Fracţiunea, idmmisiratiuiiea Tipografia: '
BRAŞOVU, piaţa mare Hr 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-mescă, Mannsjriprenu sere» trimi.u!
Birourile ie ammcinii:
Braţovu, piaţa mare Hr. 22.
Inserate mai primescti. în Vlena: RudolfMosse, Haasensittn «fc Vogler ' (Otto Maus), Heinrich Schalek, Aloi» Eerndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. V- Oold-btrger, Anton Metei, Eckstein Bernat; tnFrankflirt: G.L.Daube; în Ham» burg: A. Steiner.
Preţulu inserţinnilorfi.: o seriă jjarmondii pe o col6n& 6 cr. ?i BO cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina IlI-a o seriă 10 cr. v. a. său 30 bani.
Nr. 148.
ZLnToul ebloorLainerLtTjL
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu I Iulie 1888 st. v. s’a deschisu nou abonamentd la care învitămu pe toţi amicii şi sprl-jinitorii foiei nâstre.
Preţulu abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unii anii 12 fl.
Pentru România .şi străinătate :
pe trei luni 10 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe unii ană 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se vortl abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Adiinistraţinnea „Gazetei Transilvaniei".
BraşovQ, 6 Iulie st. v. 1888.
Dincolo de Laita s’a pronunţată erăşî, pentru întâia 6ră după unu timpu îndelungată, cuventulu „împăcare44.
De nouă ani şi mai bine este la cârmă în Cislaitania ună cabi-netă, care din începută s’a numită „ministeriu de împăcare44, şi ca t6te aceste se vorbesce încă ac|I de „încercări de împăcare44 ca de ună lucru ce este încă departe de a se realisa.
Fost’au într’unu timpu distinşi Omeni de stată austraci — şi vor mai fi şi astăiţî, der arareoră le aucjimu glasulă — caii pretindeau susă şi tare, că cea mai de căpeteniă problemă a monarchiei poliglote habstK.rgice este, de a căuta se se împace câtă mai cu-rendă popărele sale, ca ea să-şlpdtă aşecţa astfelă pe base durabile interesele ei cele mai vitale fiindă puternică în întru şi respectată în afară.
Ce s’a făcută şi cum s’a lucrată pană acuma pentru resolvarea a-cestei probleme?
In aparinţă t6te mergă calea loră liniştită, maşinăria dualistă funcţioneză regulată, pre câtă numai iertă complicata ei construc-ţiune, corpurile legiuităre voteză în fiecare ană bugetele ce li se presenteză de cătră guverne şi contribuabilii de diferite limbi şi moravuri muncescu câtă numai potu ca sS păta purta sarcinele grele ce li se impună mereu în mai mare măsură.
Decă vomă cerceta înse starea lucruriloră mai afundă, numai „liniştire44 şi „mulţumire44 nu vomă afla ac}I la poporele diferite ale monarchiei. De vre-o împăcare între ele nici pomenire. Ba putemu flice, că niciodată spiritele între poporele acestei monarchii n’au fostă mai învrăjbite ca tocmai acum.
Tristulă resultatu ală esperi-menteloră ce se tacă acum de apr6pe treidecî de ani.pentru „împăcare44 se pote caracterisa cu puţine cuvinte.
In Cislaitania elementulă germană şi slavă se combate acjl mai
„Gazeta* iese tio. fie-care «ţi.
Abonamente pentru Austro-Dngaria
Pe xmfi anti 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinăta te:
Pe unu anii 40 franci, pe şâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franol.
Se prenumeră Ia t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi Ia dd. colectori.
Abonamentnlfi pentrn Braşovn:
la&dministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuiu I.: pe unu ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe untL anii 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. UntL esemplari 5 cr. v. a. său 15 bani.
At&tu abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Braşovn, Joi 17 (19) Iulie	____ 1888.
înverşunată ca ori şi când şi agitaţiunea naţională germană câştigă totă mai multă teremă între Germanii austriacl.
In Translaitania scimă în ce; raporturi trăiescă diferitele ele? mente faţă cu celă dela putere. Aici mişcarea naţională a pop6-reloră nemaghiare este deocamdată înăbuşită prin absolutismulu parlamentară ungurescă, der prin-tr’asta cresce numai înverşunarea celoră asupriţi în potriva asupri-toriloru.
Şi decă nici înţerile austriaoe, unde guvernulu şî-a înscrisă egala îndreptăţire a popdreloră pe flamura lui, unde dreptulă de limbă ală fiecărui poporă este în mare măsură respectată şi scutită, decă nici aici nu se p6tervorbi încă de-o împăcare între popore, ce se va pute (\ice despre stările din Ungaria şi Transilvania, unde cei dela guvernă stăruiescă tocmai în direcţiunea contrară prigonindu naţionalităţile şi călcându cjilnicu în piciăre dreptulă loră de limbă şi interesele loră cele mai vitale naţionale ?
Cumcă în asemeni împrejurări aici Ia noi nici măcară vorbă nu p6te fi de împăcare, este ună lucru forte firescu.
De-o „împăcare44 totuşi mai aucjimă şi pe la noi vorbindu-se din când în când şi acesta este ciudata „împăcare44 a Saşiloră ardeleni cu guvernulu ungurescă, pe temeiulu respectării legiloru şi a esecutării loră conscienţiose. Der acesta nici că se păte numi împăcare, ci este mai multă o speranţă, că dără va veni la cârmă ună guvernă ungurescă, care să nu mai voiescă a maghiarisa cu forţa.
O împăcare cu Ungurii ar ave sensă atunci, când ar fi vorba de a se cassa şi schimba tdte legile cari împiedecă desvoltarea popo-reloră nemaghiare, când cu alte cuvinte ar fi vorba de garanţii, er nu de speranţe deşerte.
De-o astfelă de împăcare a fostă şi este vorba între Cehii şi Germanii Boemiei, der tocmai pentru aceea acţiile ei stau încă aşa de reu. Acum Cehii au adusă din nou pe tapetă cestiunea împăcării, cerendă ca Germanii, cari urmeza cu tenacitate politica loră de resistenţă passivă, sS dovedescă că voiescă în adevăru împăcarea şi să arate că suntă dispuşi a stabili o înţelegere durabilă între ambele popdre.
Der e puţină speranţă ca împăcarea se va şi face, puţină dincolo şi încă şi mai puţină dincdce de Laita.
Căile ferate orientale. . •
(Fin e.)
