: fiiteeflote, iteisnatinea Tipografia :
BRAŞOVU, piaţa mare Hr 22.
Scrisori nefrancn:«> nu se pri-mescă. Mannsjnp o nu sere*
trimi ii!
Birourile de mmm:
Brtfovâ, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primeBcu tn Vlena:
fatiolfllosse, Mcmsenxletn A Vogltr fOttv Mam), Reinrich Schalek, Aloi* Dukes, Â.OppeUk,J. Dan-nelcrg; in Budapesta: A. V. Gold-Urger, Anton Metei, Eckstein Btmat; inFrankfurt: G.L.Daube; în Ham-burg: A. Steiner,
Preţuiţi inBerţiuniloni: o seri& garmondti pe o ool6nă 6 cr. 'fi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Beclame pe pagina IlI-a o se-riă 10 cr. v. a. bău 30 bani.
AATprŞLfâr
„Gusta" iese In fie-oare fii.
AMuunte pentru Anstro-Uigaria
Pe nnă ană 12 fi., pe şese luni 6 fi., pe trei luni 3 fi.
Pe tmă ană 40 franci, pe săse Juni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Aboaameitalti pentru Braşort:
la administ raţiune, piaţamare Nr. 22, etaeiulu I.: pe ună ană K) fi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fi., pe şese luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atfttă abonamentele cătfi şi ' inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 147.
BraşovH, Mercnri 6 (18) Iulie
1888.
USTotj. sttooaa.a.xaciezit'vi
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu I Iulie 1888 st. v. s’a deschisâ nou abonamentu (a care învitămd pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei ncstre.
Preţulfi abonamentului:
Pentru Anstro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe uni ană 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe ună anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, oarî se voră abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
AlministraţiTiflea „Gazetei TransilvaRiei“.
BraşovQ, 5 Iulie st. V. 1888.
In eerculii învecinată electorală dela Ghimbavă, care devenise vacantă prin repăşirea' deputatului Ioan Imrich, s’a făcută Dumineca trecută alegere de deputată die-talu. S’a alesă cu aclamaţiune colegulă nostru, directorulă c}iaru-rului „Kronstadter Zeitung", d-lă Iosifă Filtscb.
Alegerea a fostă nemerită. Intre omenii politici saşi d-lă Filtsch este fără îndoielă unulă din cei mai distinşi luptători pentru limbă şi naţionalitate.
Acesta se pote vede mai lămurită şi din întâmpinarea duşmăni să, ce o face fâia guvernamentală maghiară din Cluşiu dis-cursului-programă ală d-lui Filtsch, în care acesta între altele s’a plâns şi în contra nedreptăţiriloră şi a-supririloră, ce trebue să le sufere naţionalităţile nemaghiare dela re-gimulă arbitrară de acjî.
Pentru că d-lă Filtsch a adus înainte gravam inele naţionalităţi-lorti şi în deosebi ale Saşiloră din Ardeală foia guvernului numesce discursulă seu „grobiană."
Numai într’o privinţă îi dă dreptate „Kolozsvar" numitului deputată. Acesta adecă a pusă în vedere alegătoriloru săi, că lucrurile în curendă voră trebui se se schimbe. „Da," (pce reptila din Cluşiu, „se voră schimba întra-tâtă. încâtă d-lu Filtscb nu va mai vorbi aşa de cutezătorii în parlamentulă ungurescă ca la Ghimbavă... In parlamentă e libertate de cuventă, der acela care vrea se se bucure de dreptulă a-cesta trebue să se lapede de in-tenţiunea de-a agita contra statului."
Ya se (pcă noulă deputată alu Ghimbavului este prevenită de a-cum ca să nu cuteze cumva a se folosi în dietă de libertatea cuvântului, căci va risca se sară asupră-i toţi Tiszaiştii, Apponyiştii şi Kos-suthiştii. .
Este forte caracteristică acestă avisu guvernamentală pentru stările actuale şi elă apare într’o lumină şi mai ciudată, decă cum-penimu cu deplină seriositate cu-
prinsulă vorbirei electorale a deputatului cercului Ghimbavă.
Pretins’a bre d-lă Filtscb în discursulă său ca să se restitue in integrum drepturile autonbme ale naţiunei săsesc! din Ardelă? Reclamat’a elă ore drepturi politice-naţionale pentru naţionalităţile nemaghiare ?
Nimică din tâte aceste nu gă-simă în discursulă seu. Totulă ce accentueză elă se reduce la pos-tulatulă de a se respecta legile esis• tente, în deosebi legea de naţionalitate, legile şcolare şi legea privi tbre la „fundulă regiu". Dânsulă n’a combătută de câtă regimulă arbitrară, care vatămă şi calcă mereu aceste legi în detrimentulă Saşiloră şi a celorlalte naţionalităţi.
D-lă deputată merse unu pasă şi mai departe asigurândă, că dâcă voră înceta violările de lege se va pregăti teremulă pentru o îm-
Inainte d© înfiinţarea liniei Buda- I convenţiunea din 9 Maiu 1883, în pu-pesta-Oradea mare, regimulă austriacă terea căreia s’a dată autorisaţiune : deschisese linia Budapesta-Solnocă-Arad,	a) Austro-Ungariei să zidescă linia
şi de aci pe valea Mureşului pănă la sa dela Budapesta spre Neoplanta pănă Alba-Iulia (Belgradulă Transilvaniei), der la Semlin (vis-â-vis de Belgradulă Ser-acestă liniă şl-a avută însemnătatea sa biei) a şi zidit’o Lănder - Bank-ulă aus-numai pentru Ardeală.	triaefi, în contulă regimului ungurescă,
După acesta s’a făcută linia spre I Ş* se esploateză de acestă regimă. Bănată, adecă Aradă-Timiş6ra-0rşova &) Serbia să zidescă linia dela Bel-pănă la Veroiorova, marginea României*; 1 grad la Nis, de aci ramificaţi unea cătră eră guvemulă română cu linia sa prin- Vrania (Salonică) şi Pirotă (Constanti-cipală Yerciorova, Craiova, Pitesc!, Bu- nopole). Estinderea liniei dela Belgradă curescl şide aci mai departe spre Mol- până la Vrania 336 de kilom.; a celei dova şl-a deschisă artera de vieţă a comu- dela Nis pănă la Pirotă 93 de kilom., nicaţiunei regatului.	şi ambele suntă zidite de „Comptoir
Dreptă că părţile dela Yerciorova d’Escompte din Paris şi osterreichische pănă la Pitesc! şi dela Predeală pănă I^nder-Bank întrunite în societate de la Ploescl, adecă legăturile (joncţiunile) exploataţiune, altcum suntă proprietatea cu căile ferate unguresc!, le-a terminată statului serbescă, der se exploateză prin mai tânjiu, der după ce s’a deschisă asociarea amintită „Societâ de Construc-linia Orşova, Bucurescî, Giurgiu, trenulă ^orL oxploitatiou des chemins de fer orientală espresă numită „fulgeră" a în- S0rb®s.“
cepută a comunica dela Parisfi până la c) Bulgaria se zidescă linia dela Pi-Yama prin România; va să cfică» pămân- (Gzaribrod) presfce Sofia pănă la Va-
păcare a partidei naţionale săsesc! tultl Româuiei a fostă prin care s’a le- carel îu lungime de 115 kilometri
cu guvemulu.
