fificBuia, Admiitutinia Tipogitlla: ’
BRAŞOVU, piaţa nara Mr 22.
Scrisori nefj-ancate nu sa pri-mescii. Manus:rip e nu ae re-. . -triuri a!
Birourile de annacim: . ....
Braşovu, piaţa mare ir. 22.
Inserate mai primescti In Vlaaa: RudolfMo*ne. haaxenstbtn ta Yoghr (Otto Haas), Hiinrich Schaltt, Atoli Eemdl, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-neberg; in Budapesta: A. V. Qoid-borger, Anton Mtnei, Eclutein Btmat; InFranktott O.L.IknUe rtaUrtr-burg: A. SUintr.
Preţuiţi inserţiunilorA: o serii garmondu pe o colână 6 cr. ţi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si Învoială. Beclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. s6u 80 bani.
fHi
fl"|
„Gazeta* iese In fie-care di
AMnsBiste peatrn Aiistro-fltais
Pe ună ană 12 fl., pe ş6se luni • fl., pe trei luni 3 fl.'
Pextrn România şi străinătate:
Pe ună ană 40 franci, pe sAse luni 20 franci, pe trei luni •* f 10 franci. Seprennzneră la tdte ofi-clele poştale din Intru şi din v afară şi la £d. colectori.
Abonament mi pentrn BraşoTi:
la administ raţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă L: pe unu ană 10 fl., pe şese luni 5 fl.,' pe ttei luni 2fl. 50 or. Cu dusnlă tn casă: Pe ună ană 12 fl., pe şAse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. sAu 16 bani.
Atâttt abonamentele cătă şi inserţiunile sunt a se, plăti înainte.
Nr. 144,
Bra§ov11, Sâmibă,tâ 2 (14 Me)
1888.
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Ca I Iulie 1888 flt. v. s’a desohieU nea abonameritO ia care învHămu pe toţi amicii ţi sprijinitorii fdiei nostre.
Preţul A abonameMttiltifi:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe ună ană 12 fl.
Pentrn Roirtânia şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 2fr franci, pe ună ană 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin martdate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Administraţinnea „Şaretei Transilvanief'.
Braşovu, 1 Iulie st. v. 1888.
Scimu căr în timpulu din urmă pressa germană a publicată arti-cull puţină amicabill, ba mulţi chiar duşmănoşi faţă cu Ungaria, împrejurarea mai alesă, că pressa oficidsă bismarkiană conducea atacurile, a produsă mare supărare în cercurile politice unguresc!.
„Peşti Naplo“ vine acum şi mărturisesce, că purtarea pressei germane este fOrte neplăcută pentru Ungaria. Dăr, cţice foia ungu-rescă, „e de lipsă sS ne păstrămă sângele rece“.
Sânge rece cere „Peşti Naplo“, pentru-că trebue se presupună, că însuşi principele Bismark a inspirată unele seu altele din atacurile pressei germane. Ungaria cunăsce particularităţile şi obiceiurile tactice ale principelui Bismark şi scie, că elă, spre a-şl ajunge scopurile sale cele mai apropiate, şî-a alesă şi schimbată în totdeuna mijldcele conformă acestora.
Acum, când împeratulă Wil-helm se pregătesce a merge la Petersburg, scopulă prinţului Bismark este de a face puţină bună disposiţiă Ruşiloră.
Spre a dobendi acesta bună disposiţiă, Bismark crede a fi luerulă celu mai oportună de a înjura puţină pe Maghiari prin cjiare. Acesta e totă, nici mai multă nici mai puţină; este o tactică bismarkiană* esclamă „Peşti Naplo“. Apoi continuă aşa :
„Ungariei nu-i pasă de oficioşii germani şi decă Bismark se folo-sesce de ei spre a face Moscovitului puţină voiă bună, faţă cu a-cesta consideră Ungaria ca deplină suficientă declararea împăratului Wilhelm, că va ţine alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria „cu adevărată fidelitate germană“. A-cestă aserţiune a împăratului Wilhelm e multă mai ponderăsă de-câtă totă vorbăria pressei oficiose germane. Şi după ce în acesta declarare posedemă o asemenea garanţiă, n’avemu nici cea mai mică causă de a ne perde sângele rece din causa brutalităţii pressei germane.u
„Una însă o spunemă cu tătă
sinceritatea şi acesta e: că oţf câtă de mare tactică ar fi prin-ţulă Bismark, ar fi totuşi mai corectă, decă la‘ asemeni Ocasiănî când slobăde pressa sa la asemeni atacuri, ar fixa totodată şi marginea pană la care să mergă. C8fcf: pentru alianţa cu Germania cea mai mare garanţiă o dă în mo-narchia austro-ungară alipirea na* ţiunei maghiare. Pe câtă timpă naţiunea maghiară va fi unanimă pentru alianţa germană, nu o a-meninţă nici ună periculă de nici ună altă curentă. Principele Bismark scie însă mai bine, că decă alianţa germană este însemnată pentru monarchia austro-ungară, ea nu este mai puţină însemnată pentru Germania“.
„Principele Bismarck a spus’o cu sinceritatea propriă lui, că Germania ar fi isolată tară de alianţa cu Ai stro-Ungaria. Acăsta e f6rte corectă. Totă aşa de sigură este, că dăcă politica rusescă ar ave speranţă şi prospecte de învoiala, ea s’ar învoi mai bucurosă cu monarchia nostră, decâtă cu Germania. Aşa stă luerulă şi decă noi nu facemă nici o obiecţiune, când politica germană vrea să susţină pe lângă alianţa austro-ungară şi raporturi amicabile cu Rusia, a-vemă în orî-ce casă dreptulă a pretinde ca Germania să nu-şî uite de tonulă amicabilă faţă cu aliaţii ei.“
„Şi noi avemă cu atâtă mai multă causă de a pretinde acesta, cu câtă decă în Ungaria s’ar răci opiniunea publică faţă cu alianţa germană (pentru care lucru, cre-demă şi sperămă, nu se va da niciodată ocasiune), în casulă a-cesta Germania p6te fi sigură, că sinceritatea şi încrederea alianţei germane ar fi pusă la o aspră probă.“
Cu tote aceste e prudentă, că „P. Naplo“ le recomandă Ungurilor ă> sânge rece,, căci Bismark între multe altele a dovedită, că scie se pisce rău chiar şi pe cei mai supuşi prieteni ai săi, când este iritată. Şi Ungurii au destule părţi slabe, de unde potă fi atacaţi, fără ca pentru aceea să se rupă alianţa austro-germană.
Bande în Balcani.
In Balcani se organiseză una după alta cete nouă de bandiţi.
Nu se scie positivă ce scopă urmă-rescă aceste bande, căci decă scopulă loră ară fi numai să jăfuescă pe călători! pentru interesulă propriu personală, în casulă acesta prea puţină importanţă ’i s’ar da lucrului şi afacerea ar privi în casulă acesta singură numai pe Bulgaria.
