BedatiiM, Admiflisiratiniiea Tipografia: ' BRAŞGVU, piaţa mare tir 22. Scris on" netrancace nu ce primesc*. Manus:tip o nu se re* trii-u.u! Bricurile de amâni i: Braţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Viena: huiluf jlotist. Ihtasensietn & Vogler (Oit# ilaat). Htînrich Schalek, Alois Btrnui, M.ltoiUes, A.Oppelik.J. Dan-ntOerg; în Budapesta: A. V.Gold-berccr, Anton Mttti,Eckstoin Bernat; SnFrankfurt: G.L.Dmibe; tuHam-Surg: A. Sitintr. Preţul* inserţiunilorii: o seria garmondii pe o colonă 6 cr. ţi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarii* si învoială. Eeelame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. »5u 80 bani. -A-2iTTT3LfCrX* J_ „Gazeta* ies» in fiecare iţi. Abonamente penîrn Anstro-Oiigaria Pe unu anu 12 fl., pe ş&Be luni 6 fl., pe trei luni 3 fi. Penîrn România şl străinătate: Pe unu ană 40 franci, pe şâae Iun! 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se pfenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd.'colectori. Abonamentul! pentru Braşov!: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuln I.: pe unii anii 10 fl., pe ş6se luni 5 fi., pe trei lutaî 2 fl. "50cr. Cu dusul* în casă: Pe unu anu 12 fl.. pe săse luni 6 fl., pe trei luni3 fl. tTnă esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani. Atâtu abonamentele câtu şi inserţiunile Sunt a se plăti înainte. Nr. 145. Braşovt, Duminecă 3 (15) Iulie 1888. USToin. a,Tooiisiment-Ci solvare.. Da, se pregătesc© o db Doream* să-mi mâi aduc* aminte „GAZETA TRANSILVANIEI11. Cu I Iulie 1888 st. v. s’a deschisu nou jApamenta la care Invitămă pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre. - Preţul A abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei lunî 3 fl. pe şese lunî 6 fl. pe unu anii 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei lunî 10 franci, pe şese lunî 20 franci, pe unu anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vorti abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă. Miiiistraţimiea „Gazetei Transilvaniei11. Braşovu, 2 Iulie st. v. 1888. Pilele de erî şi de alaltăerî au fostu de reu auguru pentru Boulanger şi partisanii sei. Joi generalulu Boulanger s’a presentatu a doua oră în camera francesă. Deja apariţiunea lui a datu nascere unui sgomotă asurzitorii, care ajunse la culme când a începută a vorbi cerendu să se disolve camera. Camera, dise Boulanger — e afli compusă numai din fracţiuni neputincios© şi de aceea trebue di-solvată; camera nu are decâtu maiorităţî din casu în casu şi programe negative, ea nu mai are persone capabile de a forma mi-nisteriulu. O asemenea stare de lucruri nu mai pote dura 15 lunî tără să pericliteze republica. „In numele unui jumătate mi-lionu de alegetorIw, esclamă Boulanger, „propună disolvarea camerei. Mî-am făcută datoria şi este acum la rehdulă d-vostră să vi-o faceţi Vorbirea generalului Boulanger a fost întreruptă de dese strigări ironice din partea republicanii oră. Ministrulu-preşedinte Floquet i-a respunsu îndată. Elu c]ise între altele, că maioritatea generalului Boulanger nu e numai o maiori-tate din „casă în casu,“ ci una mai solidă, căci ea se află t6tă pe băncile dreptei, adecă ale monar-chiştiloru. Aserţiunea acesta a fostă urmată de ună sgomotă mare de pe băncile dreptei şi de nisce scene turbulente. „Ai lovită în faţă adevărulă“ strigă unuia din drepta, er altulă adause: „Apelaţi la ţeră decă aveţi curagiu!w Ministrulă-preşe-dinte Floquet abia putu continua vorbirea sa. Intorcendu-se spre generalulă Boulanger cjise Floquet: „Nu te sfiescî de a defăima camera şi de a ataca pe republicani. Nu te-am recunoscută niciodată ca ală nostru. Celu mai moderată dintre noi a făcută mai mari servicii Re-publicei, decâtă poţi d-ta să-i faci reu. Nu sciu ce dictatură erecţi d-ta a-o posede. Vorbesc! de di- solvare, der acesta este disolvarea partidei d-tale. Republicanii nu’ţi voră mai urma căci acum ai numai aplausel© dreptei. Succ©-sulu d-tale s’a finită. In <ţiua când vomă serba serbatorea revoluţiei, de care ai vorbită, der pe care nu o pricepi, nu va fi glorificată ună barbată. care vine înaintea representanţei naţionale numai spre a o defăima, ci se va glorifica marea ideă a suveranităţii naţionale prin corpurile legiuitor e.“ In urma acestei apostrofări generalul ă Boulanger perejendu-şî cumpetulă (ţise» că ministrulă Floquet a vorbită ca ună „ajutoră de dascălă rău crescutău şi strigă, că Floquet a „minţită cu neruşinare u. In urma acesta s’a cerută cen-sura contra lui Boulanger, care iritată s’a urcată pe tribună şi a <ţisă: „După ce mi s’a luată libertatea , cuvântului, apeleză la ţeră şi ’ml dau demisiunea ca deputată^ Apoi s’a depărtată. Camera a pronunţată censura în contra lui Boulanger, care precum s’a dovedită era dinainte ho • tărîtă aşi depune mandatulă. Schimbările de cuvinte între Floquet şi Boulanger au mai avută încă o urmare fatală pentru celă din urmă, căci dândă nascere unui duelă între. ei, acesta s’a terminată prin rănirea gravă a lui Boulanger. Scenele petrecute în camera francesă ne arată mari desbinări şi neînţelegeri între partidele fran-cese. Acesta apariţiune e fatală pentru Francia — der şi mai fatală este ea pentru idea libertăţii popdreloră, căci orircum amă ju-' deca lucrurile, trebue să recuno-scemă că adevărata libertate po-i litică şi naţională a răsărită pe pămentulă Franciei. Alianţa ruso-germană şi detronarea prinţului Keburg. Joi nbptea, Sir Whit, ambasadorul* Angliei la Constantinopol*, a trecut* prim gara de Nord* dela BucurescI venind* din Londra spre a se întdree la postul* său. Plecat* acum câte-va săptămâni din