SMuia, AdiifisiratiMW Tipografia: ' BRAŞCVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori neiranoate nu se pri-mescă. Manns i;p-e nu se re* trinn ii! Bircnrile de annmnn. Braţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate m&i primescii In Vlena: Budolf Mosse, Haasensitm A Vogler (Otts Haas), Heinrich Schalek, Alois Eernd.1, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-neberg.- în Budapesta: A. V. Goli-berger. Anton Meni. Kckstein Bemol; în Frankfiirt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiunilora: o seriă garmondu pe o coldnă 6 cr. ?i 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seriă 10 cr. v. a. său 30 bani. -A-IIiTTTX/Cr LI. Nr. 141. Braşovtt, Luai, Marţi 28 Iunie (10 Iulie) nSToii a-loorLamerLt\i la „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu i Iulie 1888 st. v. se deschide nou abonament!! la care învitămu pe toţi amicii şi sprijinitorii f6iei nâstre. Preţulfi abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unii anii 12 fl. Pentru România şi străinătate : pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vorii abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămuririi şi a arăta şi posta ultimă. AflmnistratiMea „Gazetei Transilvaniei". Braşovu, 27 Iunie st. v. 1888. Acum iese totu mai multu la lumină, că între guvernele din Berlină şi Petersburgu esistă 6re-care înţelegere, care a premersu hotărîrei ce a luat’o tînerulă îm-păratu Wilhelm de a visita pe Ţarulă. Pe când organele independente rusesc! se esprimă cu orecare re-servă asupra întrevederei în Petersburgu, cţiarulă cancelariei rusesc! „Nord44 nu numai că-i atri-bue cea mai mare importanţă, der crede că trebue se aducă cu sine o mai strînsă apropiere a Germaniei de Rusia. întrevederea, 4ice „Le Nord44, neliniştesce multu pressa austro-ungară şi „N. fr. Presse44 a datu espresiune acestei nelinişte într’ună articulu, în care susţine că Rusia mai înainte a aşteptată dela Fran-cia favorisarea planuriloră ei de cucerire în Orientă, er acuma o aşteptă dela o alianţă cu Germania. „Nord44 negă că Rusia a umblată după amiciţia Franciei. Au pledată pentru acesta numai foile independente din Moscva şi Peters-burgă, der guvemulă rusescă a remasă de totă străină faţă cu a-ceste speculaţiunî. Diplomaţia rusescă totdeuna a nisuită a sta în bune raporturi cu cabinetulă din Berlină. Ce privesce planurile de cucerire atribuite Rusiei, aceste, 4ice „Nordw, sunt numai nisce manevre ale pressei austro-ungare, manevre car! au de scopă a ascunde planurile proprie ale Austro-Ungariei. Rusia, adauge f6ia cancelariei rusesc!, nu pretinde în Bulgaria decâtă restabilirea stăriloră create prin tractate, aşa cum au e-sistatu pănă la revoluţia din Fili-popolu cu consimţământul tuturoră puteriloră. Austro-Ungaria înse cere dela Rusia înlocuirea acestei situaţiunî printr’una nouă, care ar face ca Rusia să-ş! perdă înfluinţa ce a avut’o pănă la 1885 asupra acestei ţerî; de aceea se păte imputa Austriei că ea urmăresce planuri subversive. „Nofrd44 se întrebă apoi, decă Austria va persista în politica ei „ regretabilăw ? Spereză că nu o va face acesta şi mai alesă dela Germania aşteptă, ca să facă presiune aiupra Austro-Ungariei spre a-o «ndemjia să-ş! părăsescă politica de ]$lnă