Redactinnea, AtoistrafiniM Tipogiaila: BRAŞOVU, piaţa mara Nr 22. Scrisori neirancaie nu ce pri-rcescu, Manu8:up e nu se re- trixni u! Birourile de micim: Braţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesciiîn Vlena: lludolf Mosse, Haasenstetn 4. Reşedinţa societăţii e oraşulă Baia-mare. Adunarea generală a acţionariloră însă la casă de lipsă pdte strămuta reşedinţa şi în altă locă. §• 5. Publicaţiunile se facă în o fdiă pe care o de-signeză direcţiunea, eventuală în foia oficială. Limba de gestiune a societăţii este limba română, însă aceste statute, bilanţulă şi procesele verbale ale adunăriloră generale se compună şi se presen-teză şi în limba ungurescă. §• 6. Societatea dureză pană când se disolvă în sen-sulă fi. 92 ală acestoră statute. CAPtJ II. Capitalâ, acţiuni, acţionari. §. 7. Capitalulă sociala s’a fixată la suma de 25000 fl. v. a. împărţita în 500 acţiuni de câte 50 fl. v. a. plătită întregă. La subscriere acţionarii după fiecare acţiune sol-vescă unfi fl. v. a. spese de înfiinţare. Din suma nominală subscrisă acţionarii solvcsca la subscriere 10%, după adunarea generală constituantă la 30 de dile 10% şi la 60 de (iile eră 10%. Restulă de 70% se numără în termini fixaţi de direcţiune. §• 8. Capitalulă socială se pote înmulţi la propunerea direcţiunei prin adunarea generală, prin emisiune de altă numără de atarl acţiuni. La acestă emisiune ulterioră de acţiuni în ter-minulfi fixată de adunarea generală, acţionarii vechi au dreptulă de preferinţă la primirea acţiuniloră emi-siunei nouă, în proporţiunea acţiuniloră ce posedă din prima emisiune. La emisiuni ulteriore acţiunile se solvescă în termini fixaţi de direcţiune, şi acţiunile nouă se li-bereză numai după solvirea întregului preţfi. §• 9. Acţiunile sună pe nume şi suntfi provădute cu numeri curenţi. Ele portă pe lângă stampila societăţii subscrierea preşedintelui şi a cassarului seu a unui membru din direcţiune anume desemnată spre acestă scopă prin direcţiune. Acţiunile se espedeză numai după numărarea în-tregei valore nominale de 50 fl. v. a. §. 10. Pentru rate de acţiuni, care nu s’au numărată la termină, se solvesce 6% interesă de înţărcare. Acţionarii, cari n’au numărată la termină vre-o rată, se provocă directă prin poştă la solvire, şi decă în 30 de (jile dela espedarea provocăriloră n’au solvită, pentru suma restantă se voră împrocesua pe calea cea mai scurtă judecătorescă prin direcţiune, înaintea judecătoriei cerc. reg. din Şomcuta-mare, şi decă nici după împrocesuare nu se pote incassa suma restantă din lipsa de avere seu alte cause, atunci sumele solvite de ei mai înainte cadă în folosul* fondului de reservă a societăţii, eră titlurile acţiuniloră loră se a-nuleză şi sub acei numeri se emită alte titluri de acţiuni. Anularea se publică. §• 11. Acţiunile suntă neîmpărţibile şi societatea nu cu-nosce pentru o acţiune decâtă ună proprietară. §. 12. Acţiunile se potă transmite prin îndosamentă ori în altă modă legală, societatea însă nu primesce nici o răspundere pentru autenticitatea îndosamentului ori a documentului de cessiune. Ori ce transmitere înaintea societăţii numai în acelă casă are valore şi să ia în consideraţiune, decă acestă transmitere se notifică direcţiunei pentru înregistrarea în cartea acţionariloră. fi. 13. Taxa maximală plătindă societăţii pentru transcriere, pănă la care direcţiunea pote dispune, se fixeză în suma de 2 fl. v. a. §. 14. Fiecare acţionară are parte ia averea societăţii şi la căştigulă ei în proporţiunea acţiunilor ce posede. pentru obligămintele ei cătră alţii, totuşi nici ună acţionară ca atare nu pote fi restrînsă a număra peste valorea nominală a acţiuniloră sale. §• 16. Acţiunile suntă provăcjute cu cola de cuponă la purtatoră. Cuponulă pentru fiecare ană este unulă de prima Făurariu pentru dividenda anului trecută sta-torită prin adunarea generală în fiecare ană. Cuponii nerepresentaţl în timpă de 3 ani nu se mai plătescă şi preţulă acelora, prin prescripţia deve-nindă proprietatea societăţii, se adauge la fondulă de reservă ală societăţii. §. 17. Acţiuni şi cole de cuponă nouă în loculă celoră pierdute, pe lângă taxa fixată în §. 13, se libereză numai după ce cele originale s’au amortisată în modă legală. CAPtJ HI. Administraţiunea societăţii. §. 18. Organele pentru conducerea, administrarea şi controla societăţii suntă: A) Adunarea generală. B) Direcţiunea. C) Comitetul de revisiune. A) Adunarea generală. §. 19. Totalitatea acţionariloră se represintă prin adunarea generală. Acesta e ordinară şi estraordinară. Adunarea generală ordinară se tine cu finea anului scolastică în fiecare ană pe timpulă vacaţiunei ori în care oraşu seu comună din comitatulă Satmarelui, şi se convocă de direcţiune prin provocare trimisă directă pe cale poştală acţionariloră prin anunţă în foia societăţii. (fi. 5.) Anunţulă şi respective convocarea are să apară celă puţină cu 15 dile înainte de r)iua adunărei şi conţine obiectele de deliberare. §. 20. Convocarea adunărei generale estra-ordinare se pote decide prin direcţiune, ori prin comitetulă de revisiune ori prin adunarea generală. Acea adunare are a se conchema şi atunci când 6 acţionari ale cărora acţiuni facă una a opta (*/8) din capitalulă socială, o ceră în scrisă dela direcţiune cu arătarea causeloră şi scopului pe lângă depunerea deodată a acţiuniloră loră de directorulă esecutivă. §• 21. La adunarea generală au votă numai acei acţionari, cari cu celă puţină 6 luni mai nainte suntă trecuţi în registrulă acţionariloră şi ca atarl înainte de deschiderea adunărei au depusă la direcţiunea institutului acţiunile loră, eventuală şi documentele de pleni-potenţă. §• 22. Dreptulă de votisare se pote esercitaîn personă ori prin auctorisarea altui acţionară. Minorenii se represintă prin tutorii naturali ori legali ai denşiloră, curandii prin curatori, corporaţiunile, institutele şi societăţile prin plenipotenţiari, chiar decă aceşti repre-sentanţl nu ar fi acţionari. §. 