Ceea ce fâce însă, ca acestoră bande să ll-se dea şi o importanţă politică este împrejurarea, că afară de ocupaţiunea loră de bandiţi, pară a se amesteca şi în cestiunî politice.
împrejurarea, că aceste cete de bandiţi îşi continuă operaţiunea loră de jă-fuire pe ună terenă- totă mai estinsă, numărulă loră îmulţindu-se pe (fi ce merge şi una după alta sosindă soirile
despre nouă jăfuirf comise din partea loră: tote aceste fâcti pe unii să crecjă, că1 aci e vorbă de-o completă organisare de natură politică.
E temere, Uă cumva să‘ fiă ames-j teeaţl în acăstă afacere şi Ruşii. Decă Bulgaria ntt va nisiii de timpuriu să împrăştia aceste cete de bandiţi şi decă ele voră pute şi pe viitoră să se spo-răscă şi întărescă în aceeaşi măsură progresivă, ca şi păUă acum, atunci prea uşoră s’ar pute întâmpla, ca Rusia să-şi aroge dreptulă de a face ordine în Bulgaria, sub pretextă, că guvemulă bulgară nu este în stare a-o face.
Ună pretextă ca acesta se crede, că ar fi prea bine-venită Rusiei mai vâr-tosă în timpulă de adî, când în Peters-bnrgă a începută a se spera, că în urma întelnirei celoră doi împăraţi, ală Rusiei şi Germaniei, va succede a rea-lisa idea, de a se trimite în permanenţă ună generală rusescă în Bulgaria.
Din comitate.
Raportele comitetelord administrative pe jumătatea primă a anuiui c.
Comitatulu Braşovului. Comitetulă şl-a ţinută adunarea sa Luni, în 9 Iulie st. n. Din , incidentulă, turburâriloru din Feldiorâ, contele Iuliu Schweinitz pre-sentă comitetului în scrisă propunerea, ca să se ceră dela ministrulă de justiţiă modificarea unoră regulamente ale articulu-lui de lege XLV din 1880 privitoră la comassări. Adunarea primi propunerea însărcinând pe contele Schweinitz, Carol Schnell, Phieps şi Tompa cu redigiarea rugărei ce este a se adresa ministrului.
In jumătatea primă a anului s’au cerută pe cale oficială 3 autorisaţii pentru imigrări şi 16 pentru enfigrărî.
In 13 comune au isbucnită 25 incen-diurf, causândă o pagubă de 15,628 fl. 94 cr., dintre cari preţă de 10.093 fl. 93 cr. a fostă asigurată.
Ordinea publică fu turburată numai în Feldiora cu ocasiunea pertractăriloră de. comassare dela 27 Iunie. Pricinuitorii turburăriloră însă au fostă prinşi şi ordinea fu restabilită. Aşa sună în causa acesta raportulă procurorului regescă.
Starea sanitară e locuitOriloră în jumătatea trecută a anului numai în parte s’ar pute numi favorabilă, deorece — dice respecţivulă-raportoră — în comuna Tărlungenî fu importată din România e-pidemia vărsatului, care a luată dimensiuni în mai multe comune din apro-piare.
După raportulă oficială, asentările au decursă cu bună succesă pretutinde-nea, afară de două cercuri.
Causa instrucţiupei în scolele poporale a fostă în semestrulă espirată pre-tutindenea satisfiicătore, afară de scola de stată din Tărlungenî, unde au bântuită băle contagiose.
De presentă se află în comitată 15 asilurî d;e copii germane cu 875 copii şi 13 unguresc! cu 1033 copii. Numărulă copiiloră obligaţi la scolă: 16,391, dintre cari au cercetată scola 14,596. Numărulă învăţătoriloră ordinari 255, ajutători 7.
S’au incassată dări directe în jumătatea trecută a anului 240,852 fl., mai multă cu 25,972 fl. ca în aceeaşi periodă a anului trecută.
Comitatulu Murgit-Turda Comitetulă şl-a ţinută adunarea în 9 Iulie sub pre-sidiulă fişpanului Banffy Zoltan.
Viceşpanulă comitatului raporteză despre starea şi raporturile economice din jumătatea trecută â anului: Bucatele fără preţă, sămănăturile de tom-* nă în mare parte suntă frumose. Cucuruzele însă, fiindcă în forte multe locuri n’au răsărită la tâmpă, au fostă sămănate a doua oră şi forte multe din ele au fostă arate şi sămănate cu altă ceva. Partea nearată însă promite în
mare parte recoltă, bogată. Erburilă peste totă eficendă suntă bune, în locurile mai aşezate însă, dfia ciarusa mtitlteloră ploi, erba a fostă puţină şi" slabă. Struguri voră fi forte puţini, pome însă mai de locă. — Starea sânitară r a < viteloră a fostă escelentă. Pentru turbare au . fost împuşcate 2 vaci şi o j unifică:
Incendiul! s’atf ivită 38, causândă o pagubă de 33,980 fl. 98 cr., dintre cari 19.206 fl. au fostă asiguraţi-* Din caşurile de focă amintite aci, s’au ivită în cerculă de susă ală Reghifiului 6, causândă 24,124 fl. 30 cr. pagubă.
Se dă ou socoteala, că multele incendiul! ivite în acestă cercă suntă provenite din aprinderi intenţionate. Lemnele suntă fdrte effcine, proprietarii îşi asigură scumpă clădirile loră, aşa că decă ardă, ei au profită." Viceşpanulă îşi es-primă dorinţa, ca asigurările sS se reguleze pe viitoră pentru a reduce in- ' cendiările.
Advocatulă Palify Mihaly, ca pro-. curoră suplentă, îşi dete dimisia, din4 causă că Curia reg. a esprimată contra lui verdictă condamnatoră.
S’au ivită în luna Iunie 13 caşuri de difterită în comunele Ripa de susă, Corunca şi Petelea; 87 caşuri de vârsat în comunele Hodacă, Corunca, Disneiu, Lujeră, Săcală şi Iecl. Asemenea s’au ivită 10 caşuri de b61e contagiose în Sâncraiulă de Mureşă. S’au spândurată 5, s’au împuşcată 2.
seraiLE pilei.
Maiestatea Sa monarchulă, la propunerea ministrului ungurescă de culte, a numită în capitululă archidiecesei gr. eat. de Alba-Iuliâ şi Făgăraşă pe canonicul custode Ionă Antonelli, canonică cantoră; pe canonieulă şcolastică Ionă
M.	Moldovcmii, canonică custode; pe ca-•noniculă cancelar© Dr. Ionă Raţii, canonică şcolastică; pe canonieulă teologă Alexandru Mim, canonică cancelară, er pe profesorulă gimnasială Iosifu Hossu l’a numită canonică prebendată.
