ţeră, der încă d’a exporta noi acesta produsa ala vini-culturei nostre.
Datorima acestă isbândă D-lora A-manieux Naville şi Bălăceanu.
Der conservele de legume?
Pe la 1880 d-nii D. StaicovicI, Bâr-bulescu şi D. MartinovicI din BucurescI abia fabricau fiă-care câte 800—400 cutii. De atunci numărula fabricanţilor a şi cantitatea fabricatului a sporita în moda surprin4ător; astfela că conservele străina nu au mai putută rivalisa cu ale nostre şi mai că au încetată d’a se mai înfăţişa pe pieţele nostre, mai multa decâta atâta, conservele nostre au începută a lua una avânta în ţările străine, ba chiar d-nulfi Iulian# Oprescu din Bucureşti e^porteză pănă îh : Indiilă. Noerf landeze.
A41 d-nii StaicovicI, Martihoviâîţ Bărbulescu, Petrovjol şi Iulian# Oprescu din BucurescI şi d-nii Ştef&nescu, Ra-chigide, Zafiris din Galaţi facă una co-merciu însemnata cu conservele lora de legume.
Pastele fâinose de asemenea au începută a fi preferite celora din străinătate. Astfela acelea fabricate de d-nii V. Georgescu şi Sulacola din BucurescI şi ale d-lora Zafirato şi Nimferato din Galaţi pună o piedecă seriosă simila-relora străine.
Halvalele, rahaturile, etc., car© se importau mai înainte din Oonstantmo-pole şi Adrianopole, mulţămită strădaniei şi priceperei câtorva fabricanţi, capabili precum d-nii Petrache Dumitrescu din Galaţi, Panagacu din Brăila, Papadopulo din BucurescI şi alţii din Botoşani şi Iaşi nu numai că au întrecut# în calitate pe acelea, der încă le-au alungat# cu desăvârşire de pe pieţele ndstre. ’
Mai mult# decât# atât#: rahaturile d-nului P. Demitrescu sunt# gustate în Rusia, Austro-Ungaria şi Francia.
(Va urma.)
Literatură.
Convorbiri literare. Nr. 4 dela 1 Iulie conţine: Poesiile lui Eonaki, de Ioan# N. Roman. Gaspar# Graţiani (tra* gediă în 5 acte) de I. Slavici. Cântece poporale spaniole, de S. G. Vârgolicl. Studii de literatura ffancesă, de Xeno-phon C. Gheorghiu. Don Quijote de la Maucha, trad. de S. G. Vărgolicî (urmare). Ad Maecenatem, Ad Tynda-ridem. Ad Munatium Plancum, Ad Maecenatem, trad. din Horaţiu (poesii). Bibliografiă.
Foia biserieescă şi şcolastică din
Blaş#, redigiată de Dr. I. Raţa şi Al. Uilâcanu cuprinde în Nr. 20 dela 15 Iu* iie următorele: Sântul# Georgiu şi Pas-
cile, de Ben. Densuşianu. Tatăl# nostru, de Y. Szmigelski. Acte referitpre la resignarea episcopului Gregoriu Maior#. Publicare de concursă. Bibliografiă. Varietăţi. — Partea şcolastică: Cultivarea trandafirilor#.- Eduoaţiuliea intelectuală a băeţilortt în genere, de S. P. Radu. Cunoscinţe ’dift istoria eduoaţiunei şi a instrucţiunei, de. M.,. Popă , profes. Probleme algebrice, de 'Dr. Paul# Tanco. Ce să propunem# în I clasă a şcolei poporale? de P. Ungureanu.
O întâmpinare.
Zalha, 17 Iulie 1888.