23. Acţionarii au în adunările generale pănă la numără de 3 acţiuni după fiecare acţiune, dela 4—9 acţiuni după 2, dela 10—15 acţiuni după 3, dela 15 acţiuni în susă totă după 5 acţiuni au ună votă. Totuşi mai multă de 12 voturi nu pote ave nici ună acţionară fără privire decă le esercită în numele său ori a altora. Nici plenipotenţiatulă nu pote esercită mai multe decâtă 12 voturi, ori ar fi din partea unuia, ori din partea mai multoră acţionari autorisată. §• 24, Adunarea generală o presideză preşedintele direcţiunei, în lipsa acestuia ună membru din direcţiune, pe care îlă delegă însăşi direcţiunea. Preşedintele defige ordinea obiecteloră pertrac-tânde, conduce desbaterile, ordină votarea, denumesce unulă seu doi notari şi pentru actele de alegere trei scrutători. §• 25. Adunarea generală pote să ia decisiunî când suntă presenţl celă puţină 10 membri, cari represintă celă puţină % din capitalulă socială, făcând eseep-ţiune caşurile prevădute în fi. 28. In lipsa acestui numără de acţionari se convocă adunarea generală de nou, celă puţină cu 15 ţ)ile înainte de (jiua fixată pentru adunare. Valorea concluseloră adunării convocate a doua oră nu mai depinde dela numărulă determinată de membri ori de acţiuni. Acestă adunare generală, conchemată a doua oră, are a delibera numai asupra obiecteloră enumă-rate în programulă primei adunări. §. 26. Adunarea generală decide cu maioritatea absolută a voturiloră; când voturile se împartă egală, votul ă preşedintelui este preponderantă. Votisarea, afară de când se face alegere, se întâmplă cu graiulă viu. fi. 27. Alegerile se facă prin şedule. Când la o alegere nu iese maioritate absolută se face alegere restrînsă între cei, cari la prima votare au întrunită cele mai multe voturi. La alegerea restrînsă eşindă doi cu voturi egale decide proprietatea de acţiuni mai multe, âră fiindă şi acele egale, decide sortea. In alte caşuri încă se pote vota prin şedule, de cumva maioritatea adunării doresce acesta. , §.t 15. , . fi. 28. pentru, redn* ficarea statuteloră, pentru fusiunea cu altă societate ori corporaţiune seu pentru disolvarea societăţii se recere ca în respectiva adunare generală să fie repre-sentate celă puţină % a acţiuniloră emise şi conclusele să fie aduse în maioritate de % a voturiloră. fi. 29. Decisiunile adunării generale în sensulă statuteloră obligă pe toţi acţionarii societăţii. fi. 30. In adunarea generală se potă discuta şi decide numai obiectele indicate în convocarea publicată. §. 31. Propuneri, cari pănă în prima Maiu se trimită direcţiunei în scrisă din partea a celă puţină 5 membri, cari represintă celă puţină 20 acţiuni scrise pe numele loră, suntă a se lua în programulă celei mai deaprope adunări generale. Şi în decursulă a-dunării generale se potă face propuneri, dâcă aceste suntă sprijinite de 15 acţionari presenţl. Atare propunere însă nu se pote lua îndată la discusiune şi decidere, afară când conţine conchiemarea unei adunări generale estraordinare; ci adunarea are deocamdată a decide numai, decă aceeaşi propunere să vină la desbatere în adunarea generală proximă ori ba? §•32. Obiectele de discusiune şi decidere ale adunării generale suntă de regulă: a) raportulă anuală ală direcţiunei. b) raportulă comitetului de revisiune asupra esami-nării computului anuală a bilanţului şi a propu-neriloră pentru împărţirea profitului. 0) stabilirea bilanţului anuală şi fixarea dividen-deloră. d) alegerea, respective întregirea direcţiunei şi a comitetului de revisiune. e) raportulă anuală despre starea comitetului susţinută de societate. f) propuneri eventuali din partea direcţiunei. g) determinarea sumei, care la propunerea direcţiunei o destineză societatea pentru fondulă de ga-ranţiă şi fondulă filantropică. hj reducerea ori înmulţirea capitalului sooială. 1) modificarea statuteloră. j) disolvarea societăţii ori fusiunea ei cu altă societate seu corporaţiune. fi. 33. Despre cursulă pertractăriloră în adunarea generală se face procesă verbală, care se subscrie de preşedinte şi notară şi se autentică prin 3 membri ai a-dunării esmişl spre acestă scopă. Numele acţionariloră, plenipotenţiaţiloră şi re-presentanţiloră precum şi numărulă acţiuniloră repre-' sentate de aceştia suntă a se trece în procesulă verbală. In procesulă verbală se scriu numai propunerile şi decisiunile luate, cari se publică prin preşedinte. Ună esemplară ală procesului verbală se suşterne tribunalului competinte. B) Direcţiunea. . §• 34- Direcţiunea (comitetulă de administraţiune) se compune din 12 membri aleşi dintre acţionari de a-dunarea generală pe 3 ani. Direcţiunea alege din sî-nulă său preşedinte pe 3 ani. fi. 35. După espirare ânteiului periodă de 3 ani jlin direcţiune esă în fiecare ană 4 membri prima oră prin, sorţire, după aceea după ordinea vechimei. Membrii eşiţl potă fi realeşl. fi. 36. Vacanţa posturiloră de membri în direcţiune o supiinesce provisoră însăşi direcţiunea, âr alegerea ur-meză la cea mai aprope adunare generală. §• 37. • Devenindă vre-ună membru ală direcţiunei sub acusă pentru crimă ori delictă comisă din poftă de câştigă, direcţiunea îlă pote suspenda său dimite din sînulă său. §. 