*
*	4=
Ungurii înfiinţeză mereu asUurt de copii cu scopulă, se’nţelege, de a maghia-risa. Astfelă se va înfiinţa şi în Orâştiă în vera acesta ună asemenea asilă ungurescă de copii. Contele Kocsard Kun a oferită localitatea trebuineiosă. —*. Nu se gândescă şi Românii din Orăştiă a
înfiinţa ună asemenea asilă româneseă ? *
*	*
Sub titlulă: „0 comună ce se valahi-sezâu scrie „Koloasvâr^ dela 11 Iulie următorele: „Comuna Pcgăceua de Câm-piă e în stadiulă valahisărei. Se află în acestă comună forte mulţi locuitori cu nume şi de origine maghiară, cari deşi sciu bine, că antecesorii loră au fostă maghiari, vorbesoă numai în limba valahă, fiind-că nu sciu altă limbă. Se află în acestă comună şi o filială ev. ref. cu puţină avere, ee aparţine bisericei din Sânpetru, însă cu averea acestei filiale abia se pote susţinâ o modestă scolă. N’ar fi iertată să se mai amâne luerulă, ci trebue deschisă-şi organtsată acea scolă. Las’ să înveţe strănepoţii părin-ţiloră maghiari abc ungurescă şi să nu fiă nevoiţi a învăţa „Tatălă nostru44 în limba valahă. Asupra acestei împrejurări atragemă atenţiunea dlui Deak La-jos, bravulă şi- hamiculă inspectorii de
scole ală comitatului. “
- * *
*
In comuna Coronca din comitatiilă Murăşă-Turda scarlatina, versatulă şi difte-rita au luată dimensiuni între copii şi seceră numărose vieţi. Aceste bole nu-
Nr. 144
i.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
mai în timpulă din urmă, au începută să bântue în comună în măsuri atâtă de vehemente.
*
* *
Locuitorii din Timişâra au cerută prin o deputaţiune trimisă din sinulti loră, ca să se sisteze esecuţiunile pentru dare pe timpulă câtă durâsfcă secerişulă, aducândă ca motivă împrejurarea, că nu numai economii, ci şi industriaşii şi neguţătorii suntă în mare lipsă de bani în ajunulă secerişului. Resultatulă ce li-s’a dată a fostă că contribuabilii restan-ţierl voră fi secvestraţi, der obiectele loră ,nu se voră licita pănă după 10 Augustă.
Coma ii Roteaji.
(Urmare şi fine.)
■ Reteagu, 9 Iuliu st. n. 1888. sReteagulă e ună opidă vechiu cu 1764 locuitori, din cari 8^8 suntă Români, er 886 suntă străini, adecă: Unguri, Armeni, Ţigani (de nu cumva aceştia suntă socotiţi ca Uj-Magyarok) şi Jidani (ceşti din urmă 280 la numără !). Opidulă Reteagă este situată pe şesulă Someşului mare, în punctulă de mijlocă între Beşă şi Betlenu, mergându-i hotarulă spre ostă pănă în hotarulă Uliului, spre sudă pănă în ală Arpaşteului şi St. Mărghitei (pănă în fluviulă Someş peste apa Someşului dincolo puţin hotar de-alăReteagului trece) spre vestă merge hotarulă Reteagului pănă în ală satului Baţa şi Lelesci, er spre nordă pănă în GiurgescI, formândă punctulă celă mai nordică ală hotarului Reteagă dealulă Ciceu, pe care fu cas-telulă principiloră moldovanl pănă la Petru Rareşă. Şi hotarulă acesta este împărţită de mama fire în două părţi mari: „hotarulă din susă44, care se es-tinde din drumulă ţărei pănă în partea cea mai nordică, şi „şesulă44, care se es-tinde din drumulă ţărei pănă în Someşă, ba în partea sudă-vestică, de cătră Sân-Mărghita, trece şi peste Someşă. Totă de mama fire este împărţită hotarulă Reteagului în alte două părţi mari drepte; valea adecă, ce vine de cătră GriurgescI, taie hotarulă în două părţi, în mm■ ostică, carea cuprinde: „Belşugata44, „Bogobir-tulă44 „După delulă44, „Prăhăria44, „Delulă viiloră44 şi totă partea ostică a hotarului spre Urin, tăindă şi opidulă în două părţi aprope asemenea de mari; şi în partea vestică, carea cuprinde: „Câmpţilă Ciceului44, „Valea ursului“, „Butanii*, „Câmpulă Poeniloră44, Cărbunariul44, „So-loşetiulă44, „Fundătura44, „Poiana lui Va-rodi44, „Rezorele", „Cikişulă44, „Lechişora44 „Siniteulă44, „Partea de după grădini44, „Horubele44, şi tdte pădurile Reteagului, atâtă cale grofescl şi ale mariloră posesori, câtă şi celea comunale. Din totă
teritoriulă hotarului Reteagă mai bună cualitaţe au aşa^mumitele Rorube, adecă ldculă din partea saidvestţcă şi vestică a Beteagului, .măfginiţă: la ostil cu valea, la sudfi cu Şomeşulh, |a vestă cu, hota- * rulă Baţii şi la nordă cu drumulă ţârei, Totă cam de aceea cuahţate este şi ho: tarulă dia partea.v veştîcă a opidului, chiar pe lângă grădini. ' Vină apoi părţi de hotară mai puţină bune şi în fine suntă şi unele, cari de voră veni în posesiunea poporului săracă, pote lua lumea în capă şi nici - să se mai uite îndărătă spre Reteagă.
Legile comasărei eu nu le cunoseă, nici cu ună felă de lege nu m’am ocupată în detailă nicl-când, fiindcă lef-teria mea este bucovna, der lucru fără de lege mî-se pare pretensiunea mariloră posesori din Reteagă, căci ei ară insista să ll-se dee: totă hotarulă celă hună, şi adecă: Partea vestică de hotară, ce vine de c#tră Ba,ţia, pănă în Reteagă, dih josă de drumulă ţărei pănă în drumulă trenului şi din susă, pe lângă comună, pănă în păduri, apoi spre sudă totă hotarulă cuprinsă între comună şi drumulă de fieră; er spre ostă: hotarulă cuprinsă între drumulă de fieră şi viile Reteagului, aşaderă şi din josă şi din susă de drumulă ţărei, nelăsândă pentru po-poră nici ună drumă liberă, ci tote ocupate de ei, că: după proiectata comasare, ori încătrău va eşi omulă din opidă, ori pe care drumă, numai şi numai pe pămentă domnescă pote să esă; atunci apoi trăiesce poporule.