Din aceste se vede, că comunica-ţiunea Occidentului cu Varna (Marea Nâgră, cu golMă Enosului, (archipe-lagulă) şi cu Salonicula este mai apropiată decâta cu Constantinopole; de unde capitala imperiului turcescfi, cheia şi passulfi Orientului Constantinopole,
Irimesce mai târcjiu atingerea sa prin ţăile ferate cu Occidentul!!; şi din acesta şstemtt al& căilorii se pote nasce o influenţă desastrubsă asupra comerciului şi af intereselora lui vitale.
Decă privima linia Bosniacă (Viena, Agram, Seraievo, Mitroviţa, Salonica) şi linia ungaro-serbâ (Viena, Budapesta, Belgrada, Nişa, Vrania, Salonica), adecă cele mai scurte în legătură cu Europa centrală şi apusană, avema couclusiuuea naturală: că Salonicula va deveni punc-tula de culminaţiune ala comerciului şi a intereselora publice-politice europene, în Orienta; deja se şi văda semne, căci Oesterreichische Lănderbank întrunită cu Comptoir d’Escompte de Parisa, a şi înfiinţata o bancă nouă în Salonica c’una capitala de două milidne franci; naturalminte că vora urma şi altele; vora urma diverse întreprinderi, cari tote vora servi la decentralisarea Cons-tantinopolei, mai alesa decă dela Salo-nica se va clădi o liniă nouă pănă la Pirăus în Grecia, de unde năile accelerate s’ar aventa repede atâta ^la porturile Asiei, câta şi la Alexandria în Egipeta.
Parisula încă păn’acum comunică cu Alexandria — Egipetula — prin căile ferate italiane, pănă la Brindisi-Otranso, şi de aci pe mare; der în casula mai susa amintita, de sigura că’şî va lua direcţiunea spre Salonica-Pirăus, căci co-merciula şi comunicaţiunea cercă tota-deuna calea cea mai apropiată.
Dâcă se vora consolida basele liniei Belgrada, Nişa, Salonica, şi se va stabili siguranţa traficului, trenulfi espresfi „Ful-gerU“ încă va urma acestă direcţiune, pote cu părăsirea liniei Timişora, Orşova, BucurescI, Vama; şi România va perde avantagele ce le are din acestă comuni-caţiune; din contră Serbia, în considerare: că teritoriula său este tăiata de-a-lungula ţării dela Belgrada prin Nişa pănă la Vrania, şi dela Nişa pănă la Pirota, câştigândfi ăstmoda debuşeula intereselora sale în patru direcţiuni importante, adecă la Salonica, la golfula Enos şi la Constantinopole spre Orienta, eră în Occidenta spre Europa centrală, devine centrula şi inima comunicaţiunei prin care se scurge traficula Europei centrale şi occidentale cu orientula.
Asupra acestei situaţiunl favorabile şi avantagiose ce inriurinţă desbărătore va avă acuşi deschiderea liniei Bosniace (Viena, Agram, Seraievo, Mitroviţa, Salonica) va arăta viitorula.
Bărbaţii de stata ai Austro-Ungariei ll-au prevăcjuta aceste tote cu minte ageră, şi din acestă causă au stăruita pentrn ocuparea Bosniei, Herţegovinei şi a paşalicului novibazara; din acestă causă a atras’o pe Serbia îe sfera pu-terei sale.
Bosnia şi Herţegovina încă nu sunta adnexate, încorporate; va să (jică posesiunea lora e numai timporală, căci încă nu constituesca parte întregitor© a imperiului austro-ungara; decă totuşi gu-veraula său lucră cu o celeritate febrilă la înfiinţarea căilorfi ferate pe acesta teritoriu' (deja e în lucrare linia Seraievo-Mostar), acestă împrejurare este şemnula invederata, ce ponda pune pe acesta petecă de pămenta şi ce‘ interese vitale trebue să aibă în acestă direcţiune.
Bulgaria în partea ei sudică (Ţari-broda, Sofia, Vacarel) se împărtăşesce în binefacerile călei ferate, prin acesta a
făcuta însă numai îneeputula; misiunea ei culturală şi economică recere, să se apuce cu stăruinţă şi de altele, precum o facă acesta şi alte state, după părerea ndstră interesele ei, ale Ost-Rumeliei ^în-câta nu se vora contopi finalmente) şi ale Turciei ara conveni în punctula eminamente înaintătora ala construirei unei linii dela Şumla peste Balcani, prin Ru-melia în Turcia cătră Ciatoldje la Constantinopole. Acestă liniă dreptă şi apropiată ar repara în moda orecare stricăciunea causată Constantinopolei prin căile ferate actuale; eră Ardealula şi România ara câştiga comunicaţiunea cea mai scurtă cu cheia Orientului.
Decă Turcia n’ar fi sleită în puterile sale financiare, şi decă pote nu s’ar teme, că prin acăstă liniă inimicula ei seculara i-ar veni mai apropiata, s’ar putea spera realisarea ei înainte de es-pirarea acestui secula; de cumva înfricoşatele înarmări, cari precum se vede în acesta ana au ajunsa la culme, pănă atunci nu vora produce evenimente ce vora da alţi factori disponenţl în acestă parte a peninsulei Balcanice.
Merită laudă guvemula actuala ala României, că şi pănă ce s’ar realisa, putema cjice acesta visa, se apucă de lucru să lege căile sale cu cele sârbesc!, ca ţera în acesta moda să aibă comu-nicaţiune cu Salonicula şi prin linia principală cu Constantinopole.
Cetima că se plănuesce poda peste Dunăre între Turnu-Severina şi Cladova pe pămentula Serbiei; de aci urmând a şoseua spre Bărza-Pălanca, Negotin, Zai-ciar, Kneazevai^i la Nişa, o distanţă în linia dreptă cam de 140 kilometri, este aflată linia cea mai dreptă şi terenulă cela mai apta spre acesta scopa; de unde se pdte prevedea, că guvemula româna şi ala Serbiei vora sci să gă-sescă şi capitalele necesare la acâstă întreprindere folositdre pentru ambele regate.
Oradea mare, luna Iunie 1888.
los. Romanii.
Saşii şi guvernulu ungurescu.