38. Fiecare membru e datoră să depună la cassa institutului mai nainte de a întră în funcţiune câte 3 acţiuni proprie ori cedate spre acestă scopă, cari în timpulă funcţionării nu se potă înstreina. Neîmplinirea acestei condiţiunl în 15 cjile dela alegere, se consideră ca resignare. fi. 39. Direcţiunea ţine în totă anulă celă puţină 4 şedinţe, şi afară de aceea ori când află en oale preşedintele seu când propună 3 membri din direcţiune ori directorulă esecutivă cu ună membru. fi. 40. Pentru aducerea unui condusă validă se cere presenţa preşedintelui său suplentului său cu celă puţină 2 membri. §• «•. Decisiunile se iau cu maioritate absolută a voturiloră. In casă de paritate votulă preşedintelui e preponderantă. fi. 42. Despre decisiunile direcţiunei se ia procesă verbală, care se subscrie de preşedinte şi de membri presenţl. In procesulă verbală se constată numele şi nu-mărulă membriloră presenţl şi se trecă numai propunerile f&cute şi decisiunile luate. .§* 43‘ Direcţiunea represintă societatea faţă cu aucto-risaţii şi persona a treia; decide şi dispune în tote afacerile societăţii, cari nu suntă reservate espresă a-dunării generale; alege pe directorulă esecutivă şi la propunerea acestuia pe toţi funcţionarii societăţii; fixeză salariele şi competinţele; stabileşce condiţiunile şi regulamentele pentru operaţiunile societăţii; determină întrebuinţarea, capitalelor^ societăţii; j ||eeide * desnre rmmirea si,’ *irr:—* 'Tdă con ^ttiâSLî^ Ni. 139. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. supraveghiază conducerea afaceriloră; osamineză com-puturile şi revede cassele; stabilesce bilanţulă şi proiectezi fixarea dividendeloră; prepară acţiunile ce suntă a se desbate de adunarea generală şi face acestuia tote propunerile în sfera autorităţii sale. §■44. Tote decisiunile direeţiunei şi tote actele îndie-iate de direcţiune în numele societăţii suntu obligătore pentru societate faţă de oricine. §■ 45. Membrii direeţiunei primesefi pentru funcţiuni bilete de presenţă, preţul cărora’lă fixeză adunarea generală, cum şi tantiema indicată în §. 79. §• 46. Pentru îngrijirea de afaceri particulari se pot îi autorisa prin direcţiune membrii de ai direeţiunei, funcţionari de ai societăţii ori alte persone. Directorele esecutivQ. .§. 47. Directorulu esecutivă se alege de cătră direcţiune acum la începută pe 3 ani apoi stabilă. Direc-ţiunea’i fixeză şi stipuleză prin contractă salariulă şi alte competinţe. §. 48. Directorulă este organulă esecutivă ală societăţii şi dirigentulă afaceriloră ei; elu face direeţiunei propunerile pentru primirea ori eliminarea alumniloră, pentru aplicarea, salarisarea, remuneraţiunea, suspen-siunea şi demisiunea tuturortt funcţionariloru organ> loră subalterne şi servitoriloră institutului. §. 49. In caşuri de urginţă şi grave directorulă este antorisatu a suspinde funcţionarii şi subalternii societăţii, avendu se comunice direeţiunei acesta îndată şi celă multă în 48 ore spre decidere. §. 50. Directorulă esecutivu ia parte la tdte şedinţele direeţiunei cu votă decisivă, decă în caşuri speciali direcţiunea nu decide a se consulta în absinţa lui. La propunerile cătră direcţiune, cari nu s’au făcută prin directorii, este a se asculta părerea acestuia înainte de a se aduce conclusulfi. Directorulă esecu-tivă refereză în şedinţele direeţiunei tote obiectele, cari nu se referă eschisivă la persona lui, în cari caşuri din urmă preşedintele denumesce ună referinţe dintre membrii direeţiunei. §. 51. Direcţiunea pote să suspindă şi demisiuneze pe directorulă esecutivă din cause grave şi fundate. Suspinderea ori dimisiunea directorului esecutivă pote urma din partea direeţiunei după ascultarea directorului numai atunci, când celă puţină % din membrii presenţl ai direeţiunei voteză pentru aceea. Acesta şedinţă a direeţiunei se conchiamă prin preşedinte la iniţiativa sa seu la. aloră trei membrii din direcţiune în convocare notândă espresă că se va pertracta sus* pinderea seu dimisionarea directorului esecutivă. §• 52. Direcţiunea alege pe suplentele directorului în caşuri de împedecarea acestuia. C). Comitetulu de revisiune. §. 53. Oomitetulă de revisiune consistă din 6 membri, pe cart adunarea generală ’i alege dintre acţiunarî prima »ră pe ună ană, eră de aci încolo pe 3 ani. Elă în fiecare ană alege din sinulă seu ună preşedinte şi pote face decisiune valide numai decă suntă presenţl celă puţină 3 membrii. §. 54. Cândă num6rulă totală ală membriloră comitetului de revisiune ar scăde la 2, este a se conchiema adunarea generală spre a-lă întregi. §. 55. Cerculă de activitate şi agendele comitetului de revisiune suntă determinate în §§. 194, 196, a legii comerciali. IV. Firma societăţii. §. 56. Firma societăţii scrisă de orl-cine ori tipărită cu stampilă o subscriu cu mâna proprie seu preşedintele cu ună membru ală direeţiunei, seu ună membru ală direeţiunei cu directorulă esecutivă, respective cu substitutulu acestuia. Corespondinţele ordinarie le subscrie preşedintele direeţiunei ori directorulă esecutivu. Membrii, cari dimpreună cu preşedintele, respective cu directorulă esecutivă subscriu firma îi delegă însasi direcţiunea. §. 57. Direcţiunea delegeză din sinulă său pe timpă nedeterminată ună membru cum şi ună suplentă ală acestuia, care în sensulă §. 56 subscrie firma societăţii. Delegatulă direeţiunei primesce o remuneraţiune anuală, care o fixeză direcţiunea. §. 58. Pentru inmanuarea de orl-ce hârtii cătră institută este de ajunsă subscrierea directorului esecutivă seu a substitutului seu, său a unui membru ală di-reoţiunei autorisată la acesta. V. Operaţiunile societăţii. §. 