încă ceva: Pănă acum poporală şl-a avută parcelele lui de locă, unele mai slăbuţe, altele mai bune, unele mai aprope, altele mai departe ; după proiectata comasare, nime din poporă nu va ave locă aprope nime din celă adevărată bună, ci numai departe şi rău! Poporală a pretinsă ce, decă-i vorba de comasare, atunci să se facă cum se facă în alte comune: de o parte, fiă din josă, ori din susă, să-şi iee domnii, er de altă parte să fiă poporală. Der domnii nu voră, ei vreu să aibă totă hotarulă care-i bună şi aprope de comună. Er decă ll-ară succede, decă adecă poporală ar fi scosă din fostele lui moşiore şi alungată în fundulă hotarului, atunci vai de poporă ar fi! Da, ar fi vai de elă! Că ori pe care dram va eşi din comună, pe locă domnescă va eşi; apoi: de-i va scăpa gâscă ori purcelulă, vaca ori viţelulăj la ună lucru din două are1 să se aştepte: ori că sbrrii marelui posesoră voră puşca animalulă scăpată în loculă domnescă, ori că-lă voră duce în curte, de unde bietului omă ’i se voră dicta dreptă pe-depsă câţiva fiorini ori 4^e de lucru. Şi abstragendă dela acesta: fundă poporală alungată cu moşiorele sale în
fundulă hotarului, cu deosebire caii voră căpăta locă nu numai departe ci şi rău, Ifţceia necesitaţi voră fi: ori să iee lumea în capă, ori să iee loţă dela marii posesori, şi să-lă lucre în parte. ‘(Va să Zică: Reteganiloră ‘‘ ll-se prepară o a doua iobăgTă multă mai orâncenă ca cea în-nâmfe de 1848.
•■'Bugaţî suntă dăcî toţi advocaţii şi omenii cunoscători de legile şi dreptă-• ţâle ţărei, să ne spună, fiă pe cale publică, fiă pe cale privată, la adresa subscrisului:
1.	Este cu dreptă ca domnii cei mari, cu ocasiunea comassărei, să iee totă hotarulă din ghindă comunei, să cuprindă tote drumurile de eşire, numai şi numai cu locă de ală loră?
2.	N’ar fi vre-ună modă, ca poporală să câştige ceea ce a cerută, adecă ca valea ce vine de cătră GiurgescI să fiă mieduina între domni şi poporă? Ca adecă: ori partea ostică, ori cea vestică, ’să fiă’ numai a poporului, ca şi poporală bare-mi într’o direcţiune să nu calce pe locă domnescă, că e sătulă de domni ca draculă de corobeţe, ’i-şă strepecjiţl dinţii de ei!
3.	Decă care-va din domnii advocaţi se crede destulă de tare şi spereză, că sigură ar pute esopera separarea hotarului domnescă de celă ţărănescă în modulă indicată, adecă ca valea să o facă mie(juină şi parcelele poporului să se în-cepă chiar din unulă ori din care capătă ală comunei, adecă: decă spereză ca şi lacurile (complexele de pămentă) yrofeset, ori celea de cătră Baţa ori celea de că-trâ Urină voră veni tăiate în grădini şi parcele mici între ţărani; decă spereză că de-o parte va fi hotarulă ţeraniloră şi de alta a grofiloră, ca poporală să nu fiă avisată în totă minutulă a călca pe locă domnescă: atunci fiă bună a ne în-sciinţa, ca decă d-lă advocată Augustină Munteanu ar declara, că nu ne pote câştiga ceea ce după dreptă ceremă, atunci să ne cercămă noroculă cu altă advocată, ori să luămă lumea în capă, de nu vomă preferi a remâne iobagi, sclavi legaţi şi de mâni şi de piciore în vechiulă nostru pămentă, care câştigată a fostă cu puterea armeloră de strămoşii noştri, dela Daci, pentru care, mai târcfiu, pur-tat’amă jugulă celă greu şi ruşinosă ală iobăgiei ungurescl; pentru care plătit’amă şi plătimă tributulă de sânge şi avere!
Şi spereză, că bareml unulă s’a afla din advocaţii neamului meu, care ne va lămuri şi astfeliu va da dovedi, că nu s’a făcută advocată numai cu scopulă de a se înavuţi, ci şi din cause multă mai nobile: de a servi neamului său şi de a-lă feri de cursele ce i se pună la totă pasulă.
Relative la comasare, nu mai întindă altă vorbă, ci sunt în aşteptare
după binevoitorală respunsă ală advoca-ţiloră şi pricepătoriloră de lucru.
Ioană Popă Reteganulă.
Sor©ecTjLl*CL-
(Gorep. part. a „Gaz. Trans.“)
Borsecă, 27 Iunie st. v.
Pe drumă Cătră Borsecă. Cu venirea călduriloră nesuferite, după terminarea esameneloră, lumea din oraşe se gân-desce să plece la băi, unii ca să se odih-nescă după o muncă de cjece luni, alţii ca să’şl îmbunătăţescă sănătatea. Trenurile ducă în fiecare (ji sute de per-sone cari se împrăştia la tăte staţiunile de băi din Europa. Suntă băi însă aici în Transilvania, unde nu se pote ajunge cu trenulă. Astfelă de băi suntă Ele-patacă (Vâlcele), Tuşnadă, Borsecă, ş. a. Pentru ca cineva să vie dela Bra-şovă la Tuşnadă, seu Borsecă trebue să plece cu trăsura.
Băile Tuşnadă suntă mai cunoscute de lumea nostră (din România) căci a fostă o vreme când peste 2000 Români veneau să petrecă 2, 3, 6 săptămâni, pe vâră, în Tuşnadă, cheltuindă o mulţime de parale, cari acjl rămână în ţâră, unde se scie că suntă o mulţime de is-vore dătătore de viâţă.
Ca să viă cineva în Borsecă are 3 drumuri: Cei din România vină cu trenulă pănă la Braşovă şi de aci, într’o trăsură cu 3—4 cai, pornescă în susă spre Borsecă unde sosescă în două clile seu în 2 (jile şi jumătate; mai potă veni şi prin Moldova, pănă la Piatra, cu trenulă, şi din Piatra cu trăsura pănă în Borsecă.
Ală treilea drumă care duce la băile acestea este prin Tergulă-Murăşului şi din acestă oraşă cu trăsura prin Re-ghinulă săsescă prin Topliţa vechiă directă la Borsecă, căci suntă 2 ani de când s’a făcută o şosea ce legă Topliţa cu Borseculă, aşa că balneofilulă seu că-lătorulă numai e nevoită să ocolâscă prin sătulă Ditro, celă din urmă sată pe linia Braşovă-Borsecă.
Posiţiile pe ori care din aceste 3 drumarf ar veni cineva, suntă admirabile. Cele mai frumose însă suntă: dela Piatra la Borsecă, şi dela Tergulă-Mu-reşului pe malulă Mureşului, între apă şi munţi cu vîrfurî fantastice, pănă la aceste băi.