Onorate D-le Redactor#! Vă rog# să binevoiţi a da loc# în preţuitul# 4iară ce redactaţi următbrelor# ordurf : In N-rul# 130 din acestă an# al# „Gazetei Trans.u s’a adus# la cunoscinţa publi-cului cetitoră, c& eu am fost# „pricopsit#“ cu 30 „arginţi“. Ca o desluşire în privinţa acesta aflu necesar# a notifica, că suma de 30 fi. am primit’o din „Fondul# religionar#u. „Din acest# fond# avem# drept# a cere ajutor# deorece acela s’a făcut# din ofertele şi a epis-copilorfi noştri dela Oradea mare, Mun-caeiu şi dfei fufldaţtţhjl ţrtfpărătescl,, cularisărî de averi a mănăstirilor# latine şi românescl ;*) deci decă eu şi cu mine o însemnată parte a preoţilor# din die-cesa Gherlei pe calea şi eu recomandarea Ven. Ordinariat dieeesanfi — primim# ajutor# din amintitul# fond#, prin acesta după modesta mea opiniune încă nu ne facem# „vân48torîu, ce d6ră a voit# a înţelege respectivul# corespondent# de-nunciător#,
cu deosebită stimă
Ştefanii Buşiţia, preot# gr. cat.
*) Insamnata moră automatică din Brăila a D-loru Millas, fabrică ce pote rivalisa cu cele mai importante dim Europa, • nmcuiâ, anuala peste 70,000 kile grâu şi exportă făinele sale pănă la Panama.
Scirî poliţie» esci.
Alaltaerf, Joi, dela lO ore dimineţa şi pănă la 2 6re d. a. s’a îndeplinit# cea dintâiu pertractare în cestiunea comasării pământului pentru Braşov# şi a decurs# în cea mai mare linişte. După raporturile ce s’au făcut#' mai înainte : pqU^iei^.eiponoflRfi^fdfte; -h4tţtţl . din acest# incident#^ deorecş ei sunt# con-trarî ai comasării'. • Oâp itărfetulft • orăşenesc# s’ar •vă4ut#1silit# să ia paăsurî pen-, tfu delăturarea fărllui. Poporal# fii însă1 forte liniscit#, aşa că pertractarea s’a tăcut# în cea mai mare ordine. Autoritatea a primit# impresiunea, că irita-ţiunea n’ar fi ajuns# la un# grad# aşa de mare, decă poporaţiunea ar fi fost# luminată asupra avantagelor# comasării şi a esecutării ei. Numai forte' puţin# par# a fi informaţi despre însemnătatea comasării.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
Petersburgu, 21 Iulie. Intrega pressă rusesoă îşi esprimă convingerea, ca prin întrevederea împăraţilor# s’a inaugurat# o nouă eră de pace. Tcite toile rusesc! esprimă speranţa, că de aci Încolo se va ţine cont# de interesele Rusiei.	' ‘
Belgradti, 21 Iulie. Regele Mi-lanu adresă o rugare cătră Sinod#, declarând#, ca deşi este convins# de competenţa Sinodului, vre se împlinesc# dorinţa Reginei şi se transpună afacerea de divorţ# con-sistoriului din Belgrad#.
DIVERSE.
•	■	; •	"s-'1 •	.-,i; ■
Pentru stingerea focului. In timpul# din urmă s’a inventat# aşa numita Granada „Hardedcare se pote • aplica cu mult# succes# la stingerea focului. Ea consistă într’un# flacou# de sticlă albastră, al# cărei conţinută este un# lichid# de composiţiă chemică. Acest# lichid# e inofensiv#, atât# pentru persone cât# şi pentru obiecte. El# nu îngheţă decât# la 20° sub zero, er căldura îl# dilată şi, fiind# turnata peste foc#, des-voltă gazurî, ce-1# stingă numai decât#.