59. Spre ajungerea scopului seu societatea face urni ătdrele operaţiuni: a) primesce în convieţuia înfiinţată de ea alumnl dându-le cuartiră şi viptă pentru ună preţă determinată prin direcţiune. h) Acordă împrumuturi ipotecari şi răscumpără pretensiunl ipotecarie. r) Cumpăra, vinde şî lombardeză efecte publice. I) C umpără şi vinde imobile. t Ia împrumuturi pe cambie şi obligaţiuni sub-? -vise de membrii direeţiunei spre acestă scopă egaţl. Suma, ce nu se fdosesce la opera-nile anumite se depune -re fructificare în •' institntjuuu!»* si anume designată §. 60. Societatea între marginile legei are dreptă a fixa şi a incassa taxe şi provisiunl în tote operaţiunile sale. §. 61. Condiţiunile şi modalităţile de primire a al unirii -loră în convictulă societăţii precum şi afacerilo interne ale convictului se voră statori în regulamentulă făcută de direcţiune spre acestă scopă. §. 62. împrumuturile ipotecari pe bunuri imobile se a-cordă cu termine lungi seu şi scurte sub condiţinnea re.spund erei lorii deodată seu în rate. §. 63. împrumuturile ipotecari se dau în sume divisibile prin 10 în numerariu. Numerariulă pote fi seu în note de hârtie, seu în monete do valută austr; ăst-rnodă se pote contracta şi replătirea. §. 64. Preţulă ipotecei se pote stabili prin preţuri judecătoresc! ort particulari, conspecte de venito din mai mulţi ani, contracte de cumpărare, arendare ort înduri are cum şi cu învoirea împrumutătoriului prin preţurile organeloră esmise de direcţiune. La moşii se pote lua de măsura preţului suma însutită a contribuţiunei directe fără de aruncături şi suma în două îndecită, la vii şi alte plantaţiunl în-cincî-spre-decită a venitului de mijlocu constatată pe 6 ani din urmă, se scade o terţialitate si restulă se capitalisezâ cu 5%, la edificii supuse contribuţiunei de casă după clasificatulu acestei contribuţiunî în şepte-cjecită. Viile se preţuescu numai după valorea pămen-tului. Spesele preţuirei cum şi alte spese împreunate cu contractarea şi destabularea împrumutului le portă împrumutatorulfi. §. 65. Când se pună de ipotecă păduri, aceste suntu a se administra după p]anulă învoită mai înainte cu direcţiunea, dela care plană nu e permisă a se face abatere fără de consensulă direeţiunei; spre scopulu acesta e a se recundsee institutului dreptulu de supra-inspecţiune asupra pădurei ipotecate, cum şi dreptulă de a privi orî-când în registrele şi conspectele economice ale aceluiaşă. §. 66. La imobile neîmpărţite se cere ca ipoteca să cuprindă totalitatea acestoră imobile cu consimţementulă tuturoră comproprietariloră. §. 67. Nu suntu admise la ipotecă de împrumută stabilimente industriali (fabrice), imobile, care după lege suntă scutite de esecuţiune precum nici edificii teatrali si mine. 8. 68. flidirele au să fie asigurate contra incendiului pe totu timpulă împrumutării la societatea de asigurare pe care o defige direcţiunea. §. 69. Societatea împrumută de regulă pe looulu ântâiu ală ipotecei. §. 70. Direcţiunea pote pofti ca subscrierea actului de împrumutare (a obligaţi unei.) se fie legalisată prin ju-decătoriă seu notariu publică. §. 71. Interesele împrumuturiloră ipotecari se potă plăti în numărariii seu în cupon! espiraţi dela acţiunile societăţii. §. 72. Societatea rescumpără pretensiunl ipotecari şi stabilesce după învoirea cu debitoriulă modulă răspun-derei lorii. La asemenea răscumpărări se recere ca să se asigureze societăţii tote drepturile ce suntă a-i se a-corda după statutele şi regulamentele sale. împrumuturi pe efecte. §p 73. Societatea publică pe lângă amanetare de efecte publice, notate de bursă, însă numai pe obligaţiuni urbariall si de stată, obligaţiuni de prioritate a căi-loră ferate şi scrisuri fonciare de ale instituteloru de bani. §• 74. Suma împrumutată pe aceste nu pote fi mai mare ca 70% din valorea amanetului computată după cur-sulă bursei. Cumpărarea de efecte. §. 75. Institutulă cumpără şi vinde efecte publice între marginile cerute de referinţele cassei, în casă de lipsă contrage împrumuturi lombard audă efecte de acestea. VI. Bilanţulu, împărţirea profitului; fondulu de reservă, fondulu filantropică. §• 76. Anulă socială începe la I Iuliu şi se termină la 30 Iuniu s. n. §. 77. La finea fiecărui ană direcţiunea are a forma bi-lanţulă conformă principieloră cuprinsă în §. 199. ală legei comerciali şi după ce s’a esaminată de cătră co-mitetulă de revisiune îlă publică împreună cu rapor-tultt anuală celă puţină cu 8 (Iile înainte de adunarea generală prin avisă în localitatea institutului şi prin trimiterea la adresa acţionariloră. Unu esemplară originală ală bilanţului aprobată de cătră adunarea generală se presenteză apoi tribunalului competinte. §. 78. Spesele de fondare se împartă pe 5 ani. §. 79. Din profitulă curată ală societăţii, care resultă după scăderea tuturoru speseloră, se împartă înainte de tote 5° 0 ca divid, ude asupra capitalului de acţiuni. numărată, rămas dă se distribue estu modă celă p aţi tiu : a) pentru fondată de reservă ală societăţii ; c) 3'% tantiemă pentru membrii comitetului de re- visiune. d) 1% tantiemă pentru directorulă esecutivă. c) celă puţină 5% pentru scopuri de binefaceri şi culturali. Restulă se împarte eră şi ca dividende aeţiona- riloră. §. 80. Dividendele se numără în fiecare ană la l-a Fau-rariu. Dividendele, cari nu s’au ridicată în timpii de 3 ani, rămână în folosulă fondului de reservă ală societăţii. (§. 16.) §. 81. Fondulă de reservă este proprietatea societăţii, se întrebuinţeză la operaţiunile ei în sensulă statutelor&• §. 82. Decă în vre-uml ană venitele societăţii nu suntă de ajunsă spre a se plăti dividende de 5% asupra capitalului de acţiuni numărată, atunci lipsa se supli-nesce anticipative din fondul£1 de reservă. Atari an-tieipaţiunî însă suntu a se restitui fondului de reservă în cei mai de aprope ani mai buni. §. 