Tote aceste trei drumuri se conto-pescă într’unulă singur în marginea Bor-secului de josă, şi de aci, pe costa unui delă, te sui la băi, la , loculă isvoreloru la Borseculă adevărată, ală cărui nume îlă vedemă în anunţuri în mulţime de Ziare ungurescl, nemţesc!, românescl, polone ş. a.
Situaţiunea Borsecului. Borseculă este
FOILETONUL# „GAZ. TRANS.U
CORNULU.
— Schiţă, de TraianH H. Popa. —
I.
Din tufişulă de lângă Iacă, duiosa vbună serău răsărea tainică legănându-se acum pe o fran4ă, acum pe alta. Zefi-rulă şuşuia printre trestia pârlită de vremea bătrână. Luceferii focoşi priveau cu dragă spumele isvorului ce grăbea în matca lacului. Dulcea linişte stăpânea codrulă reîntinerită, ş’abia din când în când s’aucjna filomela preludândă pe fagii din apropiere. ’Nalta erbă se mişca tainică, atingendu-şl vârfurile firă de firă, în semnă de dragoste. Cârdurile cerbiloră luau potecile dea-rendulă spre laculă încărcată de văpaia crăiesei nopţii. Cu glasă domolă ventulă mul-comia suspinele întristatului isvoră, sub ale cărui straturi de apă pietrişulă se părea bobi de aură, er Hyperion cu Sirius se oglindau în elă. Nimeni nu putea înţelege taina acestei nopţi, pentru că nimeni nu este făcută ca s’o înţelegă. Pădurea şi copilăria se prindă aici su-
rori, căci în adenculă celei dintâiu se ascupdă comori nepreţuite de frumseţl, er cea de-a doua şi-le alege şi îndrăgesce.
Lângă Iacă şedea tînărulă păstoră. Prin şuviţele-i de pără fâşia adiarea lină a zefirului. Deasupra creştetului său se legăna crenga unui fagă. Genele lui clipeau mai înteiu încetă ş’apoi mai tare, pănă-ce mintea-i adurmi. Piciorulă său dreptă atârna de ţărmulă lacului, atingândă spuma cu degetile. Şi cum sta elă aşa, ună somnă molatică îlă cuprinde în braţele lui. Mânile şi-le ţinea cruce pe pieptă. Elă visa aşa de fru-mosă. Visa că trăsărindă laculă pe deasupra valuriloră îmblânzite apare crăesa lacului aşa de blândă, aşa de frumosă, aşa de mlădiosă. Der ’i se părea că laculă fuge departe, departe, că neguri dese sloboza cerulă, că luceferii de focă prefăcuţi în totă aţâţa CheravimI se legănau prin misteriosa negură. Unulă dintre ei s’atinse de elă şi pe nesimţite îi smulse fluerulă de după şerpară, şi dispăru. Mâhnită de acâstă perdere, elă ia câmpii în pribegiă şi bate-atâtea drumuri, fără flueră şi miore, amărîtă pănă la desnădăşduire. Visa apoi că er s’a
întorsă de unde pleca, şi de dorulă flu-erului, vrea sâ se arunce în Iacă.... der se tredi de-odată dreptă când găinuşa arăta miedulă-nopţii.
II.
Era pătrunsă de jale iubitulă mân-drulă codru, când ffumosa „bună dimi-neţau ciripea ptintre bradii seculari. Şi cum nu, când ochii isvoreloră lui şi u-rechile copaciloră bătrâni vedeau şi aureau ce nici odată n’au mai văclută şi n’au mai aurită. — Pe o cărare cotită, când (jiua ÎŞÎ ridică pleopele, migindă prin crengi zorile, când poporele codrului începă a furnica în susă şi în josă, trecă două fiinţe năcăjite: ună moşnegă şi o copilă. De-o cârjă bătrână asemenea lui se rădima bătrânulă părinte ale cărui plete arginţii atârna pe umerii a-prope goi. Hainele lui, rose de dinţii vremii, tremură pe membrele-i slăbite, când ochii lui mari întunecaţi şi afundaţi în frunte se învîrtă c’o lene prefăcută în orbitele cercuite de sbârcita-i piele. Sărmanulă bătrână! Ce de nevoi trebue c’a suferită. Lui nu-i venia să credă c’a sosită dimineţa. Gândurile lui | sboră departe la vremile trecute, la ca-
lele de aură, când elă era stăpânulă a-cestoră mândri codrii. — Alături de elă păşia framdsa lui copilă, o Româncuţă sprintenă ca o căprioră, veselă ca aurora, frumosă ca zorile.
—	Hei, Florico dragă, de multă ce plecarămă am obosită de totă. Mi se îmbrâncescă piciorele, mânile şi întregă trapulă. Ş’apoi s’a mai pusă şi păcătosa de fome să-mi facă năcază. Nu mai pot merge. Ai tu ceva?
—	Am, dragă tătucă, puţină mălaiu şi câteva mere. Să şedemă colo sub stejarulă ce se vede înaintea nostră. Muşchiulă verde şi mole îţi va sluji de aşternută bună. Hai să grăbimă pănă acolo. De alăturea stejarului răsare o-cheşulă isvoră. Vomă îmbuca puţină şi vomă bea apă... Apoi...
—	Apoi, vrei să Zicb că plecămă mai departe. „Mai departe, mai departe14, ce vorbă amară şi fâră ţintă, de când o cjicemă, de când!
—	Ce să-i facemă tătucule nevoiei şi sîlei. Am fostă născuţi ca să păti-mimă. Ne va da D-cJeu şi nouă odată vre-ună bine. Să blemă der mai departe.
Sub vechiulă stejară, lângă oche-
Nr. 144.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
situată în partea nord-ostică a Transilvaniei , în districtul^ Giurgeului sub. 4Ş°20’ longitudine şi 46051’ latitudine, — lapolele muntelui Tăgetu ’naltii, înalttl de 4166 piciore.
Se şcie, că ţinutul ii Giurgeului este cela mai înalţii punctă alţi Transilvaniei la 2300 piciore d’asupra nivelului mării. In ţinutulă acesta isvorăscă două ape: Oltultt, care după ce străbate o parte a Transilvaniei trece în România unde dă numele său ună judeţă; şi a doua: Mu-reşulfi.
Borseculă de susă, Borseculă propriu 4isă, este situată la 2790 picidre d’asupra nivelului mării într’o vale în-cântătore închisă între munţi.
Vechimea Borsecuîui. Positivă nu se şcie când s’au descoperită isvdrele de apă minerală din Borsecă. O tradiţiă spune, că le-ar fi descoperită, în 1773, contele Dionisie Banfly, într’o 4i pe când se afla la venătore. După o altă tradiţiă l’ar fi descoperită ună ciobană, care fiindă apucată de vărsături, s’a tîrîtă pănă la ună isvoră din care a băută şi a cărui apă pişcătore l’a vindecată numai de-câtă. Ar fi probe însă, că isvOrele să fi fostă cunoscute chiar la anulă 1700 (ună documentă ală istoriei familiei Lazară vorbeşce, la anulă 1700, de Borsecă.)