E de-ajuns# s’aruncl aceste sţiple cu destulă putere în focarul# incendiului, ca sticla s.â se spargă şi lichidul# să se reverse peste foc#; flăcările se vor# stinge imediată, chiar şi la o înălţime considerabile d’asupra şi alături cu focarul#. Becă arunci flaconul# în foc# fără să se Ipaigă, el#, va eclata după câteva secunde prin acţiunea focului, îndată ce Kchidul# atinge focul#, el# produce o imensă' cantitate de gaz#, “în câre e cil neputinţă o ardere. Acest# produs#, ne-conţinând# nici un# acid# şi nici o altă materiă corosivă, persona care îl# aruncă în foc# n’are să se teamă de nimic#.: „Curierul# Rom.“ din Botoşani spune, că tote autorităţile din BucurescI s’au provisionat# cu acest# feliu de lichid# şi piâ deja a şi fost# aplicat# în BucurescI lichidul# acesta cu deplin# succes# la stingerea unor# focuri. Gra-nata JHardenu mai are şi avantagiul#, că e forte ieftină. In BucurescI se pote căpăta cu 54 lei duzina de flacone, er 2—3 flacone se 4ice că ar fi de ajuns# pentru înăbuşirea unui foc#, care încă nu a apucat# să ia dimensiuni. De alt-mintrea pentru înăbuşirea unor# incen-diurl în dimensiuni mari încă nu seim# să se fi constatat# eficacitatea acestui lichid#.	••':	•'
Cum se potQ delătura visitele nepl£| Cute. Lordul# Otto, delegatul# englea^ la curtea germană, cerceta odată pe priijh cipele Bismârk în palatul# seu din Wijfe helmstrasse în Berlin#. In decursul# wş trevoţbirei 4ise lordul#, că un# om# c e cancelarul#, va* fi f6rte des# cerce de omeni lui neplăcuţi. „D-4eu să reşcădise principele suspinând#. „D-ta la totă întâmplarea ai totuşi de|| tule mijloce ca să poţi scăpa de visitel^ ăstoră feliu de 6menl.?u — „In adevăr^ aşa e“, răspunse suri4£nd# Bismark. „Uf’ nul# dintre cele mâi bune mijloce ale) mele este, că sub drecare pretext# lasfilf ca nevasta mea să mă cheme. Bine îiv-;1 ţeles#, că visitatorul# trebue îndată s|i se depărteze.u Abia vorbiră aceste şi principesa păşi înlăuntru şi cu o blândă,, voce 4ise cătră soţul# său: „Otto, nu , uita că e timpul# să-ţi iai medicinali Lordul# luâ acesta ca glumă şi isbuo|;5 nind# • în rîsete se*, retrase^ .	^
0 telegramă curiosă Un# măcelar^, din Pojun# primi din Viena următorea-telegramă: „Mâne toţi porcii la gară* pe d-ta încă te aştept#; eu pot# ve numai mâne, deorece trenul# de peri*| sone nu duce boi. Târg# slab#, vitele | s’au urcat# în preţ#; să te prove4l, decl*i îţi trebuesc# boi, gândesce-te la mine.ffh

Ciirsulu pieţei Braşov»
din 18 Iulie st.
:>*) Şic® Tita ' tar# practic#44.
ia opul# sfiu
Bancnote românescl Cump.		8.70 Vând. 8.7’i)	
Argint# românesc# .	n	8.68	„ 8.70't
Napoleon-d’orî . . .	n	9.88	n
Lire turcesc! . . .	n	11.20	, 11-24 f
Imperial!		r»	10.20	» 10.2||
G-albinî .....	rt	5.88	„ 5.9Ş;
Scris. fonc. „Albina44 6°/0	n	iot.-	
n n * 5%	n	98.-	„ 98.5(U;
Ruble rusesc! . . .		117.—	„ 118, *4
Discontul# ....	6'/=-	-8% pe	an#.
Bonuri croato-slavone			. 104.- f..‘ 	
Cursul# la bursa de Viena			
din 20 Iulie	st. n. 1888.		$
Renta de aur# 4°/0 .			. 101.35 M
Renta de hârtiă5°/0 împrumutul# căilor# ferate ungare * Amortisarea datoriei căilor# ferate da ost# ungare (1-tna emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor# ferate de ost# ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor# terate de ost# ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare . . . . Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rural® Banat#-Timiş# .. .