A pretinde dela unu guvernă care se dice „constituţională" ca să respecteze legile este aşader în ochii unelteloru d-lui Tisza ună actă de „grobianitate“ şi de „agitare în contra statului."
Nu descopere acesta în tbtă grozăvia lui pericululă de care suntă ameninţate popbrele nemaghiare sub actualulă sistem de guvernare ?
Credă ore deputaţii saşi seriosă că în asemeni împrejurări mai pbte fi speranţă, ca se se împace vreodată Saşii cu acestă guvernă ?
Peninsula balcanică o formeză pă-mântulă situată între Marea Negră, Marea Adriatică şi Marea Mediterană, respective archipelagulă acesteia, numită Marea Egeică cu braţulă ei Marea Marmoră; va să dică teritoriulă peninsulei Balcanice este situată între gradele geografice 40—46 a lăţimei şi 32—46 a lungimei; de unde este evidentă, că o parte a Transilvaniei, a Ungariei, a Bănatului şi a Croaţiei cade în peninsula Balcanică
Deşi acestă pămentă aparţine orientului, elă este mai multă uşa seu cheia lui Luândă Viena (capitala Austriei) ca ună punctă mijlociu ală Europei centrale, decă de aici vrei să trec! peste continentă (pămentă uscată) la Orientă (Asia), trebue să traversezi de-alungulă peninsula Balcanică.
Pănă când pe acestă pămentă nu s’au fostă clădită căi ferate, comunica-ţiunea între Occidentă şi Orientă era forte grea şi întârziată; putemă dice pe continentă era nesocotită, şi adevăratulă comerţă ală lumei era întreţinută prin năile engleze şi franceze pe mare, cari de pe malurile turcesc! şi grecesc! făceau .negoţele şi trimeteau transportele loră pănă la intemulă balcanică.
Prima liniă a căiloră ferate, care a pătrunsă în peninsula Balcanică â fostă aceea, care a plecată din Austro-Ungaria, s’a continuată prin corpulă României şi ală Bulgariei pănă la Varna, adecă linia: Viena, Budapesta, Oradea mare (Gfross-wardein) Cluşiu, Braşovă, Predeal, Ploesc! Bucurescî, Giurgiu, Rusciucă, Şumla, Vama.
gată prima-dată Occidentulă cuOrientulă. Acestă comunicaţiuue dela Parisă
d)	Turcia să zidescă dela Vacarel pănă la Zarambei, adecă la punctulă de
Tr.	m	^	joncţiune cu linia spre Adrianopole-Cons-
spre Viena, Budapesta, Temişora, Orşova, J"	^	r	r
Totă Turcia
să lege linia dela Vrania prin Uskub (Skolpje) cu Salo-niculă.
Deodată s'a luată deeisiunea, ca ambele linii Salonică şi Constantinopole să fiă deschise în acelaşă timpă, nefiindă
Bucurescî, Varna, şi de aci pe marea Neagră cu năile de vaporă, pănă la Constantinopole, este susţinută în actualitate, şi acestă distanţă se percurge în 56 ore.
Şi decă din centrală şi apusulă Europei, din acestă. lume a progresului mo- I p6rmisă nici uneia din părţi a preveni demă, a minuniloră technice şi intelec- exalte
tuale şi a economiei naţionale, vaporulă Austro-Ungaria şl-a terminată linia duce de-alungulă şi de-a latulă României sa pg^ng, la Semlină în anulă 1884, Ser-multe producte şi interese materiale, spi- bia pe ale sale ^ 1886j 6r& Bulgaria şi rituale şi politice, se’nţelege că România Turoia pe ale loră ^ 1888 dm acestă transită încă trebue să’şî aibă £stmodă a fostă posibilă ca comu-profitele sale, de aci înainte însă prin ^caţiunea continentală între OccidentQ noua direcţiune a oăilorfl ferate orientale, şi orienta via Paristt, Viena, Budapesta, acesta profita va trece în partea Serbiei, Beigrad) Vraniai Salonica s« se deschidă precum voma vede mai la vale.	I	Maiu a. c. în contra stipulaţiunei
Baronulă Hirsch între anii 1870— ca acestă liniă să nu fiă mai curând ă 1871 câştigândă concesiunea guvernului dată circulaţiunei, ca cea a Constanti-otomană, ca cu punctulă de plecare dela nopolei; de unde Turculă năcăjită a în-Constantinopole în direcţiunea Dunărei cepută a pune pedec! transportului pOs-şi a Savei să didescă căile ferate tur- tală de provenienţă serbo - austro - un-cescî. Europa fu inundată de „acţiunile gurescă.
căiloră ferate turcesc!", car! în numără Regimulă turcescă a întârdiată cu de li980.000 bucăţi (bucata â 400 franc!) I secţiunea sa Vacarel-Zarambei, şi din representau ună împrumută de 792 mi- asta causă n’a putută veni încă în es-lione franci.	ploatare linia Pirot, Constantinopole;
Guvernele Europei purtândtt inte- der precum a dechiarată Kalnoky în de-resele sudiţiloră săi, binecuvântaţi cu legaţiunea austro-ungară şi pe secţiunea aceste acţiuni, ajunse la valdre de zero, I amintită pământulă este deja ferecată, după ce văzură că Turcia în urmarea res- şi se spereză deschiderea spre Constan-belului din 1877—78 nu este în stare să tinopole pela mijloculă lunei lui Iulie a completeze clădirea căiloră proiectate, anului curentă; de unde şi acestă liniă căci bar. Hirsch Z^86 numai câteva se pote considera ca terminată, secţiuni mai lesniciose, în congresulă	Actuala comunicaţiune a occidentului
de Berlină (1878) a concreZută Bulgariei cu orientulă ăstmodă se va întreprinde şi Serbiei clădirile căiloră de pe terito- prin patru artere mari, cari le putem spe-riile sale, cu condiţiunea însă, ca acele cifica precum urmeză : să fiă puse în legătură cu liniile tur-	I. Viena, Budapesta, Oradea mare,
cescî; totodată a îndatorit’o şi pe Turcia Cluşiu, Braşovă, Predeală, Bucurescî, să gătescă liniile sale neterminate; er Giurgiu, Rusciuk, Vama în marea Negră, pentru scopulă conducerei clădiriloră şi linia cea mai vechiă. a jpneţiunei tuturoră secţiuniloră ferate II. Viena, Budapesta, Semlin, Bel-în linii principale, congresulă Berlinesă gradă, Nişă, Pirot, Vacarel, Zarembei, a constituită din împuteriţii Turciei, Bul- Adrianopolă, Constantinopol, aşa Zicândă gariei, Serbiei şi ai Austro-Ungariei corni- linia principală şi cea mai lungă din siunea aşa numită „Conference a quatre* tote.