Reproducemfi. din discnreulu-programu alu deputatului Iosifu W. Filtsch, alesu Dumineca trecută în cerculu Ghimbavului, urmă-torele pasage privitore la violarea legilorii şi la cestiunea săsescă, despre care amu vorbitu în revista nbstră de erî:
Ceea ce creda a fi presupunerea neapărată pentru o împăcare a partidei naţionale săsescl cu guvemula, este stricta şi conscienţidsa respectare a le-gilora esistente, mai alesa a acelora, cari faca posibilă subsistenţa nostră naţională în prima liniă der, articulula de lege 44 din 1868 asupra egalei îndreptăţiri a naţionalităţilora (Aplause); Acestă lege de naţionalitate a data limbei maghiare, ca limbă a statului, privilegii forte es-tinse, după părerea mea încă mai es-tinse decâta ar fi pretinsa consideraţiile la unitatea statului şi la administraţiune. Der aceste privilegii sunta odată stabilite în lege şi noi, Saşii, suntema din vechime dedaţi a respecta legea. De a-aceea ne-ama şi împăcata cu prerogativele ce ’i le dă aceeaşi lege limbilora nemaghiare ale ţărei. Aceste sunta cea mai minimă măsură din ceea ce au tre-
Nr. 148
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
buinţă Nemaghiarii în privinţa limbei pentru apărarea esistenţei lorii naţionale.
Durere însă, concetăţenii noştri maghiari şi guvemulti însu-şl, precum şi organele lui, nu suntă însufleţiţi de a-celaşii respectă de lege, ea noi Saşii; de aici urmeză că drepturile garantate limbei orii nemaghiare prin legea de naţionalitate suntă în multe caşuri numai pe hărtiă, în realitate nu se ia în considerare, şi disposiţiunile respective ale le-gei de naţionalitate suntii în multe puncte călcate în piciore de organele guvernului.
Acestă faptă întristătorii vă este bine cunoscută, credă însă, că va fi bine a vă aduce în memoriă caşurile singuratice în cari legea de naţionalitate este pe faţă ignorată de guvernă.
§§. 7—12 ai legii de naţionalitate, (căci §. 13, care declară limba maghiară ca limbă esclusivă oficială a judecători-iloră regescl s’a restrînsă prin § 6 lit. d. Art. de lege IV. din 1860 expresă numai la judecătoriile mai înalte) asigură limbiloră nemaghiare anumite drepturi pe tărimulă justiţiei. Aceşti pără-grafi însă în praxă se ignorează cu desăvârşire. Rugările scrise în vre-o limbă nemaghiară se respingă din partea celoră mai multe judecătorii de prima instanţă; judecătoriile folosescă exclusivă limba maghiară atâtă în resoluţiunl, câtă şi în purtarea proceseloră verbale, în pertractările civile ca şi în pertractările finale penale, şi astfelă se întâmplă că po-poraţiunea nemaghiară primesce esclusivă resoluţiunl şi sentinţe numai în limba maghiară, ba — horribile dictu! — la cele mai multe judecătorii decurge pertractarea procesului, în care se trac-teză pote de vieţa şi mortea acusatului, în o limbă pentru elă cu desăvârşire ne-înţelesă. (Aprobare). Pledoarele procuro-riloră reg. şi ale apărătoriloră la tote judecătoriile trebue să se ţină în limba maghiară, fără ca acestă disposiţiune, introdusă pe calea ordinaţiuniloră, să fiă întemeiată în lege. Cărţile funduare în sfîrşită în contra §. 11 a legii de naţionalitate peste totă se portă esclusivă în limba maghiară.
De asemenea, deşi nu chiară aşa de rău, stau lucrurile, pe terenulă adminis-traţiunii autonome interne. Prin §§2—6 şi 20—24 ai legii de naţionalitate, li-se se recunoscă limbiloră nemaghiare unele drepturi, cari în praxă prea, adeseori nu se validiteză. In contra § 22 comunele suntă constrînse în cele mai multe caşuri a se folosi de limba maghiară în relaţiunile loră cu guvemulă şi cu propria loră jurisdicţiune. In contra § 5 ală legei de naţionalitate în afacerile interne oficiale, încă de multă, sub nici o împregiurare nu e permisă oficialiloră întrebuinţarea vre-unei limbi nemaghiare.
Totă asemenea în corespondenţele oficiale cu comunele, reuniunile, privaţii ş. a. nu se permite oficialiloră a se folosi „după putinţă" în sensulă § fi al legei de naţionalitate de limba aceStofa.	*
Conformă §§ 14—16 ai legei de naţionalitate corporaţiunile şi Organele bisericesc! îşi alegă ele înse-le limba loră oficială. Totuşi în thfipulă mat nou suntă constrînse a se folosi de limba maghiară în expediţiunile loră oficiale, decă voescă să se buCure de* libârărea de porto, asigurată loră prin lege.
§ 17 ală legii de naţionalitate ho-tăresce, că limba de instrucţiune la şco-lele de stată se stabilesce prin ministrulă de instrucţiune şi adauge espres, că ministrulă e obligată a îngriji după putinţă, ca cetăţenii orf-cărei naţionalităţi din ţâră, dâcă locuescă în masse mai mari laolaltă, să se cultive în limba loră maternă. Cu tote aceste, 6re stabilit’a ministrulă de instrucţiune măcară numai pentru o şcolă de stată altă limbă afară de cea maghiară ?! Din contră! Limbile de propunere, cari înainte erau în usă la numerose institute de învăţământă nemaghiare, suntă scose din tote institutele statului şi prin presiune şi din nenumărate şcole confesionale. Şi, nu e destulă cu atâta: Ministrulă instrucţiunii necurmată intemeieză şcole de stată cu limba de propunere maghiară între po-poraţiunile nemaghiare, unde suntă deja numerose şi escelente şcole nemaghiare, deşi nu este nici o necesitate, ci singură numai în scopulă maghiarisării.
§ 23 ală legei de naţionalitate re-cunosce flăcărui cetăţână dreptulă de a’şl înainta petiţiunile sale în limba sa maternă guvernului statului şi organeloră lui. Cu'‘'tote acestea, perceptoratele regesc! ceră în timpulă mai nou dela totă lumea chitanţe în limba maghiară.
§ 27 ală legei de naţionalitate ga-ranteză egala îndreptăţire a naţionalită-ţiloră la ocuparea oficiiloră. Vă este din destulă cunoscută cum stă lucrulă în acestă privinţă, în ce chipă revoltă-toră se prefereză naţionalitatea maghiară.