acum în Bulgaria şi es-clamă în fine: Pote că călătoria împăratului Wilhelm va convinge diplomaţia germană despre necesitatea unei astfelă de procederî. Limbagiulă încre4ută ală făiei guvernului rusescă e de natură a deştepta în adevără mar! bănuieli cu privire la viitorea acţiune diplomatică în Orientă şi la raporturile faţă cu Austro-Ungaria. Despre ună lucru putemă să fimă în clară, că adecă Germania e gata a face Rusiei cu privire la Bulgaria concesiuni aşa de însemnate, încâtă anevoie se pote admite, că Austro-Ungaria se va pute învoi cu ele. „Gazeta Crucii44 din Berlină a propusă ună ore-care modă de soluţiune, după care Austro-Ungaria să rămână numai cu Bosnia şi Herţegovina, er Bulgaria să capete ună comisară rusescă şi astfelă să fiă pusă esclusivă sub influinţa rusescă. Ei, der atunci cum rămâne cu aspiraţiunile Rusiei asupra Cons-tantinopolei ? Nu i s’ar deschide în casulă acela calea ce duce la Hagia Sofia? Bismark a 4isfi> ce e dreptă, că-i e indiferentă cine va domni în Constantinopolă ? Der ore în adevără aşa să fiă? Aceste întrebări se ventilâză acum în pressa austr o-ungară, mai alesă în foile maghiare, şi refre-nulă este totu acelaşă: nu putemă suferi ca Rusia să-şî pună laba pe Balcani! In faţa fierberei diplomatice şi a curenteloră ce se manifestă de o parte şi de alta, suntă caracteristice cuvintele cu car! îşî încheiă „Egyetertes44 ună articulă intitulată „prietenii germani.K „Germania44, 4ice „Egyetertes44, „păte să sacrifice interesele nostre pe sema Rusiei, decă aşa pretinde propria ei bunăstare; acesta nu credemă că e cu neputinţă. Der Germania se va păgubi însăşi, decă va concede Rusiei să ocupe tărem în Balcan! şi de aceea nu credemă, că se va învoi la acesta.44 „Şi decă cu tăte aceste se facă promisiuni în Petersburgă şi i se face curte Rusiei în modă cu to-tulă servilă, amă dori să scimă numai, pe cine voră să-lăpăcălescă, pe noi, or! pe Ruşî ? Pe unulă din doi negreşită44. Regele şi Regina Serbiei Regele Serbiei Milană în timpulă din urmă şl-a retraşii cererea de a se despărţi cu totulă de regina Natalia şi s’a declarată, că ar fi mulţămită cu o despărţire parţială, adecă numai de pată şi mesă. Regele a concesă totodată să i se asigure şi pe viitoră reginei respectarea deplină a drepturiloră sale de regină, ba nici la aceea nu se opune regele, ca moştenitorulă de tronă Alexandru să rămână sub îngrijirea mamei sale. Episcopulă din Niş a fostă însărcinată să comunice acestea reginei, care acum petrece în Wiesbaden. în cercurile mai apropiate ale ei se crede, că Regina va fi mulţămită cu aceste concesiuni, deşi ea tocmai în (filele acestea a declarată, că nu vre nici ună feliu de despărţire, ci doresce să se re ’ntărcă în Serbia. în favorulă reginei, nevasta ambasadorului sărbă din Petersburgă, SimicI, a cerută intervenirea marei ducese Caprina, care a încunosciinţată pe Ţarina despre starea lucrului şi Ţarina, după cum anunţă o telegramă din Petersburgă, a promisă că va interveni în favorulă reginei Natalia. Foile rusesc! şi întrevederea din Petersburgu. Foile rusescl, câte s’au esprimată pănă acuma asupra întrevederii împăratului "Wilhelm cu Ţarulă, nu dau prea mare importanţă acestei întrevederi. Ele o consideră, ce-i dreptă, ca ună faptă