Rifiacttititear AOmlnlsirstiiiies. TiDoeralla: ' BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisuri nefranca;e nu se pri-mesci. Manascxip o nu sere-trimi u! Birourile de aiMcjnii: Brafovfi, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesctiîn Viana: hudolf Mosse. HaasensUm A Yopler (OtteMaiUi),Htfinrich Schalek, Âloit Hernii, M.Jhikes, A.Oppeltk, J. Dan-neberg; In Budapesta: A. V. Gold-bergtr, Anton Mesei, Eckstein Bematf tnFrankfurt: O.L.Dwube; în Ham* burg: A. Steiner. Preţuiţi inseaţituiilcinţ: » serii * jrarmondu pe o coionă 8 cr. 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina III-a o se-riă 10 cr. v. a. sin 80 bani. «Gazeta** iese Lri fie-care 4i Abonamente pentru Austrc-Dmraria Pe unu ană 12 pe şâse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Pentru România şi străinătate: Pe unu ană 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. AMamentnlll pentru Braşdrn: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuiă I.: pe ună ană 10 fi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cn dusul u în casă: Pe ună ană 12 fi., pe şăeednni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Ună esemplară 6 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunîle sunt a se plăti înainte. Braşorii, Mercuii 29 Iunie (11 Iulie) ______ 1888. Nr. 142. •- ----- Din causa sf. sărbători de mâne, «Jiarală * no va apără până Joi săra. ISTotjl a.Toonswm.eiitT2L „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu I Iulie 1888 st. v. se deschide nou abonamentu la care învit&mu pe toff» amicii şi sprijinitorii fâiei nâstre. Preţulâ abonamentului s Pentrn Âustro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe ună ană 12 fl. Pentrn România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe ună ană 40 franci. Abonarea se pote face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se voră abona din nou, * s8 binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administraţinnea „Gazetei Transilvaniei". BraşovQ, 28 Iunie st. v. 1888. De câte ori le împutămu ce-loru dela guvemu, că tendinţa lorii este de a ne maghiarisa îm-piedecându şi nimicindu, cum şi unde numai potu, desvoltarea nds-tră naţională, foile maghiare săra în apărarea lord asigurându, că Ungurii au o fire prea liberală de-câtu ca să voescă a maghiarisa cu forţa. . Punemu astăcjî sub ochii presei imguresci ordinulu - monstru, ce l’a datu miculu despotu alu comitatului Bistriţa-Năsăudii, fiş-panultt br. Banffy, înveţătoriloru dela scolele poporale române din ţinutulti Năsăudului, cari suntu susţinute din fondulti şcolară centrală alu foştilorfi grăniţerî. Acestă actîi de totu caracteristici va lămuri credemu pe orî şi cine despre firea adevărată a aceluia, care este puşi în fruntea administraţiei unui ţinuţii curatu românescu, îlu. va lămuri despre adevăratele tendinţe politice, ce le urmăresce în serviciului guvernului din Peşta, îlh va lumina în fine despre adevărata situaţiune, în care se află ac[î poporală români faţă cu Uneltirile celbră ce au puterea în mână. Scălele despre cari vorbesce br. Banffy în ordinulu său suntu tote scole curaţi românesc! susţinute din fonduri românesc!, câştigate prin jertfele de sânge ale grăniţeriloru pe câmpurile de bătălia. Cunăscemu plângerile Năsău-deniloru asupra ingerinţeloru guvernului în administraţia acestori fonduri, car! suntu proprietatea lori. Uneltirile le dirige baronul Banffy, care a foşti numitu mai întâiu comisari ministeriali, apoi comisari regescu sub cuventu ca „să reguleze administrarea“ fon-duriloră din vorbă. Cum îşî împlinesce chiămarea aceşti fişpani şi comisari reg. ami avuţi ocasiune a ne convinge de repeţite orî. Der nimici nu ne pote convinge mai bine despre intenţiuriile sale ca porunca lui cea mai nouă, ce o publicămi mai josu. ţ)is’ami că în acestă poruncă e vorba de şcole şi de învăţător! români ai unui ţinuţi curatu românescu. Ei bine, aceşti învăţător! şî-au înfiinţaţi de multu o reuniune „ Marianaw, care are sco-pulu de a-le face posibilă desvoltarea şi înaintarea lori ca învăţător! români. Scopuli paşei dela Bistriţă însă este cu totulu altuli. Eli a înfiinţaţi o reuniune ungurescă, pe care a numit’o „reuniunea generală a învăţătoriloru din comitatulu Bis- triţă- Nasăudiu şi pretinde dela învăţătorii român! ca. se se facă toţi membri ai acestei reuniuni. • Reuniunea „Mariană* îi este ţgiu ghimpe în ocbî, de aceea o şi âeclară de neesistentă, produ-eândi ca motivă, că adunarea generală a reuniunei a modificaţi statutele ei şi că aceste statute modificate încă n’au fostu aprobate. Ergo reuniunea nu mai e-sistă. De vechile statute aprobate nici că vrea să mai scie. Se pote o absurditate mai mare ca acesta? Acesta o semte însă şi Banffy, de aceea îşî face lucrulă mai uşoru şi declară categorici că „n’are plăcere de-a se lăsa în dis-cusiunea acestui obiectă* şi că nu e dispusă a mai tolera nicî o contrazicere ci în calitatea sa de comisari regesci poruncesce înveţă-torilori de a se înscrie în reuniunea maghiară. Nicî unu cazaci împetriti din Doni