Constantinopole în virtutea unui concediu, de două luni, d-sa a fost* nevoit*, în urma unui ordin* al* guvernului său, să se întorcă grabnic* la post. O depeşă datată din Viena, anunţă d-lui Lascelles trecerea lui Sir "Whit prin gara din BucurescI, cu Eocţpress-Orient. Insci-inţat* la Sinaia, d-1* Lascelles a mers* direct* la gara de Nord*, unde a aşteptat* pe colegul* său. Imediat* după sosirea trenului, Sir Whit s’a închis* într’o cabină unde a stat* cu d-lft Lascelles aprope două ore. „Epoca,u însci-inţată, a rugat* pe un^l* din amicii ei să mergă la gară şi să aibă o întrevedere ou Sir Whit. Ministrul* Angliei a spu^* urmă-torele: „Aveam un* concediu de două luni şi ’ml regulasem* astfel* afacerile, ca să mă pot* opri opt* cjă® hi BucurescI, unde am mulţi prietini, şi unde am lăsat* suvenirile cele mai bune. de timpurile trecute; însă un* ordin* al* Foreing-Officiulm m’a silit* să mă reîntorc* în grabă la postul* meu. Vă pot* spune, că noua alianţă ruso-germană, după date şi informaţiunî po-sittvfi, este puBă pe nisce base forte puternice. Acestă alianţă se pote considera ca împlinită. Călătoria împăratului Wilhelm II la St. Petersburg* nu are de scop* decât ratificarea alianţei.u 1 Acestea sunt* mărturisirile lui Sir Whit. Pe de altă parte, o personă care lo-cueşce în Viena şi care e în posiţiă de a şei ce se petrece în «cercurile diplomatice, scrie „Epoeeiu următorele: „Aici circulă sgo-motulâ, că în privinţa cestiunei Bulgariei un* acord* comun* s’a stabilit* între Germania şi Rusia pentru detronarea şi isgonirea prinţului de Coburg. O’ acţiune comună în acest* sens* este iminentău. Să ne aşteptăm* der în curând* la grave evenimente. * S-tă Petersburgu. „G-azeta de Moscvau vorbind* de apropiata sosire a lui Wilhelm al* II, 4ipe că Gfermania va găsi pe Rusia mulţumită de a primi a-sigurărî pacînice şi dispusă a împăca diferenţele , a uita neînţelegerile trecute, a evita cele din viitor*; ea este fericită d’a pută coopera la manţinerea păcii generale, der firm* decisă să persiste în politica sa independentă, care garanteză echilibrul* Europei, şi să nu sacrifice nimic* din interesele sale din Orient*. Ailia $i Întrevederea din Peterstmrgî A făcut* o neplăcută impresiuue în cercurile englese, că de Marea Britanică se vorbesc© aşa de puţin* şi mai că nu se ia în semă când e vorba de alianţa dintre împărăţii, n’a fost* ameninţată nici chiar în discursul* tronului german*. Cu privire la acesta scrie „Moming-Postu între altele: „Anglia nu este o putere, căreia să nu ’i se dea atenţiune, când e vorba de raporturile marilor* puteri europene. Din contră, pănă când ea urmeză politica lui Beaconsfield, Anglia mai mult* pote in-fluinţa asupra acestor* raporturi, decât* ori care altă putere din Europa." „Nu se pote nega, că modul* cum Anglia mult* timp* a purtat* politioa sa estemă, a făcut* pe alte state să nu înţelegă avantagele ce le-ară pute da ea ca aliată. Der neîncrederea în politica estemă deja nici la noi nu mai e-sistă. „Presupunerea, că Anglia fără nici ună păcat* se pote desconsidera, din causă că nu s’a schimbat* într’o mare tabără, e o absurditate ; 30,000 de oştaşl români au hotărîtfi sortea răsboiului dela Pleva.u „Din. părţi militare competente s’a făcută provocare şi la împrejurarea, câtă folosă ar pute aduce marina englesă Germaniei şi aliaţiloră sei în casulă unui răsboiu generală. Decă ar asigura chiar numai litoralulă italiană, şi în caâul* acesta pe 300,000 de ostaşi italianl i-ar pune în posibilitate de-a lua ofensiva şi ar da Germaniei posibilitatea de-a aplica cu 200,000 de omeni mai mulţi la graniţele orientale.u „Nu este scopul* nostru a enumera şi mai departe aceste probabilităţi. Nicidecum însă nu ‘ credem* a fi la locui ă său, ca Englesii să să lase a fi loviţi hi Onorea lor* prin atacurile ce le îndreptă asupră-le pressa continentală.u SCIRILE ţ)lLEI. In 9 Iulie e. s’a ţi»ut* îu Budapesta o conferenţâ a profesoriloră dfla şcolele medii comunale şi * confesionale din Ură cu scopul* der a se consulta asupra mij-loceloră de îmbunătăţire: a sorţii profesorilor*. Puţini membri s’au presentat* la acestă conferenţă. Ş’a luat* hotărîrea, ca să se trimită din partea conferenţei un* memorand* ia adresa dietei şi a ministrului de instrucţiune publică, prin care să se ceră punerea în vigbre a legei promise şi puse deja în vedere cu ■privire la pensionarea profesoribrii dela şcolele confesionale şi comunale. Confe-renţa constata necesitatea de a se statori pentru numiţii profesori o left, minimă de 1150 fl., precum au şi profesorii sa-larisaţl dela stat* şi în legătură cu acesta să se ia disposiţiunl pentru îmulţirea lefei la câte 5 ani de serviţiu. Pe lângă acestea conferenţâ a hotărît*, ca prin intervenirea ministrului instrucţiunei publice, să se ceră dela ministrul* de co-municaţiune favorea de liber* percursă pe căile ferate ungare pentru numiţii profesori. — Bre cât* seim* profesorii dela şcdlele medie române n’au luat* parte la acestă conferenţă. * * * Pertractarea de comassare în Feldiom, fixată pe Joia trecută, s’a ţinut* f&r’ de nici o piedecă. Sătenii de astădată au strălucit* prin absenţa lor*. Comisia judecătorescă rămase aprbpe singură. * * * Cetim* în „Kolozsvârw: „ Georyc Moşnegii, notarul* cercului Ulieşului de Câmpiă, s’a retras* din postul* său. Ar fi de dorit*, ca în acest* cerc* valah* să se alegă un* notarii maghiarii energicii, care să aibă o misiune ponderosă din punct* de vedere naţional* şi cultural*u. — Atragem* atenţiunea Românilor* alegători din acel* cerc* asupra acestor* vorbe; să băge bine de semă- cui îşi vor* da voturile # cu ocaşiunea