îmbucurătoră şi ca ună simptomă de pace, nu aşteptă însă că ea va aduce ună folosă deosebită politică pentru Rusia. Decă împăratulă Wilhelm — (fice „Novoie Vremia44 — a decisă a face ună pasă, care ar dovedi lămurită lumei, că dânsulă voiesce să restabilescă cele mai bune raporturi cu Rusia, nu va nega nimeni marea importanţă a acestei de-cisiunl, der nu trebue să uitămă, că în lumea politică, mai alesă în G-ermania, unde principele Bismark conduce frânele guvernului, nu suntă decicjătore înclinările personale ale monarchului. Principele Bismark se va strădui, de sigură, a trage câtă mai multă folosă pentru Germania din evenimentulă ce ne stă în-nainte. Principele Bismark se va folosi pote de ocasiune, spre a propune Rusiei să între din nou în alianţa triplă cu Germania şi Austria, ceea ce ar fi egală cu o renunţare a Rusiei la orl-ce politică de sine stătătdre. Rusia voiesce sinceră să trăiescă cu Germania nu numai în pace, ci şi în amiciţiă; der nu va jertfi nici unulă din drepturile sale şi nu va primi nici o condiţiune incomodă şi res-trîngătore, spre a atinge scopulă acesta. „Novosti44 asemenea nu aşteptă dela întrevedere schimbări esenţiale în situa-ţiunea generală europenă. La asigurările de pace din Berlină — cfice foia rusescă — Rusia pote să răspundă totă numai cu asigurări de pace. De altă parte însă ea trebue să-şi rădice şi desvălte puterea armată, ca şi Germania, prin nouă înarmări şi alianţe, spre a’şl pute apăra integritatea, la casă când nu ar succede a susţine pacea. SCffiILE PILEI. Comisiunea convocată de Ilustritatea Sa d-lă Episcopă Ionu Meţicmu cu majoritate de voturi a hotărîtă ca vAlum-neulă s& se susţină şi mai departe totă în Timişora, punendu-se sub supravegherea şi controla autorităţii diecesane române gr. or. aradane. Totodată s’a făcută şi modificările de lipsă; cari se voră desbate în adunarea generală, despre care scimă, că este convocată pe tfiua de 9 Augustă stilă nou. * * * In Ungaria de susă comuna slovacă Klenoţu e forte turburată din causă, că învăţătorulă poporală dela şcola evan-gelică de acolo, Carol Salva, a fostă destituită din postulă său sub cuvântă „Gazeta* iese to fie-care <|t Abonamente pentru Austro-Ungaria Pe unii ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentrn România şi străinătate : Pe unu ană 40 frânei, pe f Ase luni 20 frânei, pe trei luni 10 franci. Se prenumeri la t6te ofl-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul!! pentru Braşovu: laadministrfttiune, piaţa mare Nr. 22, etaăiudti I.: pe unu ană 10 fl., pe şAse luni 6 fl., pe trei lnnl 2fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unu ană 12 fl.. pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtă abonamentele câtu şi inserţiunile snnt a se plăti înainte. 1888. că este ună agitatoră panslavistă. Po-poraţiunea din Klenoţă nu vre să lase să se esecute destituirea ordonată de autoritatea bisericâscă la cererea orga-neloră guvernului. Când s’a publicată sentinţa, s’au întâmplată mari escese; gendarmii au trebuită să intervină. „Nem-zet44 din Pesta pretinde, ca să se ia măsuri energice din partea orgaheloră competente. — Tristă lucru, dâcă cei din Pesta nu cunoscă altă lecă pentru a mulcomi spiritele agitate ale Slovaciloră, decâtă numai forţa şi