Precum amă vătjută, nu este nici ună paragrafă ală legii de naţionalitate, care nu s’ar vătăma , în continuu şi cţi de cji din partea guvernului şi a organeloră sale. Der gravaminele nostre nu se mărginescă numai la vătămarea legii de naţionalitate. Am amintită deja că legea pentru scolele poporale a mersă mai departe în preferirea limbei maghiare, decâtă ar fi fostă de lipsă. Der nici cu acesta nu s’a mulţumită ministrulă de instrucţiune; elă a mersă ună pasă mai departe, schimbândă în modă arbitrară, prin ordonanţa sa de introducere a legii, instrucţiunea limbei maghiare într’o instrucţiune în limba maghiară
După acesta vorbitorulă arată cum se violeză în deosebi articululă de lege 12 din 1876 „asupra fiindului regescă" şi .apoi adauge:
„Aşi mai pute adăce înainte şi alte gravamine, der cele amintite pănă acum suntă după mine gravaminele, a cărora flelăturare formeză înainte de tote presupunerea Unei împăcări a partidei naţionale săsescl cu guvemulă. “
SCIRILE PILEI.
Precum amă amintită în numărulă de erf, în cerculăjală III-lea (Scheiu) au eşită din urnă candidaţii Româniloră pentru consiliulă comunală ală Braşovului. Au fostă aleşi ca membri ordinari 1. I. Lengeră, advocată, 2. Octaviană Soreseu, advocată, 3. lord. Munteanu, as-sesor, 4. Dr. I. Bozoceanu prof. 5. George Navrea jun. măcelară. 6. Iosifă Maximă prof. 7. Ioană Stinghe jun. măcelară. Ca membri suplenţî: 1. Iosifă Popp Ge-rendi 2. George Chelariu 3. Nicolae Oancea 4. Ioană Bratu 5. Andreiu Voina
6.	Ioană Aronă. In cerculă ală V-lea (Blumăna) au fostă aleşi pe temeiulă compromisului între Saşi şi Români următorii ca membrii ordinari: 1. Simeonă Damiană, advocată 2. Dr. Aurelă "Mure-şianu 3. Perşenariu George, preotă 4. Andreas Tontsch, predicatoră 5. Rudolf Seewaldt, propriet. de moră 6. Georg Donath, căruţară 7. Georg Roth, clopo-tară. Ca membri suplenţî: 1. lonă C. Panţu prof. 2. Ionă Oprea, economă 3. Samuel Schmidt căpitană în pens. 4. Ioan Arzt, farmacistă. Fiindă a se alege
7.	membri ordinari, ală 7-lea a fostă trasă la sorţi şi aceştia au decisă în favârea candidatului sasă. Toţi candidaţii au fost aleşi cu câte 118 voturi contra 103 date
de Unguri pentru candidaţii loră.
*
* *
■ La băile din Visocna dej lângă Sibiiu se află vre-o sută familii. Când timpulă e frumosă, băile suntă cercetate şi de număroşî ospeţl din Sibiiu, urcându-se în asemenea cfll® numărulă ospeţiloră dela băi adesea peste 200.
*
* *
Unulă dintre cei ce au aflată dru-gurile de aură dela Crasna, anume ţiga-nulă Vasilie Tanase, care la timpulă său a predată obiectele aflate autorităţiloră judecătorescl, primi săptămâna trecută o recompensă de 2000 fi. v. a. din partea statului.
*
* *
La 29 Septemvre 1888 se va deschide la Viena o exposiţiune pomologică, care va dura pănă la 7 Octomvre şi va fi combinată c’ună târgă de fructe. Două secţiuni din acestă exposiţiune, ală că-roră patronagiu a bine-voită a-lă primi
A. S. I. şi R. Archiducele Carolă Lud-wig, voră ave ună caracteră internaţională şi voră fi deschise exposanţiloră din tote ţările. Intr’una din casele secţiunii se voră pune aparatele cari usucă fructele. In cealaltă secţiune internaţională se voră admite instrumentele şi inven-ţiunile privitore la cultura arboriloră fructiferi şi exploatarea comercială a producteloră loră , precum: altoiele şi nouă proceduri de altoire, cosorurî, gu-noie pentru îngrăşată pământulă, teascuri şi mori pentru fructe, maşini pentru tăiatulă şi jupuitulă fructeloră, u-nelte de grădinărit de diferite feluri, aparate pentru preparaţiunea mustului, nouă sisteme de embalagiu. Exposanţii străini, cari voră dori să ia parte la a-cestă concursă voră trebui să însciinţeze despre acesta până la 15 Iulie celă mai târfliu pe societatea pomologică austriacă (Oesterreichischer Pomologen Verein), la Leechwald-Graz, Stiria. Acestă societate se însărcineză asemenea de a da tote lămuririle ulteriore ce i se voră cere de cătră exposaăţî.
Dela camera comercială.
Liferaţiă de traverse pentru căile ferate reg. ung. Direcţia căiloră ferate r. ung. spre a-şl asigura provisiunea pentru anii următori de traverse şi a lemneloră extra pentru mutătore a ficsată pertractarea de oferte pe cjiua de 10 Augustă a. c. n. Condiţiunile se potă vede| în Biroulă camerei de comertă şi îndustriă din locă.
Pertractare de licitaţiune. — Direcţiunea reg. ung. a Posteloră şi Telegrafe-loră în Sibiiu, conformă unui comunicată cătră Camera de comerţă şi industria a Braşovului, a ficsată pe fliua de 30 Iuliu a. c. o pertractare de licitaţiune pentru contractarea confecţionării uniformeloră, ce se receră pentru personalulă din serviciu.
Mostrele pentru aceste vestminte se potă vede la despărţământulă economică ală susă numitei direcţii, unde asemenea se potă lua informaţiunî despre condiţiunile contractului. Ofertele concipiate esclusivă numai în limba maghiacă suntă a se trimite pănă la 28 Iuliu a. c. n. la direcţiunea reg. ung. a Posteloră şi Te-legrafeloră în Sibiiu. Ună esemplară ală acestei publicări de oferte se află în biroulă camerei de comerţă şi industriă din Braşovă spre informarea celoră interesaţi.
Literatură.
AmiculQ Familiei, cjiară beletristică şi enciclopedică literară, cu ilustraţiunl. Apare în Gherla de 2 ori pe lună în broşuri de 2-3 cole şi costă pe ană 4 fi. (10 franci); pe % ană 2 fl. Redactoră şi editoră
FOILETONUL!} „GAZ. TRANS.U
O op iii d.e aruxli..
— Poveste. —
(Urmare.)
. Bunulă omă se necăjea piua-noptea se gândea Că să-i spună ori să tacă Nu şcia flău ce să facă!
De paiaţă i părea rău Ca de-ună ochiu din capulă său, Şi prea bine elă scia Cuncă decă n’a tăcea 260. Şi nevestei de i*a spune
Ear va fi săracă pe lume!... Der şi mai rău câ-i părea De mândra nevastă-s’a Şi amară se întrista Când la densa se gândea Că: ce lui i-ar folosi Câtă de bine de-a trăi Decă ea l’-ar părăsi^...
