IfflacMea, ÂMiiistraticnea Tiposiafla: ' BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Seriaorl nelrancace nu se pri» megcă, Manusmp enu sere* trimi.fi.! Birourile de amciuii: Brsşovu, piaţa mare' Nr. 22. Inserate mai primescfi in \fleaa: hudolfMosse. Haasensiein A Vogler (Otte M(uis), Heinrich Schalek, Aloi» Hernii, AC.Ihi.kes, A. Oppeltk, J. Dan* neberg; in Budapesta: A. V. Qold-berger. Anton Mezei, Eckstein Bernat; înFrankfurt: G.L.Daube; înHartl-burQ: A. Steiner. Preţuiţi inserţiunilorfi: o seriă garmondfi pe o colână, 6 or. ţi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoiâli. Reclame pe pagina IlI-a o seriă 10 cr. v. a. său 80 bani. i V i "VOteOta* iede th' flb-căre 41" Abonamente pentru Anstro-Ongarja. Pe unfi anfi 12 fl., pe ţiăse luni ‘ 6 fi., pe trei luni 3 fi. Pentru România şi străinătate: Pe ttnfi anfi 40 franoi, pe săde lunî 20 franci, pe , trei Ioni 10 franci. Se prenumără la tdte oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. laadministraţinne, piaţa mare îfr. 22, etaginlfi I.: pe unfi anfi 10 fi., pe şese luni -5 fl.f pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu duşul fi în casă: Pe unfi. anfi 12 fl.. pe şăse luni 6 fl., pe trei lunî 3 fi. Unfi esemplarfi 5 cr. v. a. său 15 bani. ' Atâtfi abonamentele c&tfi şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 143. Braşovtt, Vinei! § 13 ItţHe) 1888. :£To*u. aTbo:n.aian.@zit-Ci la „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu I Iulie 1888 st. v. se deschide nou abonamentu la care învit&mu pe tofi amicii şi sprijinitorii filei nostre. PreţulA abonamentului b Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 8 fl. pe şise luni 6 fl. pe unii ană 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unfi anfi 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vorft abona din noUj să binevoeseă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă. AdmnistraţiMea „Gazetei Transilvaniei". Braşovfl, 30 Iuuie st. v. 1888. Mare sensaţiă a produsa pretutindeni afacerea de divorţa dintre Regele Milanu şi Regina Na-talia ai Serbiei. Şi cu atâtti mai mare e svonulu ce’lu tace, cu câtfi se asigură, că certa regretabilă dintre părechia regală serbescă are unu caracterii politică. E în adevărfi o apariţiune cu to tulii surprin4§t6re d’a vede p’ună rege temendu-şî dinastia de propria sa soţiă. Regele Milanu se afiă în acesta tristă situaţiune, decă este să dăm îi crec|ămentîi rapor-turiloru oficiale din Belgradu. Regina Natalia, se 4ice, are o inclinare pronunţată pentru intrige politice şi nu împărtăşesce vederile politice ale soţului său. De aceea regele Milanu n’a mai pututu rămâne indiferentă faţă cu intenţi-unea ei de a se înttirce în ţerăşi de a juca acolo „unu rolu activă politică", care nu se ptite uni cu „politica Regelui". Astfelu s’a văzută silită Regele de a face paşi ca Regina se rămână mai multă timpu în străinătate şi totodată ca se se aducă la Belgradu fii ulii său, prinţulu. de coronă, care se află de presentă la mamă-sa în Wiesbaden. Spre scopulă acesta Regele a propusă să i se presenteze Reginei ună actă de stată subscrisă de elă, de metropolitulă, de episcop! şi de întregă ministeriulă, în care i se reservă Reginei t6te drepturile şi demnităţile sub condiţiunea, casă păşăscă pe pămentă serbescă numai când îi va da voiă Regele. In acestă actă s’a mai stabilită ca prinţulă de cortină să remână încă 4V2 ani sub supraveghierea Reginei, urmândă studiile sale în Germania şi numai în lunile de vacanţă se mergă la Belgradu la ta-tălă său. Regina Natalia a refusată de a subscrie acestă actă şi n’a voită să dea audienţă episcopului de Nişă Dimitrie, care a fostă însărcinată de Regele a-i face propunerile de mai susă. In urma acesta —4icu oficioşii şerbi — Regele Milană s’avă4ută constrînsu să ceră divorţulă. Totodată a trimisă pe ministrulă său de răsboiu generală Proticî la Wiesbaden cu însărcinarea să ducă la Belgradă pe prinţulu de cortină Alexandru. Regina a refusată de a preda pe fiiulă seu generalului şi se asigură, că în urma acesta d-lu Proticî ă cerută întervenirea autorităţiloră germane. Regina Natalia a adresată mitropolitului sărbesctt Theodosiu ur-mătorea telegramă, din care se vede că este decisă a nu ceda în acesta afacere: „Regele ’mî scrie, că a făcută paşi, spre a dobândi divorţulă. Nici legea canonică, nici legea civilă nu admită divorţulă fără cause reale. Detirece eu în casulă nostru nu cunoscă asemeni cause, nu mă voiu învoi niciodată. Mă încredă în dreptatea dumne4eescă.u In altă telegramă Regina a-rată de ce nu a primită pe epis-copulă de Nişă cjicendti: „n’am să ’mî impută absolută nimică, de aceea nu mă temă de lumina 4ilei şi nu voiu primi niciodată ună arangiamentă