eră forţa. * * * Foile din Parisă spună, că Carmen Sytva a invitată peste vară la Sinaia pe romancierulă Alfons Daudet şi pe com-positorulă Charles Gounod şi că ospeţii reginei voră pleca în curendă cătră Sinaia în romantica reşedinţă de vâră a familiei reg. din România. ♦ * * Ministrulă ungurescă de justiţiă a hotărîtă să mărâscă clădirea închisorii din Aiudă, aşa ca în ea se pofcă locui la 800 de arestanţl, în timpă ce astăifi nu potă încăpe în ea mai multă de 850. Clădirea se va începe, decă nu la tomnă, celă multă în primăvera viitore. După ce arestulă se va mări se speră că industria ce se cultivă astădl din partea acestoră prisonierf în diferiţi râmi, care s’a desvoltată deja atâtă de multă, încâtă şi din străinătate au începută a se face comande, va lua ună avântă mai mare şi ministrulă crede, că din acesta îşi va înapoia statulă celă puţină o însemnată parte din spesele, ce le va ave cu clădirea. * * * Ni se scrie dela Agramu cu data 1 Iulie: „Două cjile amă avută aici ploi torenţiale. Anulă e fărte fructiferă. Fână în abundanţă. Viile stau pănă în presentă forte bine44. * * * In (fiua de 26 Iunie v. c. se voră distribui premiile la institutulu „Luminau din BucurescI, ală căruia directoră este d-lă D. R. Cordescu. In acestă instituttt se primescă şcolari, cu învăţământulă numai în internată, pentru 4 clase primare şi 4 gimnasiale şi se prepară şcolari pentru bacalaureată conformă noului regulamentă şcolară din România. MagMarism nelors comlom din TorontalQ. In urma unei ordinaţiunl a ministrului ungurescă de interne s’a hotărîtă maghiarisarea • numeîoru mai multoru comune din comitatulă Torontalu. S’a dată ordină, ca pe viitoră ele să nu se mai numescă după adevăratulă loră nume, ci după noulă nume ce li-s’a dată. Seria acestoră comune batjocurite se află publicată în „Budapesti Kozlony44 dela 2 Iulie. Ca probă servescă următdrea seriă: Originale: Albrechstflor Heufeld Jabuka Constanţia Krivabara Leopoldova Margitiţa Moltydorf Ovcia Sarevolta Triebswetter Franyova Haiduşiţa Marienfeld Uzdin Maghiarizate : Kis-Teremia, Nagy-T6szeg, Almâs Kun-Szollos, Ujfalu, Csenta, Kis-Margita, Mollyfalva, Bârânyos, Sârafalva, Nagy-Osz, Aracs, Istvânvolgy, Nagy-Teremia, Ozora, Verbiţa Neudorf Czernabara Sakula Seleuşă Debeljacia Egyhâzasker, Reva-Ujfalu, Feketeto, Torontâl-Sziget, Kevi-Szollos, Torontâl-V âsârhely, Din comitate. Raportele comitetelor^ administrative pe luna lui iunie. Comitatulă Bistriţa-Nâsăidă. Direcţiunea poştală a aprobată hotărîrea comitetului de a se alătura comunele Caila, Blaşfalăulă de susă şi Blaşfalăulă de josă la oficiulă poştală din Sintereagă (Somkerek). Dare s’a încassată cu 1000 fl. mai multă ca în Iunie anulă trecută. In jumătatea primă a acestui ană s’au încassată cu 15,000 fl. mai multă ca în ace-laşă timpă anulă trecută. Inspectorulă de scole dr. Iuliu Havas a inspectată în luna acesta mai multe scole şi a luată parte la esamenele a 20 de scole. Din aceste esamene raportulă inspectorului constată, că causa învăţământului poporală în acestă comitată s’a îmbunătăţită în modă însemnată. Câtă pentru limba ungurescă, raportorulă constată cu bucuriă, că progresulă făcută în învăţarea acestei limbi, peste totă (jisă, e multă mai mare ca altădată. Comunele