Acestă comisiune adunându-se în 111. Viena, Budapesta, Belgradă, Nişă 1881 la Viena a dispusă terminarea sec- şi de aci ramificaţiunea spre Vrania, UsJciib ţiuniloră restante, şi joncţiunea loră atâtă (Scorie), Salonică linia cea mai dreptă, şi în direcţiunea Constantinopolei, câtă şi de presintă mai scurtă, a Salonicului.	IV. Viena, Agramă (Croaţia), Costai-
Resultatulă acestei conferinţe a fostă | niţa Banioluca, Travnică, Seraievo (Capi-
Nr. 147.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1838
tala Bosniei) unde de presinte se finesce calea ferată, der începe de nou la Mi-troviţa în paş alicul ă novi-bazar, de unde trece prin Varoş la Usk&b şi de aci la Salonicu. Acesta se pote numi linia Bos4 niacâ, şi când se va teţhiinâ va fi cea mai scurtă din tdte, cu privire Ia Europa apuseană.
Scimă că Austro-Ungana n are autoritate administrativă în paşaliculă no-vibazar, ci numai dreptulă d’a ţine vi-gilii (Sentinele) militare; der se înţelege că va întreprinde totă ce e posibilă, ca acostă liniă sS se completeze prin legătura Seraievului cu Mitroviţa, căcî, precum arată harta dela Trieste şi Yiena spre Salonică, acesta va fi linia cea mai scurtă, eră pentru Austro-Ungaria de mare interesă şi din causej politico-strategice.
Avemă însă. să înregistrămu aci o ramificaţiune a liniei principale (a II) ce duce spre Constantinopole: nu departe adecă de Adrianopole, pe la Dimotica, se separeză ună cracă (pe valea rîului Ma-riţa, spre golfulă Enos, carele sosesce mai curând la portulă archipelagului mă-rei Mediterane, ca celalaltă la Constantinopole, din causa distanţei.
(Ya urma.)
SCIRILE PILEI.
Eri cele 5 cercuri electorale ale oraşului Braşovu au alesă în consiliulă comunală 46 de membri ordinari şi 27 membri suplenţl în loculă acelora, că-roră după lege li-a încetată mandatulă de 6 ani. In cerculă ală JH-lea (Scheiu) au fostă aleşi candidaţii Româniloră, er în cerculă Y-lea (Blumăna), reînoindu-se compromisulă de mai nainte, Românii au votată împreună cu Saşii pentru lista comună compusă jumătate din membri saşi jumătate din membri români. In urma acesta lista de candidaţi a Ungu-riloră a că(jută. In celelalte cercuri Saşii au alesă candidaţii loră. In numărulă de mâne vomă reveni şi vomă publica şi numele celoră aleşi.
*
* *
Gimnasiulă romano-catolică ungu-rescă din Lugoşă l’au cercetată în anulă şcolastică 1887—88 69 tineri români gr. or., er şcola poporală romano-catolică ungu-rescă de acolo au cercetat’o 81 tineri români gr. or. Pe lângă aceştia voră fi mai fostă de sigură şi câţiva tineri români gr. cat. aşa că lipsa de şcoli românesc! în acele părţi este învederată. *
* *
Învăţătorii români gr. c. din ţinutulu Lugoşului au înfiinţaţii o reuniune; constituirea s’a făcută în 21 Iunie la Lugoşă, sub presidiulă II. Sale d-lui canonică Andrei Liviu, după ce întâiu toţi s’au pre-
sintată la protectorulă reuniunii, II. S’a fepiscopută dieceş^tnă (dr.. Victor Mfhâlyij care ll-a adresată' o * cuvântare dă : încu-ragi&re. JBiuroulă s’a constituită astfelă: Preşedinte Revdg. d-nă canonictjf ^i in-speCtoră şcolastică • diecesană Ahdreiu |Liviu; vicepreşedinte,S. Gaiţa, învăţă-toră; nptară I. P. Popescu îhvăţătoră; notară Iî. I. Birou, invăţătoră; cassară dr. Iuliu Raţiu, capelană catedrală; con-troloră Iosifă Micleu, învăţătoră;. bibliotecară Y. Jivanca, cantoră catedrală. Comitetulă reuniunii s’a cotiâpustf din-învăţătorii: A. Neda, Valeriu Popo viciu,
N.	Vaidean, N. Munteană şi Y. Dioniu. Conformă statuteloră, adunările generale suntă ambulante; viitorea adunare se va ţine la Lugoşă. Observămă, Că în die-cesa Lugoşului voră fi două reuniuni de acestea, una cu reşedinţa în Lugoşă, alta în Haţegă. încă în decursulă adunării, Pr. S. Sa episcopulă diecesană s’a făcută primulă membru fundatoră cu 100 fi.; apoi a întrunită pe > toţi la prân4ă la mesa sa. După miecjădi, continuându-se şedinţa, învăţătorulă P. Popescu a cetită ună capitlu din esperienţele şi studiile sale.
*
* *
Din Sofia se anunţă, că Ţancov, care încă se află totă în Constantinopolă, se va duce la jubileu în Chievă şi apoi la dorinţa partidei sale se va reîntorce în Bulgaria. In timpulu din urmă s’a vorbită multă de o înţelegere între Stăm-bulov şi Ţancov. Decă Ţancov se va re’n-torce în Bulgaria, atunci acesta va fi ună
semnă, că înţelegerea s’a făcută.
*
* *
O scire din Petersburgă spune, că acolo a sosită deputaţiunea trimisă de Negus-ulu din Abisinia spre a asista la serbarea de 900 de ani a întroăucerei creştinismului în Rusia. Ea este compusă din ieromonachulă Grigorie şi Jerodia-conulă Mihailă. Aceştia voră presenta s.-1ul Sinodă rusescă nisce documente scrise pe pergamentă, în cari se arată consonanţa între dogmele principale ale bisericei abissiniene şi între cele ortodoxe rusesc!. Se vorbesce în Petersburgă, că numiţii preoţi abisinieni ară fi însărcinaţi a re’noi propunerea ce a făcut’o cu câţiva ani înainte Negus-ulă, ca Si-nodulă rusescă să trimită ună episcopă în residenţa sa, spre a studia şi pregăti basele unei depline comuniuni bisericescl între ambele ţări.