secretă." Nici cei din Belgradă, precum se vede, n’au ce imputa nimică Reginei în ceea ce privesce moralitatea ei, der cu atâtă mai multă îi impută, că în contra4icere cu politica Regelui, care s’a alăturată la Austria, ea s’a încungiurată cu capii oposiţiunei sârbesc! şi a in-fluinţată pe faţă în favtirea politicei rusesc!. Suntă or! nu simpatiile rusesc! ale Reginei Natalia o causă de di-vorţă ? Asupra acestei cestiunî va ave să decidă consistoriulă din Belgradă. Ajunge deocamdată, că Regele e decisă a se divorţa şi că paşii săi ulterior! suntă de natură a nasce complicaţiunî în Serbia, undă de sigură ca unii voru fi pentru Rege, alţii pentru Regina. Der şi afacerea aducerei prinţului de cortină la Belgradă, ptite da nascere unoră mar! neplăceri, căci autorităţile germane voră trebui se ’lă smulgă cu forţa din braţele mamei sale, care nu vrea să’lă lase de lângă sine. Mătuşa Reginei, principesa russâ Murussi, a cerută, se 41°©? interve-nirea guvernului germană în favtirea Reginei Natalia, der fără succesă. Europei i se va oferi der ra-rulă spectaculă ală unui divorţă într’o familiă regală, pusă la cale în nisce împrejurări ftirte curitise. Acestă procesă de despărţire ptite fi curendă resolvată în sensulă regelui Milană, der nu totă aşa de curendă se voră pute nimici efectele stricăcitise, ce le va ave elă pentru ve4a dinastiei Obrenovicî în Serbia. Noutăţi din Bucuresci. Alăturea cu fosta fabrică de baca-lauriatu şi ou cea de advocaţi mai funcţionezi chiarfi şi ast&cjl în capitala ţârii o fabrică de licenţe în sciinţele politice şi juridice. Primirea în acestă fabrică nu e împreunată cu îndeplinirea unora anumite condiţiunl morale seu şcolare şi de aceea ieşti dintr’ânsa nisce demagogi de cea mai rea specie. Când în serile lungi de iernă, în şezători'sătenii începti a spun© dela vatra focului poveşti: „de când era lupu căţelă şi bayna viţela" în aceleaşt seri nisce orăşeni gură-cascâ se adună. în Bucuros# într’o şecjâtore în care unii povestitori, sub tithila de profesori, spună poVeş^din economia politică, ştiinţele financiare, statistică etc. şî după o sută şi una de seri ascultătorii primescă diplome de licenţe de a defăima legile şi pe mai marii ţârii, de a scrie câte Vere}! şi uscate prin gazete şi de a îndrugă la vorbe gole prin fonul, şi întruniri publice. Nu-i vorbă, am audită că şi B-vdstră aveţi o asemenea specie de jurişti eşiţî din fabricile dela Aiudfi, Kecskemet seu Dobriţintt şi mulţi dela noi se mângăiă cu acestă împrejurare. Pe mine însă nu mă pote mângâia, pentru moţi vuia, că pe când la D-vostră lucrultt e esplicabilă, pentru cuventulă, că Ungurii la înfiinţarea dualismului spre a’şl recruta aderenţi aveau nevoiă de a crea o armată de funcţionari, pentru a căroră cualificaţiune, ei ştersese, seu înlesnise condiţiunile legiferate de absolutismula austriaq^în acelaşa timpa noi, fiinda una statfi orjpgena, n’aveama trebuinţă de cuceriri iv&me prin funcţionari ala cărora numărtlS ar trebui redusa câta s’ar pute mai urnită prin asprirea condiţiunilora admisibilitate în funcţiunile publice. Decă enciclopedistii noştri cmtodidacţl prin indigenarea legiunilora străine, au complicata înfricoşata sistemula nostru administrativa, apoi semidocţii demagogi ieşiţi din cele trei fabrice menţionate mai susa, storcânda în favorea lora acestă complicaţiune, pescuesca astăzi cu înlesnire în turbure, astfela că nu numai trăesca bine, fără muncă, der împiedecă orl-ce încercare bună şi seriosă privittire la o reorganisare radicală a serviciilora publice. Cei mai apropiaţi de categoria ce-lora eşiţî din fabrioele în cestiune sunta studenţii funcţionari seu studenţii gazetari, dintre cari unii au ajunsa să ocupe însemnate posiţiuni în societate, fără ca să-şi fi terminata studiile liceale, seu universitare. Categoria acestora e tota aşa de anevoiosa de a o pute aduce la respectulu ordinei, ca şi acelora cu titlurîjjacademice liberale de fabricele indigene stu străine. Omenii serioşi sunta luaţi de cătră a-ceste două categorii în bătae de joca, intenţiunile lora bune sunta defăimate şi mai avenda şi dreptula de vottt, pentru cea mai mică observare ce ll-se face, ei ameninţă pe profesorii lora şi chiar şi superiorii lora funcţionari, cu r&s-bunarea la urnă, aşa că chiar şi cela mai desinteresata patriota trebue să se iee cu binişorula pe lângă ei. A treia categoriă a funcţionarilora publici e aceea recrutată din comercianţi scăpătaţi şi din meseriaşi leneşi, cari n’au nici carte, nici naţionalitate, şi cari în mare parte faca pe agenţii electorali ai partidelora militante. Incâta pentru cualificaţiunea 6me-nilora din acestă categoriă ajunge să vă spui, că într’o efi avenda o afacere la o autoritate, găsisem una funcţionara, care dela unirea principatelora şi pănă astăcjl era tota în acelaşa posta pe care îla ocupase la începută. La întrebarea mea: cum de a rămasa staţionara? îmi răspunse categorica cjicenda: „Apoi de, coctine! Carte nu sciu, meşteşuga n’am învăţata, ce eram să mă faca deeâta âluşbaşa ?