din comitată voră fi provocate să trimită adunărei comitatense pedepsele pentru absenţele şcolare. Adunare* va destina banii incurşi pe calea a-cesta pentru ajutorarea copiiloră de scolă săraci. Se raporteză, că Ilustritatea Sa D-lă Episcopă gr. cat. de Gherla s’a plânsă contra fisolgăbirăului din Rodna-vechiă, pentru că acesta a procedată nedreptă în afacerea scolei gr. cat. din Ilva-mare. Fisolgăbirăulă este provocată în urma acesta, ca să raporteze despre starea lucrului. Comitetulă „Kulturegyletu -ului din comitatulă Bistriţa-Năsăudă a cerută dela ministeriu aprobarea definitivă a cererei, de a înfiinţa o grădină de copii {!). In fine s’a respinsă recursulă ţiga-niloru din Bistriţa, prin care se cerea, ca ei să fiă scutiţi dela facerea drumu-riloră. Oraşulă Bistriţa i-a îndatorată la suportarea acestei sarcine întru câtă suntă şi ei proprietari de case. Concertfl în Teuşu. Teuşfl, în 4 Iuliu st. n. 1888. După cum s’a anunţată în preţuita „Grazetăa, în 1 Iuliu n. c. s’a ţinută „Concertulă împreunată cu jocă în comuna nostră Teuşă. In 80 Iuliu sosiră d-nii concertişti, er pe la 4 ore p. m. sosi şi conducătorulă acestora, multă do-ritulă d-nă profesoră şi redactoră ală foiei „Musa Română,u Iacobă Mureşianu, împreună cu fratele d-sale domnulă Traiană Mureşianu, sculptoră. Intrâga in-teliginţă de aici le eşi în cale şi-i bine-ventâ predându-le ună buchetă Irumosă de flori. îndată după sosire urma proba concertului, ce avea a se ţine în c[iua următore. In dimineţa de 1 Iuliu se prevedea din mişcarea poporaţiunei întregei comune, că o să fiă o serbătore ne mai pomenită în comuna nbstră. Nu erau 8 ore şi poporulă de ambele sexe era a-dunată la sf. biserică, aşa încâtă după intrarea în biserică, unde pe lângă mult on. d-nă Gregoriu Sârbu parochă locală mai funcţiona ca lectoră D-lă Teologă de Blaşiu H. Pascu. Omenii nu mai încăpeau în biserică. Şi cum nu, onorabili cetitori? căci corală bisericei nostre, altcum destulă de spaţiosă, abia putu cuprinde pe d-nii corişti, teologi şi alţii de aprope şi de departe în fruntea cărora se aflau doi domni profesori, unulă de musică şi al-tulă de cântă. Utrenia a fostă condusă de d-nulă profesoră de cântă Nicolau Ionaşiu luândă parte la cântări d-nii teologi Banca, Popă şi Pascu, acompaniaţi de toţi ceilalţi d-ni teologi. Din cântările liturgice multe s’au cântată de cătră d-nii teologi pe note, conduşi fiind de escelentulă diriginte d-lă prof. Iacobă Mureşianu. Nu pote pena mea să descrie ordinea, frumseţa şi efectulă puternică ală cântării acestui coră strălucită biseri-cescă. Dela începutulă serviciului divină şi pănă în fine poporală era adâncă pătrunsă, pănă la lacrămi, de armonia cântăriloră ne mai audite în biserica nostră. O bucuriă mare a simţită poporulă nostru ca nici-odată. După finirea serviciului divină, la 12 ore, ne-amă despărţită pentru ca la mai mulţi omeni de bine ai comunei nostre să ne luămă prânc|ulă. La 4 ore după prândă ne întrunirămă cu 'toţii în sala concertului, care era plină de ascultători. S’a esecutată programa ur-mătore: 1. ^Rugăciunea*, coră virilă cu a-companiare de piano. 2. „Oltencau, esecutată solo pe pian de d-lă prof. Iacobă Mureşianu. 8. „Infelice* din opera Ernani cântată de d-lă Traiană Mureşianu. 