83. Se potă crea prin aprobarea adunării generali şi fonduri pentru diferiţi ram! de operaţiune. §. 84. Considerândă că scopulu societăţii nu e numai câştigulă, ci şi înaintarea culturei (§. 2.), societatea are datorinţa a forma ună fondă filantropică sub numirea de fondulă studenţiloră săraci, ca din venitulu acestui fondu se potă primi în convictu tineri săraci şi mai talentaţi cu purtare bună, cari studiezi 1a. gim-nasiulă de stată din Baia-Mare. §. 85. Pentru fondulu filantropică societatea în totu anulă e obligată a vota celă putină 2"/(l din câştigulă ei. §. 86.’ Societatea pentru înmulţirea fondului filantropică e îndreptăţită a face colecte, a primi donaţiunl. legate şi testamente dela privaţi, societăţi şi corporaţiiml. §. 87. Fondulă filantropică nu e propri etatea societăţii şi prin urmare numai se administrezi de societate: si în casă de disolvirea societăţii, acestă fondă nu se împărţesce între acţionari, ci trece sub administraţiu-nea, Consistorului diecesană gr. cat. de Gherla, cu aceea destinaţiune, ca dinacela să se cresc-ătinerii gr. cat.români săraci der talentaţi, cu portare bună din comitatele: Satinară, Selagiu şi Solnocă-Dobâea. VII. Controverse. 8- 88. Diferiuţa, care se nasce între societate şi acţionari singuratici din referinţa societăţii se decide: priu judecată de arbitri, care are a se compune şi a precede conformă artiolului de lege 54. din 1868 titlulu ală nouălea, secţiunea a 111-a şi articiulă de lege 50 din 1881. §. 74 şi următorii. VIII. Competinţe judiciale şi procedură de asecurare g. 89. In ort ce procese ce ară rădica contra institutului membrii lui interni ori altă a treia persona şi în ori ce casă de procedură judicială este competentă Tribunalulu din Satinară, şi respective judecătoria cercuală din Baia-Mare ; la altă tribunală ori judecătoria, institutulă nu pote fi trasă în procesă. 8. 90. Institutulu ca actore în procesă şi procedură judicială contra membriloră săi interni seu în contra unei a treia personă observândă marginile §8-loră 25, 27, 53 şi 54 din procedura civilă este îndreptăţită a-şl alege judiciulă după placă şi a condiţiona procedura sumară verbală şi pe calea acestei proceduri sumare verbale a-şl începe procesulă înaintea judiciului liberă şi respective a-lu termina aici. §. 91. La contracţiunl de împrumută timbrală pentru contractă şi spesele de întabulare la restituirea împrumutului, timbrală pentru quitanţă şi spesele de es-tabulare, precum competinţele erariale şi comunale tote le portă singură debitorulu. Prin acesta rămână însă neatinse şi nu suferă nici o schimbare obligă-mintele de plată ori de garanţiă, ce societatea le-ară ave în înţelesulu legiloră faţă cu erariulă. IX. Disolvarea societăţii. 8- 92. Când se va fi pierdută întregă fondulă de reservă ală societăţii şi unu pătrariu din capitalnlă de acţiuni, direcţiunea este obligată a conchiăma îndată adunarea generală, caro în sensulă 8_lui 28 pote a-tuncl să decidă disolvarea societăţii. Afară de aceea societatea se desface, când adunarea generală a acţionariloră află de lipsă a o desfiinţa (8 28.) 8. 93. Când societatea se disolvă de sine afară de caşurile de falimentă şi de fusiune generală reguleză modulă de licuidaţiune şi alege pe licuidatorl. Decă nu se pote lua atare disposiţiune, atunci ca licuidatorl fungeză membrii direeţiunei. La disolvarea societăţii direcţiunea are a îndeplini în totă casulă formele prescrise în 8-idh 202 din legea comercială. §• 94. Licuidatorii potă pe basa unui condusă ală a-dunării generale să cedeze drepturile şi obligămintele societăţii la altă societate seu eorporaţiune ori guvernului diecesană gr. cat. din Gherla. Atribuţiunile adunării generale cum şi ale comitetului de revisiune şi, în deeursulu licuidaţiunii, denumirea licuidatoriloră se pote revoca ori când de a-diuiarea generală. 8. 95. Aceste statute fiindil compuse în limba româ-nescă şi în cea un ire că, decă şi îticâtă între acele doue texte s’ar ivi abateri asupra înţelesului acelora dubi etăţi textul ă ngn eseu va fi. decisătoră. Aceste star o sau oriuiită şi votatată în adunarea Nr. 139 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. ale mele, totulă a foştii nimicitii, ames-tecându-le cu pământulă. O massă de apă, avândă o înălţime de 1 metru 60 c. m. şi pe lăţimea văii de 245 metri, se formeză şi plecă prin mijloeulii şesuriloru mele de pe Lunca şi a săcărei de acolo, îmi noroeşte 70 fălci şl’mî doboră la pământii 36 fălci, rădică ca vr’o 12 stoguri fenă ce se aflau în căpiţl, distruge mai multe locuinţe a servitoriloră mei, ia cu totulii pă-sărăriile mele, unde se aflau 2,120 paseri de diferite specii, îmi ia o casă de depositu cu care, harabalele, vânturătorii ciure, lopeţî, furci etc. pe care le-a adusă şi risipită prin câmpă şi râpî, desfiinţân-du-’ml şi două iezăturl. Tote acestea s’au petrecută în ună intervală de 2 şi jumătate ore. dela 1 pănă la 3 şi jumătate ore după miecjfulă nopţii. Locuescă la ţâră şi facă plugă-riă de 23 ani. In acestă timpă am putută vede multe ploi şi inundări. Der a-ceea ce s’a petrecută în noptea de 11 spre 12 nu e de câtă o adevărată catastrofă. Ml s’a produsă o pagubă de mai bine de 40 mii lei. Mărturisescă însă, că decă privescă la nenorocirile sărma-niloră moşneni din JoreştI, ml-se pare că e nimică faţă cu miseria în care sunt reduşi aceşti omeni. Apropiindu-se o-mulă de comuna JoreştI, vede sămănă-turile nenorociţiloră locuitori luate din delă şi aduse în văi, amestecate cu pă-rnentă, case risipite, arbori rupţi, vii distruse, vite, paseri morte, totulă pre-sentă durere şi groză. Invitare. Am onore a invita pe domnii bărbaţi de consiliu, membri