“. Decă aceste trei categorii pot$ şă esiste, canea se pote atribui numai aşa numitului cumulă, care face cu putinţă ca o perstină cu carte să Ocupe de-o-dată câta mai miilte funcţiuni de deosebită. nafairă* „aşa. cţ ^pşnjto^lnd^ljşirea acestora sarcini n’are ndd pregătirile cerute, nici fcimpftia necesara, ci numai sarcina de a subscrie fără nici una scru-pula hârtiile ce li se pună înainte. CumuluUl e identica cu lipsa de controla. Căci dâcă una inginera e chemata să supravegheze lucrările unui agricultorii şi acesta pe ale unui juristă care la ren-dula său se crede mai tare în filosofiă deeâta cela cu licenţă în litere, neapărata urmeză să suferima de lipsa de controla care oferă posibilitate celoră mici să se pdrte cu trufiă faţă cu cei mari şi care face pe tota naiadă să crecjă, că are sciinţă universală. De acâsta a. nostră slăbiciune sciu mai bine să profite străinii, cari dau năvală în ţ£ră şi cari de acasă plecă cu ideea premeditată, că pota să primâseft orî-ce funcţiuni, seu să întreprindă orî-ce lucrare la noi neputânda fi controlaţi, de cei însărcinaţi, cari în t6te se amestecă fără să pricâpă ceva. In capula acestora clase orăşenesc! ce se hrănesca de pe spinarea sătenului, sub numirea englezescă de budget, e omnipotenţa personală, ca şi în vilae-turile turcescl, unde totula atârnă de bu-nula placa ala unei persone. La noi orî-ce hârtiă trebue dată în mâna capului autorităţii, care după de pune resoluţiunea pe ea, o; trece la,registratură şi pe urmă se împarte prin şefii de di-visiunl unora concipiştl-copiştl, căci atribu-ţiunea acestora nu e deeâta a da 6re-care formă stilistică resoluţiunei puse pe petiţiune. Pentru stilisarea acâsta nu se cere nici studiu, nici capacitate şi de aceea la noi orf-care pote fi funcţionara publica. Decă ar fi ca la D-v6stră, ca t6te hârtiile şă se resp.lve de colegitţlu refe-renţiloru prin majoritate de voturi, creda că ar începe şi pentru noi o altă eră mai bună deeâta cea de pănă acum şi oerendu-se în acestă scopa referenţilora seriose titluri academice^ ar fi posibilă înlăturarea plagei funpţionarismulm şi advocatismului semidocta şi demagoga; plagă, care apasă ca una stan de piâtră asupra plugarului româna. Nouraşâ. Desvoltarea industriei in România. Luni în 9 Iulie n.c. s’a serbată în grădina „Opler" în Bucuresci aniversarea Societăţii cooperatorilora români şi s’a făcuta distribuirea premiilorii date acelora, cari s’au distinsa prin obiectele ce le-au espusa anula trecuta la Craiova. Mai înainte de a procede la distribuirea premiilora, activula şi zelosula preşedinte ală Societăţii, d-la D.But-c u 1 e s c u, fâcenda o dare de semă despre esposiţiunea din Craiova, a constatat cu bucuriă, că s’an realisata însemnate progrese în diversele direcţiuni ale activităţii industriale. Din constatările dlui Butculescu, reproducema după „Ro-mânulau următtirele: „Nu este tocmai de multa când în Nr.-143. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 ţâra românescă se aducea spirtă din străinătate. Acum România exporteză în mari cantităţi la Triest şi chiar în Spania, constatându-se că spirtuâsele ro-mânescl întrecă p© cele ruzesci. S’au înfiinţată mai multe fabrici de licorurî, car© se potă compara ori când cu cele străine. Mari suntă progresele cari s’au făcută în ce privesce vinicultura. Golu-Drăncei, UricanI, Cotnari, DrăgăşanI, Dealu-Mare etc. — totă locuri renumite pentru vinurile loră. Buchetulă acestora a făcuta să se instaleze în ţeră fabrici de cognacuri cu resultate escelente. Şi fabricarea vinuriloră spumose a luată ore-care espansiune. Morile de făină, care consumă o forte însemnată cantitate din grânele nostre, au luată ună avântă f6rte puternică, astfelă că acum făina nu numai că p6te ţină pieptă concurenţei străine, der se esportâză chiar pănă în ţările cele mai depărtate. Esistă mai multe fabrici pentru paste. Conservele de legume se desfacă în mare cantitate. Câtă pentru cofetăriă, acesta pote concura cu ori ce marfă străină. Avemă fabrică de ipsos, care mai înainte se importa. Pentru ceramică, pentru cărămidăriă în modă sistematică pentru teracote avemă acum fabricele nâstre. Pentru terăriă avemă două mari fabrici. Suntă mari progresele cari s’au re-alisată şi în privinţa îmbrăcămintei, a fabricei de pălării şi a împletituriloră. După d. Butculescu a vorbită d. Ionescu, vice-preşedintele societăţii coo-peratoriloră. Acesta (|iee, că după C.A. Rosetti, sub care erau unite tote breslele a venită d. D. Butculescu, care a lucrat din răsputeri pentru prosperarea industriei la Români. Oratorulă susţine, că Românii suntă acum pregătiţi să ia parte la esposiţiunea din ] Parisă şi declară, în faţa unoră uneltiri, că societarii nu facă politică, ei dorescă numai să’şl îmbună-tăţescă sortea. După acesta se ofere o frumosă coronă d-lui Butculescu şi apoi urmeză distribuirea premiiloră. In fine preşedintele stărue pe lângă toţi să ia parte la esposiţiunea din Parisă. Sera s’a dată ună banchetă, la care au luată parte vr’o 150 de persone. Convenţiunea de comerţii dintre România şi AustroHJngaria. Camera de comerţă din Pitesc! a supusă Ministrului română de comerţă ur-mătorele condiţiunl în cari crede oportună a se încheia convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria: 1) Guvemulă să caute a garanta libera întrare a cerealeloră în AustrO-Un-garia. 2) Pastele feinose, ce se fabrică şi în România, să fiă supuse şi la taxa vamală. FOILETONUL^ „GAZ.TRANS.U Doine poporale din Ardealii (Solnocă-Dobăca), culese de Măriţi I/ucreţict Paşcanii. Ardere-ai lume cu focă, La coniuri şi la mijloCă Decă ’n tine n’am norocu. . Ardere-ai lume cu pară, La cornuţi - şi ;n mijlocă âră Decă ’n tine n’amă tigneală. ... v;-. * ^Frundulîţă, fruncfâ verde Omă de omă trage nădejde Numa eu şi cu badea Nu-ne tragemă nădejdea, Că nădejdea dela nune E ca sîrma de subţire Er nădejdea bădiţii E ca fumu tămâii. * Vecină gălbinicidsă Ce eşti pe min’ mâniosă ? Nici păharu nu ţi-lă beu Nici drăguţulă nu ţi-lă ieu. De ţi-l’am luată vr’odată Să-mă uscă ca frmulâ ’n baltă, Şi de ţi-l’oi mai lua, Să mă uscă ca iedera. ■ -* Măi bădiţă, ce-ai gândită, Că io-să flore de pe rîtă, Ţie de batjocorită? Da io-să flârea floriloră 3) Vinurile austro-ungare să fiă libere * IriSra în România, (ftsă să fiă sunase li o vamă câtă se pote de mare, .ai ore-be România are vinuri în cantitate abundăntă şi de calitate destulă de bună. 4) Importaţiunea pieiloră de maro-chină, ghems, blac, căptuşeli şi curele să fiă supusă la taxe vamale, din causă c& fabricarea acestoră piei a luată în România ună nou avântă. 5) Să fiă liberă intrarea în ţeră a pieiloră brute, care fiindă mai bune ca ale României, se va pute concura şi în calitate cu produsele austro-ungare. 6) Fabricarea încălţăminteloră fiindă una dintre industriei© cele mai respân-dite în România, de ore-ce aprope în fiă-care sată se găsesce câte ună atare lucrătorii, ar fi bine ca să se menţie taxele din tarifulă autonomă. 7) Importaţiunea haineloră să fiă supusă la taxe vamale, pentru aceleaşi motive ca şi gheţăria. 8) Să se menţie tarifulă autonomă asupra ştofeloră în generală. 9) Să se mărescă vama la urmâtorele obiecte de cânepă: frânghii, funii, opritori, căpestre şi chingi, care se fabrică pe o scară întinsă în România; er ma-terialulă brută să fiă protegiată. 10) Să se reducă taxa la pălăriile nemontate. 11) Tiparele de hârtia de zugrăvită să fiă supuse la o taxă vamală câtă să pote de mare, de ore-ce chiar în Pitescl este o fabrică care pote alimenta întrega ţeră. 12) La hârtiă să se menţie vama din tarifulă autonomă. 13) Să se uşureze vama la creion*, peniţe şi plăci de piatră. 14) Vitele ce se transportă în Austro-Ungaria se fiă supuse la carantină o durată mai scurtă şi să fiă respectată cer-tificatulă veterinarului română. 15) Să se mărescă vama la lemnăriă fiă brută, fiă confecţionată, sub diferite forme de: mobile, trăsuri, landouri, căruţe, etc. 16) Cera, cfCBfcatată curată prin biu-roulă chimică, s§ fiă supusă la o vamă câtă se pote de Mică, er ceresina să fiă supusă la o taxi câtă se va pute mai mare. 17) BonbonfHa să fiă supusă la taxe câtă se pdte de mari de ore-ce în România, acestă fabricaţiune a făcută progrese imense. SCIRILE PILEI. i Esamenele şcolei civile de fete a Asso-ciaţiunei transilvane din Sibiiu au dată resultate forte îmbucurâtore. D-lă I. Popescu, ca delegată ală comitetului Associaţiunei, constată în cuvântarea sa ţinută la încheierea anului şcolară ală numitei şcole, că resultatulă acestoră esamene ar fi putută face onore ori şi căroră şc61e de aceeaşi categoriă din patria nostră şi că decă şcola acestă va progresa totă ca pănă acum, nu peste multă ea va deveni o şcolă în adevără de modelă. De- Din grădina domniloră, Şi io-să flore de pe mare Cine mă sărută măre. * Bade bădişorulă meu Dare-ar bunulă Dumnedeu S’arjă cămaşa pe tine Cum arde inima ’n mine, S’arjă cămaşa-ţl pe trupă C’al tău doru nu potă să-lă ducă. * Plânge inimuţa ’n mine Ca ’ntr’o pruncă de trei Jile-Aşa plânge de cu jele De-apa stă ’n locă şi nu mere, Şi pământu se clătesc e Inima mi-se topesce, Plânge, plânge, că-i străină