n’ar sci să interpreteze mai bine „constituţionalismul^4 şi „li-beralismuli44, de care avemu ac[î parte noi Românii ardeleni. Mai are aerulu fişpanulu Banffy de a se provoca şi la lege, când dă porunci căzăcescî. Cum se vede fiişpanii „de modelă* suntu îngrădiţi'cu tite când e vorba de a-şî justifica renumele de celebri ma-ghiarisătoiî. In a 6-a petiţiune a lori cătră Majestatea Sa, Nasăudenii cereau depărtarea lui Banffy, „care urmăresce scopuri contrarie londuriloru scolastice şi de stipendii şi preste totu intereseloru de viaţă ale po-poraţiunei române. “ Ei bine, Banffy merge înainte, der ce făcu Năsăudenii ? — Pornea lai Banffy. Eata taimăsa poruncă de care amu vorbiţi mai susi: ■Nr. 540-1888 preş. Fişpanulă comitatului Bistriţa-Năsâ ud a Pre Onoratului comitetă administrativă alu fonduriloru de stipendii şi alu scoleloru centrale nin ţinutulu Nâsâudu. îu Năsâudfi. împrejurarea, amintită în raportulă cUvostră de sub Nr.-ulă 1344 din 25 Dec. anulă trecută, că învăţătorii dela scolele poporale elementare susţinute din fon-dulă şcolară centrală suntă deja membrii unei reuniuni înfiinţate mai de multă cu statute aprobate de înalt. Ministeriu reg. ung. de culte şi instr. publică, — cere a fi desluşită într’atâtă încâtă acea vecliiă reuniune întitulată „Mariană* propriamente nici ,că se pote considera ca esistentă, de orece statutele aprobate ale acelei reuniuni modificate fiindă ptiu o decisiune în adunare generală, în forma loră modificată pănă at|I n’au primită încă aprobare. Der decă ar şi e-sista acea reuniune, ea nu s’a înfiinţată pentru teritoriulă întregă ală acestui co-mitată, nici în calitate de-a obliga pe toţi învăţătorii scâleloră comunale şi de stată, fiindcă spre scopulă acesta a fostă înfiinţată mai târejiu, la anulă 1885, aşa numita: „Reuniune generală a învăţă-toriloră din comitatulă Bistriţă-Năsăudă.u Prin urmare decă mai susă amintiţii învăţători ar rămână şi mai departe membrii ai acelei veohi reuniuni, acesta împrejurare nu pote aduce nici o schimbare în ceea ce să atinge de obligă-mlntulă de a întră ei ca membrii în acâstă reuniune mai târefiu înfiinţată cu atâtă mai multă, cu câtă şi într’alte mai multe comitate esistă scoli cu diferite limbi de propunere, şi astfelă intrarea loră în acăstă reuniune nu numai că n’ar pute fi considerată de-o piedecă, ci din contră de o pârghie ce oferă ocasiune şi ună bună stimulă d’a se cualifica şi măi multă în limba statului, pe care fiecare învăţătoră este datoră, conformă legiloră ţării, să o scie perfectă. Am aflată de bine a le premite acestea, căci ml-ar causa bucjiriă, decă FOILETONUL!? „GAZ.TRANS.“ Pliplfl la poporali româna. „E timpulă verei şi trebue lucrată!41 Etă parola Românului !... „Cine nu lucră să nu mănânce!11 cjice sf. scriptură şi Românulă ţine mult la acesta. Suntă în mare erore toţi a-oeia cari, susţină că Românulă e leneşă, : şi suntă de rea credinţă cei ce ar crede i pe poporală nostru în stare cuprinsă de inerţiă. Braţele române producă multă \ şi palma sa intinde multora de mâncare i Ar plugulă său e corabiă neadormită. Câtă de mioâ este noptea în timpă hi de veră: ce aţi c|ice, domniloră dela o-raşe, când aţi vede că şi acestă nopte mică a treia parte e lăsată de ţăranulă | săteană nedurmită. Pe la 8 ore sera ţăranulă vine acasă dela lucrulă câmpului, cin&ză şi la 9 se culcă; la 12 ore, trebue, decă n’are servitoră, să-şi ducă ţ boulenii la păşune, ca în dimineţa să l pită lucra cu dânşii. Vi suntă destulă D-vostră trei ore pentru somnă ? Şi asta aşa se continuă câtă ţine lucrulă şi câtă ţine vâra, şi dAcă Românulă nu ar mai ave şi sărbători şi Dumineci, atunci ar fi de totă trudită. Cine are de a face la lucru cu Ro-mânulfi vrendă nevrendă (jice: „Româ- nulă e făcută pentru lucru şi lucrulă pentru Română !u E forte dragă pământulă Românului şi ’i este dragă plugulă,; plugulă e idolulă său, de care cu greu să despărţesce. Câtă de cu dulce îşi mâncă ţăranulă pânea, agonisită cu plu-gulă! său! O adevărată trăsătură acesta din vechia Satumiă, din sacrală Laţiu. O! timpuri înmormântate, când Roma eternă dela comele plugului îşi lua beliducii săi, acea Romă care şî-a pusă ca temeliă brazda plugului/ E mare distracţiune plugulă şi astăzi pentru Română, — mai multă: plu-gulă e o fericire pentru elă! Când pri-vesce ţăranulă nostru la boii săi trăgândă plugulă şi plugulă aruncândă brazdă, mulţămesce lui Dumneden: „Ţîue-mi D6mne boii şi plugulă şi îţi mulţămescă că am mai ajunsă să ară cu dânşii!“ Aşa a fostă şi atuncia când străbunii noştri arau cu plugulă în pămentulă celă binecuvântată ală Italiei. Aşa căci aşa cjice în versurile sale poetulă străbună .* Beatus iile qui procul negotiis Ut prisca gens mortalium Paterna rara bobus exercet suis !“ A fostă în mare veneraţiune plugulă în lumea clasică. Satumă ar fi chiar acela care din începută, la Romani, s’a ocupată cu plugulă. In Egiptă Osiriu ar fi învăţată pe Egipteni arta plugări-tului, de unde Tibulu: Prins aratra mânu sollerti fecit Osiris, Et teneram fero solicitavit humnm!