ai comitetului, membri fundatori şi ordinari precum şi pe ori care binevoitoru al Reuniunei fe-meiloră rom. din Mediaşu şi giură la a-dunarea ei generale, ce se va ţine în 11c. st. n. la o oră d. am. în scola gr. cat. de aici. Mediaşă, 1 Iuliu 1888. Cu tătă stima Maria Romanu preşedinta Reuniunii. Dare de seină şi mulţămită publică. (Urmare şi fine.) Adolfă Făgărăşană, cancelistă ală notarului publică în Făgăraşă, 60 er., Georgiu Comaniciu, notară cercuală în Veneţia inf. 30 cr., Victoră Vulcană, alesă preotă în Oprea Cârţişora 30 cr., Krempels Karoly, hotelieră în Făgăraşă 30 cr., Iulius Krempels în Făgăraşă 60 cr., Vagner Adolf, învăţătoră de stată în Făgăraşă 40 cr., Ionă Ghimbăşană4 timaru în Făgăraşă 50 cr., Samoel Schul, comerciantă în Galaţi 50 cr., Eu, în Făgăraşă 30 cr. Rachira Pacala în Galaţi 1 fl., Victoria Aronă în Galaţi 1 fl., Nicolau Toma, comerciantă în Făgăraşă 30 cr. v. a. Eutimiu Boeriu, parochă în Rîuşoră 20 cr., — Suma 39 fl. 70 cr. Spesele petrecerei proiectate au fost 11 fl. 70 cr., pe cari subtragendu-le din suma colectată de 39 fl. 70 cr v. a. a resultată ună venită curată de 28 fl. Lângă acestă venită curată amă mai adausă 2 fl. 25 cr., venitul u curată dela petrecerea de jocă din 21 Februarie a. c. arangiată totă în scopulă pentru procurarea unui prapore, şi astfelă amă adunată suma de 30 fl. 25 cr. v. a.; cu acestă sumă amă procurată în con-ţelegere cu comitetulă parochială gr.-or. din Galaţi dela firma „Gavora Jozsefw din Budapesta ună prapore destulă de frumuşelă şi potrivită pentru biserica nostră gr. or. din Galaţi. Ajungendu-ne scopulă propusă, mul-ţămimă din inimă marinimoşiloră con-tribuenţî. Dumnedeu, a căruia casă se împodobesce prin filerii credincioşiloră daţi cu inimă curată şi dragoste, se fiă îndurătoră spre toţi cari ni-au ajutorată. Galaţi, 1 Iuniu 1888 st. v. Victoria Aromi. Rafira Pacala. SCffil TELEGRAFICE. Yiena, 5 Iulie. Scirea, că gu-verrralu ruseseu a adresată o nota cătră puterile semnatare în Gestiunea bulgară, cercurile politice competente de aici nu sciu nimicii. Berlină, 5 Iulie. Herbert Bis-mark va însoţi pe împeratulu la Petersburgu. Londra, 5 Iulie. Nota relativă la cestiunea Bulgariei nu s’a predată cabineteloră pănă astăc[i. Se crede că pasulă diplomatică amintită se va face numai după întrevedere. Petersburgu, 5 Iulie. In urma unui ucasă legea armatei în totalitatea ei cu disposiţiunile privi-tore la conchemarea reserviştiloră cu totă, s’a estinsă şi asupra Cau-casului. BucurescT, 5 Iulie. Generalulă Mai ca nu, arestată pentru defra-udare, a înebunitu. DIVERSE. Medicină contra beţiei. O comunica-ţiune a renumitului medică, doctorală Portugalow, publicată în diarulă „Jeka-terinburgskaja Nedelja44 recomandă contra beţiei ună remediu atâtă de simplu câtă şi de eficaciu. Numitulă medică 4ice: „Sunt pe deplină convinsă, că beţia este ună morbă; atâtă propriile mele observaţiuni, câtă şi esperienţele altoră medici confirmă acesta. Decă spre esemplu s’aduce ună beţivă la ună medică şi acesta îi face o injecţiune, a doua (li beţivulă nu va mai cere rachiu de beută şi după câteva dile va fi cuprinsă d’o mare aversiune în contra tuturora beuturiloră spirtuose. Se ia ună învitâ se părăsescă grădina; misitulă se opuse, cere socotelă acestui oficeră; dân-sulu atunci scote sabia şi răneşce pe nenorocitulă misită la capă, şi la pi-cioru, tăindu-i o arteră. Rănitulă a fostă transportată la o spiţeria din apropiere, er sublocotenentulă se află arestată. Urni patrieidti. O dramă oribilă s’a petrecută alaltăerl în Dobriţină. Fiiulă a ucisă pe tatălă său. Andreiu Moricz, membru ală consiliului comunală, ună proprietară de frunte, a trăită despărţită de nevasta şi copii săi. Era vorba de o moştenire de 100,000 fl. şi de o datoriă de 49,000 fl. Nevasta stăruia ca datoria să nu se plătescă din moştenire, nea-vendă moştenitorii nici ună obligamentă faţă cu datoriile testatorului. Bărbatulă era de altă părere. De aici certă în familia, care a tinută ună ană şi jumătate. Fiiulă, Iosifă Moricz, sergentă la honvecjl, a fostă adese-orl persecutată de părintele său; ca să se răsbune a lucrată timpă de ună ană la ună plană drăcescă; mereu se gândea, cum ar pute să-lă omdre pe tatălă său. La urmă s’a deprinsă cu desăvârşire cu idea de a se răsbuna în contra tatălui său. Ou data de 12 Aprilie a. c. a adresată o scri-sore redacţiunei cllâ-rului „Egyetertes44, în care descrie suferinţele sale şi ale mamei sale, brutalitatea tatălui său şi cum în urmă’i s’a înrădăcinată idea de a’lă omorî pe tatălă său. Acestă scrisore a fostă expediată numai acum, după comiterea crimei. In diinineţa unei (Iii©, pe la orele 4'/2 fiiul s’a dusă în casa tatălui său, care era sculată deja. Fără să-i dică o vorbă, a trasă într’ânsulă de două ori cu puşca şi l’a omorîtă. Negenată, paricidulă se duse la casarmă şi, presentându-se la comandă, a declarată, că a omorîtă pe tatălă său. Imediată a fostă deţinută. Ancheta s’a începută şi patricidulă se portă cu o răcelă uimitore; pare că vre să’ţl dică: aşa trebuia să fiă! Catastrofa din Lunca-doreşti. Sub titlulă acesta publică „Vocea Covurl.“ ună raportă ală unui mare proprietară, n care descrie grosnica nenorocire de îare au fostă isbiţl locuitorii din satele soreşti şi Lunca din districtulă covurlu-.T lui, în România. in In noptea de 11 spre 12 Curentă, la ora 1 după miedulă nopţei, cerulă s’a acoperită de nisce nori groşi, însoţiţi de fulgere şi trăsnete, şi deodată s’a formată ună vârtej ă întocmai cu trombele de pe mare, care începe a vărsa apă şi grindină, şi distruge totă ce gă-sesce în cale: case, arbori, lemne erau purtate dela ună locă la altulă ca nisce mingi. Ună hambară ală meu construită în modulă celă mai solidă, de stejară, în care aveam 225 chile diferite cereale a fostă ridicată din locă, dusă la o distanţă şi distrusă cu tote productele din elă. Recoltele locuitoriloră : secări, grâne, orzuri, poramburî, vii, 100 fălci porumb: „Taci,44 se răsti pădurarală şi făcu doi paşi înainte. „Destulă Tomo, destulă !u am disă eu atunci oprindu-lă. „Dă-i drumulă în voia lui Dum-ne4eu!