Şi nevasta nn tăcea 270. Ci mereu îlă ispitea Şi mereu îlă întreba,
Căci pre bînâ ea scia Că elă n’a putâ tăcea Ci silită să va vedea Că să-i spună-adevărată Că ăstă minunată paiaţă Pe ce drumă l’a câştigată ? . ..
De aci apoi se vede Şi bin’ face cine-mi crede:
280. Că nevasta cea frumosă Numai globă e la casă,
Totă ea vrea să poruncească Vrea în casă să aofimeâscă Pe bărbată să-lă cârmuiască, Ear bărbatulă decă vrea,
Traiu bună, pace ’n casa sar; Tote caută aşa să iesă,
Precum vrea a lui frumosă!...
Aşa şi bietulă pâscară 290. După gândărf gfele, mari, Intri o (li se hotărî Şi nevestei povesti,
Că bogatulă loră paiaţă Intrio fli l’a câştigată Dela-ună pesce minunată Ce-'n mreajă-i s’a acăţată ' Şi câre multă l’a rugată Slobodă er în rin să-’lă lasă Mergendă fără elă acasă, 300. Căci slobodă de l’a lăsa Atunci elă îi vă schimba A lui slabă colibuţă Cea urîtă şi micuţă In paiaţă mare domnescă Ce i-a fi raiu pământescă...
Bine vorba nu-şl gata Când de-o dată elă vedea Că palatulă loră frumosă
Celă bogată şi prea pomposă 310. Nicăiri nu se vedea NicăirI nu mai era!...
Ci ei numai se frezau Amândoi cumcă şedeau In coliba loră micuţă Cea săracă şi slăbuţă Intriună mucedă, sarbădă locă, Lângă vatră, lângă focă!...
Acum fiindă ajunşi eră La viaţa loră amară 320. Bietulă pescară se vedea Silită unghiţa să-şi ia Cătră rîu er să pomescă Ca aci să pescuiască Hrana să-şi agonisească Din (|i ’n <Ji ca să trăiască!... Şi se dine elă odată La celă rîu cu apă lată Şi-’ntristată cum multă era Lângă ţărmură se oprea 330. Şi nfreaja şl-o arunca In rîu; — er elă s’aşedâ Josă pe erbă se lăsa Şi-’n gânduri se cufunda...
Când de-odată ăiă zăresce Unghiţa că se clătesce Mai tare ca totdeuna Nu numai ca pân’-acuma.
In piciore-atuncl sări Şi afară o smânci,
340. Şi spre-a lui mare mirare
Spre-a lui bucuriă mare Văflu că s’a acăţată Totă celă pesce minunată Ce palatulă i-a fostă dată. Şi-acum minunatulă peşce Astfeliu erăşl i vorbesce: „Pescară harnică, pescară bună, „Ear în mâna ta-să acum,
„Poţi să mă omorî îndată 350. „Mâ poţi da pâ bună plată „Mă poţi duce-’n cortulă tău „Să mă ţii închisă mereu,
„Tu poţi face er ce-i vrea „Cu min’ şi viâţa mea!...
„Der slobodă de mi-i lăsa „Inc’odată eu ţl-oiu da „Palatulă celă frumuşelă „Şi cu lada cea din elă!
„Mergi, pescariulă meu iubită, 360. „Mergi acasă liniştită „Şi palatulă vei afla „In totă frumseţa sa.
„Der fereşce-te nu spune „Cătră nime-odată-’n lume „Că cum âr ai câştigată „Strălucitulă tău paiaţă!...“
— „Câtă oiu putâ m’oiu feri „Nimănui n’oiu povesti!..“ ţ)ise pescariu ’n tonă blândă 370. Pescele-’n rîu aruncândă...
Ear apoi se depărtâ Cătră casă sândreptâ Şi ’n locă de colibuţă
Nr. 148
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Nicolae F. Negruţiu. — Nr. 14 din 15 Iulie conţine: Ună Don Juan (novelă), de Iosifa Popescu. — Nu gândesc! ? (poe-siă), de Emilia Lungu-Puhallo. •— Numai o flore (poesiă), de Gr. Simu. — Judeţuîă (romaniiistoricii), de Th. Alexi. — Elba! Napoleonii! (fine), de M. P. — Pălăria ciasornicarului (comediă în 1 actii), lo-calisată de Doriau. — Diverse. — Nr. 15 (1 Augustă) conţine: Ună Don Juan.
—	Judeţuîă. — Pălăria ciasornicarului. Ochi de femeiă (poesiă), de G. Simu.
—	Mi-e doră (poesiă), de Traiană H. Popă. — Fortuna (poesiă), de C. Mo-rariu. — D-lui dr. Emilă F. Negruţiu, în diua cununiei sale, (poesiă),. de G. Simu. — Diverse (sub rubrica acesta se cuprinde o colecţiune de scirl şi notiţe interesante.)
Curăţirea pelei şi băile.
Suprimarea funcţiunei pelei este a-dese-orî causa multoră bole şi chiar a morţii
Decă aplicămă pe suprafaţa unui a-nimală vre-o materiă impermeabilă, ani-malulă more peste puţină timpă.
Omulă, A, cărui pele s’a friptă până peste a treia parte din suprafaţa corpului său, este condamnată la morte, fiă combustiunea profundă, fiă ea superficială.
La o sărbătore bisericescă, ce s’a ţinută în Roma în secolulă trecută, mai mulţi copii aveau rolulă d’a figura ca îngeri, şi în acestă' scopă ei au fostă auriţi. Toţi aceşti copii au murită deja în cursulă festivităţei.
Din aceste fapte resultă că pelea are o funcţiune importantă; că în cor-pulă omenescă se producă anumite materii ce trebuescă eliminate prin pele; şi că aceste materii, reţinute în corpă, causeză bole şi chiar mortea.
Pelea este ună organă de respira-ţiune şi secreşiune. Ca şi plămânii, pelea absorbe oxigenulă şi ehmineză aci-
•	dulă carbonică. Pe de altă parte ea ’ sprijinesce funcţiunea rănunchiloră, în-itru câtă contribue la depărtarea din
corpă a apei şi altoră substanţe prisosi-tore.
Provă4ută cu nisce borticele forte ; mici, numite pori, pelea scote ne’ntreruptă prin aceşti pori substanţele lichide vătă-•mâtore sănătăţii. Acesta procesă se nu-mesce transpiraţiunea pielei.