Ca ş’o prună ’ntr’o grădină, Nici aqeea nu-i străină Că se ţine ’n rădăcină. Cântă-mi inima cu jele Ca cucii pe crengurele! * Bate D6mne, rău se şede Codrului fără de frunză Şi mie fără măicuţă, Codrului fără de iarbă Şi mie fără de tată, Codrului fără de bra4i Şi mie fără de fraţi, Codrului fără de flori Şi mie fer’ de surori, Codrului fer’ de isvoră Şi mie feră de dorii, altmintrea publiculă românii a începutii deja a se "convinge despre soliditatea şi buna îngrijire a acestei şcoli; doved& împrejurarea, că în anulă acesta s’au a-flată în intematulă şcolei de 2 orî mai multe fetiţe ca în anulă trecută; s’au a-flată adecă cu totulft 66, venite aprope din tote părţile locuite de Români, câteva chiar şi din Bucovina şi România. In măsura în care va cresce numărulă eleveloră, se voră reduce şi taxele susţinerii şi astfeliu va deveni acestă insti-tută accesibilă şi pentru elevele, ai căroră părinţi nu suntă în stare a suporta spesele de astădl. * * * Despre noua lege pentru armată, ce se va aşterne la tomnă parlamenteloră în Viena şi Pesta, nN. fr. Presseu pri-mesce următdrele informaţiunl: Cea mai importantă inovaţiune va fi, că disposi-ţiunea asupra maximului contingentului de răsboiu va fi delăturată şi în viitoră se va calcula contingentulă de răsboiu cu ună anumită procentă ală popora-ţiunei. Se vorbesce, că 3y2—4°/0 ală întregei poporaţiunî a monarhiei voră fi chiemate sub arme la casă de răsboiu. Astfeliu se va îmulţi contingentulă şi cu elă se voră îmulţi şi cadrele. Numărulă anuală ală recruţiloră va fi prin urmare urcată şi în privinţa reserviştiloră de întregire va face o însămnată inovaţiune; ei voră fi chiămaţî la arme pe timpă de 3 săptămâni în fiă-care ană şi pregătiţi astfelă spre a pute âmple golurile în armată. * * * Din Parisă se telegrafiază: „Figaro,u într’ună articolă, care trece în revistă pe marile regine contimporane, consacră reginei Elisabeta liniile următore : „Este o femeă, care în România subjugă acestă naţiune nouă şi generosă, fecândă din Curtea sa ună focară atrăgătorii ală li-teriloră şi ală arteloră, şi practicândă cu o graţiă suverană acestă maximă adâncă din una din operile sale : „prinţulă nu trebue să utiliseze decâtă două organe: ochii şi urechile; gura are unica misiune de a suride“ * * * Guvemulă Bomâniei şi guvernulă Republică Francese, în scopă de a înlesni relaţiunile comerciale între cele două ţări, au hotărîtă de a prelungi pănă la data de 19 (31) JDecembre 1888 învoirea, comercială provisorie actualmente în vigore, care garanteză celoră două părţi reciprocitatea beneficiului taxeloră celoră mai reduse, cari suntă seu voră fi înscrise în tarifele loră convenţionale. * * # Unele 4iRre din BucurescI inregis-treză aprope ca sigură soirea, că d-lă Th. Codrului feră deluţă Şi mie fer’ de drăguţă. * Pentru ochii unui omă Facu’ml drumă pe sub goronă Numa-odată ’ml voiu mai face Şi-apoi i-oiu da bună pace, Pentru ochi ca murele Incungiură pădurile, Pentru ochi ca mura coptă Incungiură pădurea totă. * Pe dealu cu lilionă Mere caru lui Iuonu, Ionă mere supărată La şcolă la învăţată. EşI Iuone dela şcolă Că toţi feciorii se ’nsoră, Şi fetele se mărită Tu rămâi rujă ’nvălită. * Măi. bădiţă Min,tiuană\ t Dusu-ţl-am doru ’ntr’ună ană, Acuşi or fi bade doi De când şedemă amândoi Şi cine ne-o despărţită, Fiă-i mortea de cuţită, Să moră nespovedită. De ne-o despărţită vr’o fată Să pâră nemăritată Ca mărgeaua ne’nşirată, De ne-o despărţită fecioră Fiă-i mortea de pistolă. * Bade păunaşă gătată Şi-aseră te-am aşteptată, Vâcărescu va fi numită ministru plenipotenţiarii ală României la Viena. D-lă OMnescu, actualulă însărcinată de afaceri ală României la Viena, a sosită la BucurescI, unde va rămânâ definitivă ca secretară generală ală ministeriului de esteme. * * * Cetimă în „Românulă„Mai mulţi confraţi inregistreză sgomotulă, că marele duce Alexe din Rusia va face în luna viitore o visită suveraniloră noştri la Sinaia. “ Comassarea Ii Reteaft Reteagu, 9 Iuliu st. n. 1888. In decursulă săptămânjei. ultime a lunei lui Iuniu, cu deosebire în 4ilel® de Mercur!, Joi, Vineri şi Sâmbătă, mare parte din poporulă Reteagului forma totă grupurl-grupuri pe ^trade, cu deosebire prin piaţă în Japropierea birtului celui mare. De pe feţele loră, din gesturile ce le făceau, putea ori cine judeca că ună lucru mare ţine pe poporă adunată, acum în timpulă lucrului, acum când nici o mână nu-i iertată să stea în nelucrare; din vorbele loră ori cine putea pricepe, că justificată este şederea loră, deşi — chiară în Reteagă — şi băieţii şi tetele, cari n’ar pute purta sapa, câştigă pe 4i câte •40—50 cr. la gara călii ferate, unde alegă scorţa şi o facă legături, şi deşi cucuruzele suntă de săpată a doua oră, fenaţele şi măză-richele ceră cosă. Cătră orele 9 dimineţa iesă de a-casă şi întrebă pe ună grupă de omeni, de ce stau în nelucrare ? „Aşteptămă co-misia“ ’ml răspunde ună neamă de ală meu, „bine că ai venită acasă să ve4l şi d-ta ce voră domnii cu noi, cum vor să ne fericescă.