Apele din Borsecu. Borseculă este ună escelentă locă de baia şi decă s’ar fi găsită omeni capabili, cari să’lă orga-niseze bunidrâ ca Mehadia, ar fi adusă venituri colosale. Insă lenea şi nepăsarea ungurescă l’au lăsată într’o stare quasi-primitivă.
In Borsecu avemă următorele isvore din care se bea: 1. Fo-Kut, (seu fântâna principală); 2. Kosuth-Kut, (isvorulă lui Kossut) situată pe munte, încunjurată de bracjl. 3. şi 4. Boldizsăr şi Laszlo-Kut (isvorulă lui Baltazar şi isvorulă lui La-dislau) situate unu în faţa altuia — însă trebue observată, că de 4 ani fântâna lui Ladislau s’a închisă. 5. Frdei-Kut (fântâna din pădure, botezată acum 5 ani cu multă pompă cu numele prinţului Iosef) situată la Vestulă Borsecuîui pe malulă păriului, într’ună locă pitorescă.
Este şi ună isvoră de apă dulce, isvorulă Sf. Ionă, o apă forte rece şi cristalină. Cea mai bună apă dulce.
Ca băi avemă: 1. Lobogo-vechiu, cu 2 basenuri; 2. Lobogo-nou, (faţă în faţă cu celă vechiuşi cu ună singură basenă.);
3.	Şaroşulă vechiu; 4. Şaroşulă nou; 5. B&ile Lazară ; 6. ună stabilimentă de duşi şi 7 ună stabilimentă de băi calde, unde nu găseşcl nici rufele trebuitore, nici o-glindă bună, nici pieptene şi periă.
Localurile de petrecere. Ca localuri de petrecere autorităţile din Borsecă spună în anunţurile loră, că este: salonă de citire, sală de biliardă şi de piano.
In salonulă de citire, odaiă sknplă, d$r
frumuşică, se găseşce o masă mare acoperită cu 10—15 c|iare maghiare şi 2—$ germane. Când am sosită aici la 5 Iulie s. n. am găsită pe masă ună esemplară din „ Gazeta Transilvanieiu dela 18 Iunie şi d’atuncl pănă acfî deşi ml-au spusă c’au s’o aboneze — n’am mai vScpită nici ună numără în Borsecă. Ca răspunsă la o întrebare a mea că: de ce nu aboneză şi ună 4iarh din România şi ună . 4iară din Franţa, bunioră Figaro, ca în alţi ani, mi s’a răspunsă, că trebue să mai a-boneze două cjiare mari ungureşcl, fiindcă trebuescă.
In sala biliardului găseşcl ună biliardă, care negreşită că după-ce a colindată prin alte oraşe, după o călăţoriă de mai mulţi ani, a venită, ruptă şi şchiopă, obosită, ca să se odihnăscă în Borsecă, celă din urmă ală lui popasă. Are poţe şi vre-o 10-12 tacuri, der $u te poţi folosi decâtă de 3—4 din ele, căci celelalte suntă rupte. Suntă 4 ani de când s’a comandată ună biliardă nou, însă fa-bricantulă n’a avută vreme să’lă ispră-vescă pănă ac}î- — P6te însă că în anulă acesta noua direcţiă a acestoră băi să fi hotărîtă ca într’adevără să ne dea ună biliardă bună. — In sala de piană este ună piană bunicelă, şi unde personelo abonate potă cânta fie-care în ora ce şl-a alesă.
Case de locuiţii, oteluri §. a. In Borsecă suntă 4 oteluri, spună anunţurile, în realitate însă suntă două, căci nu şciu decă se pote numi otelă o casă compusă din 4—6 camere. Unulă din aceste 4 (?) oteluri este situată în piaţă, este o casă mare cu 2 caturi, frumosă (?) la vedere, înăuntru însă o mobilă câtă se pote de păcătosă, serviciu prostă şi destulă de scumpă. Celelalte oteluri suntă situate pe strada principală şi sunt mai multă seu mai puţină curate său fru-mose.
Pentru personele cari nu voră să şedă la otelă, suntă multe case, unele situate în marginea-pădurii, actele în piaţă seu mai pe deală, cu vedere frumdsă seu, aşa ceva, şi mai ieftine decâtă în Tuşnadă.
Acţiunea Jisiologicâ a apeloru minerale din Borsecă. întrebuinţate ca băutură, 4ice doctorală Carol Cseh, apele acestea lucrezâ ca antiacide, potolescă acţiunea bolnăviciosă şi cumpăte^ă secreţiuneâ esagerată a stomachului, aţîţă uşoră activitatea intestineloră, înlesnindă şi re-gulândă mistuirea; previn formarea pietrei ; activeză perfectulă schimbă de materii în organismă nu numai prin absorb-ţiunea stomacală, der chiar şi prin organele de respiraţiune lucrândă într’ună modă salutară asupra acestoră din urmă. Tote acestea "au ca urmare indirectă, că
sistemul ă nervosă şi sistemulă musculară ajungă capabile să’şl desvolte completă activitatea loră sănătosă, ceea ce face ca organismulă să câştige multă în energiă şi vioiciune.
întrebuinţate ca băi reci, resultatulă este şi mai isbitoră, însă spaţiulă nu’ml permite ca să descriu tdte efectele băi-loră acestora, scopulă meu nefiindă acesta.
Borseculă ca locă de vindecare climatică. Borseculă se bucură de o climă sub-alpină. Climatulă acesta are proprietatea prin escelenţă de a lucra asupra consti-tuţiunei ca fortifiantă şi ca escitantă. Aci vegetaţia este frmnăsă, peste măsură bogată în sevă. Respiraţia1 aci este mai accelerată.
Lumea din Borsecu. Pănă acjl fdrte puţină lume a venită în Borsecă; nu se află nici o sută de persone. Din România, deocamdată,, se află o singură familiă; er Români din Transilvania abia răsară ici colo 4—5 persdne. Fiindcă însă adevăratulă sesonă ală Borsecuîui este numai dela 1 Iulie pănă la 1 Augustă s. v. să sperămă, că o să avemă mai multă lume, acum fiindă încă vremea forte nestabilă.
Alte observaţiunî. In Borsecă lipsesce ună Cur-Salonu, unde să’şl potă face cineva cura diminăţa seu unde să se plimbe în cailei© ploiose. Există în pădure la fântâna lui Kossut ună felă de magaziă de scânduri (Wandelbahn) deschisă, într’o parte, d’alungu, şi unde întră ploia şi ventu pe de tote părţile. Totă aci, la fântâna acesta, când cântă musica, (Luni, Miercuri, Vineri şi Sâmbătă), se plimbă balneofilii îut’ună cercă forte restrînsă.
