i *; / * J * aur* Rr <2. ____ . ite na se pxi- Mei, Manuflcilf e na se re» t.rimi-ft! Birourile de aBUîcimi. Brtfjivi, piaţa mar# Rr. 22. Ingerate mai primesoii In Vlena: MudelfMotu, Haasensiem A Yogler (Otk Mani), Htinrich Schaltk, Aloi« Etnii, MJhtket, A. Oppelik, J. Dan» ntberg; in Budapesta: A. V. Gold-itrgtr. Anton Mexsi.Eckotetn Dornul; tnFrankftirt: G.L.Dâube; in Ham» hurg: A. Steiner. PreţuM inserţitmilorfi: o serii garm < ui di pe o colină $ cr. «> 90 cr. timbru pentra o publicare. Publicări - mai dese după tarii» si învoieli. Reclame pe pagina IJ.It» o se* riă 10 er. v, a. s6u 30 bani. So.liTTJ'JLŢZr in âe*.cara 4»- ifeoiameite pentru itstro-lJuaria Pe and anti 12 fL, pe şâse luni t d., pe trei 1 ui 3 fi. Fttît fioaiăBia si străinătatea- Pe tinâ and 40 franci, pe şAse ioni 20 franci, pe trei ioni , 10 fTancI. . Se pnenumeri la tAtb ofi*. oiele poştale din întru Si din affer& ţi ia dd. colectori. Abopaeitiill pnurn Braşort: laadministraţiune, piaţa măre 8r. 22, etaginltl I.: pe uh^ană i fi., pe şese luni 5 fi., pe trei ioni 2 fi. 50 er. Gn dusul* în eas&: Pe und and 12 fi-, pe Îăse luni 6 fi., pe trei Juni 3 fi. Tnd eseruplard 5 cr. v. a. său ■ r 25 bani. Atfttd abonamentele citd şi iaserţinnile sunt a se plăti înainte. Nr. 146. Braşov*, Luni, Marţi 5 Iulie 1888. ^Tovl aTo onamentiă. „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu I Iulie (888 ot. v. s’a deschişi nou abonamente la cars învitâmn pe toţi amicii şi spri* jinttertf fiiei «ittra . Preţul â abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 8 fl. pe şâse luni 6 fl. pe un* an* 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe ş£se luni 20 franci, pe un* an* 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, caii se vor* abona din nou, 88 binevoescă a scrie adresa lămurit* şi a arăta şi posta ultimă. Administraţinflea „Gazetei Transilvaniei". Braşovu, 4 Iulie st. v. 1888. Corabia menită a duce pe tî-nerulu împSratu alu Germaniei la Ţarulu a şi pornită alaltăerî la ame4n din portulu dela Kiel. In momentulu acesta are o deosebită valbre ceea ce scrie foia oficibsă germană Post „Călătoria împăratului Wilhelm, c(iceea, vaavepbte o mai mare importanţă, decâtă aru crede cei mai mulţi dintre spectatori, chiar şi când negociările politice ară fi cupleşite de serbările ce se voru arangia din acestu incident* u. Asemenea merită t6tă atenţiunea ceea ce scrie organul* cancelariei rusescî „Nord“ din Bruc-sella. înainte de t6te accentueză „Nord“, că călătoria lui Wilhelm II la Peterhoff se face sub cele mai bune auspicii şi că Rusia va primi «u cordială însufleţire pe tînârultt domnitorii germană, Rusia, care nu cere mai multă, decât* a susţine cu densul* raporturi amicabile pe piciorul* considera-ţiunei şi a independenţei reciproce. Cu acesta ocasiune f6ia diplomaţiei rusescî mai face o afirmare care ne dă 6re-care esplicare cu privire la atacurile ce le-au îndreptată în timpulti din urmă foile germane în contra Ungurilor*. „Alianţa triplă, c}ice „Nordw, ori câte avantage a oferită contrahen-ţiloră săi, n’a putut*, din causa ameninţător ei ei aparinţe, precum şi din causa unor* necumpătărî (intemperances) unguresc! se reesă în acea parte a programei sale, care privesce delăturarea conflictelor* şi întărirea păcei generale. Der se pote aştepta de sigură ceva mai bună dela apropiarea celoră doi potentaţi, cei mai puternici ai lumeiu. Resultă der din vorbele de mai sus* clară şi limpede, că u-nulu din ascuţişurile viitorei întrevederi din Peterhof este îndreptată în contra aşa 4ise^orb wne-cumpătărî unguresc!. “ Acum înţelegem* de ce principele Bismark a dată avisu foilor* sale să atace pe Unguri pentru ca, cum 4i°ea „Peşti Naplou, se le facă Ruşilor puţină bună disposiţiă în ajunul* întrevederei. In legătură cu acestă escur-siune diplomatică în contra Un-guriloră, f6ia rasâscă mai critică şi situaţiunea în Serbia, 4ic®n<^h că ea e de natură a causa „neliniştiri seri6se“ şi, condamnând* atitudinea regelui Milan* faţă cu soţia sa, „care ar pută aduce pe poporul* serbescă lâ estremă cu politica sa anti-naţională.u T6te aceste espectorărl în presăra întrevedărei ne făcu să cre-demă, că se agităză în secretă din partea Rusiei pentru de a aduce o schimbare a lucrurilor* în O-rientu şi marea întrebare este numai, decă Germania va închide ochii şi va lăsa ca Rusia să-şî facă mendrele în Peninsula balcanică? De sigură că manifestaţiile anti-germane ce le-au pusă în scenă Francesii din nou, cu oca-siunea sărbătbrei naţionale dela 14 Iulie, nu voră contribui a ţine Germania în reservă faţă cu Rusia. Temerea de revanşă va jiîcaşi ea unu rolă însemnată în convorbirile potentaţiloră la Peterhof. ’ Generalulă Boulasriger zace greu rănită în urma duelului ce l’a a-vută cu ministrul*-preşedinte Flo-quet, der se pare că nu şî-a per-dută nimică din popularitatea sa. Cu ocasiunea sărbătorei naţionale de alaltaerl s’au au4ită mereu strigări de „să trăiăsca Boulangerw pe lângă strigările pentru preşedintele Carnot şi republică. Din nenorocire cele două naţiuni culte ale occidentului, cari ară fi chemate a lupta împreună pentru cultură şi libertate, trăescă a4l într'o cruntă duşmăniă, care le face să alerge după amiciţia Rusiei. Franeia şi Germania e-muleză una cu alta în a câştiga pe Ruşi. Germania este astă4î mai aprbpe de acetfbă ţîntă. Ea, păte, o va ajunge, der cu ce preţă ? Regina Natalia a Serbia. După ce regina Serbiei n’a rfispunstl la provocarea în scrisa, ce a primit’o dela autoritatea poliţiană din Wiesbaden şi în care ’i se spunea, că vor* trebui s8 se ia măsuri energice spre a duce pe prinţul* de coronă la Belgrad*, preşedintele poliţiei de Reinbaben s’a dus* în uniformă la vila regală, urmat* fiind* de inspectorul* poliţiei, de 2 comisari şi de 12 sergenţi. Preşedintele poliţiei a stat* 5 minute în audienţă la regina Natalia, după aceea au eşit* din casă guvemo-rul* dr. DokicI cu prinţul* de cordnă de mână, care purta haine vinete de matroz* şi o damă de curte, cart plecară la gară. Regina privea dintr’o ferestră a etagiului de sus* şi plângând* ’i f&cea semn* de adio fiiului său. La plecarea prinţului, publicul* a strigat*: „Hoch!