“ — Fiindă aşa de iubită plugşorulă de cătră Română, elă l’a şi eternizată în cântecele sale. Se căiesc© forte Românulă care nu stă de plugă, căci: Tote plugurile ară Num’ală ţnieu şiedă-n cămară, Tote plugurile âmblă, Num’ală mieu şiede la umbră.* Şi: Cuculă cântă, mierla (ţice: — Nu-ţl bea banii măi voinice, — Că ţl-e carulă faremată, Şi plugulă neferecată, Şi pămentulă nelucrată!* Şi să adaugemăla acestă locă, pentru spiritulă clasioă, ce conţine, şi ună fragmentă din colinda Pluguşorului: PlCcarămă în o sântă Joi Cu plugulă cu doispreefece boi; Boii dinainte Cu cornele poleite, Boii din mijlocă Cu cornele de focă, Boii dela r6te Cu cornele belciugate; — In frunte străinei In code codălbei, Se aibă (N.) parte de ei; — Hăi, trosniţi măi!! “ Deci cu plugulă ferecată, Cu lanţuri de feră legată, Cum este bună de arată, Noi juni Cu cei bătrâni Eşirămă în câmpulă mare, C’am în răsărită de s6re, Şi pămentulă măsurarămă Măsurarămă şi-lă ararămă: Joile Văile, Miercunle Gropile, Că aşa ne erau locurile!... După ce’lă ararămă Xă grăparămă Şi grâu curată semănarămă: Grâu de veră, Făr’ săcară, Se resară ’n primăveră!.... Hăi! Hăi! Trosniţi, măi! — Nu e acesta, de câtă o poesiă im-provisată după spiritulă lumei de aură ală gintei italice. Ce e mai de folosă aici pentru Români se soi&. E aceea, că plugulă ,e ună argumentă puternică ală originei sale romane. Cum-că e argumentă, denotă mai apriată cultulă, ce l’a avută elă la străbunii noştri, şi cultulă ce’lă are şi acjî, la noi, la strănepoţi. — Este plugulă ună simbolă ală lui Satumă, alu vechiului rege şi cj&u alu La-ţiului, der (jeu de săre şi 4&u de agricultură şi sâmănăturf; precum şi a muierei sale Ope (Ceres). De aci în serbarea seu în colindarea cu pluguşorulă se amin-teşce începerea Saturnalieloru la Rgtnanî căci erau serbătorite pe la anulă nou! Nr. 142. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 prin cele c]ise aici aşii reuşi a delătura tdte nedumeririle basate ale comitetului* preste totii nu’ml ţinti de- datdHnţă a cerceta şi mai departe ce succesii Va ave acesta, mâ semtă însă siliţii a esprima în modulti celă mai determinaţi, că n’am nici o plăcere a mă lăsa fii dis-cusiunea acestui obiectă, nicî că voiu mai tolera să mi-se contrară disposi-ţiuniloră ordinului meu de sub Nr. 286— 1886 13 Februarie, precum şi a altoră or-dinaţiunî, pe basa cărora şcolele din ces-tdune fiindă despoiate de caracterulă loră confesională de mai nainte, au fostă decretate ca şcole comunale fundaţionale, în urma cărora, conformă dreptului meu de comisară reg. şi pe basa §-lui 147 a-lă art. de lege XXXVIII din 1868 ordonă după cum urmeză: 1) Toţi învăţătorii şi tote învăţă-torele dela şcolele elementare fundaţio-nâle suută datori a se face membri ordinari ai „Reuniunei învăţătorescl din comitatulă Bistriţa-Năsăudă, încependă din 1 Ianuarie 1888. 2) Comitetulă este datoră a detrage câte 2 fl. din salariulă ce-lă are să-lă primescă fiăcare învăţătoră cu 1 Aprilie a. c., care sumă o va înainta, ca taxă de pe anulă acesta, la mâna d-lui învăţătoră dela şeola poporală elementară rom. cat. din Bistriţa Hechler Ignâcz, care este cassară ală numitei reuniuni, eră chitanţele primite despre aceste sume să le înainteze la mâna mea pănă la finea lunei lui Aprilie. Acestă ordină ală meu să-lă împăr-tăşescâ în copiă completă prin senatele respectiveloră şcole tuturora învăţători-loră spre a se conforma întru tote dân-du-le totodată o îndrumare destulă de clară pentru de-a lua parte activă la tote lucrările reuniunei. Spre a ocoli orî-ce greutăţi obve-niente prin acesta îţi comunică, că statutele susă atinsei reuniuni suntă depuse la directorulă şcolei elementare de stată din Rodna vecină Dionisie Bedo, ca preşedinte de facto ală reuniunei, unde le pote inspecta ori şi cine cerendă orî-ce in formaţiune despre acele, pănă ce în cele din urmă voră fi tipărite şi împărţite între toţi membri reuniunei. Fiind-că reuniunea se sub-împarte în 3 filiale, anume: 1) filiala din Bistriţă, 2) filiala din Şieulă mare şi 3) filiala din Rodna vechiă, de aceea eu ordonă să se adnexeze la filiala din Bistriţă învăţătorii dela scola fundaţională poporală din Năsăudă: Ioană Jarda, Petru'Tofană, lacobă Popă, Clemente Gri-vas9, Iuliu Popă, Iosefina Fuchs şi Va-leria Popă; mai departe Ioană Drăgană şi Macedonă Mană dela scola elementară fundaţională pop. din Zagra, precum şi I. Mironă şi Al. Pop dela scola elementară fundaţională pop. din Telciu, împreună cu lacobă Onea, Eliseu Dană, Bariu Bosga şi Paulă Beşa dela scola elementară fundaţională popor, din Bor-go-Prundă. învăţătorii dela scola elementară fundaţională popor, din Sânge-orziulă românescă, Mihailă Domide şi Eremia Sorobetea, ordonă să se alăture la filiala din Rodna vechiă, în timpă Mâne anulă se ’noieşce: Pluguşorulu se porneşce, Şi ’ncepe-a colinda Pe la case a ura; ş. a. Cultulă plugului la Romanii antici era mare. Cu privire la lucrarea pământului cu plugulă erau întroduse aşa disele serbătorl vpaganaliau ; rugăciuni şi cultă pentru semănăturile de tomnă, cari