“ Atunci îmi aduseiu a-minte, că pe 4iua de 27 Iuniu îmi spusese ai mei că se va întruni comisiunea pentru cotnassarea hotarului. Aşa şi fu, că la comassarea hotarului opidului Reteagă se lucră de vre-o câţî-va ani, pe hârtiă e şi fecută, der în realitate nu se pote face încă, căci grofii şi posesorii cei mari nu se potă uni cu poporulă, a-decă cu sortaşii (foştii iobagi) şi cu nemeşii cei mici. Grofii şi posesorii cei mari voră cuprinde totă hotarulă, să potă, er sortaşii şi-ar apăra bietele moşi-ore pentru cari au suferită jugulă cela greu ală iobăgiei, pentru cari îşi dau de bună voiă feciorii la oste şi pentru cari plătescă dările cele grele, directe şi indirecte, încâtă adesea tragă bucătura din gura copiiloră, numai să le potă plăti, căci decă nu — vină droiele de esecu-torl şi-i ducă totă : şi mălaiu şi slănină, şi vacă şi purcelă, şi sumană şi piep- Totă cu focă şi cu lumină Şi cu doră dela inimă; Dac’am vă4ută că nu vii Pus’am doru ’n căpătâiu Cu dragostea mă ’nvălii Şi bine mă odichnii'. Măi bădiţă Palaciene De-aşă fi sciută mai de vreme N’aşă fi arsă atâtea lemne, Le-aşă fi lăsată în pădure Unde putre4escă destule. * Măgherană cu crengă'rară Badea-i mâniosă de-asară Las’ se fiă, ce să-i facă, Viă ’n casă, dâcă-i placă. * . Badea numa cisme are Şi se ţine gazdă mare, De-ar ave şi cisme moi Nici n'ar mai vorbi cu noi. * Spune-i bade maică-ta Să ’ngrădescă uliţa, Totă cu lină şi cu pelină Noi să nu ne mai tâlnimă Ifăr’ Lunea mergendă la tergă, Eră Marţa terguindă Mercurea ’napoi viindă, Joi sera la şe4ătore, Vinerea la murătore*). In tdtă Sâmbăta-odată . Dumineca 4iua totă. *) Fântână cu apă sărată. Nr. 143 GAZETA. TRANSILVANIEI. 1888. tarii, şi chiară straiele fie sub copilaşii săi. Aci der e luptă mare între grotl şi poporă; grofii atacă, — poporalii se a-pără. Pentru apărarea lui, poporalii şl-a luată ună advocată, din cei mai harnici ee-i are în apropiere, pe d-ntdă Augus-tină Munteană. D-sa apără interesele poporului din Beteagă din, 4iua când s’au tăcută primii paşi pentru comassare. Resultatulă l’oraă vede. In diua d« 27 Iuniu dâră, sosi corni-siunea şi adecă, cu trăsuri din Deşă sosiră: Judele Hossu, apărătoriulă poporului Munteană, apărătoriulă posesorului Diamantstein Abraham, Dr. Farkas, con-cepistă în cancelaria advocatului Mană din Deeşă, âr cu trenulă sosiră trei ingineri străini şi inginerală care lucră comassarea în Beteagă. Intre aceşti trei era şi d-lă Onoriu Tilia, ingineră de comassare din Smigă, lângă Mediaşă. A-ceştl trei ingineri streini erau aduşi ca arbitriu, să facă adecă pace, să mijlo-cescă înţelegere între marii posesori şi poporă. Mai erau de faţă şi grofii interesaţi şi alţi posesori mari interesaţi în causă. După 11 ore, judele, Hossu spune, că lucrarea se pote începe. Dreptă aceea inginerii luară locă la mâsa din mijlocul ospetăriei, totă acolo luâ locă judele Hossu şi notarală lui, Lazară. Apoi judele dete notarului său actele privitore la comassarea hotarului Beteagă să le ceteseă în aucjulă publicului şi. cu deosebire pentru luminarea ingineriloră streini. Firesce că mapa hotarului încă nU lipsi de pe mesă; ceea ce notarală judecătoriei cetia din acte, inginerii căutau şi-şi esplioau lucrulă de pe, mapă; făceau adecă întocmai ca elevii la învăţarea geografiei. ; , Luaiu parte şi eu ca ascultătoră la astă afacere, şi încă ca ascultătoră interesată, căci moşiora părintescă, care a ţinută de pâne pe tata - şi -pe moşulăr pentru care ei au sângerată pe brâzdele, boierescl, pentru care ifiamţş şj bu#â au? asudată sub alunulă boieşUlui, ^eptru^ care plătit’au dare în baj£ şi sânge, pentru care însu-mi porta greutăţile de totă natura, care m’a nutrită pănă la absolvirea studiiloră, şi la care spereză a mă în-torce. după ce nu voiu mai putea purta sarcina de învăţătoră la pruncii nemului &eu, moşiora mea părintescă încă este pe acest holar, în care comună-’ml este şi bordeiulă părintescă. Mi se face însă p&ralti măciucă în verfulă capului când vă4& pretensiunile pe lângă cari insistă domnii cei mari, grofii şi marii posesori. Ei m pretindu nici mai mulţii nici mai pitimiL, dccâtu totă hotarulu care este în apropierea imediat» a comunei opi- K - h .v* - <«. v •* *• • • *> •'v * dane ’Reteagu* - •- Oa să pricâpă bunulă ceţitqră^ m$i bine>jpretenţiunea domniloră, riini per-cW^f 'Şirmătorele esplicărî: • - ' f • , ■' (Vă !iuma.