*
* *
Se caută doi pedagogi pentru ună internată de bâeţi la Craiova în România. Se recere să fiă absolvenţi de cursulă secundară mai vîrtosă classică (adecă gimnasiulă superioră). Doritorii de a o-cupa ună asemenea postă să se adreseze la D-lu Ioanu Faurii, profesoră în Craiova.
Din Croaţia.
In Agramă se vorbesce multă acuma de*6 „afacere de ondre“ î&tre Banulă Khuen-Hedervary şi contele Yictor Or,sici.
Se (jice că acestă conte Orsici a vrfiţă să Câştige ună mandată de deputată încă în anulă trecută şi s’a a-dreteată la Banulă ca să-lă sprijinâscă. Banulă l’a trimisă la clubulă partidei ■ naţionale (guvernamentale), care însă nu a putută face contelui nici o promisiune.
vLa alegerile suplementare din anulă afeăsta contele Victor Orsici a cerută din nou dela Banulă ună mandată şi în specială mandatulă dela St. Ivan-Zsabno. Banulă Khuen-Hedervary i-a răspunsă din nou, că densulă nu pote dispune aici, să mergă la clubulă partidei. Clubulă candidase însă în numitulă cercă deja pe altulă şi i-a răspunsă, că nu pote face nimică pentru contele. Atunci contele Orsici a adresată o telegramă Banului cu provocarea, ca să dispună să fiă alesă în St. Ivan-Zsabno. Banulă i-a răspunsă că guvernului nu-i este cunoscută candidarea lui şi că în acestă cercă e candidată directorulă financiară în pensiune Simici.
In cjiua după alegefe scrise contele Orsici Banului o scrisore plină de invective personale cu adresa: „Lui Carol Khuen-Hedervary “. In scrisore contele Orsici a insultată pe Banulă numindu-lă omă laşii şi ^ic^^du-i ca să se considere ca şi când ar fi primită două palme; densulă (contele) i-ar da însuşi acestă palmă, decă nu s’ar teme a’şi mânji mâna chiar şi prin mănuşă. Intr’ună postă-scriptă contele Orcici adause, că scrisorea acesta a lăsată a se scrie în multe esem-plare şi a trimes’o la 800 de cunoscuţi ai săi.
îndată după primirea acestei scrisori ofensătore Banulă Khuen-Hedervary a rugată pe br. Ranch şi pe camerarulă Iuliu de IelacicI de a provoca pe contele Orsici în numele său şi de a stabili modalităţile duelului cu secundanţii lui.
Omenii de încredere ai Banului au găsită însă că acesta n’a lucrată ca conte Kunen-Hedervary când a îndrumată pe Orsici la clubulă partidei naţionale, ci a lucrată ca Bană ală Croaţiei, provocarea s’a făcută prin urmare Banului şi certe ivite în serciţiulă oficiului său nu potă fi privite ca afaceri de onore; mai departe contele Kunen-Hedervary ca consiliară secretă ală Maj. Sale nu pote primi duelulă; în fine contele Orsici nici nu e capabilă de a da satisfacţiune.
Motivarea acesta a fostă adoptată de-o mulţime de magnaţi croaţi şi unguri, prieteni ai Banului, cari constitu-indu-se în comitetă au compusă o de-
claraţiune pe temeiulă aceloră motive. Banulă a trimesă acestă declaraţiune contelui Orsici, der acesta n’a voită să primescă dela poştă scrisorea adresată cu retour-reqepisă.
Observămă în fine, că familia con-ţiloră Orsici aparţine celei mai vechi no-bilimî croate, ea a fostă odinioră cea mai bogată în ţeră, astăzi însă averea ei nu mai e mare.
Reîfltorcerea prinţului Alexandrn i Mei.
Regelui Milană i-a părută multă să aştepte acasă sosirea fiiului său şi de a-ceea, spre a mai scurta din timpulă ce-1 despărţia de elă, pe care nu-lă văcjuse aprope de ună ană, se hotărî să-i iesă înainte la Budapesta.
Pe peronulă gării din Budapesta ună publică numerosă, aştepta cu curio-sitate. Regele sosi la orele 9 şi 40 m. Elă nu călători cu trenă extra, ci împreună veni cu ceilalţi călători pe unii cupeu de classa primă, însoţită de se-cretarulă său de curte Cristicl.
La sosirea trenului însă Cristicl se scoborî din cupeu f&cendă cunoscută, că regele Milană nu vre să se scobore pentru a aştepta încă 3 ore pănă la sosirea fiiului său, ci mai bine preferă să mergă încă câteva staţii înaintea moştenitorului tronului său. Astfelă se statori loculă de întâlnire la Bicske, unde Milană aştepta pe dîiulă său cu multă ne-astempără în celă mai elegantă salonu ală gărei.
După 12 minute moştenitorulă de txonă sosi. Milană nu avu răbdare se aştepte, ca alţii să-i deschidă uşa, ci deschidându şl-o însuşi, întrâ repede în cupeu şi-şi îmbrăţişa fiiulă.
Continuându-şî calea spre Serbia, Regele cu fiulă său se opriră la gara din Budapesta pe câteva minute pentru a lua împreună ună dejună. înainte de a se pune la masă, regele ceti 2 telegrame sosite la adresa lui, dintre cari printr’una, datată din/Wiesbaden, regina Natalia salută pe fiiulă ei luându-şl încă odată adio dela elă.
Trenulă ajunse în Belgradă la orele 7 şi 42 minute. La gară aşteptau câţiva miniştri şi foşti miniştri, capii clerului, ai corpului oficerescă, ai autorităţi-loră civile şi numerosă publică. Dintre ambasadorii streini se aflau de faţă am-basadorulă austro-ungară şi celă german. Musica întonâ irnnulă naţională sârbesc. Ministrulă-preşedinte Cristicl şi prima-rulă orăşenescă salutară pe prinţă prin vorbiri scurte. Oraşulă fu decorată cu stindarde, er sera se arangiâ ună conductă cu torţe în onorea prinţului.
FOILETONULt „GAZ. TRANS.“
Ooplli sfU-r-u.-
— Poveste. —
1. Spună că ’n lumea cea bătrână Lâng’ună rîu cu apă lină Ună bietă de pescară trăia Care-aşa săracă era Câtă nimica nu avea,
Numai chiar o colibuţă Şl-o frumbsă nevăstuţă.
Der nevasta cea frumosă Numai globă e la casă:
10. Totă ea vrea să poruncescă Yrea în casă să domnescă Pe bărbată să-lă cârmuiască;
Er bărbatulă decă vrea Trai bună, pace-’n casa sa,
T6te caut’-aşa să iasă Precum vrea a lui frumosă!...