In Borsecă lipsesce ună bufetă, lip-sescă listele de bucate nemţescl şi românesc!, lipsescă chelneri, cari să scie românesce, ca şi cum Românii trebue să înveţe întâiu unguresce [decă voiescă să se însănătoşeze.
Serviciulă băiloră (reci, calde, duşi) lasă multă de dorită.	^
V Aici ăşistă "telegrafă şi poştă: t e-ldgrafis'tulă fiu se'ie român esc fi, er poştaşulă, deşi vechiu aici în Borsecă, însă îşi vede mai multă de afacerile sale particulară, şi .pretinde să ţiă minte numele tuturoră persdneloră, ceea ce face că deşi ţî-a sosită la oficiu o scrisoi© său ună: cfiarii: dând este lume multă, elă îşi aduce aminte să ’ţî-le dea peste 3—4 c^ile, căci nu are ună împărţitor de scrisori, bună-oră cum esistă în Tuşnadă.
Musica cântă de două ori pe dimineţa dela 7—9 şi sera dela 5—7, câte 6 cântece, multă 7, dintre cari două marşuri (celă de deschidere şi celă de închidere), o operă (rară), 2 căardaşurî
şulă isvoră, Toaderă cu Florica dulmică fărîmăturile de mălaiu şi cele câteva mere. După ce moşnegulă îşi potolesce f6mea, fata grăbesce la isvoră, ia apă cu pumnii şi-i dă tatălui său să bea.
—	Vai Florică, Florică, când o să ajungemă la ţintă?
—	O, prea iubite tată, nu desnădăş-dui în lunga nostră cale. Ajunge-vomă odată acolo unde, pote, supărarea şi cu ura şi-oră da răsboiu de morte.
—	Nu te pricepă Florico!
—	Nu mă pricepi? Ean uită, cum colea “peste cale furnica răsboiesce c’un veselă cărăbuşă.
hi clipele aceste, afundă în josulă văîei, talanga turmei sună şi o doină de păstoră. Florica dreptă în sufletă lovită de-a lui jale, urechia îşi ascute s’audft şi mai bine, cum dragile mibre, în behehetă prea dulce îngână cu păs-^orulă ună cântecă tânguiosă; er colo susă pe stâncă cum comulă se aude mâ-nândâ la vânătore copoii lungi în labe şi arma în cângă trosnindă. Apoi îşi m6ie tainică picioru-i de fecioră în oche-şulă isvoră, care simţindu-i urma tresare ca de-o spaimă, din somnu-i lungă, tre-4ită. Elă tulbură şi adenculă şi ar vre
să clocotescă, de cumva bălăiăra nu i-ar cânta atuncia ună cântecă de iubire, o doină de îndrăgită.
Nimicnicia lumei, în clipele ac este t simţia crescândă în pieptu-i moşneagulă ruptă de cfile> când doina autji. Şi ’n-trebă de Florica:
—	Ce cânţi aşa de jale, iubita mea copilă ? Inecă-ţî suferinţa căci ea nu este dată decâtă celoră bătrâni. Las’ sufle-tu-ml să plângă, precum a plânsă o-dată, când liftele păgâne dripeau acâstă ţeră cu sabie şi focă. Las’ sufletu-ml să plângă, precum a plânsă odată, când buna ta măicuţă trăgea pe patulă mor-ţei suspinele ce boia în trapu-i a băgat; când florile de ghiaţă crescute pe la straşinl vorbiau cu ventulă nopţei de năcazurile nostre şi tu micuţă încă din lâgănă mă strigaiu să-ţi stîmpără setea mare cu laptele din olulă^.ce ni l’a dat pe lucra vecina nostră bună; o, lasă! eu să plângă!
—	Nu, tată, eu să plângă. Să plângă, căci tu în spate cu greua bătrâneţe ajuns la astă sorte, nu potă precum ml-e voia să te hrănescă, să-ţi dau ce bătrâneţa-ţl cere. Să plângă, căci totă vieţa, trecută în pribegiă, aşa cum o pornirămă, târdiu
o s’avemă parte de bine şi norocă. Să cântă lângă isvorulă unde-am cântată odată cu dulcea mea bunică, ce nu de multă muri, ună cântecă vechiu de cjile, să tremure isvorulă, să-şi plece bravii fruntea, er colo de pe vale, întristătoră păstorulă din flueră să-mi 'răspuhclă, la jalea ce pătrunde dragă sufleţelulă meu. Să cântă, să crescă iarba, să vină cerbi de-a valma cu mândre căpriore pe vesele poteci, cu ele să se ’ngâne suflarea-mi ostenită, fir părulă tău, părinte, să-lă ne-tecjesoă teiulă cu crengile lui dese, cu fliorile lui late; şi straiţa cu mălaiulă, de gâtulă căpriorei cu mâna mea s’anină, să vecjâ şi ©a, draga, de sărăcia nostră, de sila şi necazulă ce’n lume ne-a pornită. Er când la despărţire să le sărută pe tote, şi în tăcerea nopţii să ne luămă er dramulă de lungă călătorită. Să mer-gemă pănă unde vre-ună omă şl-o face milă, la casa lui [bogată pe mine să mă iee, er ţie s£‘ ’ţl întindă vre-o mână de ajutoră....
Florica apoi tăcu; căci sorele, privin-du-şl framseţile pădurii, atinse pe moşnegulă c’o ra4ă ’nvietore şi ei apoi plecară prin codrulă primăverei, pe căi fără de urme cu dese cotituri. (Va urma).
şi alte cântece maghiare. Decă cântă românesce, apoi cânteculă acela este învăţată pe din afară, compusă din ariele a felă de felă de cântece totă aşa de nepotrivite după cum şi lăutarii facă parte din felă de felă de bande şi cari s’au constituită într’o bandă musicală a Borsecuîui.
I. S. Spartali.
P. S. In salonulă cjiareloră am găsită listele Nr. 4, 8, 9, 10, 11 şi 12 cu numele personeloră sosite pănă la 24 Iunie în Mehadia. Atunci se aflau 1576 persdne dintre cari pote 100 din România.
—	t
SCIRI TELEGRAFICE.
Parisu, 13 Iulie. In şedinţa camerei a provocată generalulti Bou-langer ună scandată ne mai pomenită.
Boulanger a presentată camerei următorea propunere: „Camera convinsă despre necesitatea de-a se face noug alegeri, cere ca preşedintele republicei Camot sg facă întrebuinţare de dreptul ce îl dă constituţia şi sS disolve cameraw. Dis-cursulă lui Boulanger a fostă desă întreruptă de proteste. Ministrulă-preşedinte i-a răspunsă într’unu discursă vehement. Boulanger c(ise apoi, că Floquet „minte cu neruşinareIn urma aedsta propune preşedintele camerei în contra lui Boulanger censura. Boulanger pro-testeză în contra regimului, care nu respectă libertatea tribunei şi declară că-şi depune mandatulă de deputată. După acesta părăsesce sala şedinţeloră. Camera primesce a-poi censura contra lui Boulanger. Când Boulanger părăsindă camera s’a uscată în Landoulă sSu, s’au aucjită strigări în contra lui. Nu s’a întâmplată însă nici o demon-straţiune.