> ' ----------- Din comitate. : imortele comitetelortt administrative ; . pe luna lui Iunie. ■fcjfyomitatulă duşului. Restanţele de finea semestrului primă au fostă fi. 17 cr., s’au incassată din a-Q^ţia’ 158,076 fi. 2 cr.; au rămasă restanţa c|^6!?|firectă 441,602 fi. 15 cr.; dare mi-ljtară 42,998 fi. 66 cr. — Mmistrulfi de a dată ordină să se sisteze ese-ctf$fiiple pe timpulă secerişului. Esecu-ţjănţjp de dare se voră reîncepe în sen-m ^ acestui Ordină nuniai 4uPă ,s0ce~ sămănăturiloră de tomnă. uşurare este acesta, dâcă lî-se voră lcţd’fiieţiloră omeni bucatele îndată ce le vsrăiaduce de pe câmp#*? *j ’ Inspectorulă regT de "ş£<5Î$ Blfeâcz a făcută amănunţite raporte ctbfftfee starea învăţământului din acestă eonăţată.. A lăudată mai cu seină j ^diii:‘Bofţa, Oşâgalăă, Gilău, Bucla, ..Chidaa, Sâncraiuîtf^mică,. Mociu, Suată. încă şi mai satisfăcută a ifimasă inspectorulă cu şcolele din: Hue- dină, Ciucia, Oşorheiu, Cojocna, Ba-docă ş. a. Inspectorulă se plânge contra şcdlei comunale din Vălcăulă ungurescă. Din. 130 copii obligaţi la şcălă abia au fostă înscrişi 76, la esamenă s’au presentată însă numai 48. Absenţiile şcolare facă 6280Y2 4il©- Starea sanitară a locuitoriloră în genere ck^ ităpâhă ală câ^fi,? se i ;du^8î*i*epbde după oţătă. Cu. ocasiunea acesta, tre-cândă pe lângă casa locuitorului Petef Mihaly, îşi vîri puţină capulă pe feres-;tră|/|ăţ|, şi iaţa.pfără era/t^pte nu4ă? Vedet*4»«tfiSft, ^ăp«riMă'<Â#i 'fttK se temea, căci acesta era în momentulă acesta ospele lui la cină. Juratulă ţi- furtulă. Brim&ria luândă cu sine pş ^o-nestulău jurată Dima, începu să facă perchisiţift domiciliară. Carnea furată s’a găsită ascunsă în bucatele lui G-aal Janos. Păcatele juratului ţigănescă s’au descoperită şi nemilosa sort© l’a aruncată de pe tronulă măriei sale de jurată drept în fundulă temniţei pe doi ani, er pe confratele său Q-aal pe 1 ană. S’au descoperită încă şi alte asemeni „necorec-tităţîa din viâţa de funcţionară a lui Dima Simon. SCIRl TELEGRAFICE. WiesJwrriwi, 11 bis. OnvBmulfr sârbesoii a cerută pe cale oficială dela autorităţile de aici ca să dea sprijinulii loru trimişiloră serbesoî pentru ca să p6tă aduce la Bel-gradu pe prinţulii de corOnă Alec-sandru. Sprijinulu acesta nu l’au putută -refusa autorităţile. Trimişii guvernului sârbescu însă n’au făcuţii întrebuinţare de acestă promisiune. Berlind, 11 Iulie. Călătoria împăratului în Rusia a fosttt amânată cu o 4i- Raportultt anunţată alu medi-ciloru asupra bolei răposatului împăraţii Friderică arată, că medicii Gerhardt, Bergmann, Tobold au fâcutu o diagnosă corectă, pre-când Mackenzie pănă în luna lui Noemvre a negată, că Friderică sufere de răcă. Judecata asupra lui Mackenzie e nimicitdre. Berlinu, 12 Iulie. — Docţorulă Machemie a declarată prin tele-grafă, că peste câteva cţile vă răspunde pe largă la raportulă mediciloră germani. Deocamdată îl# r le^fC0n^4e3raţia be-b Are că-trâ împărătesâ' Văduvă. Wiesbaden, 12 Iulie.—Pricipesa Murussi, care a încercată în Berlinu 5a dobânjŞ. in|erţb#ţiu]^a qfiijii In favorea|!Re J^’şl fi «uni ■> g ^ 12 ^ tulă serbescu nu va lua parte la festivităţile din Kiev. ei^ i’a j^întdrsă fărţ ■AAtrH'-ivs? DD'ERSE. 4^iavagii^k. OardfeVlula %hvigerie, primatultl Afncei, a ţinuţii o conferinţă în contra sclayagiului, de pe amvonulii bisericii Saint-Sulpice din Parisd. Conferinţa acâsta a fâcutft mare efectii în capitala Franciei. Predicatorală a declaraţii, că, de câţl-va fţnl, nentrald Africii a devenită erăşl târgd pentru negusto-JÎţ ■.dP.s.oj^pp,j?m^e|că, ^esjpftpulezâ, âatele 'şl în robiă'^ -întregi- (bărbaţi ^e^iţ co^. r ^tisionarii »u fqstd fidesea martori da aoeSte actof-dei fearba-riă. Ună numără de 400,000 Negri sunt I pe; #ă*o^re -i ană î^din-jwiţele doră şi duşi pe pieţele de sclavi din Maroco 'şi Centrală Africii groza domnesce în permanenţă. Câţl-va colonl curagvQ^Ji-u prgjaBjşfttă fşicI eQfpurî ea-» pediţionare, ca să protegă satele ameninţate. Bunăvoinţa loră este adesea neputinciosă, şi negustorii de sclavi, înarmaţi pănă în dinţi, străbată ţâra triumfători, sămenândă jale şi ruină după ei. Prelâtulli catolică face apelă la o-meoifea «qijvilisată,; ca să şe ;ridioe şi şă puie capătă oribilului comerţă. ’ Burăte făcSforii 'der minufit.' Intre Draule şi Gleinicz ună păstoră afla ună bhtete crcsonţă într’uml arbore găunosă, care prin forma sa representă în modulă ceîă măî clară imagihea Ptecuratet Ver* gurei Maria ţinendă în braţe pe Fiiulă-^iău*.vi^R^)OfiâĂ|1&in împrejurime vorbesce ‘^Opr^pTii^e* aiinunl săvârşite de acestă burete miraculosă. Aşa se -.{ .A Despăgubirea pentru dijma de vină < > ungurescă . -. ,. „ . • . . . Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Rentă de «ură austriacă............. Lpsairîfiin 1860 • • • Acţtaăâe tbăaicei austro-urigare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr. Galbeni împărătesc! ................ Napoleon-d’orf................ Mărci 100 împ. germane ..... Londra 10 Livres sterlinge .... îlVCBfe Imprumutulă. cu pj:e(miulă ungurescă li$&4D Editoră (“şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşîanu. Nr. 143 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. .2.3 ©.^ rS 3 •• h ^ H fio O & şpg.ţ** ?&?| si a SB-- f° ; g^Pgy *— S. • p y tegPfci-S-fir1 g*. -» ţî> 3 §V <« i p'i i.^ î§2 I 5-ga 05 3 i S| ^ © ®>d < l§^ §>^3.t>r®« g-s ş ®.i i’qjSl» prS» ® JL ® = "'•syg* H.~ ® sto*a < i « ® § 2 pi a » © S cwL, s ^•i®F«"|ggg??-g-3 | 5 £>® Pg sr® 8*8 ® 3^ {Str'p,«®pa^ •• • B gjg g-B»S = * 5 g-M *tH£-W ® 2 §^**12.5 sh ® - 2 “ ® s, 2 i £î W 2 k-t® 2 ^ ţc* tf4 tr, ® oî CD • I 5T® SpE-c,'* ®* es ® 5 E 3-B 2.P<® ’&'st L^i.? ^ fiSr K • îi. "♦ -CC O fie /T\ 5 55* -.«* ~~ • -• 2. ® p 2‘ .P«-** s.. f„®o: • ^>53*—^ 2 >« K.- <-t- âp 8? ?o silffBŞJO 5 2L 2 S » N B *d 5. ►* ta L 0 » fl c<® « P-J 1 a* • ® ţe vi° ® & & ** tt» ^ rs £b co p CTtt §f8.*=e. “ p> p> - e* C3 <Î3 ®< ►-ci . 3 g>g a aw g> 2-3 S>3 2 ăfqs.i's § Ş;Lb gs ţ 3 i 1 ® ® 3 Ş.g.® 3 g* fs" o cu 2 ®' “ -^B ®»2 |.g S-2 ® ^ . 2g*§» ^ a d< jcx &- a wi- ^ r—\^/) 3* PCI ps> ®* ® h® g.? 7 &?®?J=‘. Câştig laterali de 101 pe ii fără capitală şi fără risicu prin ven4area de losuri plătibile în rate în sensuln articulului de lege XXXI din 1883. „ Oferte primesce Societatea de schimbă din Budapesta Adler & Comp., Budapest. *-s • 88 «T+- P er+- P r-> din P O ij A » CfQ CD n • Q i O •-j UI p P- H-1 • P ■ CD ^3 CD CD « cs HH • "4 O 1 CD 9 / 5C CD P P — m P * <—o P B CDc Ui i—i. < P S' cro c i—i • ea B p b CT" Pîc • e— i—i> 0 • I—!• CD j—'• e^- • CD •CD ad. Nr. 76—1888 C0NCDRS0. 96,3-1 Devenindu vacantă postulă de învăţătore la şcbla elementară a Reuniunei femeiloră române din Sibiiu, pentru ocuparea, aceluia se escrie prin acesta concursă. j;i . Doritbrele de a ocupa acestă postă, care e împreunată cuiină fealatiu anuală de 500 fl. v. a. şi 100 fl. bani de cuartiră, voru ave să presinte următbrele documente: a) atestată de boteză; . b) atestată de cualificaţiune pentru scdlele elementare; c) testimonii 4espre cunbscerea perfectă a limbei române, ca limbă de propunere, şi despre cunbscerea limbei maghiare; care voră documenta, că sciu perfectă şi limba germană, eventuală şi francesă, voră ave preferinţă. Petiţiunile provăcjute cu documentele numite mai suşă suntă a se presenta subsemnatului Comitetă pănă la 8 Augustu st. n. 1888. Din şedinţa comitetului Reuniunei femeiloră române din Sibiiu, ţinută la 5 Iuliu st. n. 1888. IvCeiria, Cosma, IDr. preşedintă. secretară. Nru 592—1888. coircuns tar. 95,3-1 La scblele reuniunei foştiloiă grăniţerî din regimentulu I română suntă de conferită pe calea concursului: 1. Postulu de înveţâtoru diriginte la scola din Gugieru, comitatulă Huniedorei, cu salariu anuală de 350 fl., apoi cuartiră în edificiulu celă nou ală scblei şi lemne de focă. 2. Postulu de înveţâtoru secundară, eventuală înveţătore la scola din Vistea inferiorâ, comitatulă Făgăraşului, cu salariu anuală de 240 fl. v. a. precum şi cuartiră şi lemne de focă. 3. Postulu de înveţâtoru secundară la scola din Lisa, comitatulă Făgăraşului, cu salariu anuală de 180 fl. apoi cuartiră şi lemne de focă. Reflectanţii la aceste posturi au se-şl subştemă suplicele instruite cu diploma de cualificaţiune din studiele pedagogice şi din limba maghiară, eventuală şi alte documente celă multă pănă în 15 Augustu st. n. a. c. la Comitetulu administrativii alu fondului şi scâleloril foştiloril gTăniţen din regimentulu I românii in Sibiiu. Rugămft pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiascăa scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei". TIPOGRAFIA A. 1UREŞIAND, PIAŢA MARE Np. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, provMută cu cele mai noue mijldce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, primesce şi efectuezâ totă felulă de lucrări tipografice, precum: rel Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurii, argintii şi colori, tabele, etichete de totii feliulu şi esecutat eleganţii. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco-i mandaţiuni, cerculare ş. a. » • Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore Dispun6ndă de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulă nostru tipografică este în posiţiune a eseuta orî-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescă în biuroulu tipografiei, Braşovu, piaţa mare Nr. 22, etaginlfl I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la Tipografa A. MUREŞIANU, Braşov! ■OfiV Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.