Astă pescară cu-a sa soţiă Chinuiţi de sărăciă De pe-o (Ţ p’altă trăiau 20. Din ceea ce pescuiau,
Deră nicicum nu puteau Să scape de sărăciă Să ’şl adune avuţiă,
Căci orî-care bucătură Se ducea din mână ’n gură !...
Intru o (|i căldurosă,
Pi de veră luminosă,
Omulă nostă dă dimineţă îmbrăcată, spălată pe faţă,
30. Trei mătănii sfinte-aduce,
Se îmbracă-şl face cruce,
Apoi unghiţa-şî găteşce Şi spre apă se pornesce Ca aci să pescuiască Hrana să-şi agonisescă...
Cum ajunge-aci îndată îşi aruncă mrâja-’n apă Şi zărindă că se clătesce Iute-afară o smâncesce,
40. Socotindă c’a prinsă vr’ună pesce; Pesce însă n’a aflată Numai ochii l’a-’nşelată...
, O aruncă-a doua oră Şl-o mai scote er afară,
Vede însă că-i totă golă... Inc’odată, — întristată O aruncă-’n tăulă lată Cercândă sortea de i-a dată Astă(|I pescl să pescuescă 50. Hrana să-şi agonisescă.
Şl-o lăsa elă multă vreme Să se legene a lene Pe a apei faţă lină Vineţie cristalină;
Eră densulă s’aşecjâ,
Josă pe ierbă se lăsa Şi-’n gândiri se cufundă...
Pe ţerină astfelă cum stetea
Şi la unghiţă căuta 60. De odată elă zăresce Că ea tare se clăteşce ;
In piciore-atuncl sări Şi afară o smânci,
Şl-acum nici nu s’a-nşelată Căci în mrejă-i s’a-acăţată Pesce scumpă şi minunată Cum nici s’a mai pomenită Decum să se fi găsită!
Căci ăstă peşce preţuită 70. Totă era acoperită
Cu sol4l scumpi şi preţioşl Ţotă de aură luminoşi!
Er pescarulă cum stătea Pe ţărmă, şi la elă căuta Ochiloră elă nu-şl credea,
Nu credea că elă l’a prinsă Ii părea că-i numai visă!.. Atunci numai se trezi Când prea bine aucli 80. Cumcă minunatulă pesce
Blândă lui astfelă îi vorbesce:
„Pescară harnică, pescară bună! „Eu în mâna ta-’să acum,
„Poţi să mă omori îndată,
„Mă poţi da pe bună plată,
„Mă poţi duce ’n cuibulă tău „Să mă ţii închisă mereu ;
„Tu poţi face totă ce-i vrea „Cu min’ şi vieţa mea!..
90. „Te rogă astăcj! însă eu,
„Şi te jură pe Dumnedeu :
„De şeii face ’n lume bine „Fă adl bine şi cu mine: „Slobodă er’ în rîu mă lasă, „Du-te fără mine-acasă; — „Decă slobodă mi-i lăsa „Bună plată-i căpăta,
„Căci eu dragă, ţl-oiu schimba „A ta mică colibuţă 100. „Cea săracă şi micuţă
„In paiaţă mare domnescă „Ce ţl-a fi raiu pămentescă !.u Er pescaru-i (Ţce aşa:
„Ce folosă potă eu avea „De ună aşa frumosă paiaţă „Fiă câtă de minunată, „Precum tu <ŢicI că mi-i da, „Când eu nu am ce mânca !u Atunci minunatulă pesce 110. Astfelă erăşă îi grăesce :
—	„Şi aceea-i grija mea; — „In paiaţă tu vei ave „Una ladă ferecată „Totdeuna încărcată
„Cu mâncări şi cu fripturi „Felurite beuturî „Ce nici când n’oră mai săca „Câtă tu lada vei avea!...“
Şi pescariulă er grăeşce 120. Cătră minunatulă peşce :
—	„Decă trâba stă aşa,
„Fiă deră voia ta,
„Eu în apă te-oiu lăsa „Veselă sâ poţi er nota!...“
> .
Nr. 147
GAZETA TRANSILVANIEI.-
1888.
întâmplări diferite.
Grindină şi tempestăţî. Duminecă în 26 Iunie v. după amâZă la By4 de ore s’a descărcaţii asupra teritoriului comunei Sredistea mică o tempestate înfricoşată, ca şi care nici cei mai vechi de dile omeni din comună nu-şl aducă a-minte să fi văcjută. Grindina era de mărimea unui ou de găină! In 4—5 minute ea a devastată Cu desăvârşire totulă, şi secerişulă abia începută şi cucuruzele şi viile, cari au mai scăpată nepustiite de filoxeră. Casele suntă tote destrucate, acoperementulă bîsericei ciuruită, feres-trile tote sparte, păreţii ei par’că ar fi loviţi de glonţe de puşcă. Grădinile dau o înfăţişare ca şi când vandalii ar fi trecută peste densele. Pdmele tote suntă scuturate; crengi, ramuri, fruneje acopere pământulă, încâtă cu anevoe pote omulă pătrunde într’ânsele. Omenii, cari au fostă afară la câmpă, s’au întorsă a-casă cu capetele sparte ori cu umflături pe corpă.
Totă în asemenea colori triste descriu acestă grosnică vijeliă călătorii de prin părţile Cacovei, Cudriţului, Verşe-ţului, Mehadiei, Băile erculane etc. In Mehadia, scrie „Fâia diecesană,44 s’a dă-rîmată coperişulă mai multoră case, eră la gara băiloră erculane a trântită vijă-lia la pământă ună şopru solidă zidită de cărămidă. In băile erculane de pe otelulă numită : „Curtea lui Rudolfă44 s’a desvălită coperişulă de fieră aruncându-1 pe căsulia unui bietă fotografă, ală căruia atelieră în puţine minute a fostă nimicită totală. Pe cale arbori seculari, scoşi cu rădăcină cu totă, suntă aruncaţi în miloculă câmpului. Dauna cau-sată este peste totă încă necalculabilă.
10 florini, pentru străinătate 20 franci în aură pe ană. Abonamentele se facă numai pe anulă întregă.
Literatură.