? De ordinară transpiraţiunea pielei este invisibilă, fiă pentru că ea să face încetă, fiă pentru că materiele transpirate se găsescă în stare vaporosă. Când transpiraţiunea e abondentă, atunci o vedem, şi o numimă sudore.
Transpiraţiunea continuă curăţă sângele de umorile cedă vicieză şi. ce potă
*	perturba funcţiunile diteritelbră organe.
Sudorea şi materiile transpirate se compună din substanţe mirositore, din . săruri, grăsimi şi acide, cari ameştecân-v du-se cu epidermulă desquamată (mă-Vtreţa) şi cu prafulă ce se depune din admosferă, formâză pe suprafaţa corpului nostru ună strată murdară, ce astupă porii şi împedecă traspiraţiunea,
1;' Deci, pentru ca pelea sfi-şl potă ţn--'fieplini funcţiunile sale importante, ea fetrebue să fiă ţinută într’o stare normală ||i sănătosă, adică trebue să o curăţimă Ide materiile transpirate. '

Mijlocele, prin cari putemă depărta productele transpiraţiunei de pe suprafaţa corpului, suntă: primenirea, spăla-tulă şi băile.
Schimbarea dâsă a rufeloră contribue forte multă la curăţirea pelei. Prin rufe se depărteză o însemnată cantitate din murdăria ce se adună pe suprafaţa corpului.
In ruferia întrebuinţată găsimă câte 1—4 grame de murdăriă la 100 grame de pânză. După cum cfice Petenkofer, se pare că în loculă pelei ndstre pTefe-rămă să trimitemă rufele nostre la baiă.
Negresită că spălarea cfilfiică a corpului ajunge pentru a păstrş pelea în stare normală şi sănătosă. Pin nenorocire însă lumea s’a deprinsă a ’şî spăla numai mânile şi faţa, celă multă şi gâ-tulă; er primenirea rufeloră d’asemenea nu se face în fiă care cjij ci numai odată seu de două ori pe săptămână.
Resultă deci, că cea mai mare parte a producteloră transpiraţiunei şi a murdăriei ce s’a depusă pe pele trebue să o depărtămă prin băi.
Celă ce nu face regulată băi pote constata asupra sa cum se formeză de-posite de murdării (ce au mirosulă infectă ală acideloră grăsose) mai alesă pe acele locuri ale pelei, ce nu se spală în fiă-care nici se găsescă învălite în rufe, va să acolo, unde o suprafaţă de pele atinge una alta vecină, aşa de esemplu la subţiori şi între degetele pi-cioreloră.
Curăţenia pielei este acea cestiune igienică, contra căreia se păcătuesce mai multă de maioritatea dmeniloră. Decată ori cine altulă, mediculă are mai multă ocasiune să se convingă, cum pănă şi publiculă, ce se consideră că aparţine clasei culte, calcă , în pîcidre nu numai cele mai elementare regule igienice, ci şi cele mai simple cerinţe de curăţeniă. Mulţi credă că facă destulă decă ’şl spală odată pe (Şi mânile şi faţa, şi decă să primenescă odată pe săptămână. In clasa de josă a populaţiunei rară vei găsi pe cineva, care, în timpulă iernei, ba chiar şi vera, să faoă o baiă seu celă puţină o spălătură generală; de primenire desă nici nu pote fi vorbă!
Celă mai perfectă mijlocă pentru curăţirea pelei este baia caldă, mai alesă când se întrebuinţeză şi săpună. Pentru ca baia caldă să nu moleşescă corpulă, se recere ca apa să nu aibă temperatură mai înaltă ca căldura corpului.
In evulă vechiu şi mediu băile calde erau introduse în tote clasele societăţii. Nu se găsea nici ună orăşelă fără stabi-liinentă de băi. Trebue. să ,:ae: nfifăjifiă cum a putută să dispară pcestă obiceiu sănătosă, şi pefitrU ce' âstăejî în multe state se găşescă multe pr&şe şi; oraşele* cari n’au nici ună stabilknenttt de băi.
înfiinţarea de stabilimente de băi publice, accesibile şi pentru clasa săracă, în cari,mai alesă meseriaşii ;şi muncitorii să potă gusta pentru ună preţă mică binefacerea unei băi, este o cestiune igienică totă atâtă de importantă, ca şi înfiinţarea unui altă aşecjămăntă de sănătate, a unui spitală, abâtoriu etc.
Nu trebuie să uitămă că baia caldă servesce nu numai pentru curăţenia corpului, ci ea are ună efeetă binefăcătorii şi în alte privinţe. Sângele circulă în măsură mai mare spre pele, organele in-
terne se descarcă, distribuţiunea sângelui în organismă se face mai omogenă. Baia caldă este în stare d’a face să dispară imediată din muşchi obosela ce o simţimă după o muncă grea seu după ună marşă osteniciosă. Ea mai influin-ţeză avantagios şi asupra nuţriţiunei. Fiă-care economă de vite sciă că îdgrijîrea regulată şi minuţiosă a pelei este eon-diţiunea principală a bunei . , stări a vi-teloră sale; şi. cu tpţe aceste, chiâr jşi atunci când ni se ofere ocasiune, negli-gemă din causa unei nepăsărî înăscuţe, să profitămă de binefacerea băiei.
Forte avantagiose pentru societate suntă şi băile şi spălările reci. Deşi aceste suntă inferiore băiloră calde, în ceea ce privesce curăţirea pelei, totuşi băile şi fricţiunile reci, suntă celă mai puternică mijlocă pentru oţelirea şi răcorirea corpului, şi mai alesă pentru a’lă face re-sisţentă contra bdleloră de răcelă. Luate cfilnică, ele convină cu deosebire persd-neloră limfatice şi grase, personeloră ce suntă simţitore pentru schimbările atmosferice, adecă celoră ce suntă atinse adese-orf de guturaiu, gâlcl, bronchite, diaree, nevralgie şi reumatismă musculară, precum şi celoră ce au predisposi-ţiune spre îngrăşare, anemie, scrofulăsâ şi tuberculosă. Begin arfirmă că nu e-sistă nici o personă, fiă câtă de debilă, căreia baia rece, luată în anumite condi-ţiuuî, să nu-’i aducă avantagii; er Fleury consideră baia rece câ unulă din cele mai bune mijloce profilactice contra bo-leloră epidemice.