“ Preşedintele poliţiei a plecat* la gară cu prinţul*, care era aşteptat* aici de cei doi adjutanţi ce i-a trimis*11 regele. La 11 ore apăru şi ministrul* de răsboiu generalul* ProticI, în uniforma sa roşiă şi saluta pe prinţul* de coronă, care se urca într’un* vagon* de salon*. După aceea preşedintele poliţiei şi-a luat* 4iua bună şi la 12 ore trenul* a plecat*. Să asigură, că autorităţile au dat* de scită reginei Natalia, că în timpii de 10 6re dhpă plecarea prinţului de cor&nă dînc Wiesbaden, să ^ărăsescă oraşul*. Regina merse după amecjG la capelă gre-c^că,' âr sără la 7 ore 40 minute plecâ c* trenul* accelerat* la Viena. ' " Dm incidentul*' plecăi rei reginei Natalia se adunară Vineri sera mulţime de ămeni la gară. Intre aceştia se afiau mulţi membri ai coloniei rusescî din Wiesbaden. Şi preşedintele poliţiei veni ca să-şi iâ adio. Regina era îmbrăcată în haine negre. Ea conversa viu şi ami-cabilfi’ cu domnii şi domnele, cari steteau înaintea vagonului. Trenul* pleca între strigările de „ura“ ale publicului. Se crede ca probabil*, că după ce ’i s’a interes* şederea în G-ermania, regina Natalia va merge în Rusia. De aici ea pote să devină mai periculosă regelui şi regatului său, decât* a fost* vre-odată în Belgrad*. SCmiLE PILEI. Contra emigrâriloru în America din Ungaria, a. adresat* ministrul* de culte şi instrucţiune publică un emis cu dta 27 Iunie a. c, cătră tote ordinariatele epis-copescl din ţâră, pentru ca acestea prin preoţi şi învăţători să împedece emigrările, spunând* poporului, că făgăduinţele de munţi de aur*,, ce le fac* pe ascuns agenţi anumiţi, sunt* minciuni gole şi «migraţii ajung* de regulă în America în scurt* timp* în o stare miserabilă demnă de compătimire. învăţătorii, cari totuşi vor* sprijini pe asemenea agenţi, să fie traşi în cercetare disciplinară şi pedepsiţi.—Inbunătăţirea sorţii poporului ar fi singura cale, prin care ş’ar* pute împedeca emigrările. * * * Cu începerea (filei de 1 Iulie n. c. Comitetul* Associaţiunei transilvane a predat* alimentarea eleveloru, aflătâre în scota superiorâ ăe fete a Associaţiunei, di-rectorei internatului, care va avâ să porte despre tote spesele o socotelă esactă, care să servescă elevelor* ca esemplu de imitat*. Prin procederea acesta institutul* va ave pe lună un* profit* de 150—200 fl., er pe de altă parte elevele vor* ave ocasiune a-şî câştiga deplipă orientare în economia de casă. * * * Pentru progresul* ce l’a dovedit* cu copiii din scolă învăţătorul* din Mu-reş*-L*doş* Teodor* F.Negruţ*, fu premiată cu 21 fl. colectaţi la iniţiativa preotului din Dateşft, V. B. Muntenescu. — Bine ar fi, decă asemenea esemple însu-fleţitore şl-arfi afla imitatori cât* mai mulţi. * * * Mercur!, în 29 Iunie s. v. s’a serbat* în Sibiiu încheiarea festivă a anului şcolară la seminarul* „Andreian.u Resul-tatul* esamenelor* atât* în secţiunea teologică, cât* şi în cea pedagogică, după cum scrie „Telegr. rom,u, a fost* pe deplin* îndestulitorfi. Au absolvat* teologia 28, er pedagogia 20 elevi. * * * Gimnăsiulu din Chichinda mare va fi redus* dela 6 la 4 classe gimnasiale în urma unui ordin* ministerial*. * * * „Transilvania,u foia Associaţiunei, rogă pe Domnii, cart cu ocasiunea adu- nărei generale a Associaţiunei din 5^şi 6 August* n. c. ar voi să cetescâ diserta-ţitmî, să-şi trimită operatele, scrise legi-biltt, cel* puţin* cu 3 (file mai înainte la Comitet* in Sibiiu. In casft neprevă-(fiit* şi decă operatul* nu va fi pre mare, se.pote presenta secretarului .Comitetului în Abrud* şi nunjai în presăra aeschiderei adunărei. * * * , In institutul* vZsigaianău din Ora-dea-mare se primesc* pe anul* scolastic 1888-9 ca stipepdiştl încă 5 elevi româ/ni gr. or., studenţi ia gimnasiul* seu scolele reale d’acolo. Insinuările documentate au să se facă pănă în 20 August* a. c. st. n. la d-1* adv. Nicolau Zigre. Se primesc* şi nestipendiştî cu taxa lunară de 16 fl. ‘ * * * * Băile erculane sunt* binişor* cercetate. Numărul* ospeţdlor* se sue la 2000. Cu tote acestea restauratorii şi neguţătorii nu prea sunt* mulţumiţi; ei (fie*, că publicul* present* în băi nu prâ ar fi bănos* — scrie „Foia diecesană.u * * D-1* Aadreiu Ghidiu, protopop* gr. or. al* tractului Oraviţei, avu folositorea ideă de a compune o statistică despre mişcarea poporaţiunei, învăţământului etc. din tractultt său în decursul* anului 1887. Se află în acest* tractfi 42,591 suflete, 55 parochii cu 58 parochl, dintre cari 40 Sunt* căsătoriţi şi 18 văduvi. Poporaţiunea s’a înmulţit* cu 153 nas-cerî, fete s’au născut* mai multe cu 35 ca băieţi. In concubinat* au trăit* 834 părechl, adecă cu §7 mai multe ca în a-nul* trecut*. Nascerf nelegiuite au fost* 231, cu 23 mai multe ca în anul* premergător*. învăţători au fost* 42 şi 1 învăţătdre; învăţământul* a