Romănische Revue; politisch-littera-rische Monatschrift, erscheint in Resicza, Sud-Ungarn; Herausgeber Dr. Comelius Diaconovich. IV. Jahrgang VII. Heft. Inhalt: Die „Cultur“ und ihre missionăre in Ungarn. (S. 853), Aua dem Konig-reichdRomănien. (859). Rundschau. (Diei Bârise* Ausstellung. S. 362. — „Romăn. Bauemaufstand in Siebenburgen. S. 363. r~ Zur Lage der Românen an den ung. Bochschulen. S. 364. — Magyarisirung. Ş» 366. — Der Chauvinismus in der fpssaiischaft. S. 366. — Deutsche Stim-
ten âber Ungara. S. 367.) Einige stat.
hisfc. Daten aus der Bucovina, nach $V Vi Stefanelli, von Const. Morariu. (Ş. 37J). Am Fusse des alten Schlosses, Ştammungsbild aus dem Westen Sieben-$8rgei|s von Rudolf Bergner. (S. 385.) Alexander Guran, von P. Br. (S. 401). Ifie Bublicationen der Academia Română. (S. 404). Die Erate, nach V.
tsxa^dri von L. V. Fischer. (S. 411.)
terâtur u. Kunst... (L. V. Fischer. S. 412.	— Auszeîchnuilgen. — Carmen
Şylva.:S. 413. — Neue Bucher. S. 414.) Inserate. Preţulă pentru Austro-Ungaria
V... J	■ •
- -■---------------
Bursa din Bucuresci.
Cetimă în „Curierulă Financiară14 dela 3/15 Iulie:
Operaţiuni relativă numerose s’au încheiată în bursă în cursulă săptămânei ce închidemă aZl. Cursurile de asemenea au avută tote o ţinută forte firmă, în-curagiate fiindă pe acâstă cale de re-ducţiunea însemnată a agiului aurului şi de cursurile practicate cu ocasia lichi-daţiunei.
Băncile Naţionale începândă cu 930 au mersă pănă la 945 pe termină şi 940 comptantă; raportulă în lichida-■ţiune pentru Banca Naţională a fostă de 6 lei de bucată.
> Dacia România ar cotată la începută 248 comptantă şi 252 pe termenii, şi u sfârşită că 249 249%, în scădere,; •faţă cu cota de acum 8 dile, avemă totuşi o urcare de 2%.'	\
Naţionala de asigurare au încheiată şi ele câteva operaţiuni a 230—233. Raportulă în lichidaţiune pentru ele â fostă de 0.70 şi pentru Dacia România
Fondurile de stată suntă tdte în urcare, 5°/0 amortisabilă, 93%; 6% de stată rurală 92 şi 5% perpetuu 913/4.
Fonciarele au recâştigată o mare parte din valorea cuponului detaşată la 1 Iulie, unele au întrecut’o chiară. 7% rurală a cotată în târgulă liberă 106; 5°/0 91%; 7°/0 urbană 104; 6% 99 şi 5% 88. Urbanulă de oraşă 78%.
Âgiulă aurului dela 14.90 cursă cu care închidea Sâmbăta trecută, a scăcjută subită în cursulă săptămânei pănă la 10% pentru a se rădica erăşl la 12%—13.
Causa acestei âcăderî se datoresce măsurei luate de Ministeriulă de 'finance d’a se plăti sindicatului însărcinată cu plata* ânuităţilbră în străinătate, în aură, sumele ce-i plătea în hârtie în fiăcare săptămână astfelă că sindicatulă avendă aură nu mai avea nevoiă de a-lă mai căuta în piaţă.
La acesta s’ar mai pute adăuga şi cumpărările de hârtiă făcute de Banca Naţională,; aprovisionările deja complecte ale sindicatului, aurulă ce ş’a mai pusă în circulaţiune plin plata cuponului de! Iulie şi apropţarea campanii a exporta-' ţiunii din recoltă nouă.
, Tote acestea au contribuită la scăderea agiului, scădere care a produsă o bună impresiune în piaţă, den care n’a profitată comerciului, fiindă momentană.
MândnilocQ (comitatulă Aradă).
. • !	1/13 Iulie 1888. "
Subscrisulă suferind de mai multă timpă de reumatismă, congesţiune eto. ml-au recomandată medicii cura de apă rece într’ună stabilimentă de hidrothera-pie, şi astfelă am preferită negreşită Grăfenbergulă, ca celă mai vechiu şi mai renumită stabilimentă, înfiinţată încă de binefâcătorulă omenimei şi marele bărbată germană Prisnitz.
Călâtorindă, ’ der . în /scopul GUrei Grăfenberg, chiar la sosire, o mare bu-curiă, ba potă -Rce o surprindere 1 dulce
şi plăcută m’a întâmpinată, găsindă cş. medică primară şi şefă ală stabilimentul lui pe ună Română patriotă ală nostru d-nă Ioană Hosană, care m’a primită cu cea mai mare plăcere, m’a tratată cu o bunăvoinţă frăţescă fâcându-mâ prin in-fluinţa sa puternică a mă bucura şi împărtăşi de tote favorurile posibile.
Acestă Română, binecuvântată de D-(jeu cu tote virtuţile fruniose bărbătesc!, care fără mijloce şl-a făcută 0 carieră, care prin puterile sale şî-a dobândit o posiţiune însemnată şi ună, nume cunoscută, iubită şi respectată de toţi, — a rămasă în mijloculă streiniloră totdâ-una Română, ba potă Zice, fără esage-rare, Română modelă. Elă este în cu-rentulă afaceriloră nostre, întreţine Rarele şi hroşurele ce apară la noi, se nu-tresce cuţtendinţele şi aspiraţiunile nostre naţionale, plarticipă directă seu indirectă la instituţiunile nostre de cultură şi binefacere, c’ună cuvântă elă locuesce între srteinl, der inima şi sufletulă lui este la tote pcasiunile cu noi. ,
D-nulă Hosană ca medică nu numai că e forte competentă, der este încă pre conscienţiosă, neinteresată, prevenitorii şi amabilă pănă la estremă.
In timpulă vindecărei şi susţinerei mele în Grăfenberg, avândă ocasiune a apreţia şi cunosce virtuţile ilustrului Română şi binefăcătorului medică, d-nulă Ioană Hosană, — cu acesta mă aflu datoră ai aduce în publicitate omagiele mele de mulţămire şi recunoscinţă, şi totodată a recomanda cu totă căldura inimei mele celoră ce suferă în boia mea, precum multă stimata personă a d-nului medică Ioană Hosfahă, aşa şi stabilimentulă din Grăfenberg condusă de d-sa.
Pavelă Milovanfl,
notară comunală.
SCIUl TELEGRAFICE.
YSena, 17 Iulie. Regina Serbiei plecă astă seră din Yiena şi se va , duce „Farisu. .	, %	.. ..
Bâriîrtfi; ITIulie, întrevederea îj^p.eraţilorjj. n’a impedecatu viua discusiune a cjiarului „Kordd. Allg. Ztg.“ cu pressa panslavistă ru-sescă. voi deduci din iniţiativa ee s’a luatu la curtea din Berlină., că guvernulfi geimanu semte mai tare trebuinţa unei ’a-probăif între Germania şi Rusia, de câtă cei din PetersburgQ, este — Zice nunaitalti	— o în-
chipuiri şiniganfare asiatică, este nesciinţă.