viitorei alegeri de notar*. * * * Studenţii unguri dela universitatea din Cluşiu, cari au luat* parte la jubileul* de 800 de ani al* şcolei din Bo-logna, au visitat* şi pe Ludovicii. Kos-suth în villa sa dela Turin*. Acesta i-a primit* forte amicabil* şi i-a chiămattt şi la mâsă. Studenţii din Cluşiu au rămasă încântaţi de „marele Maghiarău. * * * In România orl-ce industriă naţională începută merge cu paşi repezi spre perfecţiune, scrie „Coope-ratorulă Român: De câtva timp* numai diferite ramuri de industrie au început* a naşte şi aci în Brăila, şi unele, precum fabricarea ohingelortt de cânepă, cu deosebire cele din atelierele D-lor* I. Boantă şi N. BanU, au ajuns* la un* astfel* de grad* de perfecţiune, în cât* nu numai că rivalisezft cu chingile lucrate |n străinătate, der le şi întrece cu mult. * * * Nr. 145 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Celimti în „Românulă“ din Bueu-rescl: „Comisiunea însărcinată cu stu-diarea cestiunei şcdleloră comunale a ceruţii în raportulu său clădirea a opiu şcoM comunale şi una comercială. Tote aceste şcoli voră fi clădite după celă mai nou şi mai igienică plană: spaţidse, cu ferestre mari, săli de recepţiune, locă de gimnastică etc., tote de modelă. Mai alesă şc61a comercială va fi clădită cu atenţiune şi artătt. # * * In diua de 28 Iulie st. n. se voră estrada bilete de căUtoriă până la Budapesta pentru mersă şi întorsă eu taxă de 50% dela tote staţiunile călei ferate aflătore pe liniile Cluşă-Braşovă, Ghirişă-Turda, Cucerdea-Tergulă-Mureşului, Teuşă-Alba-Iulia şi Copşa mică-Sibiiu. Biletele voră fi valabile pentru 14 (Jil©- La reîntor-cere se pote călători cu aceste bilete şi pe trenulă accelerată, avândă a se plăti diferenţa de taxă între trenulă de per-sone şi accelerată. Din comitate. Raportele comiteteloru administrative pe luna lui Iunie. Comitatulă Albei de joşii,. Comitetulă şl-a ţinută adunarea în 11 Iulie sub pre-sidiulă fişpanului br. Colomană Kemeny. Yiceşpanulă raporteză, că deja este gata planulă pentru clădirea unei mari cărsărmî militare în Abrudă. Casarma va costa numai în ceea ce privesce edi-ficiulă 140,000 fi. Comitetulă a luată cu mare bucuriă la cunoscinţă, că restanţele de dare, cari în acestă comitată urcă la colosala sumă de 800,000 fi., au începută să sca4ă, aşa că cu finea lui Iunie au rămasă restanţă numai 759,899 fi. 61 % cr. Abună-semă că numai unui zelă escepţională din partea esecutoriloru este a se datori acestă scădământă considerabilă ală restanţeloră de dare. Cu tote acestea pe lângă restanţa de 759,899 fi. 61‘/2 cr. dare directă, comitatulă mai datoresce şi o altă restanţă de 49,206 fi. 48 cr. dare militară. Inspectorulă de şcole Gaspar Jânos „îşi împlinesce cu multă sîrguinţă chiă-marea sa, elă este de faţă pretutindenea, chiar şi în cele mai depărtate locuri, unde pote să aducă serviţii învăţământului şi maghiarismului.u Starea sanitară a locuitoriloră a fostă mai avantagiosă ca în luna lui Maiu. S’au bolnăvită de difterită în luna Iulie : în Aiudă 8, au murită 5; în Găbudă 8, au murită 3; în Alba-Iulia 2, au murită amândoi. De trăsnetă au fostă lovite 3 persone, sinucideri s’au întâmplată 2. FOILETONULtr „GAZ. TRANSA CORNULU. — Schiţă, de Traiană H. Popft. — (Pine.) m. Ionelă mâna turma în zori de $ păşune. Desmerdată de credincioşii săi câni, elă păşa a lene pe urma oiloră. înaintea lui elă nu vedea alta, decâtă laculă cu trestia din elă, spumele cu crăiasa loră. Pe ierbă rouă se vedea să-mănată cu bobi de argintă. Deplină odihnită îşi scose fluerulă şi cânta o doină aşa de cu duioşia. Nu făcu însă mulţi paşi, când etă sub o tufă de măceşi clipea la ra4ele sorelui ună obiectă ore-care. Elă îşi lăsa turma la o parte şi grăbi paşii dreptă spre tufişă. Şi ce să-i vedă ochii? Ună comă frumosă de vânătore zăcea pe erbă. Ilă ridica, se uita bine la elă şi încerca să strige din elă. Der comulă nu suna, căci nu-şl cu-noscea stăpânulă. Ionelă îlă vîră în straiţă şi grăbesce după turmă. Din tufele vecine, pe o cărare ce bate dreptă în gura poenei, elă au4i şopte de omă. Cine se fiă ore, îşi 4icea elă. Bălană începu a lătra. Ionelă îlă care la piciorulă Petrei Craiului în prăpastia de josă spre Vestă se lâgă verdele pişcă ală Tămaşiului acoperită de păduri de bradă şi de păşiunl grase de munte. In astfeliu de mîprejurări comisiunea şi mulţimea de lucrători trebuincioşl, sciindă că în 4h*a următore, în 30 Iunie, este a se marca linia de frontieră pe pri-mejdiosa crestă a Petrei Craiului avendă de a se aşe4a la piramidă în punctulă 201 şi apoi desupra Tămaşului în punctulă 202 câte ună mare stâlpă de ştejară anume pregătiţi spre acestea, în astfelă de împrejurări 4©u toţi erau seriosă îngrijiţi pentru efeptuirea lucrăriloră ce aveau să se facă în 4hia următore. Pentru ca aceste grele lucrări să se potă face într’o 4b s’a îngrijită din bună vreme, ca stelpulă nr. 201 să se scdţă la piramidă, eră celă cu nr. 202 la res-pectivulă punctă pe verfulă Petrei-Cra-iului dendu-se spre acesta muncitori din ajunsă. In 30 Iunie dimineţa pe la 10 ore, comisiunea după o călătoriă călare de 3 ore dela vama Branului din „La Cruce“ unde se reîntorse în 4iua premergătore, se afla în valea din muntele Vladuşca dela polele ostice ale Petrei Craiului. Toţi priveau spre falniculă verfă şi spre seriosă ameninţătorea crestă a petrei, er pe costekf petrei se vedeau numeroşi lucrători, cari tăiau în direcţiunea liniei pădurea, şi cari mai susă cu mari sforţări schimbându-se în continuu unulă pe altulă duceu cei doi stâlpi cătră loculă destinaţiunei loră. După aşe4area stâlpului nr. 200 din vale, şi după ună dejună