dat* progrese înbucurătdre. * * * Regele României a graţiată pe generalulă Maicană Bumitrescu şi căpitanul Mardare de restul* închisorei. Prin decretul* de graţiare nu s’au sters* celelalte condamnaţiunl pronunţate în po-trivă-le. Din comitate- Raportele comitetelorfl administrative pe tuna iui iunie. Comitatulă Cktcului. S’au ivit* în lima lui Iunie 7 încendiurî în 5 comune causând* o pagubă de 3093 fl. Starea sanitară a locuitorilor* a fost* destul* de bună; atât* bole, cât* şi caşuri de mărte s’au ivit* mai puţine ca în luna premergătore. Din suma de 145,583 fl. 39y2 cr. dare pe primă jumătate a anului curent* şi 16,022 fl. 91 cr. restanţă din anuhl trecut*, s’au incassat* pănă la finea lui Iunie 107,867 fl. 93 cr. rămânând* o restanţă de 37,670 fl. 46y2 cr. Faţă cu anul* trecut*, s’au îucassat* în anul* acesta mai mult* cu 11,949 fl. 49 cr. — Din suma de 3682 fl. 93 cr. dare militară restanţă din anul* trecut* şi 25 fl. de pe prima jumătate a anul* curânta, s’au încassat* pănă la finea lui Iunie 1143 fl. In arestul* tribunalului reg. din Ciuc-Şereda a început* a se lucra fa coşniţele de stupi „Dzirson-Berlepsu, cart au fost* primite şi recunoscute ca cele mai bune în ţâra nostră. Se (fice că coşniţele lucrate de aceşti arestanţl ar* fi forte bine succese. Nr. 146 GAZETA TRANSILVANIEI. '4888,- Inspectorul^ tîe şcolş Aleitiu Eltes prin.câtu undrpalcd^de rose de alpl-bin^r îşi esprima' mulţftmirea feţi" c^. jjirogre- 'înflorite şi printre B^m^r6se plante* încll solii dovedita ia esamen<Ş$e şcdîeldfrd >su-..' %Leînfloritâ de; st$jfaţ|| seu, pledum^lB ni^r peridre poporale şi civil^fc JPafă cfi. |co*f me^pfi prin unel|fo#rI, .Jfer|a fj&gine$ (Edelweiss) ce c&sqţŞ ^îmbelşţjjgare 0e pr^ăştioşii colţf? aPEetrei, prbste oSw împrejurul". cileftOri^if, circfilau £ăLr4l o|ci o ' temere vr’o: câţ$a puternici ^nituri pleşuvi. Din când în când aspra negură suflată cu putere de ventulft continuu-şuerătord întuneca orizontifld, şi călătorii nu puteau Vedea decâtă mai numai/ înaintea lord, ce în cele mai multe lo curt avea o influinţă fdrte binefftcătdre,' astupândă afun care este în depărtare de 1% chilometri în liniă aerică, eră ceilalţi membri ai comisiunei nu mai sosiau. Pentru ca să nu stagneze lucrarea s’au alesă vr’o câţiva tineri reser-vişti mai îndrăsneţî d’ai noştri: 2 Dorobanţi din România şi und mai espertd vănătoră din ZârneştI, şi după ce s’a luminată puţind, căpitanuld c. reg. Şandru şi căpitanuld română Spirpiu au pornită împreună cu protonotaruld Turcu pe cresta pietrii căiră punctuld 202. Mer-gendă aşa dicândă mai multă când pe brânci, când lăsaţi pe spate între adânci abisuri de stâncă în drepta şi în stânga înaintau toţi cu paşi îngrijaţi ici colo sera. Josă în vale la piciorele petrei se vedea mulţimea lucrătorilord, cari neclintiţi priveau cu îngrijire la mişcările celord de pe cresta Petrei, însă cei de susd şi cei de josă deşi se strigau unii pe alţii în continuu nu se puteau aucji şi înţelege, căci erau forte departe unii de alţii. Dela 7 ore începândă înşiraţi pre stâncă unulă după altulă au coborîtd călătorii pe la 9 ore sâra prin plaiulă oei şi de aci prin muntele Grindă în josă la punctuld Ylăduşca, unde toţi cei de josă îi aşteptau în tăcere şi cu orecare îngrijire, şi vă(jendu-i ajunşi a- colo în. pace, cu toţii, i-au safiitaW fr*f ţes$£ de înde venire. ,r. ’■ .' finiră privitorii dq joşii se afla şi maiorulft Sqgârcianuţ/< ingineiulă $|tfVacs $i ţim|-pr^orele 10$#$ cap s’au' Şiită ţiumai păni la săritor ea de .attâncă efttcă pir(^nid|l şi Căpitanuld Ionesqu, care-dela piramidă s’a reîntoihăă înapoi la vale. Marţi în 3 Iulie după ce cei 3 călători s’au recreată de marea şi espli-cabila lord oboselă a trecută comisiunea la 2$$rn«şti, unde pe lângă domnii numiţi mai susă a sosită şi domnulă comite supremă ald Făgăraşului Mihaild de Horvath, domnulă prefecţii ald Muscelului din România Filiti, ingineruld a-cesfcui judeţă şi subprefectulă plasei învecinate, în runindu-i pe toţi în ospitala sa casă tenărulă proprietară de acolo D-lă Dr.. Ţancu Meţianu şi stimabila sa consortă d-na Elena Meţianu, în mâna căreia se vedea ună frumosă şi rară bu-chetă de rose de Alpî ce a fostă culesă pănă la punctuld 202 pe vârfuld „ Petreiu craiului" şi pe care i la oferită proto-notarulă Turcu amabilei domne în semnă de deosebită stimă. Ună altă buchetă totd de asemenea flori rari culese de pe cresta, Petrei craiului căpitanuld Şandru l’a trimisă tinerei sale soţii la Laibach. , Mercur! respectabila comisiune, a-fară de maiorulă Segărcianu, care a plecată la secţiunea a IlI-a la Buzău, a pornită din ZârneştI cu lucrătorii de aici şi mai mulţi dorobanţi din România la Tă-maşulă. mare spre a continua marcarea liniei .de frontieră, unde ajungândă sera după ce căpitanuld Ionescu a îngrijită ca tinerimea să aibă la disposiţiune în continuu imă lăutară şi und cobzară, tinerii din partea nostră şi dorobanţii români la lumina focuriloră bine nutrite cu lemne de bradd pline de răşină au jucată veseli diferite jocuri frumose, cari au atrasă viua plăcere şi binemeritata apreţiare a privitorilord. Joi D-lă prefectd, subprefectă şi ingineruld română s’au întorsd la Câm -pulă Lungă, eră marcarea se continuă inai departe. Tinerimea lucră cţiăa voi-nicesce âră sera veselă îşi petrece şi . desf&teză pe privitori cu deosebite j ocuri naţionale şi cu potrivite glume. Intre astfeld de împrejurări s’a înaintată cu marcarea pănă la Berivoesculă mare în munţii Făgăraşului, eră loculd de convenire sera ,şi corturile suntd la Verfuld Lerqşcului de unde vă scriu aceste şire şi unde în 10 şi în 11 1. c. comisiunea fu onorată cu visita domniloră din Zer-nescî: Dr. Iancu Meţianu, proprietaruld fabricei de kârtiă, Martin Kopo ayi ji o-ficialuld acestuia Iond Gogonea. J. pe „Gaietei TramMiei."