:. PetersburflU,17 Julie. împăratul Germaniei este aşteptată pe*’ Joi la amecfiU în Kronstadt. Se crede că va petrece paţm $Ue în Peterhoff.
DIVERSE.
Unfi profetQ contimporanii, seu Moisa Negrilord. Intre Negrii din America nordică. produsă amt’re agitaţiune apari-ţiunea unui profetă” de multă aşteptată, a căruia misiune ’âstey ca pe Negrii să-i
reîntorcă câtă mai curândă în patria loră originală, Africa. Numele noului profetă este Giles Moss. Elă locuesce în ora-şulă Evansville din India şi are 62 ani. Pănă la râsboiulă.civilă a fostă sclavă; încă în posiţia acesta de sclavă s’a distinsă aşa de multă, prin spiritulă său luminată şi facultăţile sale frumăse, încâtă, în modă escepţională, îi s’a permisă să înveţe carte încă înainte de a se decreta eliberarea generală din sclăviă. Mai târefiu se fâcu preotă, câştigându-şl simpatia tuturoră Negriloră din ţâră. Negrii cereau sfatulă lui în tote căuşele mai momentose, ba nici chiar Albii nu cutezau să întreprindă vre-o afacere privi-tore la Negri, fâră a-lă întreba piai ân-tăiu pe elă. împrejurarea acesta îlă fâcu ună adevărată semi-ejeu înaintea compatrioţiloră săi,, cari au începută a crede despre elă, că stă în imediată co-municaţiune cu . Dumnedeu. Părintele Moss profita de acestă credinţă a ado-.retoriloră sei pentru a declara cu hofă-rîre, că lui i-a poruncită Dumnezeu, ca pe Negri strănepoţi ai lui Ham.să-i ducă îndărăptă în patria loră, fiindă că Dumnezeu voesce, ca ei să se împrăştie acolo în totă ţâra, să predice confraţiloră loră creştinismulă, pe idoli să-i răstorne, ca-nibalismulă să-lă estermine. Timpulă e-migrărei din patria originală încă nici însuşi Moss nu-lă scie, der nu îneeteză a predica Negriloră de pe catedră să fiă în totă momentulă gata de plecare. Vorbirile lui se telegrafiază în tote părţile Stateloră-Unite şi numărulă credin-cioşiloră noului Moise .s’a urcată la mii, cari cu doră aşteptă porunca mai înaltă, în urma căreia noulă loră profetă să-i trâcă peste mare în frumosa loră patriă. Mişcarea acesta, care din R în 4^ ia di-•mensiunl mai mări, îi pune în mare încurcătură msd alesă pe cultivatorii de grâne şi tăbacă, cari se temă, că întar’o bună dimineţă voră rămâne fâră munci torl, ceea ce ş*a Şi' întâmplată pe unele locăfl.	*
Cursulă la bursa de Vienav
•	din 16 Iulie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0..................f01.55
Renta de hârtiă 5°/0 ............... 89.60 *.
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 1&1.5CL Amortisarea datoriei căiloră ferate de / V ostă ungare (1-ma emisiune) . .	97.60 j
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ,•'	:
ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ’
ostă ungare (3-a emisiune) . .	■1
Bonuri rurale ungare................ 105.-
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.80
Bonuri rurale Banată-.Timişă . . .	^4.75^;*
Bonuri cu el. de sortare............104.50
Bonuri rurale transilvane...........104.50
G-alben! împărătesei ...............;f5.9L.'
Napoleon-d’orI......................... 9.90%
Mărci 100 împ. germane................51.25.;	,
Londra 10 Livres sterlinge .... 1?5.10‘ ! Imprumutulă cu premiulă ungurescă ^0.25^.; Losurile pentru regularea Tisei şi Se- .{	iţ'1-;
, gh^dnivlui . , . «,	. . 124.75%
Editoră şi Redactoră responsabilă}: % fir- Aurel Mureşianu.
%
M
140,
w'-
150
% „încă una am să-ţî spună, „Eescariu dreptă cu sufletă bună, „dată poţi să te ferescl „Nimeni să povesteşcl „Fe ce cale-ai câştigată „Acelă minunată paiaţă,
„$â o vorbă de-i grăi „Tote eraşi voră peri
săracă de nou vei fi !...“ pisă peşcele-’n tonă blândă Prin rîu veselă înnotândă...
Şi; pescarinfâ să ’ntumâ ,
O&trâ casă sendrâptâ Mângâiată şi liniştită C| a4l bine-a pescuită.
Şi multă 4âu că se mira C|6nd cu ochii :elă vedea Că-’n loculă unde era A lui slabă colibuţă Cea seracă şi micuţă Acuma e aridicată Uiiă paiaţă prea minunată!
Elă spre uşă se«’ndreptâ Şi-’n lăuntru se băgă Er de ce aici vedea Şi mai tare săr mira:
Vede pe nevâlta s’a In haine scumpe ’mbrăcată Pe-ună divană scumpă aşeZată Şi pe câtă era frumbsă Pe atâta era voiosă Fiindă tare mulţămită
Cu a loră' bună ursită l...
Pe bărbată când şi-lă zări	;
Iute-’n cale îi sări 160. Voiosă îlă îmbrăţişa
Pe-ală lui peptă lină se.lăsă, ■: f A lui buze săruta,
C’ună sărută de mulţămire Ca ună semnă de fericire ...
Şiî-i 4ice îQ tonă blândă Bucuriă arătândă :
—	„VeZl, bărbate dragulă meu,
„ Ce ne dede DumneZen!...
„Eu nu sciu cum ne-au sosită^
170. „Aici numai m’am trezită,
„Dâr sunt tare mulţămită ,.
„Sunt mai multă ca fericită!. .'.u Ear bărbatu-i dice aşa:
—	„Da^aşa-i nevasta uţea, ,• ; „Şi îo-’să tare mulţămită
„Şi mă simtă prâ fericită „Că aZî bine-am pescuită!...
„Dâr mie mi-i fâme tare „Dă-ml tu ceva de mâncare!.. 180. Er soţia-i Zice aşa:
—	„Eu Zgu dragă n’am ce-^f da „Căci prin noulă nostă paiaţă „Multă eu astăZî am cercată R)er nimica n’am aflată!...44 Pescarulă atunci zîmbesce
Şi spre ea zîmbindă privesce Apoi astfelă îi vorbesce:
—	„Colo’n colţul celă de casă
„Dincolo de mândră* masă 190. „Vădit ,9 lad^ prea frumosă,
„Pu-te bămâi păn’ la ea „Şl-o descuie, şi-i vedâ .; yOe' ^colo ivej afla A.., “ , •! •:
Er muereaflă ascultă Cătră ladă se’ndreptâ Apoi iute-o descuia Şi de ce aci afla Ea tare se minuna VăZ©ndă lada ferecată 200. Că din greu e încărcată,
Cu mâncăii şi cu fripturi Feîiurite; beuturl . Păn acum nici mai văZute Necum încă mâi băute!