adecă erau finite când plugulă se punea în ună pară la ordihnă, pănă în primă-veraviitore, care începea eră cu altă cultă totă privitoră la plugă şi agricultură (dapalia.) Când se începea eşirea plu-guriloră se recitau rugăciuni pentru primirea sacrificieloră aduse Cererei şi lui Pellus, invocâiidu-se ajutorulă loră pentru prosperitatea semănăturiloră. Ba Flamurii afurisau chiar paserile stricăciose, şorecii, furnicele, gândacii, sobolii, grindina etc. privite ca dăunose semănăturiloră , bună-minte cum se află la noi la Români rugăciunea St. Trifonu în astă privinţă, pe care unii preoţi o cetescă când esu Ia hotară pe Ia Rosalii cu i-conele. Erau *deră serbătorl şi ceremonii pentru iubitulă varatrua , şi acestea trebuiau se fiă, căci spada şi plugulă erau mândria şi predilecţiunea Romanului, prin cărf elă se destingea de alţii. Plugări-tulă nu era urîtă Romanului. Erau u-rîte înaintea lui alte ocupaţiuni, ce le nu- ce învăţătorii scdlei elementare fundaţionale popor, din Monor: Isidor Titieni, Eremiă Tahis, Vasiliu Onigaşă şi Ignat Seni voră aparţină filialei din Şieulă-mare. Acestă ordină l’am împărtăşită pentru o strictă, evidenţă şi inspectorului r. ală comitatului., Basată pe informaţiu-nile acestuia, pată şi de altă parte pe esperienţele mele proprii, am cea mai firmă convingere, că susă amintiţii învăţători cu mare bucuriă se voră folosi de acestă ocasiune în interesulă cultivării loră proprie, mai departe zelulă loră de pân’aei, interesulă celă viu faţă cu chie-marea loră, precum şi Pualificaţiunea fru-mosă de specialişti: tote aceste mă asigură pe deplină, că ostenelele domniei loră voră ave succesulă dorită. Deci aflu de prisosă de a le mai atrage atenţiunea la urmările ce ară pute să-i a-jungă la casă dâcă ar absenta dela şedinţele reuniunei, şi cu atâtă mai puţină eredă a face acesta cu câtă participarea la şedinţe nu este împreunată cu jertfe’ materiale, cari de altmintrelea s’ar înfăţişa ca o procedere neînsemnată înaintea aceluia, ală căruia sufletă doritoră de progresă ar fi constrânsă a suferi vre-o scădere în cele spirituale. Cu acestă ocasiune viu a da espre-siune viuă convingerii mele, că de sigură nu a fostă vina mai susă lăudaţi-loră representanţl ai instrucţiunei poporale, că pănă acum n’au putută să între în cerculă, din care se-şî fi putută scote nouă şi preţiose idei pentru cariera cea nobilă a loră, şi să-şi fi putută înmulţi şi mai tare cunoscinţele şi esperiinţele loră pe terenulă ce-lă ocupă. ! In acestă convingere am dată ordină inspectorului şcolară de a-i urmări pe învăţători cu atenţiune deosebită, făcen-du’ml din când în când şi raportă despre esperiinţele sale în acestă direcţiune. Despre resultatele prooederii Prea onoratului comitetă administrativă, sub pedeapsa responsabilităţii personale, aşteptă raportă pănă la finea lunei lui A-prilie a. c. Bistriţa, 21 Februariu 1888. Bl*. Banffjr, m. p. fişpantt şi comisarii regescu. Alianţă cu Anglia. D-lă Stead, cunoscutulă redactoră ală 4iarului englestt „Pali Mall Gazetteu, vorbesce în colonele cjiarului său despre o alianţă, între Anglia şi Rusia. Stead a pusă cu mare plăcere în vederea com-patrioţiloră săi englesî propunerea generalului rusă Annenkov de a se împărţi frăţesce Afganistanulă între Rusia şi Anglia. Elă a avută şi o audienţă la Ţarulă Rusiei şi se cjice că sub influenţa impresiuniloră ce şi le-a câştigată din acestâ audienţă a scrisă articululă , din care reproducemă aci urm&torele: „Ţarulă, precum se scie, voesce să trăescă în înţelegere cu Anglia. Deeă Rusia, Germania şi Anglia voră ţine la mia „ars sordidau şi de cari se ocupau alte popore. 0 trăsătură pănă acjl în caracterulă naturei româneşcl la noi, la Români, şi chiar o înăscută aversiune a poporului nostru pentru alte ocupaţiuni, cu cari se ocupă alte popore. Elă preferă plugăritulă înaintea ori cărei măiestrii, chiar şi înaintea şcolei. Aşa a fostă la vechii Romani, aşa e la noi. In întrega lume antică erau în summa honore ocupaţiunile aceste. Să luămă tipulă poporeloră vechi culte şi vomă vede, de pildă, la Romanţ pentru bărbaţi plugulă, economia viteloru, a strugurelui; er pentru femei torsulă, ţesutulu şi cusutulu ca principalele ocupaţiuni. Augustă purta cămaşă ţesută de împără-tesa sa. Ţesutulă şi torsulă erau ocupaţiuni nobile; ele erau practicate de femeile cele mai de frunte. Aratulă (plugul) putemă elice, că a fostă mai întâiu la Greci, Egipteni, Romani şi la alte popore cu ore-care civilisaţiune. Der Romanii în primulă locă .au practicată arta aratrului, cum (jiceau ei. Şi acestă artă apare în cea mai obscură anticitate. Ovidiu, în ale sale „metamorfose“, ne spune că în perioda de aură a lumei nu era lipsă de aratru (Mox etiam fruges tellus inarata ferebat), der în etatea cea de argintă, când lumea se guverna de Joe — aratrulă a fostă în vigore, cum olaltă, atunci pacea lumei va pute fi păzită. Dâcă Anglia va lega prieteniă cu Rusia, e probabilă că şi Germania se va uni cu ele, pentru-că scopulă politicei mai nouă a principelui Bismark a fostă, ca