întăritoră membrii comisiunei punctă la 12 ore din 4i au pornita spre a se sui şi a’şl împlini lucrarea la cele 2 puncte din cresta Petrei-Craiului. Membrii presenţl ai comisiunei au fostă din partea Ungariei domnii: pro-tonotară comitatensă Ionă Turcu, căpi-tanulă c. reg. de mapare Şiandru-ingine-rulă reg. Kovâcs, şi prim-pretorele Branului Alecsandru Belle, er din partea României domnii majorulă inspectoră Săgârcianu, căpitanulă de mapare Spi-roiu şi căpitanulă de dorobanţi Teodoră Ionescu. încă înainte de pornire locuitorii cunoscuţi cu posiţia locului, spimeu că pănă la piramidă trebue de regulă 4 ore spre a nu se prea eşofa călătorulă, eră dela piramidă pănă la punctulă 202 din causa grosniceloră prăpăstii şi formaţiunea ascuţită a crestei Petrei Craiului, mai că nu va fi possibilă să trecă nici măcară omulă fără de nici o povară acestă direcţiune, şi aşa numai prea rară âmblată de cătră câte ună anume venătoră mai dedată cu atarl escursiunl primejdiose. Toţi grăbeau ca să nu întâr4iă cu timpulă. Mai întâiu a pornită .căpitanulă c. r. Şiandru şi îndată după elă protonotarulă Turcu, maiorulă Segârcianu şi toţi ceilalţi membri. Timpulă era cam întunecată de puţină negură secă. Membrii comisiunei şi însoţitorii loră asudau toţi suind bărbătesce, şi cu tote aceste însă glume mai bune şi mai aşa în continuu se făceau mai înveselindă mai in-grijindă când pe unulă când pe altulă. Inaintândă astfelă pe repedele pre-ţipişă ală petrei şi peste săritorea de stâncă dela adăpostulă oiloră, căpitanulă Şiandru a ajunsă la piramidă în verfulă Petrei-Craiului în 1 oră şi 50 minute, după elă au sosită şi ceilalţi trei domni şi au dispusă aşe4area stâlpului nr. 201. 0 ploie desă şi ună,ventă subţire şuerătoră făcură pe cei patru domni a se aşe4a sub 2 umbrele mari de mapare, în care timpă căpitanulă Spiroiu acolo susă pe cresta Petrei-Craiului ne-a omenită c’ună veritabilă vină de Dră-gâşianl. (Va urma.) Zernesci, 30 Iunie st. v. Esamenele scoleloru din Zernesci. Instrucţiunea ce se dă în scolele poporale viitoriloră cetăţeni este pentru noi Românii, cu deosebire în timpulă de as-tă4l de mare însemnătate. Căci numai prin o adevărată şi temeinică cultură, răspândită pănă în cea din urmă colibă ţărănescă, ’şl pote asigura poporulă română esistenţa sa, şi( îşi pote pregăti un viitoră mai bună. Er starea culturală a unui poporă va fi astfelă, după cum suntă şcolile şi învăţătorii ce’i are şi după cum aceştia sciu sâ’şl împlinescă greua der frumosa loră chemare. Esamenele scoleloră din Zernesci ne-au dovedită, că d-nii învăţători de aici nu numai că ’şl pricepă chemarea loră, der îşi şi dau totă silinţa a-i corespunde cu mare conscienţiositate şi cu bună succesă. In tote patru clasele şcolarii au dată preste totă răspunsuri bune, respicate şi sigure, ceea ce arată că copiii au pătrunsă materialulă luată peste ană şi suntă dedaţi să cugete. Progresulă făcută de copii în tote studiile a fostă pe deplină mulţămitoră, cu deosebire însă în limba română a fostă preste aşteptare. Era o plăcere a asculta cu ce curagiu şi câtă de bine declamau micii RomânaşI poesii destulă de lungi şi grele pentru ei. Au declamată din fiecare clasă câte doi băeţl şi câte oco-piliţă. Ună şcolară din clasa III a declamată pe „Peneşă Curcanulă^ der cu o astfelă de ţinută voce şi gesturi, că a pusă în uimire publiculă ascultătorii. Cântările tote naţionale, au fostă bine a-lese şi esecutate, asemenea şi scrierile, în trei limbi şi desemnurile frumose si forte curate. Suntă vrednici de totă lauda bravii noştri învăţători pentru zelulă neobosita ce şl’lă pună în instruirea tinere-loră mlădiţe cărora şciu să le facă scola plăcută, atrăgătore şi folositore. La esamene a asistată totă inteli-ginţa din locă şi multă poporă. Dom-nulă protopopă sub a cărui conducere Întâmplări diferite. :';v y Loviţi de fulgeră; morte subită. Ni se comunică din comitatulă Sălagiului următorele: „In Gurăslăulă ungurescă 2 omeni, reîntorcându-se dela câmpă a-casă, au fostă loviţi de fulgeră, murindă imediată. — Lazar Antoniu, comerciant în Şimleulă Silvaniei, a reposată prin morte subită. “ — A. B. Verfulă Lerescului (munţii Făgăraşului), în 1. (13) Iuliu 1888. Marcarea liniei de frontieră între Ungaria şi România pe cresta „ Petrii Craiuluiu, ună buchetă de rose de Alpi şi continuarea marcârei la TămaşiulX mare. In urma tractatului încheiată s’a decisă, ca linia de frontieră între Austro-Ungaria şi România să se reguleze şi marcheze la faţa locului prin ridicarea de stelpl şi movile de hotamiciă la marginea teritoriului respectiveloră state interesate. Spre efectuirea acestei lucrări s’a instituită, precum scimă, o comisiune internaţională cu 8 secţiuni. In teritoriulă comitatului Făgăraşului funcţioneză spre acestă scopă secţiunea a IV, care şl-a începută lucrarea sa în 15 Iunie a. c. în pasulă Branului „La Cruceu în punctulă din Drumulă faţă de vama română dela Giuvala. Continuându-şî lucrările, comisiunea în 29 Iunie a ajunsă la muntele Vlăduşca dela polele „Petrei Craiului.u Petra Craiului, situată între comuna ZărnescI şi comunele Branului, are o în-nălţime de 2241 metri şi formâză ună colosă de stâncă de sine stătătoră, între muntele Buceciu şi munţii Făgăraşiu, estin4ându-se în direcţiune dela Nordă spre Sudă cătră România dela Zernesci pănă la comuna Rucăru în România. O formaţiune propriă şi unică în feliulă său are Petra craiului, ceea ce prea bine o caracteriseză şi numirea de Petra Craiului, oăcî privită şi de josă şi de susă este majestosă, este împunătore. Nu este munte, ci este adevărată o pâtră colosală; ună lanţ de stânci înşirate strînsă