Wiesbaden, 13 Iulie. Negociănle cu Regina Serbiei au ajunsă aşa departe, încâiă se speră că în cti-rendă, şi încă înainte de ce con--sistoriulă va pronunţa sentinţa în procesulă de divorţă se va reîh-tdree prinţulă de coronă la Bel-gradă.
Cursultt pieţei Braşovu
din 13 Iulie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.70 Vând. 8,74		
Argintă românescă .	n	8.68	V	8.70
Napoleon-d’orI . . .	n	9.88	n	9.92
Lire turcescl . . .	n	11.20	17	11.24
Imperiali		n	10.20	17	10.24
GalbinI		n	5.88	r	5.91
Scris. fonc. „Albina“6u/0	)7	10L.—	r	—.—
n r n ^°/o	n	98.-	TI	98.50
Ruble rusescl . . .	n	117.-	TT	118.-
Discontulă .	; . . 8V2—8°/a pe ană.
Cnrsidi la bursa de Viena
din 12 Iulie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.................
Renta de hârtiă 5% *...............
Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră feraţe de ostă ungare (2-a emisiuni) J . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane..........
Bonuri croato-slavone ......
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.................  .	.
Renta de hârtiă austriacă . . . . Renta de argintă austriacă ....
Renţa de aură austriacă............
Losurî din 1860 ...................
Acţiunile băqcei austro-ungare, . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr.
Galbeni împărătesc! ...............
Napoleon-d’orI.....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge . . . . Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedinnlui	\	.
100.55
89.65
151.25
97.70
115.20
105.-
104.80
104.75 104.50 104.40 104.-
100.60
80,75,
82.40
112.45
139.75	• 876.—
300.75 297.—
5.91
9.91 61.25
124.—
130.25
124.75
Editorii şi Redactorii responsabilii: Or. Aurel Mureşianu.
Nr. 144
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Nru 635 ex 1888 a. f. sc. c. d.
COTCUftStJ.
99,3-1
Aoei îndreptăţiţi, cari ar dori să capete din fondulu de stipendie din districtulă Năseudă vre-ună stipendiu ori ajutoră pro 1888/9, cu începutul* dela l-a Septemvre 1888, pentru ca să studieze la vre-o facultate înaltă, la academia, la preparandiă, la scola de cădeţi etc. ori să înveţe ceva măiestrie, se aviseză prin acesta, că pentru acestă scopu au să se înainteze suplici la comisiunea admi-nistratorie de fondurile scolastice centrali din districtulu Năsăudu pană inclusive la 10 Augustă 1888.	»'■
Fie-care suplică trebue să fie provecjută cu :
a)	adeverinţă despte originea de grăniţeră;
b)	cartea de boteză;
c)	testimoniu medicală;
d)	, testimoniu spolaştică dţipă cum cere legea pentru a fi primită
cineva iă'reâpectiia scălă orî măiestria, eră suplicanţii la meserii trebue să produsa şi contracte închiriate cu măiestrii înaintea autorităţii industriali prescrise în lege.
e)	testimoniu despre starea materială a părinţiloră.
Afară de acestea fiecare suplicante are se se dechiare în suplica că are ori nu are vre-ună altă stipendiu ori ajutoră; eră suplicanţii pentru orl-ce categoriă de scole, — adecă afară de suplicanţii pentru meserii, au să arete şi loculă unde dorescă a studia.
Stipendiu orî ajutoră se pote cere în aceiaşi suplică în modă eventuală şi la o a doua etc. scola ori măiestrie.
Suplicele ce nu voră intra pană la terminulă statorită mai susă şi nu voră fi adjustate cu tote documentele şi datele cerute în a-cestă concursă nu se voră considera.
Din şedinţa comisiunei administratoriă de fondurile scolastice centrali districtuali.
Nâseudu, la 16 Iuniu 1888.
Preşedinte:	Secretarii:
I6na CiocâAU.	Iaachima Mureşianu.
Besstercze, 1888 Iul. 4-en
Lâttam,
Bâro Bânffy Dezso m. p.
foisjiân, kir. biztos.
PRAVilIA
v	r	•
<5Li3^a.^>reTjLn.â, c,_u_n. rcacLagrasIan.
; din Strada Vâmei, casa Nru 564 este dela Sftit Mihailă 1888 în-^.colo pe trei ani de închiriată.
Informaţiunî dă curatorulă bisericei sf. Nicolae d-lă Sterie
8 Stinghe, Scheiu, Prundu No. 426.
______________ii________sa
ad. Nr. 76—1888
CONCURSĂ.
96,3-2
Devenindă vacantă postulă de învăţătăre la şcdla elementară a Reuniunei femeiloră române din Sibiiu, pentru ocuparea aceluia se eserie prin acesta concursă.
Doritdrele de a ocupa acestă postă, care e împreunată cu ună salariu anfială de 500 fi. v. a. şi 100 fi. bani de cuartiră, voră avă se presinte următorele documente:
a)	atestată de boteză;
b)	atestată de cualificaţiune pentru scolele elementare;
c)	testimonii despre cunbscerea perfectă a limbei române, ca limbă de propunere, şi despre cunbscerea limbei maghiare; care voră documenta, că sciu perfectă şi limba germâna, eventuală şi francesă, voră ave preferinţă.
Petiţiunile provec(ute cu documentele numite mai susă suntă a se presenta subsemnatului Comitetă pană la 8 Augusta st. n. 1888.
Din şedinţa comitetului Reuniunei femeiloru române din Sibiiu, ţinută la 5 Iuliu st. n. 1888.
IMIaria, Oosrria,,
preşedintă.
DDr. Eussu,
secretarii.
Rugămfi pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului poştala şi numerii de pe făşia sub care au primita'diarula nostru până acuma.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
V : .
J
J

f'-' v ' ■»
PIAŢA MARE Nr. 22,
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provSdută cu cele mai nou6 mijlbce tehnice şi asortată eu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectueză totu felulu de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi1 periodice, imprimate artistice în aurU, argintU şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat eleganţii.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl,. reco-
mandaţiunl, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
Dispunânda de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulii nostru tipografica este în posiţiune a eseuta orî-ce comandă în modula cela mai esacta şi estetica precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primesca în biuroulft tipografiei, Braşovă, piaţa mare
Nr. 22, etagiulu I, cătră stradă. Comandele din afară rugăma a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, BraşovtL
Tipografia A. MUREŞIANU Bras ovă.