Bonuri cu cL de sortare............
Bonuri rurale transilvane . ... . . Galbeni împărătesei . .	. .
Napoleon-d^ri . ................. .
Mărci 100 împ. germane .. . . . . Londra 1Q Livres sterlinge .... împrumutul# cu premiul# unguresc# Losurile pentru regulare» Tisei şi Se-
ghedmului , • .................
Despăgubirea pentru dţjm» de vin# unguresc# .... . . . ’. . Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argint# austriacă ....
Renta de aur# austriacă............
Losuri din 1860 . . ...............
Acţiunile băncei austro-ungare . Acţiunile băncii de credit# ungtfr. . Acţiunile băncei de credit# austr.
151.50
97.80
114.75 105.30 104.80
104.75
104.75 104.50
5.90
'CI
I
iîA
125.— ^ 130.-
124.50
104.50	% 80.80 >
'•‘‘h
.«o;
82.35 112.25 139.75 jM 870.- W 302.- m 308.60 W
1; Editor# şi Redactorii responsabil#:
Or. Aurel Mureeianu.
Nr. 151.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
gV* Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei“ â, 5 cr. se potii cumpăra în
ria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich.
A visă d-lord abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se abonăză din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loru abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „Gazetei," precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
„Administraţiunea Gas. Trans•“
tutungeria I. Grross, în libră-
Câştjp laterali ie 10 fi. se ii
fără capitală şi fără risicfi prin văncjarea de losuri plătibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1883.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta Adler & Comp., Bndapest.
Sosirea ei plecarea tronariloro ai posteM ia Braşom
L Plecarea trennriloru:
I.	Dela Braşovâ la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenulă mixta Nr. ^315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Beta Braşovâ la Bucuresci:
Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecfi.
II. Sosirea trenuriloril:
1! Dela Pesta la Braşovâ:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amed-j Trenulă mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovâ:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecpt.
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A.	Plecarea postelorti:
a)	Dela Braşovă la Reşnovu-Zâmesct-Branu: 12 6re 30 m. după amedl
b)	„	„	„	Zizinu: 4 6re după amecji.
c)	„	„	în	Secuime [S. GeorgI]: 1 oră 30 minute noptea.
d)	r	„	la	Fâgăraşu: 4 ore dimineţa.
e)	„	y,	la	Săcele: 4 ore dimineţa.
*
B.	Sosirea posteloru:
a)	Dela Rişnovu-Zernescî-Bran'ă la Braşovă: 10 ore înainte de amedl.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Făgăraşă la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Se deschide abonamentfi ore annltt 1888
la
AMICULU FAMILIEI. Piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 4i a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză, cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicfiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate IO franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULâ ROMÂNO. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 21/* — 3V2 c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereilorfi şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-tori şi diverse ocasiunl, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România IO franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primesett gratisfi tottt alţi patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimitu gratlsu ori-euft cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUJU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
^------------------
-------------
Totti de aci se mai potti procura şi urmâtorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şine ai. Preţuiţi 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi IU. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IEL 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumti de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestii soiu apărute pănă acum — avândă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbfttore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulQ. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina O. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealuld perdutâ. Novelă originală de Pauli na C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omfi de bine. Novelă
originală.—Continuarea novelei: Idea-lulfi pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilării Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanfi şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă hi 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfii. Preţulă 30 cr.
Petulantulfl. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicdră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticespu. TJnă volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu, ITnă volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulă dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Română. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii fdrte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloru normali (preparandia!!), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scdlă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea praetică forte bogată a acestui op — cuprincjândă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mS uita. Colecţiime de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul^ sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculfi mărgăritarfl sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân<jă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu ChristosO.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.