4. „0 radă lină* cântată de corală întregă. 5. „Doină “ cântată de d-lă teologă Tr. H. Popă. 6. „Retrasă de ochii lumei,“ cântată de escelentulă baritonistă Traiană Mure- şianu, care cu vocea sa puternică ne-a pusă pe toţi aucjitorii în uimire, aşa că nu se mai curmau aplausele. 7. „Românii verde ca stejarului esecutată de d-nulă prof. I. Mureşianu pe piano. Am auc|ită cu urechile mele pe domni şi ddmne, cari au pianurî şi suntă buni pianişti, esprimându-se în publică că mulţi au aucjită cântândă pe acestă instrumentă, der aşa o dibăciă, aşa o desteritate este forte rară. Aplausele nu încetau după esecutare. In fine s’a produsă 8. „ Cisla,u cuartetă umoristică. întregă concertulă a eşită de minune, aşa încâtă cu toţii mărturisescă, că servesce spre laudă şi distincţiune tutu-roră, cari au concursă la elă. — Streinii se esprimau că nici nu puteu presupune să reiesă aşa splendidă ună concertă românescă. — Se audeau voci din mulţimea poporului: „ve(|l, tote acestea numai şi numai scola le face.u Finindu-se concertulă, la 8 ore se începu joculă cu o vioiciune rară şi în armoniă deplină; — deşi fuse vremea cam nefavorabilă, totuşă amă avută d-ne şi d-nişore în numără destulă de fra-mosă, mai tote costumate, ceea ce le făcea să fiă şi mai fermecătore. Atraşi de o societate atâtă de alesă, atraşi de minunata armoniă, atraşi de gingaşele domne şi domnişore, ne-amă petrecută pănă în 4 hm albă. Tote au decursă spre cea mai mare mulţămire a tuturoră; dea Dumnecleu ca totă aşa frăţesce să se întâmple tăte întrunirile năstre. Venitulă totală pănă acuma este de peste 120 fl. val. austr. din cari subtră-gându-se spesele, restulă va fi predată destinaţiunei sale. Ne mai vină şi de presentă oferte şi sperămă că ne voră mai incurge. Vină deci, pre onorabile domne şi pre onor. domni sprijinitori ai acestei întreprinderi, în numele Teuşeniloră a vă aduce şi pe acestă cale mulţumirile cele mai sincere pentru marinimositatea d-vostră arătată şi de astădată faţă cu noi. Dăruiescă-vă atotputerniculă putere ca tote întreprinderile salutare să le puteţi astfelă părtini. Nu am cuvinte să potă mulţumi după cuviinţă d-lui profesoră Iacobă Mureşianu, fratelui d-sale Traiană Mureşianu, d-lui Nicolau Ionaşiu, precum şi onor. d-ni Teologi, cari necruţândă os-tenelă şi jertfă, au binevoită a ne procura acestă de bucuriă, de însufleţire naţională. Trăiescă valoroşii d-nl profesori! Trăescă tînăra inteliginţă care ne-au ridicată inimile pănă la '.ceriu în acea 4i măreţă ce în veci nu va fl* uitată şi ştersă din inimile Teuşeniloră. Ştefanii Crişanu, învăţ. rom. gr. cat. întâmplări diferite. Şârpe în pântece. In comuna Bârfa din comitatulă Bihorului ună copilă după ce mânca acasă mămăligă cu lapte se duse peste nopte în câmpă ca să pă-şuneze vitele. Dela o vreme se culca pe pămentă şi adormi. In timpulă a-cesta ună şerpe se apropia de elă şi ’i se veri în gură. Copilulă abia a mai apucată să pună mâna pe coda şerpelui, der nu l’a putută trage afară din gură, deorece parte mare din elă intrase deja prin gâtă în josă şi astfelă alunecândă, coda lui din mâna copilului, şerpele se vârî în pântece. De atunci, scrie „Gazeta Poporului,tt nefericitulă copilă âm-blă în susă şi în josă cu întristata lui mamă cerendă sfatulă unora