Şi mai avantagiose suntă băile reci făcute în. basinurî mari, în lacuri etc. Nu numai plimbarea pănă la baie şi mişcările sforţate ce le face omulă când se şpaldă ip.ţr’ună basină largă, oi şijoculă veselă, glumele tovarăşiloră şi înnotulă au de efeetă ca baia, făcută la locă largă şi în societate, să priescă mai bine. In specială înnotatulw pune în acţiune o se-riă de muşchi neglijaţi, întăresce plămânii în măsură estraordinară, causândă respi-raţiunl adânci şi regulate, promoveză circulaţiunea sângelui, desvoltă apetitulă şi provdcă o bună digestiune.
(„Gazeta Sătânului).
Âvisfl.
P. T. membri ai „Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românău, cari voră voi să participe la adunarea generală, ce se va ţină la 6 Augustă a. c. şi (fii0!0 urmă-tore în Abrudă, suntă prin. ac ăsta încu-hosciinţaţl, că comitetului - Assocâaţaunei i-a succesă a esopera dela onoratele direcţiuni ale căjloră feraţe de stată şi so-meşane obicinuitele legitknâţîtnll pentru de a pute călători cu preţuri scăcjute.
Numitele legitimaţiunl le primescă membrii dela onoratele direcţiuni ale des-părţăminteloră Associaţiunei seu şi de-a dreptulă dela cancelaria Associaţiunei.
PresidiuM Associaţiunei.
DIVERSE, i
* ‘ • * ...» Recunoscinţa unei paciente. In 4il0l0
trecute se duse o. tânără şi frumosă
damă la unulă din cei mai cunoscuţi medici din Neapole, şi după o scurtă aşteptare fu primită. Dama esclamândă cuvintele: „Iţi mulţămescă din sufletă iubitulă meu salvatoră!u se repede a-geră şi îmbrăţişeză pe mediculă, care rămase cu totulă uimită, şi o întrebă: ce dorâsce frumosa străină; ea c’ună aeră durerosă strigă: Ce feliu? D-ta m’ai uitată deja? Nu mai scîi, că acum trei ani când zăceamă fără de nici o speranţă, m’ai consiliată, ca să mă ducă spre Nordă unde este mai răoore şi ca să călărescă câte trei ore pe 4i ?! Am urmată acesta cu conscienţiositate şi mă aflu acuma de totă sănătosă şi fericită. Mediculă întrebă cu orecare timiditate că nu cumva din erore îlă schimbă cu altcineva, der dama îlă încredinţa, că densulă este mântuitoiulă ei şi că îi da-toreză în veci mulţămire. După ună orecare timpă se depărta dama şi mediculă observă prea târ4iu, că frumosa pacientă a luată cu sine din salonă ună perva4ă pentru fotografii preţiosă, fiindă lucrată Cu petre scumpe, şi că cu ocasiunea înfocatei îmbrăţişări i-a escamotată cesor-niculă cu lanţă cu totă.
Rectificare. In numărulă de erl ală
fdiei nostre, la telegrama din Berlină,
este a se ceti probări. “
în locă de „a-
Cursulă Ia bursa de Viena
din 17 Iulie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0...................101.85
Renta de hârtiă5°/0...................89.60
Imprumutulă căiioră ferate ungare . 151.50 Amortisarea datoriei căiioră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.60
Amortisarea datoriei căiioră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . . 125.— Amortisarea datoriei căiioră terate de
ostă ungare (8-a emisiune) . . 115.—^
Bonuri rurale ungare..................104.—
Bonuri cu clasa ae sortare .... 104.80 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.75
Bonuri cu cl. de sortare.............104.50
Bonuri rurale transilvane............104.50
Galbeni împărătesei .................. 5.86
Napoleon-d’orf ....................... 9.90
Mărci 100 împ»; germane .....	61.90
Londra IO Livreis stărlinge .... 125.06 Imprumutulă cu premiulă Ungurescă 130.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-Despâgubirea pentru dijma de vină h
ungurescă........................100.60
ghedinului.......................124.75
Renta de hârţiă austriacă ....	81.10!
Renta de argintă austriacă ....	82.50
Renta de aură austriacă..............112.80
LosurI din 1860 .................... 140,70
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 870.—. Acţiunile băncei de credită ungur. . 301.— Acţiunile băncei de credită austr. . 310.|O
Curiuliâ pieţel BraşovA
din 17 Iulie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump. 8.70 Vând. Argintă rocă&nescă .	„	8.68	,,
Napoleoă-d’orf ...	„	9.88	„
Lire turcescl ...	„	11.20	„
Imperiali................. 10.20	„
GalbinI ......	5.88	n
Scris. fonc. „Albinaw6°/o	„	101.—	„
n n n 5°/0 „	98.—	„	^£0
Ruble ruseşcl . . .	„	117.—	„	118;
Discontulă .... 672—8% P© ană. /
Bonuri croato-slavone . . . . . . 104.-^
8.74
8.70
9.92
11.24
1054
#1
Editorii şi Refiactoră responsabilAţ, Or. Aurel Mureţianu.
bj
! 380.
t *
ţi
!' '
k<
■ 390,
i i
1
400,
■< i
« i
Slabă veche şi micuţă Acum erăşî elfi afla Celă paiaţă ce strălucea Soţă în lume fie n’aveal... Abia-au trecută cu grăbire Două 4ile,n fericire Păn’ de nou er începea A s’a soţft a’lă ’ntraba Ca să^i spună adevărată Ce-a făcută de-a câştigată Ear frumosulă loră paiaţă?
—	„Taci, oh, taci nu mă ’ntreba!
—	Bietulă pescară îi şjrăia —
„Nu scii tu ce am păţită „Când ţie ţl-am povestită „Cum îndată a perită?...“
Ci muerea ’lă întreba piua-noptea ’lfi ispiti a Cătră elă aşa vorbea:
—	„Pentru mine nu-i frumosă, „N’am de elă nici ună folosă, „Bani cu caru ’n elă să fiă „Său ori câtă avuţiă „Dâc’aceea nu sciu eu
„Cum nl-a dat’o Dumne4eu!“ Pescarulă se năcăjea piua, ndptea se ferbea Ca să-i spună ori să tacă,
Nu mai scia ce să fâcă!
Ci cmjâmlti că 4il0 bune N’are fără ea în lume Intr’o 4i se hotăresce Şi de uoft.’i ppveşţeş^.,
Că-i totă dela acelă pesce!... Şi cu ea cum povestea Când povestea şl-o găta 410. De odată se trezau
C’amândoi de nou şedeau In coliba loră urîtă Slabă, veche, muce4ită!...