- • Reteagfl, 10 Iulie st. n. ŢŞnipulâ e forte grasă, ploi avemtt albi destule şi calde, printre ele £ţmptl foBte caldă; cucuruzele suntd fârte frumdse, ţis^nenea tote semănăturile de vgrimAverăifc. S^U^năturile de tomnă încă suntă frumose, numai de grindină de le-ară scuti bunuld Dumnecţeu. Pome mai nu suntă în âstă ană; strugurii încă i-a mâncată bruma cea de astă primă-Veră, încâtd şi cerculd, lemaţild celd de rodă, e uscată, arsă fiindd de gerulft şi bruma primă-verei, după înffuncjire. Din causa aceea întrega vegetaţiune e întârziată, ţ6te au tânjită după brumă şi numai mai tânjiu a-’au apucată eră. Pre când în alţi ani, pe astă vreme, pe la tergnlă Sân-Petrului, erau 6menii sătui de fasole verde şi crastaveţî, ăstd timpii abia se vădă ici colea de gustare; er clăi de grâu nu avemă secerate acum, ca în alţi ani pe astă vreme; asemenea şi fână numai "tare puţină au făcntQ, mai nimică; va să în Iote se vede o întârcjiare dreptd resultatd ald brumei de astă primăveră. Amintii de tergă. Chiard acum se începe terguld celd mare şi vestită ald Reteagului, numită terguld Sân-Petrului. Nu-sd prospecte de târgă mare, qă banii şi-au luată de multă adio dela sărmanii locuitori ai acestei bogate ţări; apoi unde nu’să bani, comerciu încă nu poţe fi, că banuld este sufletulă lui. In Reteagă e o tremă duplă: omenii suntă în tremă pentru comasare, er ga-liţele pentru dilnicele visite ale vulpiloru. S’au înmulţită vulpile teribilă în juruld Reteagului. -Sub nisce lemnării de ale călii ferate au puiatd câteva. Puii uneia s’au prinsă, er a celorl’alte dimpreună cu părinţii lord scutiţi de grânele (fin jurulă comunei trecă neobservate prin grădinele omeniloră şi se pună a dijmui galiţele. In altă (fi, dela o casă, duc-d câte 10—15 pui de găină, adesea eu găini şi cocoşi cu totă. Bietele muieri suntă îngrozite. Nu cutâză a lăsa galiţele din curte, că cum scapă în grădină, cu deosebire dimineţa, îndată se împuţi-neză. 'Jupânesele de vulpi mari şi mici umblă negenate (fiua mare prin grădini, numai cât nu potă cfice: U® ce să nu ne luămd şi noi partea cuvenită din galiţe şi adecâ care noi voimă, acum în tim-pald comasărei, când şi domnii îşi iau ce ei vară, din hotaruld comunei?! Con-juratu-s’au, precum se vede, tote jivinele mari şi mici asupra Reteganilord: şi domnii şi vulpile... încă o noutate „ îmbucurătoreu în deosebi pentru poporuld română din Reteagă, căci eâle dise pănă aici suntd afaceri comune ale poporului diii Re- FOILETQNULt „GAZ. TRANS.“ V’ar displăce să lăsaţi ună mo-mentd de-o, parte bulangismulă şi, partidele, pe d. Floquet şi pe d. Ferrouillat, pentru a vă sui mai susd şi a privi figuri mai mândre? Ună magistrată faimosă a Zisă: „Căutaţi femeia44. Aşă voi s’o caută mai pre susă de corapţiunţ şi intrigi, în regiunile înalte ale politicei ş’ale istoriei contimporane, pentru a arăta 'loculd străluci-toră ce ea ocupă, rolulă superiord ce jocă, opera gloriosă şi fecundă ce înde-plinesce. Aşă voi s’o arătă plutindă peste societaţea nostră în decă,dere, ca o pro-tectore misteriosă şi făcendu-ne, din slăbiciunea şi graţia sa, o putere şi-o ga-ranţiă pentru viitord. Aruncându’ţl privirile în Europa, capuld celd mai înaltă, care’ţl apare, este acela ald unei femei, care se află de cinci-Zeci de ani pe tronuld celd mai bogată din universd şi ald cărei sceptru guvernă 300 miliâne de fiinţe ce se întindă pe cinci părţi ale pământului. De cincî-ZecI de ani, Victoria presideză cu atâta înţelepciune câtă şi fericire destinele Engliterei, şi în timpulă acestei lungi periode, însemnată /prin atâtea re-voluţiuni în continentd, ea a sciută să îşi apere ţera de atâte încurcături şi vijelii în cari au dispărută sub ochii săi dinastii şi imperii. Nici sguduirea dim 1848, care sdruncinâ Viena şi Berlinulă în acelaşd timpă cu Parisuld, nici cutre-muruld de pământă din 1870, nici răs-boiele şi tratatele, cari au schimbată echilibruld europenă, n’au slăbită seu tulburată puterea sa; ea a trecută prin tote aceste evenimente îngrozitPre fără a suferi nici cea mai mică ciocnire, şi când se va duce să se unescă cu strămoşii săi sub pietrele de marmoră din "Westminster, ea se va pute făli c’a, lâ-. satd und imperiu mai vastă şi mai în-floritord, după ce asigura poporeloră de pace, de sale o jumătate de secold avuţiâ şi de mărire. Dela Elisabeta, ald cărei geniu a fundată puterea britanică a timpilord moderni, nici o domniă n’a egalată pe fi sa, şi, superioră ilustrei sale predece-sdre, ea va fi dată pe tronă esempluld virtuţiloră domestice pentru cari fiica lui Enricd VUI profesa prea multă dis-preţă. Nu trebue să se credă c’acesta e ună merită mică, în mijloculd averei şi-ală puterei. Naţiunile suntd mai sim-ţitore decâtă se presupune faţă cu acestă prestigiu ald virtuţei ’şi onorei, şi Spania actuală ne dă und forte mare esemplu. Aci e o femeiă care în ţera Isabelei-catolice preface monarchia distrusă de o altă femeiă; ea e o mamă care, prin demnitatea vieţei sale, cum şi prin prudenţa purtărei, dă vechei instituţiunl na- ţionale popularitatea şi puterea pe care scandalele o făcuse s’o perdă.. CunosceţI pe