şi altora, der pănă acum n’a dobândită nici ună resultată, numai atunci se află mai odihnită, când mănâncă lapte. Mâncarea acră ’i causeză dureri şi greţă mare. pilele acestea a consultată şi pe mediculă de cercă din Yăşcău, care ce-i dreptă i-a prescrisă nisce lecuri, der lecurile lui n’au avută altă efectă, decâtă că au produsă o vomare groznică, în urma căreia şerpele se svîrcolesce şi mai tare în pântecile nefericitului copilă. Elă s’a dusă în fine la Beiuşă, unde s’a supusă curei a doi medici de acolo. Resultatulă încă nu e cunoscuta. Ucidere. Din părţile Tăşnadului ni-se comunică: Locuitorulă Mihailă Sabău din Supurulă de susă, comitatulă Sălagiului, s’a găsită spândurată în 4iua de 30 Iunie în pădurea Chegii din cer-culă Tăşnadului. Din constatările medi-ciloră secţionatori se vede, că numitulă ar fi fostă mai întâiu ucisă şi apoi spen4urată de alţii. Suspiţiunea cade pe ună nepotă ală lui, cu care în anii din urmă a trăită în neînţelegere şi care fu arestată de gendarmii din Supurulă de josă. Mituit le bactereolop alt prof. BabeşD. închipuirea că s’ar pute întâmpla într’o 4i s& fin muşcată de ună câne turbată şi să deviu prin acestă împrejurare clientulă profesorului Babeşă, mi-a aprins dorinţa de a vede cu deamărantulă In-stitutulă nostru de bactereologiă şi de lucrări anatomo-pathologice care se gă-seşce în faţa cheuriloră, în vechia casă Brâncovenescă, unde victimele turbărei potă găsi astă-4l tămăduirea radicală, fâră să mai alerge la Parisă. FOILETONUL tJ „GAZ.TRANS.“ 01ii-u.it-u.ri poporale, culese de Iuliu MoldovanH. Frmnjă verde leonată Când eram maicei mai dragă M’a jurată Nâmţulă sub stegă, Sub stegă roşu de năframă Trei ani la Nemţulă cătană, Sub stegă roşu de mătasă Trei ani să nu fiu acasă. Când cătană m’au luată Maica rău m’a blăstămată: Să n’am nici o sărbătore, Nici la Paşci, nici la Rusale, Numa’n 4ina de Crăciună, Ş’atuncea mergendă pe dramă. * Cântă cucu ’n vârfh de nucă, Vine vremea să mă ducă, Să mă ducă de aici cu doră Ca şi luna printre nori, Să mă ducă de-aici cu jale Ca şi luna printre stele. Haid’ maică şi mă petreci De-aici numa până’n Beciu; De ţi-a păre scurtă calea Vină pănă ’n Italia, Acolo m’oră desbrăca: In locă de sumană cernită Ună chepenegă mohorîtă. Şi în locă de cuşmă negră Ună ciacău legată sub barbă; In locă de botă pălită Puşcă mândră, oţălită; Mi-or da ’n loculă biciului Teca baionetului. * Jele-i, Domne, cui i jele, Jele i inimei mele, Jele-i la totă nemulă meu C’am avută eu norocă reu Şi sunt gata de pornită Să mă ducă la cătănită. De va fi vr’ună bine ’n ţeră Acas’ m’oiu întorce eră, Der de-a fi vr’o răutate Voi trămite, surori, carte Pe la coraurî totă cu flori, Pe de laturi cu bănaturi In mijlocă pară de focă, Decă n’am avută norocă Să fiu cu voi într’ună locă... Iubite surori frumose, Rămâneţi voi sănătose Cu codrii cei înveliţi, Cu câmpii cei înfloriţi! * Când d’a casă am plecată Forte rău m’am supărată, Din ochi tare-am lăcrimată. Cucuie, cucă duşmănosă, Mi-ai cântată mie pe dosă, Din lemnă verde de stejară Să trăescă totă cu amară, Totă din lemnulă celă uscată Să fiu în veci supărată. Blăstema-te-ar Dumne4eu • Cum m’ai străinată de rău, Se nu şedă în sătulă meu! * Frun4uţă verde de fagă M’a jurată Nemţulă sub stegă, Sub