pe Anglia să o aţîţe în contra Rusiei şi pe Rusia să o aţîţe în contra Angliei. Puterea unei legi de pace ruso-anglo-germane ar fi grozavă de mare; Austro-Ungaria nu se pote mişca din locă fără Germania, e£ Francia nu pote face ni-mică fără de Rusia. O alianţă triplă ca acesta, în care Germania şi Rusia s’ar uni cu Anglia cu nisuinţa de a susţine pacea, ar face imposibilă isbucnirea răsboiului şi acesta este scopulă Ţarului Alexandru. Că bre Ţarulă îşi va pute ajunge acestă scopă ori nu, acesta nu depinde dela elă, ci dela Angliau. Câtu costă înarmările Franciei? Se scie, că susţinerea păcii costă enormă pe puterile europene, er între acestea pote primulă locă îlă ocupă Francia, care dela 1871 încoce numai pentru procurarea armamenteloră mai nouă, pentru noua organisare a armatei şi întărirea liniiloră de apărare a cheltuită două miliarde 243 de mii, fără a fi socotite în acestă sumă şi cheltuielele ordinare. Acestă colosală sumă de bani, după cum arată Gaulois, se împarte astfelă: Pentru artileriă 1184 milione, pan-tru trupele tehnice, pentru clădiri şi pentru întăriri 650 milione, pentru îmbrăcăminte şi pregătiri de tabere 75 milione, pentru remontări şi altele 29 milione, pentru asigurarea stării sanitare 19 milione, pentru depositulă armatei 12 milione. Când s’au făcută însă primele bugete pentru scopurile acestea, nici nu visau Francesii despre puscile Lebel, despre bombele melinit, păturile beton, cari potă să resiste cu mai multă tenacitate chiar decâtă aşa disele turnuri panţerate. Aceste invenţiunl au costat’o pe Francia alte 370 milione, dintre cari: pentru tunuri de tabere 20 milione, pentru tunuri de cetăţi 29 milione, pentru tunuri de porturi 9 milione, pentru tunuri de asalturi 44 milione, pentru arme de mână 100 milione, pentru pusei 30 milione, pentru fortificaţii la frontiera ostică 41 milione, pentru fortificaţii la frontiera sud-ostică 16 milione, pentru deposite de prafă de puşcă 36 milione, pentru clădiri militare 30 milione, pentru unele întăriri la îmbinările rîuriloră 3 milione. După unele declarări ale ministru- cântă totă Ovidiu la cartea I a Meta-morfoseloră sale: „Semina tum, primum longis Cerealia sulcis „Obruta sunt, pressique jugo gemuere juvenci“ Câte popore barbare nici nu’şl a-duceau aminte de aratru, cum erau Sciţii, Sarmaţii, Germanii vechi, cari, ca Nomadii, trăiau unii din vânată, unii din lapte, alţii din pescuită şi fructe. Se înţelege de sine, că la poporele agricole nici ^plugulă nu a fostă perfecţionată aşa cum este astăc}!. In ţările meridionale fiindă pămentulă mai năsiposă .şi friptă seu coptă de radele sorelui, plugulă a putută fi de-o invenţiune câtă de primitivă. Astăcfl în Palestina chiar plugulă nu are fierulă celă lată, elă constă din ună lemnă curbă a cărui parte anteriori provă^ută cu fieră se bagă. ,în pământă, er cea posteriori se ţine cu mâna. Chiar şi în România aratulă e cu multă mai uşoră ca aici la noi în Ardelă. Pe când la noi se înjugă câte 4, 6, 8 boi la ună plugă, în Moldova ară încă şi câte cu unuia. Nu putemă însă cjice că d. e. Romanii antici pentru natura ţării loru s’ar fi ocupată cu agricultura. Plugulă la Romani a fostă unu clemenţii de cultură; chiar de n’ar fi fostă ei în Italia, ci în altă locă, ei totuşi s’ar fi ocupată cu plugăritulă, fiindă odată culţi, ce se vede lui Freycinet nici aceste sume nu suntă de ajunsă şi guvernulă va cere pentru anulă 1890 încă o sumă de 620 milione pentru scopuri militare. Astfeliu pregătirile de răsboiu ale Franciei dela 1871 pănă la 1891 voră costa 3 miliarde 833 milione. SOIRILE piLEI. „Kolnische Zeitung“ aduce scirea, că în loculă ambasadorului austro-ungar din Londra, conte A. Kurolyi, este denumită contele Wolkenstein, actualulă ambasadoră din Petersburgă, er acesta va fi înlocuită la ambasada din Petersburgă prin Szăyyenyi Marich jun. Totodată ambasadorulă conte Chotek din Bruxela va fi înlocuită prin actualulă ambasadoră din Belgradă, contele Khe-venhiiUer. * * * Pertractarea de comassarc în Feldi-&ra s’a ordonată din nou pentru diua de Joi, 12 1. c. ' * * $ 0 foiă francesă istorisesce dela serbarea iubileului din Bologna următo-rulă episodă: In înainte de festi- vitate s’au fostă efectuită împărţirea dis-eursuriloră festive. Deorece s’au fostă insinuată forte mulţi representanţl de ai stateloră streine, s’a decisă, ca din fiăcare stată numai, câte unulă sS vorbescă şi fiăcare discursă sâ nu ţină mai multă de 3 minute. Câtă privesce pe Austro-Ungaria, s’a decisă, ca numai un singură oratorii să vorbescă şi s’a trasă sorte pentru de a se hotărî, că Austriacă ori Ungară are să fiă a celă oratoră. Sortea a căzută pe Ungaria, în numele căreia a şi vorbită apoi profesorulă dela universitatea din Cluşiu Dr. H. Finâly. Austriacii însă au protestată şi a trebuit să se dea cuvântulă şi unui oratoră austriacă. * * * Dlă Al. Pâcleanu, prefectulă judeţului Buzău din România, întorcendu-se dela lucrările pentru delimitarea grani-ţeloră între România şi Transilvania, şi trecendă prin comuna Satulungă de lângă