cine-va mai nobilă şi mai duiosă decâtă acestă regină Cristina, înzăvonită din primă-vera vieţei cu văluld văduviei, şi cu o severitate stoică, devo-tându-se greleloră datorii ale îndoitei şale sarcini de regentă şi mamă ? Pentru ea nu mai e tinereţă şi nici amord, numai sunt surîsuri şi nici serbătorî: totuld e gravă şi întunecată în viâţă, şi în vîrsta tuturord dulceţiloră, ea se înbhide în po-somorîtuld paiaţă ală Madridului seu ald Eşcurialului, pentru a se dedica cu totuld micului rege în care se resumă d’acum bucuriile şi speranţele sale. Ea s’ascunde în dosuld legănului, nu’şî arată decâtă frumosuld său capă bălană entusiasmului populara, şi printre intrigile curţei şi luptele parfcitelord, ea urmeză cu o ,ab-negaţiuiie senină calea dreptă şi patriotică ce şi-a însemnată de mai înainte. Spania încântată se plecă cu respectă în faţa acestei curate şi brave figuri, care ’i reamintesce pe cele mai frumose portrete din timpii săi legendari; republicanii chiar, prin organuld celui mai elo-cinte dintre ei, facă omagii acestei străiUe primită d’ocamdată cu neîncredere şi de care Peninsula e mândră acum; în sfîr-şitd, Europa privesce cu simpatiă p’acestă tânără femeiă transfigurată prin sacrificiu, ale cărei mâni slabe şi desarmate sunt pe cale d’a ridica monarchia lui Carol. V. Nu e totd o femeiă asemene dona Maria, care reîntări odinioră la Lisbona tronuld Portugaliei sguduitd de resbelulu civilă, şi a cărei politică dibace împăca tote partidele descuragiândă pentru tot-d’a-una mighelismuld abătută? Mai aprope de noi, două împerătese, cu caracterulă diferită, der de aceeaşi mărime, Augusta şi Victoria, au, arătată superioritatea morală în luptă cu puterea materială şi, cu tote c’au fostă învinse, au făcut ti ca admiraţiunea lrnnei să trecă de partea învinseloră şi a nefericirei. Aducendă din căminuld luminosu dela "Waimar gustuld lucrărilord de şpi-ritd, Augusta ar fi fostă stâua unei curţi intelectuale şi literate; der, de că ea fu năbuşită de brutalitatea celord cari o încunj urau şi relegată în umbră de mi-litarismuld împăratului soldată, ea nu păstra mai puţind cultuld de ideald, iu-oindă pe Francia şi literatura ei, vor-bindtt şi scriindă acestă limbă cu o rară corectitate, protegiând pe câtă putea mai bine pe răniţii şi prisonierii francesi in timpulă resbelului, şi după pace, trecendd de mai multe ori graniţa sângerândă pentru a veni incognito pe und pământă scumpă inimei sale pentru ca să îmbrăţişeze pe amicele sale demne de sufle-tuld său celd mare. Câtă despre Victoria, ald cărei chin indescriptibilă Europa l’a urmărită cu jale şi care, ca femeiă, regină şi mamă, pare a fi sfîrşitd totă durerea omenescă, Nr 146. OAZES?A mA^SÎLVAOTEI. 1SS8 teagă, cu Români cu Ungări, foşti fobagff şi nemeşi micuţi. E vorba despre totala cassare a şcolei române confesionale din Retează. Şi se şoptesce d eociawhţfcă ’ 4jhu eâ şcola română confesională din Reteagă nu are nici ună ''şena^1^" jbx ea nu âe ţină regul^f nu ar fi cualificatît conformă legei, scurtă: ! nu este ca şcola cea din, pwţă.GDer acestea se şopteşcă numai la Ureche de oeamdată, ca să se prepare chiar acum oând poporală este preocupată cu causa comasărei, când este sătulă pănă după capă de dări ; directe şi indirecte, când nu mai scie şi nu mai are din ce face i bani ca -£& plătescă: dâre, aruncă comunală, aruncă, pentru ingineră, advocată, şc61ă etcj , I : Pănă la 1876' erau în Reteagă 2 şcole publice, ambele cu caracteră confesională, una românescă gr. cat. şi alta ungurescă reformată. $fu ^ra iţltru ni-mică mai bună unşTdecâtă alta, fiăcare /cu. cita ună înVăţătoră, Per Ungurii dja Reteagă în frunte cu repausatulă loră .preotă Koblos (prea meritată pentru poporală său) şi cu pretornlă de atunci Pecsi Imre, ajutoraţi de niscai tăndale de Români cărturari din Reteagă*) înfiinţară aşa numita Allam ettemi ndpisTcolâ' de pe spinarea întregei populaţiunî. Fiindă acesta şCdlă pură ungurescă, de sine se’nţelege, că Ungurii reteganî îşi cassară şcola confesională, er Românii reteganî îşi susţinură şi susţină şc61a loră confesională, bine rău, cum potfi , reuşi —; cum diseiu siliţi simtă să contribue şi la susţinerea şcolei de stată unguresc!. De voră merge trebile toţă cum metgă — va fi âmenifiţată asistenţa şcălei române confesionale, ale acelei.şcdle, care se înfiinţâ la 1852 sub bravuth şi cuifculfr preotă Trifană Mure-; şiânu şi care — pănă la 1876 era modelă de şcdlă românâscă pe valea Someşului luare. Cine va fi trasă ,1a răspundere înaintea tribunalului decă s*ar periclita acestă şcolă, răspundă }venerabiluli| cofi-sistoră din Gherla fi săpeiŞoşi iŞmedi^ ai şcălei. Poporulf buhă*sene& nu va fi vinovată, că elă face totă, câtă i se cere, der dreptă-i 4ica^a: pescele nu dela codă se’mpute! Veneratului Consistoriu şi celorlalţi superiori ai şcolei române din Reteagă îmi permită a le adresa următorele întrebări modeste: 1. Visitat’au regulată şobla română dm Reteagă, ca se fiă îu ourentă cu starea ei? 2. Ingrijitu-s’au cat totdeauna să aibă învăţătoră cum se* cadă, care să-şi împlinâscă misiunea corectă şi să-şi capete leafa regulată? B. " ia elevii de şcolă să frecuen-teze şcola regulată şi să aibă recuisitele necesare, er erna să nu degere acolo cu daşcălă cu totă ? 4. Ingrijitu-s’au ca 5°/0 dujjtŞ |Şare^|Krectă a Româniloră să in-curgă în favorulă şcolei loră confesionale, ca să pată învăţătorului şi astfeliu poţi teusţine învă- 'ţJli&ră, care s^' tr^âscl* numai pentru scolă şi progresă? 