Fiind-aoum a treia oră -Ajunşi er la vieţă-amară .. Bietulă omă cu-a sa soţiă Chinuiţi de sărăoiă Forte multă se tânguiau întregi 4il0 suspinau 420. După scumpulă loră paiaţă, Celă frumosă şi pre bogată, Deră totulă a trecută,
Elă s’a dusă... a dispărută! Acum merge înc’odată Celă peşcară. la apa lată Ca de nou să pescuiască Hrana să-şi agonisâscă Din 4i ’u 4i ca să trăiescă. De ţărmă cum s’apropia 430. Mrâja er şi-o arunca
In celă rîu afundă prea tare; Eară elă cu întristare Josă pe erbă se puîiea Şi cu jale căuta La apa care trecea Chiar aşa ca vieţa s’a!...
Der de-odată elă zăresce Că ea tare se clătesce
Trasă de vr’ună peşte mare
440. Căci se clătea forte tare.
In piciore-atuncl sări Şi afară o smânci,
Şi oh, Domne, ce mirare Şi ce bucuriă mare Simţi elă în peptulă său Când vă4u că pumne4eu Astă4l er i-a ţ^duiţă. Norocosă de-a pesepită Căci şi-acum a treia oră
450. Scbse densulă er’ afară Pescele celă minunată Ce palatţdă ’i-a fostă dată !... Eră preţiosulă pesce Astfelă acum îi vorbesce:
— „Pescară cu sufletulă bună „Er’ în mâna ta-’să acum, „Vădăi.că ori câtă oiu cerca „Şi-ori-ce ţie eu ţl-aşă da „Totă de tine n’oiu so&pa;
460. „Du-mă dâr eu tine-acasă. „Du-mă la a ta frum6s&
„Să mă junghe, să mă tae „Şi viaţa să ml-o iâe „Apoi pune-mă pe mâsă,
„Şi mă taie-’n bucăţi şâsă, „Dup’aceea dintre ele „Dă tu două bucăţele .
„Să le mftnce soţa ta „Prospete, calde aşa;
470. „Două, dă la iapa ta
„Să le mânce-’ntrejgl şi ea;
480.
„La două fe-le-ună. mormentă „Şi le-’ngropă în pământă „Lângă casă-’n locă curată „De păcate ne-’ntinată !... „Şl-atuncI numai văi vede „Ce dobândă vei avea,
„De-i asculta vorba mea!...“	, V
Şi pescaru-’lă asculta	.
f)ela ţărmure pţecâ Cătră casă se’ndreptâ Cu celă pşsce preţiosă (Totă de ăură sclipiciosă!..
Şi-aşa tdte a-’mplinită	;'i
Precum eiă î’â sfetiută.
Şi multă timpă nici că trecu Pănă frate că crescu:"	;
Din bucăţile-ngropale,
Lângă casă aşedate	v ')
490. Doi crini mândrii auriţi
Crini de sofe multă iubiţi!..	^
Şi iapa ce căpătase ! $ş Două bucăţi de mâncase A fătată âoi mânii de aură,
MânzI ca doi pui de bâlaură!	^
nevasta, ce mâncase Două bucăţi mări şi grase .. Nouă luni abia trecea Pănă, frate, că nâscea 500. Prunci cum nu s’au mâi vă4ută: Doi prunci de-aură a născuţi!..
(Va urma.)
Nr. 14.8.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Publicaţiune!
------------ 81,8-4
Se dă în arendă
MOŞIA „METELEU“
din Judeţulă Buzeu în România pe 9 ani, adecă dela 23 Aprile 1889 pănă la 23 Aprile 1898 prin licitaţiune, care se va ţină în 24 luliu 1888 stilu vechia, deodată şi la Braşovu în Casă Comitetului parochialh alft Bisericei române ort. res. dela St. Ni-colae şi la Buzeu în România în „Hotelulti Moldavia.“	-i-
Condiţiunile de arendare se află: în Braşovă la Epitropia Bisericei „St. Nicolaeu, în Buzeu la Domnii: Fraţii Stoicescu, Ioane Jamea comercianţi şi Vasile H. Stinghe amploiată; în Bucurescî la Domnii C. Steriu şi C. Pascu Case de schimbă; în Ploeştî la Domnii Fraţii Stănescu comercianţi; în Mizil la Domnii Vasilie et St. Pittis comercianţi; în Brăila la Domnulă Const. Molundacu comerciantă. —
Braşovu, 18 Maiu 1888 st. v.
Comitetulu Parochialu
alţi Bisericei române ort. râs. dela St. Nicolae
în Braşovâ.
No. 2176—1888.
CONCURSO.
La gimnasiulă gr. cat. din Blaşiu a devenită în vacanţă catedra de profesoră pentru desemnă cu beneficiulă anuală de 600 fl. v. a.
Deci prin acesta se escrie concursă la catedra numită cu ter-minulă pănă la 15 Augustă st. n. a. c. !
Doritorii de a ocupa acestă catedră trebue se alăture la concursă actele următăre:
1.	Atestată de boteză.
2.	Documentă publică despre cualificaţiune în acestă specialitate, cerută prin articlulă de lege XXX ex 1885.
3.	Documentă despre praxa în acestă artă liberală la cutare institută publică.
4.	Atestată oficiosă despre purtare. Şi
5.	Fiindcă în gimnasiu limba de propunere este cea română, aşa se recere, ca concurenţii să dovedescă, cumcă posedă deplină limba română în vorbire şi în scriere.
Concursele însoţite de documentele specificate se se presente consistoriului subsemnată pănă la terminulă mai susă indicată.
Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 7 luliu 1888. ■
1K;M	Consistoriulu metropolitanii gr. cat.
Rugămu pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulft nostru până acuma.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
Se deschide abonamentu pre anula 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedieu-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII.—Apare în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—8 c61e cu ilustraţiuiil frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoru indivicjiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
preotulD ROMÂNO. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Va — 3Va căle; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunl, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară.—Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Golectanţii primescă gratisu totâ ală patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-eui cere.
§•“ A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Totu de aci se mai potti procura şi următbrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunî filologic© şi istorice maghiare privitor© la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şine ai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbai românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregorîu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi EH. Preţulă broş. I. Et. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! ia tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sSrbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin caii a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sSrbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariultt. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Ideaiuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omtt de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue sâ se însâre. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. P. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de ^Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.	a
Hermană şi Oorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulti. Comedia în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurultt dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurfi. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Romând. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiâi. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din ecănomiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de,stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Par-te.a practică forte bogată a acestui op — cuprhnlendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătâre la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţ? de rugăciuni:
Mărgăritarul sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări'bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculfi mărgăritaru sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânefă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 60 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosfl.
. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.