stegă roşu de năframă, Trei ani ca să fiu cătană. Frun4ă verde ruptă ’n două Eu încă ’să răgută nouă, Frun4uţă de lemnă uscată Eu răgută la ’mpărată. Nu, te maică, supăra Că mă ducă din casa ta, C’oi şede în curţi de 4idă Ş’oi mânca prefundfi plângândă, Totă prefundă d’elă nesărată Cum e mai rău de mâncată. Sui, maică, pe lemnă de cruce Să vedi Nemţulă cum ne duce, Că ne-a luată din apoi Şi ne mână ca pe boi. Rău mă dore, maică, ’n şele De puşcă şi de oţele, * Rău mă dore maică ’n spate De curele ’ncrucişate... Cine vre să mai trăescă In veci să nu cătănescă, Răgă-te lui Dumne4ău Să nu calce dramulă meu, Să nu fiă ’nstrăinată Ca şi eu din ală meu sată! * Fran4â verde floricea Măiculiţă, maica mea, Iţi trimită o cărticea Scrisă ’n doră şi multă jele De năcazurile mele. Măicuţă, de dorulă teu Plânge sufleţelulă meu. Maică pentru dumnia-ta Mi să rupe inima * Când d’acasâ am plecată Forte rău m’am supărată, Când porunca mi-a sosită Fost’am tare năcăjită, Când am prinsă a o ceti Inima mi se topi, înaintea casei mele Mă lovi o mare jele, Săraca măicuţa mea Ochii la mine ţinea, Din pieptă tare suspina; Plângea totă cu supărare, Lacrimele-i curgeau vale. Măicuţa aşa 4i-cea: Fiule, nădejdea mea, Tu te duci şi eu rămâiu, Cu cine să mă mângâiu? — Lasă, nu plânge, măicuţă, Nu-i rămâne pe uliţă, încetă din lăcrimare, Mai lasă din supărare, Adă mâna ta cea dreptă Şi fă bine şi mă iertă Pentru tote ce-am greşită Pănă am copilărită; Iertă-mă maică, de tote, Ve4l că Nemţulă ne desparte... Bate, Dbmne, Nemţu ’n dramu, M’a luată şi n’am fostă bună; Bate-o, Domne, cătănie, Că năcază îmi face mie ! .. 1888 Gând te coborî din trăsură şi intri în curtea institutului, constaţi îndată, că acolo domnesce unii bărbaţii, care scie ce însemneză cuvintele hygienă şi disciplină, şi te uiţi curioşii în jurultf tău, întrebându-te, decă nu cum-va ai greşită adresa şi ai intrată altă undeva decâtă într’o administraţia românescă. Profesorulu Babeşu. Cam scurtă de taliă, părândă abia de vr’o 27 de ani, obrajii raşl, o mus-tăcidră brună subţirică, cuvântarea pripită, iată fisiculă profesorului Babeşă, care a găsită mijloculă cu vr’o sută de mii de franci să înfiinţeze la noi ună adevărată institută modelă de bacteoro-logiă. Cu o amabilitate despre care nu sciu cum să-’i ţină mai bine semă, d-sa m’a plimbată prin tote sălile institutului şi acordândă unui profană mai multă importanţă decâtă i se cuvine ml-a tălmăcită cesurî întregi cum se facă tote studiile, tote operaţiile. Avendă ca ajutore ună medică adusă dela Pesta, ună medică din BucurescI, 2 veterinari şi 4 studenţi, doctorală Babeşă, afară de numărosele şi importanţele studii sciinţifice ce face, a isbutită să curarisescă cu desăvîrşire pe cei două-(jecl şi patra de bolnavi muşcaţi de cnâl şi lupi, cari au venită să ceră îngrijirile sale. Cura sa cea mai miraculosă este vindecarea unui ţărână, căruia ună lupă turbată îi mâncase nasulă. Sala de prelegeri. Alături de biroulă profesorului Babeşă unde stau grămădite pe masă corespondenţele dela Pasteur, Koch şi alte somităţi, e sala de prelegeri, adică scola. Acestă cameră e luminată cu electricitate şi pote conţine ună auditoriu de peste o sută persone. In fundă e tribuna profesorului, în faţă suntă băncile aşe