“ „Eu n’am să tacă,u continua nenorocitulă. „Intâmple-se ori ce s’ar întâmpla, mie îmi este totă una. Mă satano, mă fiară, tu n’ai să mori nici odată! Der aşteptă, satano, şi nu vei mai grăi multe, căci îţi voră scdte afurisiţii limba din gură!“ Cărtilă îlă apuca de umeri, er eu sării într’ajutoră ţăranului. „Nu te atinge de mine Domnule44, grăi ameninţătoră pădurarală. Nu’ml era temă, când colo spre marea mea mirare, pădurarală apuca repede legăturile dela mânile ţăranului, îlă apuca de guleră, îi îndesa pălăria în capă, deschise uşa şi-lă arunca afară. „Cară-te la dracu cu cală cu totă! strigă apăsată după elă, „der bagă-ţl minţile ’n capă pentru altădată !u Se întorse şi începu să caute ceva într’ună unghiu. „Eiu i-am clisă atunci, m’ai pusă în uimire cu fapta ta, într’adevără eşti un omă din cei mai cum se cade.44 „Lasă-mă ’n pace44 borborosi elă, „nu mai vorbi despre întâmplarea acesta. — E mai bine să te scotă din pădure,u adause elă, „căci er are să începă ploia. 44 Afară se aud ea huruitulă dela ca-rulă ţăranului, care a luat’o cătră casă. „Fiindcă s’a dusă44, grăi pădurarală apăsată, „te voi conduce44... După o jumătate de ceasă eram e-şită din pădure şi ml-am luată sănătate bună dela Cărtilă. I. C. Panţu. ZRiSTT (2) poveste de Raoul de Najae. II. Pe când treceau printr’ună sată, care era pe moşiile d-lui Paiu, Onos, Anser şi Rîsu zăriră, prin crăpătura unei porţi dela o şură, omeni cari ascultau o tragediă posomorită, declamată de nisce actori de bâlci. Intrară şi ei în şură. Femeile plângeau, bărbaţii îşi suflau nasu, şi copii tremurau. Onos sufla în urechia Rîsului: „Decă ai ună lecă în potriva hipo-hondriei trebue să’ţl fiă forte uşoră să înveseleşcl pe omenii aceştia44. Rîsulă îşi scutura buzduganulă. Atunci comedianţii înlocuiră d’odată versurile pompose ale tragediei cu glume, bastonade şi lovituri cu piciorulă. Atunci privitorii trecură deodată dela înduioşare la veselia cea mai nebună. — Vecjl ce sunt în stare să facă? 4ise Rîsu cătră doctori. Acum, aidemtt să ne găsimă bolnavulă. Pe drum, Onos luâ d’o parte pe to-varăşulă său: „Am face mare prostiă să lăsămă pe lăpădătura ăsta să ne vindece bolnavulă44. — „A mai mare prostiă ară fi ca să-lă ducemă înainte d-lui Paiu44, 4ise şi Anser. Se înţeleseră der ca să între în cas-telă şi să lase pe Rîsu afară. Rîsu dete câte-va târcole prin pre-jurulă castelului cu speranţa să neme-rescă vre-o crăpătură pe unde să se furişeze înăuntru. Se înoptâ şi nenorocitulă Rîsu îşi călca cuvântulă pe care’lă deduse zînei. Se întinse sub o răsură stufosă şi înflorită. gram de strychnin şi se topesce în două sute picături de apă; din acestă solu-ţiune se face bolnavului 4ibiică o injec-ţiune subcutană de câte cinci picături; acesta se repetă în cursă de o săptămână, seu celă multă două săptămâni şi jumătate. Efectulă tratamentului este imediată şi surprin4ătoră: după două seu trei injecţiunl beţivulă redobândesce poftă de mâncare şi somnă; decă după trecere de mai multe luni, beţivulă ar voi să revină la vechiulă său obiceiu, va simţi la prima cercare nisce adevărate torture (palpitaţiunl, greţă, dureri de capă., vărsare) astfelă că renunţă îndată. Mai comodă şi mai eficaciu este a aplica prima injecţiune în timpulă somnului ; beţivulă desceptându-se se simte pe deplină restabilită şi adesea cere elă însu-şl a doua şi a treia injecţiune. In-tr’adevăru, strycninulă este o otravă, der este sciută, că farmacopea nostră se compune în cea mai mare parte de otrave, cari administrate de ună medică în cantitate necesară, ajungă salutare. Stryehninulu este ună antidotă ală al-cooului otrăvitoră. Rectificare. In nr. 137 ală foiei nostre, la scirile telegrafice, fiind vorba despre arderea morei celei mari din Budapesta, este a se ceti: cu v a 1 ţ u r I, în locă de „vulturi.44 Cursulu pieţei Braşoifi din 3 Iulie st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.48 Vend. 8.50 Argintii românescit . 11 8.44 r 8.46 Napoleon-d’orl . . . 11 9.88 11 9.91 Lire turcescl . . . 11 11.23 r 11.27 Imperiali 11 10.23 u 10.27 GalbinI 11 5.82 11 5.87 Scris. fonc. „Albina44 6IJ 0 » 101.— 11 —.— 50/ 11 11 11 U / 0 !1 98.— ii 98.50 Ruble rusescl . . * 11 117.— 11 118. Discontulu . . . . 67»- -8% pe ană. Cursulu la bnrsa de Viena din 4 Iulie st. n. 1888. Renta de auru 4°/0.....................102.60 Renta de hârtia 5°/0...................90.45 împrumutului căiloră ferate ungare . 151.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 97.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (B-a emisiune) . . 115.— Bonuri rurale ungare.................104.75 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.75 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.75 Bonuri cu cl. de sortare.............104.60 Bonuri rurale transilvane............104.85 Bonuri croato-slavone ...... 104.— Renta de hârtiă austriacă .... 81.60 Renta de argintă austriacă .... 82.50 Renta de aură austriacă..............112.70 LosurI din 1860 .................. 189.— Acţiunile băncei austro-ungare . . . 879.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 802.55 Acţiunile băncei de credită austr. . 310.— Galbeni împărătesei .................. 