una lângă alta, cari înălţindu-şl mândru fruntea pănă la mărimea arătată mai susă, la ra4ele sdrelui şi cu deosebire la lumina lunei, oferă privitorului ună aspectă pomposă îmfrumseţată de lumina argintie sclipitore, ce o răsfrâng maestosele stânci ale Petrei Craiului. Dela punctul din Vlăduşca linia de frontieră se ridică spre Vestă pe costele Petrei Craiului pănă la înălţimea dela piramida unde este punctul trigonometric cu stâlpul de frontieră Nr. 201 şi de aci duce peste ascuţita crestă a Petrei Craiului pe desupra primejdioseloră prăpăstii 'în direcţiunea sudică pănă la punctulă 202 sub făcu să tacă. In momentulă aoesta etă ună moşnegă şi o copilă eşiţl din gro-sulă pădurii se’ndreptă aţă cătră elă! Păstorulă stă uimită, neputândă grăi nimică. Străinii, după ce se apropiă bi-nişoră, dau bineţe. — Să trăescl, moşule, răspunse voi-niculă, der cine v’aduce p’aci, pe unde nu se prea abată omeni ? — O, Domne, bunulă meu copile; cine ne-aduce p’aci ? Năcazulă şi nevoia, sila şi fomea. — Aşa, sunteţi necăjiţi? — Năcăjiţi, nepote, năcăjiţi. Florica, în vreme ce tatălă său grăia cu Ionelă, se trage la o parte şi smerită cu inima îşi aţînteşce capulă în pămentă ştergendu-şl lacrimile cu fodorii cămăşii. Păstorulă de dragulă ei încremeni. Ilă cuprinse mila de ea, şi lăsândă pe moşnegulă, s’alătură lângă Florica, îi prinde mâna, îi nete4esce bărbia şi.... Bătrânulă îi privia cu dragă. „Ce bine ar fi — îşi gândia elă — n’am mai umbla de-a pustiulă“. Scia elă ce gân-desce. Ionelă se’ntorse erăşl la bătrână, îlă pofti să şedă pe-ună şghiabă, scose din traistă caşă, pâne şi puţină beutură şi-lă îmbiâ cu ele. Bucurosă şi mulţămindă, moşă Toderă le primi. In vreme ce mânca bătrânulă, ochii tineriloră îşi vorbiau aşa de multe. Der ce folosă, că Florica părea că-i 4i°e : nu potă să lasă pe bietă tatălă meu. — Uite, Florică, 4ise moşnegulă, după ce sfîrşi mâncarea, uite, ţină-mi-te Dumne4eu, cornulă cu care bunicplă tău eşia la vânătore. Cum a ajunsă elă aici? Cine să-lă fi străcurată în mânile nepotului ăstuia? — De giaba mă întrebi, tată, — răspunse copila mijindă de sub coda ochiului pe Ionelă. De unde-lă ai copile ? — L’am aflată ecă numai câteva minute înainte de ce venirăţl. — Săracă cornulă tatălui meu. Ce 4ile bune erau atunci/ Ni l’a luată bo-erulă la care sluj am şi care ml-a dată drumulă în lume, nu-lă rabde Maica sfântă, pentrucă n’am închinată pe Florica pofteloră lui. Scia elă că ce am mai scumpă e cornulă ăsta, să ml-lă dai, deci, cu orice preţă să ml-lă dai. — Nu se pote, moşă Todere. Mai curendă îţi dau turma cu tote ale ei şi mă dau şi pe mine, numai comulă nu.“ Scia elă ce 4ice> bătrânulă mâhnită voi să plece, der Florica îlă reţinu. — Să-mi dai cornulă, cornulă cu orice preţă! — Să-mi dai pe Florica, Florica cu orice preţă! — Să faceţi ce veţi vrea, răspunse Florica. Turma într’acestea păscea din ierbă grasă şi mole. Clopotele mânate de unu ventă uşoră scoborau spre stână şi dimpreună cu ele oile ce-’şl aşteptau mui-sorea. Turma ajunse la stână. Florica se îndrăgia cu miorele legându-le flori la corniţe şi gruma4î, 4i°endu-şl „aşa-mi legamă şi eu, când eram ca voi nepricepută. Pân’ce venia moşnegulă cu pâs-torulă bănănăindă într’una, despre cornă şi vieţa păstorescă, Florica merse la stână, luâ două gălete, se puse în uşa strungei şi începu a mulge. La sosirea loră, ea îi întîmpinâ cu găleata plină. Păstorulă uimita de hărnicia ei, îndreptă pe moşnegulă în stână să odih-nescă niţelă şi ia o găletă de mulsă. Florica îi pândia paşii şi se purta cu Nr. 145 GAZETA TRANSILVANIEI. 11 11 1/ • I 1 * M f 1 i ' I ' >1 • ■ ■ I ■■ 188& s au ţinuta, a adresata, la fiecare clasă câte o vorbire potrivită," împărtâşindă scolariloră sfaturi bune şi de folosii. După esamenă a urmata împărţirea pre-miiloră, dăruite de (fia profeaorft gjm. din Braşova Lazartt Nastase, pentru cari primescă mulţămită şi pe acostă cale. Literatură. *' t 1 „Meseriaşulu Românflu, foiă pentru învăţătură şi petrecere, întocmită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii. Apare în Braşova de 2 ori pe lună, în mărime de câte o colă şi costă pe 6 luni numai 60 cr., pe 3 luni 30 cr. Re-dactora şi editora: Bartolomeiu Baiuîescu. — Nr. 13 dela 1 (13) Iulie conţine: Progresele electro-tQchnicei. — Despre ra-portula ce esistă între cbemiă şi între artele plastice, în speciala între pictură (Conferinţă de Nicolae Teclu,' fine.) — Principalele alliage industriale, de A. H. Stefânescu. — Istoria unui defectiva — Spre seră (poesiă), de Victora Bilciu-rescu. — Povăţuirf şi reguli pentru cei cari se scaldă în apă rece. — Feliurite pentru meseriaşi. — Scirî economice şi industriale (Invenţiunea unui Româna în Parisa. Desvoltarea industriei în România. Convenţiunea de comerciu dintre România şi Austro-Ungaria). — Multe şi mărunte. (Sub rubrica acesta se cuprinde o colecţiune de scirî interesante). — Diverse. — G-lume. — Anunţa. Convocare. Conforma decisiunei luate la 8 Maiu â. c., adunarea generală a Despărţământului XI (Selagiana) ala Asociaţiunei transilvane pentru literatura,, română şi cultura poporului româna este convocată în comuna Dominu pe 6 Augustă st. n. a. c. Tota iatuncî şi în aceeaşi comună îşi va ţine adunarea generală şi Reuniunea fmieilor ă române Selagiane. La aoeste adunări generali sunt invitaţi a participa toţi' membrii despărţământului şi ai Reuniunei, precum şi toţi aceia, cari se interesâză de cultura poporului românesca. Ş i m 1 e u, la 5 Iuliu 1888. Pentru presidiu: A. Coama, actuarîu ală Deapârţâmeîltului şi secretariu ală Reuaiunei fe-meiloră române selagiane. Instrucţiuni pentru cei cari