Braşovă, a dăruită pe sema scdlei române din acestă comună 1000 de lei. A-cestă nobilă şi generosă faptă nu mai are lipsă de comentară. * * * La băile din Tuşmdu se află cu to-tulă 171 persone. Intre acestea din România abia se află vre-o 5 familii con-stătătăre din vre-o 17 persone, tote din Bucurescî. * * * In însemnata cestiune a rescumpără- din acea împrejurare, că Dacia numai prin plugurile coloniiloră a fostă brăzdată şi multă timpă Dacia nu a cunoscută altă plugă, decâtă pe ală loră, căci tote poporele ce o inundară erau mare parte nomade. Şi pămentulă acestoră ţări a fostă diferită de ală Italiei. Apoi ore alte popore cu climă rece şi pămentă sterilă, ajungândă la cultură, n’au luată a mână plugulă ? Cu câtă ună poporă îşi lucră mai bine pămentulă şi pune mai mare preţă pe plugă, cu atâta măsură mai multă în cultură şi încă mai alesă acelă poporfi, care locuiesce în ţeră mănosă şi posede ună rodă binecuvântată de natură şi de Dumne4eu. Căci pămentulă niciodată nu se pote preţui de ajunsă, şi aşa nici plugulă, elementulă de cultură ală poporeloră şi în specie ală poporului italică. Plugulă şi pământulă suntă o co-moră pe care furii nu o potă săpa şi moliile nu o potă strica! Şi acestă ade-vâră pre bine l’a înţelesă străbunii noştri şi elă ne pune în vedere şi patrio-tismulă loră...! £stă modă ocnpaţiunea aratrului la Romanii din Italia a presupusă cultura loră, care, cum scimă cu toţii, o au şi avută. Tocmai pentru că aratrulă la străbunii noştri era ună elementă de cultură şi ună miecjă de traiu, i se şi da I I Ni. 142 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888, m regalieloră se voră ţine, precum se anunţe, la finea lunei acesteia conferenţe în ministeriulă de finance, la care vorti lua parte şi representanţl ai ministeriu-lui de comerciu, justiţiă şi de interne. După acesta va urma o anchetă, la care vorti fi invitaţi şi esperţl. * * * Pagubele causate în viile din jude-ţultt Putna, în România, în urma grin-dinei din 19 Iunie v. c., se urcă, după cam scrie „Frăţia44, la peste 500.000 iei. * * * .Monitorulti oficialii din BucurescI publică noulti regulamente ale facultăţii de teologia de acolo, aprobate de M. S. Regele. Amintime numai, că în orele libere studenţii facultăţii de teologiă vor trebui să asculte cursurile facultăţii de litere, er studenţii din anule IV dreptul romane. Cursurile dureză 4 ani. Pentru inscriere la acestă facultate se cere, neapărate diploma de maturitate. primea legei, căci judecătorii Fau cpn* damnate la 4 luni de închisore. Nu din pricina aceea l’au condamnate pe Boca. Janos pentru-că a răbdate bătaiă, ci pentru că s’a descoperite, că lui i s’a date o scrisore cu bani s’o ducă la une domn er ele, „pentru ca să nu se perdă banii44 a socotite să venâă scrisbrea jidovului pentru mâncare şi. beutură. Cum a so-cutite aşa a şi făcute. Acum şede Boca la răcore. ' ~ • SGffil TELEGRAFICE. Wiesbaden, 10 Iulie. Episcopulfi Dimitrie a încercaţii timpii de trei cjile înzadară de a primi audienţă la regina Serbiei. V846nd& că nu vre sS-îtt primescă a preaentatu în scrisft reginei propunerile sale. anunţe c& acum participarea României la Esposiţiunea din 1889 este asigurată şi că în curendă constituirea comitetului naţionale va fi definitivă. Din tote părţile locuite de Români primescă felicitări şi aderări. Agricultorii mari şi mici, industriaşi de tote felule mari şi mici, artişti, comercianţi ete. îmi scrise spre a ’ml arăta dorinţa lore de a espune şi spre a ml cere desluşiri. Neputânde răspunde fiă-căruia în parte, recurge la ospitalitatea pressei spre a le răspunde colective prin următorule Avistt. Toţi aceia cari doresce a espune să continue a ml arăta obiectele ce voiesce să espună şi să nu se preocupe de altceva decâte de pregătirea lore pănă la 1 Decemvre viitore cele mai târcjiu. Eu întâmplări diferite. BandiţY în munţi. La începutule a-acestei luni trei bandiţi năvăliră asupra tinerului păstoră Nicolae Bădilă, care păscea o turmă de 400 de oi în munţii Negoiului, în partea aşa (p8* Valea Se-reeelului. Pe bietule păstorii îlă bătură până ce îşi pierdfi consciinţa de sine, a-pbi île aruncară pe jarule încă nu de tote stinse ale focului, unde fu aflate de nisce gendarml. Nefericitule abia a 4-a

r-.'k «*• o ?? < -U *•: ce comitatulă va începe a funcţiona, să li-se trimită o circulară cuprin^endfl tote condiţiunile de admisiune. Nici unii obiecta nu va fi acceptata în Palatula Esposiţiunii înainte de 1 Ianuarie 1889. Der espunătorii români nu se pota adresa de adreptulfi Admi-nist^aţiunii Esposiţiunii care nu comunică decâta cu comitetula naţionala. Atestă comiteta se va însărcina cu es-pedarea tuturora obiecteloră de provenienţă română din ţeră şi pănă la P^risă. .. i a.ris a, Iunie 1888. Alexandru Ciurcu 229, Foubourg St. Honore. licher. Bucurescî, 10 Iulie alege-nle comunale m Iaşi a ca4utu partida fostului guvernă, cu tote că se aliase cu radicţdii &i socialiştii. Bona la Esposiţiunea flin 1889. Mulţămesca Româniloră pentru' buna primire ce au, făcuta, apelului meu. , Le -r- y - rw A . v • inscnu pe toţi aceia, cari im! espnmă Regina respunse totu m scrisă^ » . .. , r ’ , ,x y ° r, v , dorinţa de a espune, pentru ca îndată că nu recunosce ca competente si^ nodele sârbesc! de a decide în ces- mânăj ţinăndă crucea în oiocă şi avendă aripile întredeschise pentru sbora spre Vidina, aşe4ată pe una globă'pe verfulă piramidei. Două corone şi două table cu inscripţii sunta aşezate pe cele patru feţe ale pedestalului. Inscripţiunea de pe tabla principală este următorea: „Deschisus’a focula asupra cetăţii Vidi-nului de bateria Carola I Trei obusurl turceşti spărgându-se în apropierea Domnului României Carolă 7.44 Er pe partea opusă sl monumentu- lui, tabla portă inscripţiunea: „In a- Z£*etrecere. Reuniunea „Pompieriloră voluntari44 din Poiana va arangia o „Petrecere de veră,u Joi în 12 Iuliu n. c. în locuia numita „Grhilghiu44 în comuna Poiana. ContribuirI benevole în favorula reuniunei se primescă cu mulţămită şi se vora cuita pe cale publică. Poiana, 21 Iunie v. 1888. Comitetulu. DIVERSE. Mpnumentulu din Calafat#. Pe locuit!unde,; 1n anula i§77, se-iâ^a^ate--j-ia,' Corolă 7,. găşesce ; asţătjl uu^ mo- numenta măreţa,., în ’ a cărui pâtră fun-ddnlentală — pifsă acum 2 ani de M.M. L.L. Regele şi Regina — pe lângă hri-sova, s’au mai depusa decoraţiunile, medaliile şi monedele României. * Monumentala se compune dintr’una/pedestala şi o piramidă, cioplite frumosa, din două blocuri de petră şi are’ o înălţime de 7 m. 60 cm., er ornamentele sunta de metala bronzata, înfăţişânda: Aquila ro- mintirea bombardării Vidinului în 17 Maiu 1877. Escroci. Poliţia din BucurescI a isbutita, spune „Epoca44, $ă pună mâna pe o bandă de escropl din cei mai în-drăsneţl. Acestă bandă este compusă din 7 indivizi şi o fată de 20 de ani. Ei operau în modulă următorii: Unuia din ei căuta câte una omă mai simplu, pe care îla făcea să cre4ă, că cunosce o femeiă, care îla pote îmbogăţi făcân-du-la să descopere o'comdră. După ce se învoia cu densula, îla lua şi-la. ducea la fata susa memorată pe care, hypno-tisând’o, o făcea să spună numirea unui loca şi cantitatea banilorii ce. se află în amintita comâră. Oapula acestei bande, una individa numita G-eorge Dan, are, se 4îce. o putere de a hypnotisa, care întrece pe aceea a lui Donato şi Pikman, Mijlcîcele de a storce banii dela cei lesne cre4âtorî, de care se servea acesta individa, sunta forte multe. Aşa dânsulft adormea pe cela ce voia să-la fure şi’i. lua toţi banii din. busunara. Ancheta începută se crede, că va descoperi multe lucruri curiose. T din 9 Iulie st. n. 1888. Renta de aur* 4u/0.............. Renta de hârtiă 5°/0 ....... împrumutul^ căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căilortt ferate de ostft ungare (1-ma ^misiune) . . Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostil ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloril terate de ostil ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare . .' . Bonuri cu clasa de sortare . Bonuri rurale Banată-Timişft Bonuri cu cl. de sortare . . Bonuri rurale transilvane . . Bonuri croato-slavone . . . Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescii................... Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintii austriacă* . . . . Renta de aur* - austriacă . s i . . . Losurî din 1860 ........ Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credit* ungur. . AcţKmile băncei de credit* austr. Galbeni împărătesei ............ Napoleon-d’orf........... Mărci 100 împ, germane.......... Londra 10 Livres sterlinge . . . . 102.05 87.70 151.— 97.70 y 115.- 104.70 104.70 104.75 104.50 104.30 104.— 100.60 81.40 I 82.65 m 112.85 M 139.76 875.— 301.75 310.50 5.91 9.90 61.20 124.90 & >3 Editorii şi Redactară responsabilii: || Or. Aurel Mureşfanu. :%i T5T mai mare afcănţiune şi onore. S’âu înfecodusă sacrificie, ceremonii şi rugă-cmpl pentru ţ>eii aratrului şi ai agriloră rălâanl, atâtă când pentru prima dată mă phjgqJă seţ scotep, fa câmpă să agrulă, câtă şi atunci când erau sămănăturile de tâmnă. Totă aşa Românulă, în 4ma când ’i eiw plugulă din curte ânteia dată primă-v&a, — îlă afumă cu tămâie sânţită; boii îi||tropesce de trei ori la piciâre şi come cipiaiasmă şi în unele părţi dimineţa pună în|iină blidă Ună ou zdrobită, pe care îll^dau viteloră de plugă. Care ţărână iesă mai de timpuriu seu mai ite cu .plugulă, primăvera, acela crede ie va face omă mai avută, er agrii fi feriţi de g'L.dină şi holdele, de Der şi glia dintâiu, brăzdată de liă celă dintâiu eşita primăvera, o babele naibii pentru farmece. Când a— Şi când aude Românulă acestă cân-tecă, nici nu mai gândesce la morte. Ei* — der peste câtva timpă elă aude şi cuculă, vede ciocârlia, aude priveghetorea, mierla şi alte pasări, pe cari elă, numai elă, ca plugaru le aude. Şi aşa poporutQ nostru totă cu voiă bună şi în concertulă pasării oră îşi ară moşiora sa pănă când finesce cu arătura de primăyeră; după care începe OgOftilă, întorsulă şi în fine sămănătara de tomnă, după care îş! pune şi elă plugulă lă 0-dichnă, ca