5.86 Napoleon-d’orl........................ 9.90 Mărci 100 împ. germane................61.20 Londra 10 Livres sterlinge .... 125.— La numerulu acesta se adauge unu suplementu. Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Când s’adormă, vă4u că se deschide o ferestră dela castelă. In ferestră asta se arăta o domnă, pe care elă o ia dreptă domna Paiu. Adevărată, e că dânsa era. D-na Paiu se uită la lună şi se gândesce la boia nobilului său soţă, şi ochii i se umplu de lacrămi. O lacrămă d’asta, atrasă de greutatea ei, cade dinaintea Rîsului. Abia atinge pământulă şi, din picătură de apă cum era, se schimba într’o gingaşă pitică înaltă de trei ţoii şi jumătate. Ea are o figură galeşe. E îmbrăcată ca o neiadă. Lacrăma şi Rîsu se uitară unu la altu din capă pănă în piciore. Se plăcură. Rîsu se înălţa în verfulă picioreloră şi 4is© „N’ar fi o indiscreţiune, domnişoră, ca să te întrebă încătro socotescl să’ţl îndreptezl paşii?44 Lacrăma lăsa ochii în josă cu ruşine şi răspunse: „Domnule, mă ducă la fratele meu. — O să binevoescî, d-şoră, să’ml acor4l favorea să te însoţescă. — Cu plăcere, d-le.44 Rîsu luâ pe Lacrămă de mână şi şi amândoi se depărtară de castelă. (Va urma.) jBsauMtxaui Dela comitetulu centralii electoralii ala comitatului Braşovti. Nr. 36—1888. PUBLICATIUNE. Avândă în vedere, că conformă rescriptului prea înaltă ală Exelenţei sale d-lui preşedinte ală dietei ungare cu dato 21 Iunie a. c. Nr. 1122—1887/92, Ioană Imrich, deputatulă cercului Ghim-bavă (2-a) din comitatulă Braşovă a renunţată de a representa mai departe acelă cercă, în urma conclusului luată de dieta amintită în 11 Iunie a. c. Nr. 1822—1888 s’a provocată subsemnatulă comitetă centrală electorală din partea preşedintelui dietei a dispune în cer-culă ală 2-lea cele necesare pentru alegerea unui nou deputată. Comitetulă centrală electorală a determinată ca c}iua pentru alegerea ce este de a se îndeplini în acestă cercă electorală pe pe-riodulă 1888—1892 supusă acestui comitetă centrală electorală, pe basa §-lui 57 art. de lege XXXIII din anulă 1874, cfiua de 15 Iulie a. C. Pentru conducerea alegerei şi pentru adunarea voturiloră se esmite în acestă cercă ală 2-a următorea comisiune cu loculă de alegere G-himbavă: Iosifă Dilck de preşedinte, Br. Herell Henric de vice-preşedinte, Carolu Bolesch secretară, George Nicolaus de secretară locţiitorii, Merthes Ioanic de secretară locţiitoră. Pentru darea voturiloră cu referinţă la singuraticile comune s’a statorită următorulă şiră: 1. Ghimbavă. 6. Hălchiu. 11. Rotbavă. 2. Cârstiană. 7. Nou. 12. Măieruşă. 3. Reşnovă. 8. Crizbavă. 13. Apatia. 4. Vulcană. 9. Bodă. 5. Codlea. 10. Feldiora. Alegerea începe la 4iua de 15 Iulie a. c. 8 ore înainte de prâmjâ. Fiesce care alegătoră cercuală pbte recomanda candidaţi dietalî, acesta recomandaţiune trebue se se dee în scrisă preşedintelui pentru alegeri, seu în c[iua dinainte de alegere, seu la o jumătate de oră după începerea alegerei. Decă preşedintele pentru alegeri ordoneză votarea în sensulii legei, atuncia aceea începe dimineţa la 9 ore. Votisarea se face publică şi nominală amăsurată §-lui 75 art. de lege XXXIII anulă 1874 şi §§-loră ce stau în legătură cu acesta. Ceea ce se aduce la cunoscinţa tuturora cu acea observaţiune, că alegerea se va efeptui în casa comunală a respectivului locu de alegere, şi că este oprită a veni la alegere cu bâte seu arme. Din şedinţa comitetului centrală electorală ală comitatului Braşovă ţinută în 28 Iunie 1888. luliu Boli m. P. Dr. Fried. lekel, Consil. regiu, vice-comite, preşedintele comitetului centralii. notarii. 92,3- Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă. Nr. 139. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 S • ® Q® r' B P CO S-• P ££) CD p fl * Wsr. “ v s- 2 :î & 'C h s bd'© © SS 05 O wv 5 55* ^ 3 3- NS ro * ?-■ • - 3- f5- * .. © '-t top-?* £•" b> CC as cr os H. ' ?j .r p ? 3 5 g F : ?§ s ® g Sr S-® 8 ® © %’ r< © £ ® | ^2 &© c te.© & s; o- 5. S’lsssija ® 2 s* ~ o o ? 2 H,S,' soc g ® © c n o * S: 5' ■-tft®‘d § ® pd ..O i ^ ^ 0 fisc o ÎT ST Pj srffpîsia % ? S1 = S: S 2 fi î.” S » N P Sle‘is I. cc 3 Pj © 5T1 Pi 5" ©c ■ ® ss 0. ® P( . et- ts 1 <13 ©ci O ®. sî- Şfgâle ° © S- . 2. - j~5 “ 1 ® 5.® g px g. -p cc § ® ir! ® P 3 3 2 £ os c- O ZL* hJ ® g"® hk dt P2 B P> 4g ® E.® » 4 h> ai i © b ; .«3 B g-t ;o® ®.|< © S a; j 5 B* c*- ps' © «-* 5' W B © o f= ® ci- E. CP? S- p ® m- ^3 P p Mf h. * ^ P. c. © © p. © I - 3, I a. n ® 5 3^ 3 ►'■dgjooH < © S- CP? 0 gs ^ JOC O Hj Şic © Pj ; (5 (5 <-i 77- Gj PJ P SD 2004 B-re ^ © 5 rf) o m 8# £L e* ,? 2 h^O pj 2 3 ® «B %. | g I! 80 j-j Ct d< 80< B g. & ® 851 B sr.© p/2-fcbg. P.TJ şa> ®- ^ © *7fi C P 3 ®, O OTj} jfic p. >o ÎB fi P* §•6 E-55 ® a s © 2. 8o ^ pjg'aq c Et. îţ" i co 5.S Bursa de Bucurescî. Cotă oficială dela 21 Iunie st. v. 1888. Cump. vând. Renta română 5°/0 91— 92.— Renta rom. amort. 5°/0 ■ • . 92.7 2 93.- Renta convert. 6°/0 90.— 90 .V2 Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . . 37.— 42. - Credit fonc. rural 7°/0 . . . 106.8/4 iov.Vî n rt n °°/o • • • 92-74 92.3/4 n n urban 7°/o • • • • 106. Va 106-— » ii ii 6°/0.... 98-72 99.72 „ „ 5%. . . . 88.— 88-7 4 Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . 945.— 960.— Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . 220.— 225.— Aurii contra bilete de bancă . 16.40 16.65 Bancnote austr. contra aurii. . 2.01 2.02 Aurii contra argintii seu bilete 16.— 16-74 Florinii valore austriacă . . . 2.01 2. cr ria r+- P c-t- s CI din t»- C+* 3 « p CT? (I) O • Q O i—* P •-j P CQ O p CS3 O N © M • c-H P B M* o «r+- CD Cfi ST- • P O QC O p § © 02 • P -• B P H-i • H-‘> P p <5 P cr; P i-j Al Pi o- •-S p p 5 i-4* O 1—*• p e-t- O ©