5- folosit’au pedepsele neţ-g^jgenţiţoră în favorulă şoălei^h^j? 6j. îngrijit’au ca ,c|| ^cşsi|fiea /^oinşsărej sărŞl capete şi şcola română partea s’Ş, de pămentă, ca şi biserica, ca să-şi p6t| acoperi necazurile, din usufructulă lui? Dâcă îmi. permită aceste întrebări, rogă pe cei . la cari se referescă a nu supăra de loculă locului, căci, eu ; aşa credă că: poporulă de aceea’şl crescef, îşi susţine inteliginţa, ca ea nu numai să trăescă din suddrea lui, ci să şi, grijesoă de elă ca de ochii proprii, ca de acela, dela care şi prin care îşi are subsistinţa, rangulă, valorea! ' ■ Cu; bâtă poporală e mai avută şi mai cultă, cu atâtă îşi pote mai bine susţine inteligenţa şi vai de dascălulă ş rde popa, cari sunt siliţi a trăi într’ună sâtă Cu omeni calici şi ignoranţi! Deci: deschidă-şî ochii totă natulă. Ioană Popă Retegannlă... Convocare. Comitetulă Reuniunei învăţătoriloră gr. or. români din traetulă Lipovei este convocata la şedinţa ordinară pe cjiua de 28 Itiliu a. c. st. n. la 9 ore a. ni; în opidulă Lipova. Blasiu Codreană, I. v. preşedinte ală reun. . *) Pe cari &s6'dreptatea Dumnec|e6^fcă i-a, iNildtft. — Coresp. Literatură. „Transilvania", foia Associaţiunei tran-silyanşj redigiată cfe d-lă Gtv B a r i ţ i u. N^j lBr-4|.4 dh^ 1—15 Iuliu, 1888 a apă^" riîtă că brmăt<$*ulă sumară; Discursuri'1 doihnjtiluî pritbpogă şşi jprofesoră Iofift Popeau, pronunţai în ‘dalit&tea sa’ ‘ba delegată ală comitetului la încheerea anului şcolastieft:-âlă ŞCdîăi sttpâridWf.oi* vile de fete în 29 • Iuniu n., 1888'; —-Ra-portă asupra resultatului esameneloră publice delu şcola superioră degete.- ,—; Procese verbale ale cofiii tetuluî' Asocia-1 ţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română luate în şedinţa dela 15 şi 23 Iuniu n. 1888. — Consemnarea1 cărţiloră rămase de Con-silierulă aulică Iacobă Bologa pe sema bibliotecei Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română. — Conspectnlă • cărţiloră pe sâmâ bibliotecei Asociaţiunei’ transîl- vaue pentru literatura română şi-cultura poporului română. Date statistioe mai nouă din Viena. — Avisă pacienţiloră români. — Şcdlă superidră de fetiţe din Sibiiu. (Colecte.) Petrecere. Inteliginţa română din Ciachi-Găr-bău (Traetulă Dergeî) şi giură vâ aran-gia în 12 Augustă st. n. o petrecere de veră între pădurile de lângă Ciachi-Găr-bău, eventuală în localulă scdlşi confesionale. ► , • i. t Venitulă e destinată în folosulă nou edificândei biserici gr. cat. din Cia-chi-Gârbâu. Preţultt întrărei: de familiă 1 fi. 50 cr. de personă 80 cr. începutul la 4 ore p. m. Participătorii voră fi . provă4uţî şi cu victuale recî din masa ' comună pe lăngă preţuri moderate. ^ Ofertele şi suprasolvirile mărinimos© se primescă cu mulţumită şi se voră cuita pe cale 4iaristieă. ; DIVERSE. *■ Poporaţiunea şi şcolele Vienei. Pănă în anulă 1848 poporaţiunea Vienei se socotea la 500.000 suflete. In cei patru-4ecl de ani din urmă, eră mai alesă dela 1860 încoce pănă în anulă trecută, acelă numără ajunge aprdpe îndoită, er soco-tindă şi comunele rurali, pe care capitala prim întinderea sa necurmată le înghite succesive, numărulă locuitoriloră a ajunsă după publicaţiunile oficiose diu urină ale poliţiei centrale la 1 ’ milionă 297:000 Ibouitorî. Dela 1886 păhă la 31 Dec. 1887 poporaţiunea crescu cu 34 mii, se înţelege, nu atâtă prin nascerl, câtă mai vîrtosă. prin strămutări din alte locuri şi ţări în capitală. Persone fără nici ună căpătâiu, care adecă nu au unde să’şî plece capulă, au fostă în anulă 1887— 5758. In anulăm ,1848 erau^ în Viena 30,500 dă şcolari. .şi capitala, numărase la susţinerea şboleîdră sale. 53.^f2$ fi. mon. conv. In antflă 1£»7 ntdmăraltf şcflari-loră a^pitalei-şi suburifuloră era 84,mii, eră întreţinerea şcolelor||. sale de tote categoriile a postată 4 milidne 653.830 fi. v. a. Difşrinţă enormă, progresă mi-raculosă, pe care dintre capitalele Euro-pei. numai cejă deja Berlină îlă întrece. Călindafiifâ secerişului. Ib Ianuarie să seceră în Australia, în Chili şi în republica argentina; în Februarie şi Martie în Egiptulă de susă; în Aprilie în Mexico, Egipt, Turcia asiatică, Persia, Siria şi Cuba; în Maiu în Africa de Nord, în Asia centrală, în China, Iapan şi Texas; în Iunie în California, Spania, Portugalia, Italia? ^Grecia, Georgâa, Can-sâsă, Coîdrado Misurî Tu'Iulie în Ro- mâni%*Bulgaria, Ungaria, Austria, Franţa şi în Rusia de sudă; în Augustă îu Anglia, Belgia, Holanda, Germania, Danemarca, Polonia; în Septemvre în Şotlan-dia, în Helveţia, în Şvedia şi Norvegia; hi Octomvre in Rusia nordică; în Nov. în Peru şi Africa sudică şi în Decemvre în Berina. ■ „Wiener ModeBroşura a 13 (prima din cuartalulă ală lEE-lea) înfăţişăză pe învălitore e scenă familiară, care carac-teriseză pe adevăratulă vieneză în urbanitatea sa, o tânără damă într’ună costumă afcrăgătoră servesce bărbatului şi fiicei sale dejunulă. Tendinţa pentru formarea unui tablou de mode nu pote fi mai bine nimerită. Conţiiiutulă acestei broşure este ca de obiceiu de o varietate şi de ună gustă fină frapantă. . Gu deosebire suntă de menţionată diferitele cos-fume-sport, prfecum Şi pălăriile de copii admirabile. Suplementulă „In Budoir“ conţine,.scrieri bune da ale lui W. lensen, B. de Sattner, W. Lauser, Emil Mariot ş. a. — „Wiener Modeu cu tote suple-mentele (desemne pentru croelî ş. a. m.) costă 1 fi. 50 = 2 Mărci 50 = 8 frcl 85 pentru trei luni şi se pote prentunerala tote librăriile şi oficiele poştale. Cursnltt jiteţel Braşovu din 14 Iulie st. n. 1888 Bancnote românescl Gump. 8.70 Vend. 8.74 Argintă românescă . n 8.68 r> 8.70 Napoleon-d’orI . . . n 9.88 W 9.92 Lire turcescl . . . n 11.20 n 11.24 Imperiali V 10.20 n 10.24 GalbiiU n 5.88 n 5.91 Spris. fonc. „Albina1! 