se scalda In apa rece. Suntemă tocmai în sesonula bâilora reci. ]£tă câteva poveţe şi reguli pentru cei Cari le folosesca: 1. Nu te scălda în apă rece (să nu fie mai rece ca 14° R.) şi timpa prea îndelungata (de regulă */4 oră). Nu te scălda când eşti forte iritata, emoţionata şi peste tota când eşti indispusa seu nu prea bine. 2. Decă te-ai consţrînsă peste măsură trupesce seu sufleteşte, ocfihneşte-te mai îiţtâi o ofă> şi apoi scaldă-te. Când pleci la bală jamblă înceta şi nu prea' jepede, căci altfeliu inima se iriteză şi Jelea asudă tare; în astfela de împrejurări o răcire mai intensivă a su-prafeţntiupifim în apă de riu seu de, mare este stricăciosă. Decă ai făcuta un druma mai lunga, mai cu semă în. arşiţa verii — pănă ai ajunsa lâ locuia de scăldata, pune-te. şi odfimesce’,' aşteptă câte-va minute îmbrăcat, înainte de a te arunca în apă. 3) Nu te scălda nicî-odată după ce ai prântjita bine, mai cu semă decă ai de gânda se înoţi în ape afunde şi să nu beai înainte de baie beuturf spir*r* tuose. RîurI, în care nu suntă întocmite băi, nu le folosi la scăldata, decă nu’ţf este cunoscuta curentula şi gradul temperatură ala apei. 4. Nu zăbovi, când te-ai desbră--cata, mult în aera, ci aruncă-te mai de grabă în apă rece, după ce mai întâiu ai udata iute capula întregă cu puţină apă, l’-ai stropita şi fricţionată puţina.; 5. Este periculosa să te arunci în apă din înălţimi mari şi cu capultt în josa. : 6. Decă ţi se face rău în apă rece, eşî imediata din baie. Decă nu sci să înoţi bine nu te încumeţi' să mergi pre departe la locuri afunde, dj scaldă-te totdeuna laolaltă cu alţi prie4 tini, cari sunta puternici şi sciu bine înota. Inveţă însă din copilăria să înoţi în diferite posiţii. Y. Nu pre esagerâ cu |n timpa de veră; adecă nu te scălda într’o 41 uiai de uluite ori ca odată. 8. După ce te-ai scăldată nu te preumbla mult cu trupula uda, mai cu ăemă când suflă ventulă şi e răcore, ci uscă-te grabnica frecându-te şi îm-bracăte imediata. 9. Este bine să te preumbli Jupă baia rece câtva timpa şi apoi să lîţl astemperî: apetitula, care se desvoltâ în airma băii. Nu este însă sanătosfi să te apuci imediata după baie de lucrări obositore spirituale seu trupeşei. 10. Odată pe săptămână spală-te bina cu săpună pe tot trupula seu în baie, seu decă în baie nu este permisa, acasă şi premeneşte-te mai de multe-orî în timpula verii, cu deosebire schimbă cămăşile şi ciorapii mai desa. „Mes. Rom.u logodita cu d-ra Teresia Corvinu din Orăştîâ. 'v...... Felicitările t ndstre.;: \ Logodnă. Dla George Şerbănescu din Răşinarii s’a logodită cu d-ra Zoe I. Dulgherescu din Caracală. D-lă Iuliu Munteanu din Deva s’a mulsulQ. Ionelă vădendu-i sporulă îi apusă mâna drepta şl-o sărută pe o-brazil. ’ . ; : Se sci, îi 4ise elfi» câta e de dulce vieţa dela codru, te-ai face o căprioră şi în totă dimineţa săltaria-i prin isvore prin vesele poticî. Şi tu să sci ce amară-i a nostră pribegiă te-ai face soţă pe drumuri cu dulcele meu tată de ţii ceva la mine. Eu sciu că tu eşti bună.... — Sunt prea din cale afară, Flo-rică dragă, bună. Der nu’mî potă lăsa turma, nici codrulă, nici isvorulă ce-mi mângăiă adese suspinele ce crescă din inima’ml rănită. Yăjut’am ş’astă nopte a lacului crăiasă eşindă din spume d’albe... 0 ce frumosă fată... —s Şi eu jvădut’am dragă, voinicula codrului, pândindă ună ursă pe cale. Eltt mândru, ca şi tine, a revărsată în mine simţiri nepovestite, gândiri ne mai gândite de omeni pământeni. Elă sâ-mănă cu tine la faţă şi la brâţe, la ochi' şi la sprâncene, la tote ce ai tu. — Der cornulă ori oe-ar face bă-trânultt tău tătucă eu nu o să i-lă dau. — Nici elu nu va să-l ceră, când tu.... — Când eu pe tin’ te-oiu cere, aşa Floricâ dragă? : — A$â-iji? Jbneia iiţbitle.;!' Să ţii tu cornulă nostru, er eu să-ţi ţină iubirea. * Esia din strungă turma. Bătrânulă cu Florica şi tînărulă păstoră şedeau în ptagulă stâncei vorbindă de 4^® bune. — Der ce mai vrei, moşă Toderă? Nu te-ai simţi în lume destulă de norocită gâ-ml. dai mie copila cu care pănă acuma. pe drumuri ai umblată ? Eu am o turmă alesă ce pasce în vechii codrii aşa de fericită. De ce să nu fimu şi noi prea fericiţi ? Nu’ml pasă, măi nepote. Să fiă a ta Florica, să fiă ală meu cornulă. — S3* fiă, dragă tată, şi eu vreu ca să fiă. Cânta-vomă la olaltă prin văile umbrose cântări de fericire; er colea lângă seră ne-amQ duce turma’n strungă şi noi în pragulă stâncei la lună şi la stele cânta-vomă doine mândre, de dragă, de* haiducia, de vieţă îndestulită, de 4^® de norocă. — Să fiă der cum 4i®eţl> şi fiţi bla- gosloviţi de-acuma pe veciă, iubiţii mei copii. ____________ SCIRÎ TELEGRAFICE. Wiesbaden, 14 Iulie. Preşedintele poliţiei s’a duşii la Regina Natajia a Serbiei şi i-a declarată că decă nu preda .de buxtăvoiă peprin-ţulă de cortină, acesta va fi dusă cu forţa dela ea. Prinţulă de co-rbnă a fostă predată erî înainte de amedî preşedintelui poliţiei, la amedi a şi plecată şi ăTseră a sosiţii la Yiena. Regina Serbiei va sosi astăcjî dimindţă în Yiena. Parisâ; 14 Iulie. Buelulă dintre Floyuelţ şi Boulanger s’a terminată fiindu generalulă Boulanger gravu rănită în partea gâtului. Scirile de a^Ş^ă spună, că rana generalului e f6fte seridsă. Nu p6te bine răsufla şi are mari dureri. ; Parisu, 14 Iulie. Desvălirea monumentului lui Gambetta a dată pri-leMu la nisce grandidse maniîes-tapunl pentru republică. Mai alesă Floquet, care era veselă, a fostă salutată cu nesferşiţe aclamaţiunî. Petersburgii, 14 Iulie. S’a publicată jună ucazu, prin caofe se sta-bilesce contingentulă de recruţi pe aniilă acesta cu 250,0^0 dţneuî faţă ci|i 235,000 în anulă