Lângă ladă cum stătea } Ea din gură cuvânta::
— „Spune-mî inimă acum „Ce-a fi Z© «ici mai. bună?
„Totă ce-i cere vei afla 210. „Şi bine te-i ospăta!
„TJiţândă liflnea de sub stele ; „Cu-a ei jale şi durere!...
„Dar îmi spune măi bărbate „Dâcă-ţol eşti soţă .pu, dreptate:
„Pe ce cale-âi câştigată „Acestă minunată paiaţă?
„Cum aicea nâ-a sosită
„Ce-ai fâcută de ne-au venită?.....44
Er bărbatu-i Zice aşa:
220. — „Ah, taci dragă nu’ntreba!
„Scii tu bine că io-să bună * „Tote celea ţie-ţl spună,	Ş
„Der acesta nu-i putea	%
„Dela mine-a o afla,
,„CâcI acâsta de ţl-oiu spune , !
„Er vomă fi săraci pe lume;ţ } „Ună mică graiu de ţl-oiu grîi • „Cum a sosită elă aci	v	•
„Tote ârăşl voră peri	^
230. „Şi săraci de nou vomă fi!..u/ Der muierea nu tăcea,	u
Pace-ună minută nu-i dedea /■
Ci mereu aşa-i Zicea:
— „Dâcă asta nu mi-i spune v „N’ai cu mine* pace’n lume,
„Căci aici te părăsescă	)
„Cu tin’ nu vrâu să trăescă ;
1 .„Căci ascunZl’naintea mea „Ce zace’n inima ta!...
240. Din.tr’o pâne, dintr’d sare „Beutură orî mâncare „„Cu mine nu-i mai mânca „De-aZl încolo’n casa ta!..44 Şi-’lă totă mustră, ’lă năcâjesce Şi mi’lă totă nelinişcesce ţ)iua, noptea întrebândă Dup’aceea totă umblâudă Dela densulă să găsâscă C’astă curte boerâscă 250. Cum la dânşii a sosită Pe ce cale ll-a venită?...
_______ (Va urma.)
Nr. 147
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Nru <335 ex 1888 a. f. sc. c. d.
COHCURStt.
99,3—2
Acei îndreptăţiţi, cari ar dori se capete din fondulu de stipendie din districtultt Năsăudă vre-ună stipendiu ori ajutoră pro 1888/9, cu începutulu dela l-a Septemvre 1888, pentru ca să studieze la vre-o facultate înaltă, la academiă, la preparandiă, la scola de cădeţi etc. ori să înveţe ceva măiestrie, se aviseză prin acesta, că pentru acestu scopu au să se înainteze suplici la comisiunea admi-nistratorie de fondurile scolastice centrali din districtulti Năsăudu pănă inclusive la 10 Augustă 1888.
Fie-care suplică trebue să fie provStţuta cu :
a)	adeverinţă despre originea de grăniţeră ;
b)	cartea de boteză;
c)	testimoniu medicală;
d)	testimoniu scolastică după cum cere legea pentru a fi primită cineva la respectiva scola ori măiestriă, eră suplicanţii la meserii trebue să producă şi contracte închiriate cu măiestrii înaintea autorităţii industriali prescrise în lege.
e)	testimoniu despre starea materială a părinţiloră.
Afară de acestea fiecare suplicante are să se dechiare în suplică că are ori nu are vre-ună altă stipendiu ori ajutoră; eră suplicanţii pentru orl-ce categoriă de scăle, — adecă afară de suplicanţii pentru meserii, au să arete şi loculă unde dorescă a studia.
Stipendiu ori ajutoră se p6te cere în aceiaşi suplică în modă eventuală şi la o a doua etc. scălă ori măiestrie.
Suplicele ce nu voră intra pană la terminulă statorită mai susă şi nu voră fi adjustate cu tote documentele şi datele cerute în a-cestă concursă nu se voră considera.
Din şedinţa comisiunei administratoriă de fondurile scolastice centrali districtuali.
Ndseudu, la 16 Iuniu 1888.
Preşedinte:	Secretarii:
I6nH Ciocanii.	Ioachimil Mureşianu.
Besztercse, 1888 Iul. 4-en
Lâttam,
Băro Bânffy Dezso m.
foispân, kir. biztos.
Nr. 62—1888.
Senatulii scolasticii.
CONCDRSO
pentru ocuparea staţiunei docenţiale din parochia gr. cat. Romuli din vicariatulă Rodnei, carea devenise vacantă, cu soluţiune anuală de 200 fi. v. a., cuartiră provăcjută cu edificie economice, lemne focali gratis şi grădina scălei în folosinţa învăţătorului.
Doritorii de a dobendi acestă staţiune au de a’şl aşterne ru-gările loră provăcţute cu documentele de cualificaţiune docenţiale la senatulă scolastică conf. gr. cat. din Romuli, posta ultimă Nă-săudă, pănă în 12 Augustă 1888.
Din şedinţa senatului scolastică conf. gr. cat. ţinută la 18 Iuniu 1888.
3Pa7U.l"CL Olxita,,
101	preşedintele senatului scolasticii.
Câştigi laterali ie 10 fi. se ii
fără capitală şi fără risică prin ventjarea de losurl plătibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1888.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta
Adler & Comp., Budapest.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" ă 5 cr. se potti cumpăra în tutungeria I. Gtross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich.
si
I.
Mori si postelorn m
Plecarea trenuriloru:
I. Dela Braşovii la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. Trenulti mixtă Nr. 315: 4 6re 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovâ la Bucurescî:
Trenulă accelerata Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulă mixta Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecfi.
Rugămti pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevaiască a scrie pe cuponultl mandatului postalîi şi numerii de pe făşia sub care au primita diarulfi nostru până acuma.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei11.
TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU,

ARE Nn.
PIAŢA I
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provedută cu cele mai noue mijldce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectuezâ totă felulă de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurU, argintă şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat elegantă.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-
mandaţiunl, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
----------------------
Dispunându de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulîi nostru tipografieti este în posiţiune a eseuta orl-ce comandă în modulti celîi mai esactfi şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primescti în biuroulft tipografiei, Braşovă, piaţa mare Nr. 22, etagiultt I, cătră stradă. Comandele din afară rugămti a le adresa la
Tipografia A. MUE.EŞIANU, Braşovii.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.