6% h 101— n —.— »■;» ■. n 98— ii 98.50 Ruble roşeşti .... 117— >» 118. Discontulti 6VS—8% po anii. Cnrsnlă la bursa de Viena din 13 Iulie st. n. 1838. Renta de noxâ 4% • . . . Renta de hârtift570................. Imprumutulă căilorâ. ferate ungare . Amortisarea datoriei căilorâ. ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei oăiloni ferate de ostii lingave (2-a emisiune) . . Amortisarea datorieiicăilorii terate de '.ostiPtingaiie (S-ip'emisiune) . . tonuri ruţale ungare . . . ojduri cu.'clasă de portare . Honuri rafale Banată-Timişă Bonuri cu cl. de sortare . . Bonuri rurale transilvane . . Bonuri croato-slavone . . . Despăgubirea pentru dijma de ungurescă............... Renta de hârtiă austriacă Renta de argintă austriacă . Renta de aură austriacă . . Losurf din 1860 ........... Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr. Galbeni împărătesei ................ Napoleon-d’orI...................... Mărci 100 împ. germane.............. Londra 10 Livres sterlinge .... Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedmului........................... vină 101.70 89.45 16L25 97.50 115— 105— 104.80 104.75 104.50 104.40 104— 100.60 80.80 82.40 112.30 140— 875— 298.25 307.60 5.91 9.901/, 61.25 96.35 130.25 124.75 Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. Aurel IHurtişianu. ea a făcută să admire, în acestă dramă . sfâşiifcore diir Sân-Remo şi din Chaflot-tefibourg, o înălţime de sufletă ş’o mă-sîife morală pe cari rară o crea-’ tură omenescă pote să le ajungă. In-Şăpjurată de curse şi de intrigi spăi-mfeitătore, noptea şi 4*ua veghiândă a-*|Opra patului de morte unde disputa u-j$Şi morţi grosnice, rivalităţei pasionate )â'.doctoriloră, pote asemenea şi unei riarl nerăbdărl, ultima suflare a unui ij^ndamnată; ambiţţosă în modă legitim Şkj ună tronă pe care să simţea în stare ^'^ăluci, şi, vă4«ndă că4endu-i de pe ’fwşte corona ,aşteptată de două4ed de aul,* a doua-4i chiar după ce putuse să jjjPA pună, totdeuna demnă de ea însă-şl MţŢpaijloculă acestoră peripeţii tragice, ţî'âuperioră nenorocirei sale, nu reamin-fiijrie ea ore pe'acele erbirid ale-ffftttdi-i tăţii antice pe cari nefericirea le urmăresc© f&răîncetare şi lesdrobesce fără ale învinge? Nimenea nu p6te spune ceea ce ar fi putută da acestă împărătesă,., decă, vreme ar fi avută s’ârete dş’pâte;, totuşi ea a lăsata cela puţîfiă irăpresiubăa, că ar fi câştigată ună locă lângă cele mai njorî suverane. Victoria are gloria d’a fi înfruntată şi conţinută pe a totă pu-teruiculă cancelară biaintea căruia tremură Europa. Şi nu numai că a avută ouragiulă d’a lupta în contră-i, ci l’a şi făcută să se dea îndărătă. Singurulă adversara, ce a întâlnită în vieţă acesta oma, a fosta o femeiă. Totă o femeiă, regina Louisa, a câştigată inima Selgiloră în făurea nb-< uei dinastii, şî-a cărei memoriă, venerată de un poporă întregă, -proteze încă tro-nulă descendenţiloră săi. Totă, ;0 femeiă^ asemenea deapiuă d’ună aitft destină,1 'e împărătesă Char-lotta, care a reînoită cavaleresca aventură a cuceritoriloră spanioli din seco-lulă ală şese-spre-4ecelea, tărendă pe ună archiduce din Austria ca să mergă cu ea să caute o coronă în Lumea nouă. E totă o femeeă aceea, «jara pe stâii-cele din Gaetâ a luptată cea din urmă peptru independenţa miceloră 'State italiene şi, despreţuindă bombele piemon-tese, trecu pe cală'prin focă, icujn,; «s-tă4l, regină detronată, ea petrece liniştită şi tăcută, prin parcurile şi grădinşle Rârisuhii.; ii’, ! • L U: 1 “ • i*. • Totă o femeiă e care, în România, subjugă b naţiune nouă' şi generdsă, fă-cândă din curtea sa ună cămină ferme-oătoră .da. lifceca. şi. arte- şi praoticândă c’o graţiăj sfivbrană âcâsţă macsimă mă-reţă’* (Kn^opdriîe 1 sale: „'Rriiîdipble “fiu trebue să-şi întrebuinţeze decâtă două organe: ochii şi urechile; gura-i are singura misiune să suri4ă.“ ,E;o femeiă, comitesa d*’Eu, care în Brasilia portă deja cu virilitate corona puţină delăsată de tatălă său şi căreia Papa i-a trimesă Roşa de „aură ca omagiu de recunoscinţă pentru marele actă umanitară, căreia i-a dată numele. , jE totă o femeiă d-na Beecher-Stowe ‘câre; cu ^românţulă ' său de sensaţiune „Unchitdă , Tomu, a începută revolu-ţifibfeb 'socifilâ’ din Lumea-Nouă şi a preparată în sufletele duiose aboliţiunea semnată .d’atunci de şefii republicei şi dş Imperii;' d--.';:; , '?T: d- E totă o femeiă principesa Clemen-tina, care, în 4fiele nostre, în cari regii cadă, a făcută, în contra vijeliiloră şi furtuneloră, ună rege nou, pe care cu timpulă păte îlă va impune lui Bismark, Ţarulţii şi Europei întregi. Ea i-a cu lbărbăţiă: „Du-te de-ţî jocă capulă pentru o : coronă ! — Şi miiculă locotenentă din armata austriacă, pe care îlă credeau şfemeiată pentru,că cjrpeţceapa<-serele şi purta brăţări, animându-se de suflarea mamei sale, s’a aruncată cu bra-•Vără în bpâţelef Ş,venturei şi pănă acum face cinste raşsei sale. In Italia e ’tottt b fieineiă ..principesa, Clotilda, supra numită „Sfanta“, care scăpa demnitatea căminului napolneonian şf păStrâză' ca | Ună deposită sfintă tradi-ţiunea' Catolică a vechei case de Sa voia. La V"iena e o femeiă Maria Te-resia, pe care o cinsti ieri