trecută. Mai departe se' promulgă lege'â prin c$Te se prelungesce durata serviciului militară în armata activă şi îijf cea teritorială. | DIVERSE. Urmările beţiei. Distinsulă medică 0. Lambroso constată în ună opă ală săţi, că bole din beţia părinţiloră se nj|,ştenesce dela părinţi la fii, dela fii la n||)oţI, dela nepoţi la strănepoţi şi încă îd&î măsură progresivă. Cfâ*' eseîăple la aoesta se aducă unnătbrel^-devedl: Ună oimă beţivă a avută 5 copii, dintre a-clştia 2 fii au devenită beţivi, o fetă a d^eaoPtJ ftebună, imorală; numai o fetă a rămasă sănă-tdsă. Dintre 8 nepoţi ai beţivuljji unul. a fostă bună la minte, o fată a.,,devenit-prostituată, ună fiu a fostă stupidă, cu ameţelă şi beţivă, 5 fii (nepoţi) au avută minte sănătosă, der toţi aă fostă lotri şi beţivi. Ună strănepotă a fostă bolnă-viciosă, n’a trăită. :Din altă famihă beţivă, cu numele Junke, s’au născută în restimpă de 75’ de ani fină numără mare de copii, nepoţi şi strănepoţi şi dintre aceştia au fostă şi devenită : 200 dintre ei lotri şi ucigători; 280 au devenită orbi de ochi, âtupidl la minte şi cu b61a de ameţelă; 90 s’au făcută fete desfrânate şi 300 jftu reposată îndată după nascere. Resultatulă acestei constatări este, că criminalităţile nu se nască în-tr’atâta din necrescere^ câtă mai multă din bălele de* minte ce le moştehescă copii dela părinţi beţivi. * - - I Statistica pădurilord. Ministerulă de agricultură francesă a pubficşf&j^fartşa* tica păduriloră din singuraticil^. jJwP j ropene. Europa, abstragendă dela Turcia, Bulgaria: Bosnia şi Herţegovina, are 286.989 miliohe hectare de pădure, ceea ce face cam 18.7 procente din întrega suprafaţa sa. Britama*irtare şi Irlanda suntă cele mâi sărace în ce jiriVesoe pădurea, aşa încâtă abia se vine pe ună locuitoră 0.036 hectare. Danemarca e ceva mai avută în pădure, urmeză apoi Portugalia şi Holanda. Mai multă pădure are Rusia. Ea axe 200D0Q milione hectare, de pădure, ceea ce face cam 37 percente din estensiunea sa. Svedia are 17.569 milione hectare, Ungaria are 29 percente pădure. Francia are pădure. d,e 9888 mii. hectare. Din aceste date se vede, că după Rusia, Ungaria e mai avută în ce privesce pădurea. Câtd costă pacea fir Europa? La în- trebarea acesta face „Bud. Tagblt.a’ ur-mătortdă calculă: In tăte statele Europei la olaltă facă cheltuelile anuale pentru armată şi marină 1881 milione fi. ^şi arriiatele în Europa constau a4l cu to-. tulă din 13 milione de omeni. Aceste suntă cifrele, cari trebue să le aibă în-naihtea ochiloră fiă-care, care vre să a-praţieze adevărata valora,.. a „păcii ar-mate“ de care ne bucurămă de 17 ani. Pe fiă-care ană jertfesctt pop6rele Europei 1881 milidne fi. bugetului de răsboiu, — acesta e darea. în bani ; şi 13'milipne. omeni trebue să alerge la prima chiă-mare a beliduciloră lorfi sub steagă, gata fiindă a muri în eampulă de bătăi ă, — acesta e darea în sânge. Imormentaţî de vii. Cu ocasiunea re-înoiriloră' ce se facă acum la biserica S.-Gretogano din Zara, întemeiată în secu-lulă alo 12-lea, s’au descoperită mai multe) morminte vechi sub lespe4ile de petră, ce alcătuiau podela din naia bisericei.' Aceste morminte aujdată la lumină nisc<| lucruri de totă interesante. In unulă din ele, din seeululă ală 16-lea, s’a constatată: pe deplină din osămintele îmormântatu-lui, că,respecţivulă a fostă de viu îngropată şi că elfi după îmormântare şl-a încordată t6te puterile spre a eşi din morniânţă. Coperişulă sicriului era datfi în laturi. Capulă, umărulă stângă şi braţnjă stânjgă erau afară din sicriu. Celelalte osăminte " erau în sicriu, der ntt în mţţdft naturală aşedate, genunchele stângă*era înţepenită în coperişulă s§ criului, aşa că din tote se putea conchidă la chinurile groznice, în cari a murită nefericitulă. înfăţişarea aceşta avu o influinţă atâtă de deprimătăre asupra pri^ vitoriloră, încâtă mulţi din ei începură să sbiere, er o femeă a şi ameţită. % ună altă mormentă aflară în acelaşă s» criu osămintele a doi omeni deosebiţi avândă la capă rămăşiţele unei cununi de flori artificiale. Săpăturile se continuă. I Cursitlii pieţei Broşovă din 14 Iulie .-şt. % 1888 . . - V 'h i-Â , 3 , $■ p v. Bancnote românescl Cump. 8.70 Vând. CD •*4; ’.i Argintă românescă . V 8.68 1' 8.ţ) N^apoleon-d’orl. . . . 9,88 • 9.92 ■-W* '' . 11.20. n 11.24 Imperiali n 10.20 11 10.24 Galbinl n 5.88 ti 5.91 Scris. fonc^,Albinau6u/o ii 101.— ti — ; ^ « 5% ii 98.- ii 98.50 Ruble rusescl . . . n 117.- îl 118. Discontulă .... 6V2- -8% pe ană. Cursnlă la bursa de Viena dţn 13 Iulie st. n. 1888. Renta de aură 4°/0..................101.70 Renta de hârtiă 5°/0 ............... 89.45,. Imprumutulă căiloră ferate ungare . 151.25 Amortisarea datoriei crăiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) -. . 97.50 Amortisarea. datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . 115.— Bonuri rurale ungare...................105.— Bonuri cu clasa de sortare .... 104.80 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.75 Bonuri *cu cl. de sortare . . . * . 104.50 Bonuri rurale transilvane.............104.40 Boiiuri croato-slavone ..... . . . 104.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă ......... 100.60 I^ţj%! jdb 'i fit&rtiă austriacă .... 80.80 ^ ţijl'gintă austriacă .... 82.40 Renta I i.'