vcpiiiulă Romană, să ddrmă pănă în primăveră, căci aoum dorme şi agrulă său sub haina cea albă ce i-o întinde a-priga iernă. Vivant agricolae! s. p. s. Ol2Li*a.it*CL±l poporale, culese de Iuliu Moldovanii. (Fine.), Precistă, domnâ, alăsâ, Mai du-mă odat’ acasă., Să’ml mai vădă eu părinţii Şi să vorbescă cu denşii! Când de-acasă am plecată piua bună mî-am luată Dela toţi jpomii ’nfloriţl Dela dulcii mei părinţi; Dela grădina cu flori Dela fraţi, dela surori; Dela uşi, dela portiţă, Dela dulcea mea drăguţă; Dela firă de mutătore, Dela draga şe4^t6re; Dela struţă de busuiocă, Dela feciorii din jocă; Dela struţă de tămăiţă, Dela fete din uliţă. Rămâneţi toţi sănătoşi, Ca bujorii de frumoşi; Să fiţi tote sănătose, j ! ; Ca rujile de firumose! Maică, când rn’ai1 legănată, Maică, rău m’ai blâstămată, In legănă ml-ai pusă neghină Să nu am în veci odihnă, Şi sub periniţă spini, Să trâiescă între străini.!. Săracă străinătate, Multă eşti fără direptate; Cunjurai ţările tote ^rdA»bine n’ayg, ţ>|krteJ ; Frun4ă: verde de ”Săîsăur ’i ;- Cum n’a bătută Dumne4eu Căocia*) din Braşeu Care face fbrfecile De răteză părurile. 'or- rXy ' * Vai de cine e răgută, Mă-sa de ce l’a făcută?... Nu-i mai trebue năcază Ca închisă în vardă-hază; Nici îi trebue durere, Ca pe priciu legată în fiere. t.s as ik Păsăruică păsărea, Decă eşti din ţera mea, Stăi să’ţl scriu o cărticea S’o duci la măicuţa mea; Spune-i maicei cu-adevără, De mai are vr’ună feciorii Pună-i capulă sub picioră Să nu ducă-atâta doră; Să mi-lă fi pusă şi p’ală meu N’aşă fi dusă atâta rău! Cum am fostă blăstămată eu. Puşca’ml r6de umerii© Patrontaşca pântecele, Ciacăultt sprâncenele, Boconcii piciorele. I 5:: Mf I ’f * Sg Pănă-să la Nemţu’n slugie, N’am folosă de holteie. Eu maică la mdrtea mea Nimica nu voiu avă, Nice scânduri de sălaşă Nice' pânză pe obrază Numai morte cu năcază! E *.r m ;* iS *) ‘Căbcia^fârăria. Nr. 142 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. O p p .o- ® şi C< f O Q o Se deschide abonamente pre anule 1888 la AMICULU FAMILIEI. ipiaru beletristicu şi enciclopedicii-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 a lunei în numeri câte de 2—8 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilortt de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicjiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTULU ROMÂNU. ţfiaru bisericescu, scolaru şi literară — cu ilustraţiunî, — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 27*—87a c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţilorfi mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunl, mai alesu funebra!!, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulu de a-menunte şi scirî cu preferinţa celorii din sfera bisericeseă, scolastică şi literară. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primescu gratisă tot* al fipatrulea esemplarâ. Numeri de probii Ne trimitii gratfNu ori-cui cere. 8Mf* A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla~Sz-ujvâr.—Transilvania. “Ui Tottl de aci se mai potu procura şi următdrele cârţî din editura propriă: Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privit6re la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 80 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulii broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IR. 80 cr. Tote trei împreună, 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Unii volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestii soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sSrbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulă. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealulă perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omQ de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idealulă pierdutQ de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreană craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elă trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermanfi şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. PetulantulQ. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Yincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulă dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Română. Cartea I, II, UT, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante, Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământuld intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de ^ Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se p6te întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri fiinebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei In scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfiti profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculă mărgăritară sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumdse. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născâtorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumdse. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusă Christosă. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.