Austria fă-cându-i o statuă ală cărui metală va invidia durata ; monumentului literară ee i-a înălţată trnid din primi no^trii ia-» torid. Şi decă vomă căuta puţină prin istoria nostră, ce vedemă? In ajunulă lui 89, o femeiă, fiica chiar a Măriei Te- resia, ală cărei sufletă eroică ar fi fostă capabilă d’a conjufa p6te revoluţiunea. Şi mai târ4in, în mij loculă răscoleij) din 1830, pe o altă fameiă, hotărîtă, ' care implora dela bâtrânulă Carolă X abătută voia 4’a alerga la Parisă cu fitdă său în brâţe şi d’a -se presenta astfel', împodobită cu acâsta pavâ4ă atingătore, în faţa răscolei triumfiLtore. !c. In sfîrşită, la începutulă secuiului, fu o femeiă, care ţinu pieptă a-tot-pu-temicului Nepoleonă. E totă o femeiă aceea^ cşre răsună şi domină romanţulă contimporană. E o femeiă care a ţinută şi păstreză sşeptjiRă picturei francese. E o femeiă aeeea, care â dominată scena tragică a epocei nostru ftPaşI putea să numără pe femeile cari scriu şi gândescă într’ună modă jfiăreţă;. ;ele suntălegionă şi când cineva e amestecată în mişcarea intelectuală, se minnieză de celei ce ele aducă oa pătrundere, lumină şi putere. Der, e mai alesă femeia care preface cu răbdâre la noi totă ceea ce strică orbescâ bărbaţii; ea e care reconstitue căminhlă, familia, credinţele, moravurile, totă ceea ce face pe popore puternice. In momentul în care se ducă caracterele, în care virilitatea pălesce, mărturisesce energiă. supeşioră şi virtute escepţională. BărbaţiUse scoboră, femeile se suie. (Figaro). Ph. de Grandlieu. ,xui±jx gi oxxu gjx-oj NTr. 146 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. / Nru 502—1688. 95,3—3 COUCUHStJ. La scolele reuniunei foştiloră grăniţerî din regimentulă I română suntu de conferită pe calea concursului : 1. Postulă .de învăţâtoru diriginte la scâla din Gugierti, comitatulă Hunieddrei, cu salariu anuală de 350 fl., apoi cuartiră în edificiulă celă nou ală scdlei şi lemne de focă. 2. Postulă de învfyătoru secundară, eventuală înveţatăre la scola din Vistea inferiorâ, comitatulă Făgăraşului, cu salariu anuală de 240 fi. v. a. precum şi cuartiră şi lemne de tocă. 8. Postulă de mv&ţâtoru secundară la scota din Lisa, comitatulă Făgăraşului, cu salariu anuală de 180 fl. apoi cuartiră şi lemne de focă. Reflectanţii la aceste posturi au să-şi subştemă suplicele instruite cu diploma de cualificaţiune din studiele pedagogice şi din limba maghiară, eventuală şi alte documente celă multă pănă în 15 Augustă st. n. a. c. ,la Comitetult administrativii ala fondului şi scilelorti foştilora grăniţerî din regimentula I româna în Sibiiu. 570—1888. 94,3—2 CITAŢIOTE. Ioană Pojaru gr. cat. din Cluşiu, a căruia ubicaţiune nu se scie, prin acesta este citată a se presenta înaintea forului matrim. de I instanţă ală tract. prot. gr. cat. ală Cluşiului în termină de 1 ană si una 4i- Altmintrelea procesulă intentată în contra lui de cătră soţia sa sş va,pertracta în sensulă legiloră matrimoniale şi fără densulă. Dela forulă matrimonială de I instanţă ală tract. protop. gr. cat. ală Cluşiului. Cluşiu, în 7 Iuliu 1888. GavrilU PopU, protopopi. Publicaţiune! ---------- 81,8-4 Se dă in arendă din Judeţulă Buzeu în România pe 9 anî, adecă dela 23 Aprile 1889 pănă la 23 Aprile 1898 prin licitaţiune, care se va ţinâ în 24 lilliu 1888 stilă vechia, deodată şi la Braşovă în Casa Comitetului parochială ală Biserioei române ort. res. dela St. Ni-colae şi la Buzeu în România în „Hotelulă Moldavia.w Condiţiunile de arândare se află: în Braşovă la Epitropia Bi-serieei „St. NiColae“, în Buzeu la Domnii: Fraţii Stoicescu, Ioane Jamea comercianţi şi’Vasile H. Stinghe amploiată; în Bucurescî la Domnii C. Steriu şi C. Pascu Case de schimbă; în Ploeştl la Domnii Fraţii Stănescu comercianţi; în Mizil la Domnii Vasilie et St. Pittis comercianţi; în Brăila la Domnulă Const. Molundacă comerciantă. — BraşoTti, 18 Maiu 1888 st. v. Comitetuld Parochialij alt Bisericei române ort. rSs. dela St. Nicolae fn Braşovă. Sosirea si plecarea Morii si psteloro în Braşot I. Plecarea- trenuriloru: I. Dela Brajţovu la Pesta: TrenuM de persone Nr. 307; 7 ore 10 de minute sera. Trenulii mixta Nr. 315: 4 6re 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovu la Bucurescî: Trenulii accelerata Nr. 302 : 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulîi mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după. amecfi. Rugămă pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiascăa scrie pe cuponulii mandatului postalti şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diaruhl nostru până acuma. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei". 5 PIAŢA Nr. înfiinţată cu începerea anului acestuia, provSdută cu cele mai nou§ mijloce tehnice şi asortată cu cele mai modeme tipuri, primesce şi efectueză totă felulă de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în auru, argintii şi colori, tabele, etichete de totU. feliulu. şi esecutat eleganţii. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco- mandaţiunl, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. Dispun Oidă de maşini perfecţionate şi de isvdre eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulti nostru tipografică este în posiţiune a eseuta orl-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescă în biuroulă tipografiei, Braşovă, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la Tipografia A. MUE.EŞIANU, Braşovă. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.