(i i Ti I II"I I —li'i ■iBi7hm i 4e ţigări Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-cape fu-mătoră de ţigări s’a stabilită dej a în modulă celă mai ne-dubiosv Nu este reclamă golâ, ci unu faptă constatată prin autorităţi scienţifice de primulă rangă’ pe basa analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţă, că hărţi a «ttnUP'UtWWi * 9TOS P%Q9 -■—««m--------* uMyttwv» vumt» H131SMIWMfl IIWI1 aa«t mawesa ai . ■ -.al rffl >ib ia arapi MMwnK»u ibiflu1* 4,»Vs 3*0431 naon WÎSOJNOO.iyVţMO VA îîS HfifVK lîJtSWV. t 01a IU ISO '1 y-: \ „LES DERNIERES CARTOUCHES» mr „DOROBANŢULt" ~m din fabrica BRAUNSTEIN FRliRES la Paristt, 65 Boulevard JExelmans, este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilită acesta între altele prin jDr. Pohl, profesoră la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesoră şi conducetoru ală stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Pragaf a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches11 şi „Dorobanţulă“ suntă cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte;- fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetâ semănă cu desemnulă aci impriniată şi care ortă firma Braunstein Freres. Fabrica a deschisă ună deposită pentru venfţare en gros a hârtiei de Jigări şi a tu-buriloru pentru Jigări 193,50—30 WIEN, I. Bez., Schottenriiig Mp. 95, şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de venerare asemenea mărfuri. fi Atei ,fr i p.'»‘ rlif Nru 592—1888. COlTCUkStî. 95,3—2 La scalele reuniunei foştiloră grăniţerî din regimentulu I ro-mânu suntă de conferită pe calea concursului : 1. Postidu de învăţătorii diriginte la scola din Gugieru,. comitatulă Huniedbrei, cu salariu anuală de 350 fl., apoi cuartiră în edificiulă celă nou ală scolei şi lemne de focă. 2. PostuM de învăţătorii secundarii, eventuală învţătOre la scota din Vistea inferiorâ, comitatulă Făgăraşului, cu salariu anuală de 240 fl. v. a. precum şi cuartiră şi lemne de tocă. 8. Postula de 'învăţătorii secundara la scola din Lisa, comitatulă Făgăraşului, cu salariu anuală de 180 fl. apoi cuartiră şl lemne de focă. Reflectaţii la aceste posturî au se-şî subşterna suplicele instruite cu diploma de cualificaţiune din studiele pedagogice şi din limba maghiară, eventuală şi alte documente celă multă pănă în 15 Augusta st. n. . a. c. la Comitetula administrativa ala fondului şi’ scdlelora foştilora grăniţerî din regimentula I româna in Sibiiu- ad. Nr. 76—1888 'tUi'it'l 96^-3 Devenindă vacantă postulă de înveţătăre la şcăla elementară a Reuniunei femeiloru române din Sibiiu, pentru ocuparea aceluia se escrie prin acesta concursă. ■ . Doritbrele de a o.-upa acestă postă, care e împreunată cu ună salariu anuală de 500 fl. v. a. şi 100 fl.. bani de cuartiră, voră ave se presinte următbrele documente: a) atestată de boteză; • b) atestată de cualificaţiune pentru scoîele elementare; c) testimonii despre cundscerea perfectă a limbei româfie, ca limbă de propunere, şî despre cunăscerea limbei maghiare; care voră documenta, că schi Infectă şi limba germână, eventuală şi franoesă, voră • ave preferinţă. 'Petiţiuăile prov§4ute cu documentele numite mai susă suntu â se presenta subsemnatului Comitetă pănă la 8 Augusta st. n. 1888. Din şedinţa comitetului Reuniunei femeiloru române din Sibiiu, ţinuţă. lă o lujiu st. h. 1888. a^dl^ria, Cosraa, I?x- HS'u.ssu., preşedintă. secretară. există numai în sticluţe d’aceea la pentru că tâte celelalte suntă fără de îndoelă: X’a-lsifî.caţiă, si a.3^cxâ,grire "TvreritsiToil,CL se află: în BraşovQ la Domnii I. L. & A. Hesshaimer Emil Porr Demeter Eremias Karl Schuster, farmac. Iulius Horuung „ I. Gooş „ Ed. Kiigler, farm. Iul. Miiller, „ N. Grădinar In K&d&iKţa la Domnii: C. Teicbmann A. v. Rossişnon A* Decani C. Deutscber. Heinrich Ziiitz Cari Irk Heinrich Rhein Ratz Lajos Karl Kirr Ferd. lekelius, larm. Ioh. LercJienfeld Karl Tonfner Gcorge Stefanovici. In Şiret A la Domnii: Israel Sommer Pb. Zettel I. Dempniak Ved. 56,12—6. In Suceava la Domnii: Natlian 8. Hausierer E. Liska I. Symonowicz H. Beiner. Câştip laterali le 10 i pe li fără capitală şi fără risicu prin venc[area de losurî plătibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1888. Oferte primesce Societatea de schimbă din Budapesta Adjer & €omp.# Budapest. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei â 5 cr. se potfl cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich. Sz. 5811—1888 tkv. Telekkonyvi Hirdetmeny. A brassoi kir. torvenyszek mint telekkonyvi hatbsâg kuzhirre teszi, hogy a Zemesti 795 sz. tjkv. elveszven, as uj helyszineles folytân potoltatott es a telekkonyvi tervezet el keszittetven az elfo-gadtatott. Ezen telekkonyv ujbăl 795 szâmot kapott es abba bejegyezte-tett Brasso vârosa tulajdonât kepezo 10,178-a hr. szâmu erdoreszlet 708 hold terulettel es 10,178-e liszâmu erdoreszlet 734 hold terulet-tel. Felhivatnak tehât mind azok kik ezen telekjegyzokonyvben felvett ingatlanokhoz valamely igazitâst, kiegeszitest, lejegyzest, hozzâjegy-zest, vagy âtjegyzest igenyelhetni velnek, azokat 1889 evi mâjus 1-eig jelentsekbe. Azok pedig, kik ezen fekvokre netalân regi betâblâzott zălog* jogokat akarnak ervenyesiteni, az âtkeblezes irânti igenyeiket 1889 julius 1-eig jelentsekbe. Brasso, 1888 evi jurîius hă 20-ân. ' .... A kir. tvszek mint tlkkvi hatosdg. si si A * li i. Plecarea trenuriloru: I. Dela Braşevu la Pesta: Trenulu de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. Trenulti mixtii Nr. 315: 4 ore 10 minute dimin^ţa. 2. Deta Braşovi ta Bocuresci: Treuulă acceleraţii Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulă mixtii Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjl. II. Sosirea trenurilord: I. Dela Pesta la Braşovă: Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amefl’i Trenulii mixtii Nr. 316: .9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucuresci la Braşovă: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ame