Rebeliunea, AMnistiaiiusea Tipoerala:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefrancuce nu se pri-mescu. Manus:rip c uu sere* trixrn ii!
Bircarile de aanncinii;
Braţovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescii în Vlena: Rudalf Mosse, Haasenstetn <fe Vogler (Otto Maus), Heinrich Rchalek, Alois Hemdl, M.Ihikes, A. Oppelik, J. Dan-neberg ; In Budapesta: A. 7. Sold-berger, Anton Mesei, Eckstein Bemat; în FrankfUrt: G.L.Daube; în Ham* burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţiuniloril: o serii garmondti pe o coldnă 6 cr. ?i 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani.
„Gazeta“ iese în fir-care <ţi
Abonamente pentru Ansiio-Maria
Pe unii ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unii ană 40 franci, pe şăae luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofl-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul!! pentru Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ană 10 fl-, pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe unu ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. A. său 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 138.
Braşovii, Joi 23 Iunie (5 Iulie)
1888.
DSToia. a/boiiaaaa.eaa.t'Ci
„GAZETA TRANSILVANIEI11.
Cu I Iulie 1888 st. v. se deschide nou abonamente la care învit&mu pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre.
Preţultt abonamentului!
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni 8 fl. pe unii ană 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe ună ană. 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, sg binevoescă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă.
AdiinistraţiMea „Gazetei Transilvaniei".
Braşovil, 22 Iunie st. v. 1888.
Ministrulti de culte şi de instrucţiune ungurescu, d-lu Augustu Trefort, adreseză în fiecare anu pe timpulu acesta câte unii manifestă cătră alegătorii sei, în care îşi des-voltă ideile şi programa sa.
Foile unguresc! se grăbeseu de a reproduce aceste maniîesturî, căci d-lă Trefort se bucură înaintea loră de mare ve4ă, fiindu elu spiritulă conducătoră alu şoviniştiloru ungur! fără deosebire de partidă.
Ministrulă Trefort se şi feresce de a face în enunciaţiunile sale politică de partidă, şi atinge mereu corda, ce pune în vibrare sentimentele aceloră conaţional! ai sSi, car! suferă de boia şovinismului şi a fanatismului naţională. Şi numărulă acestora este grozavă de mare. Elă cresce pe (ţi ce merge sub îngrijirea ministrului de culte şi de instrucţiune.
De astădată d-lă Trefort adreseză o scrisăre deschisă alegetori-loră sSi din cerculă ală patrulea ală Pestei.
FOELETONULfT „GAZ. TRANS.U
Toma, 0-u.srriici
de Ivan Turgenjeff.
rDin memoriile unui vânătorii.u
Intr’o seră întorcându-mă dela vânată veneam în trabulă celă mare, căci pănă acasă mai aveam sg facă încă vreo optă verste.*) Calulă meu se arunca pe calea prăfosă, sforăia şi-şi ţinea urechile spre înainte, er cânele meu obosiţi! venea sub căruţă între rotele din dărăptă. 0 furtună avea sg ne apuce; în faţa năstră ună noră grosti, ce bătea în vânătă, se ridica peste pădure, er cerulă se închisese din tote părţile. Plopii se mişcau furiosă şi zăduftdă de pănă acum se schimbă repede într’o răceală. Umbre se ridicau din totă loculă. Lăsai frenele în voia calului, trecui printr’o văgăună, trecui albia unui părău secată, plină de viţă sălbatică, urcaiu ună deală şi am intrată în pădure. . Drumulă se cotea prin nisce tufişă forte desă şi a-murgulă era aprope. Dădui bice calului, vrendă să ajungă mai degrabă. Căruţa sdruncina trecând peste rădăcinile steja-filoră bătrâni şi a teiloră groşi, şi se da dintr’o parte într’alta, căci într’una a-veainft sg trecemă peste părâe şi peste
*) versta=1086 metri.
îndată la începută elu carac-teriseză situaţiunea cu puţine cuvinte şi atinge apoi câteva puncte ale programului sSu.
„Posiţiunea nostră în afară — 4ice d-lu Tretort — şi cestiunea financiară predomină situaţiunea. T<5tă Europa se armeză, de aceea nicî noi nu putemu remâne nepregătiţi ; acesta este unu lucru fatală apăsătorii pentru ţări bogate, cu atâtă mai apăsătoră inse pentru ţăr! sărace.w
Are dreptate ministrulă de instrucţiune. Ne aflămă sub presiunea situaţiunei din afară şi a deficiteloră financiare, ceea ce este cu atâtă mai fatală, cu câtă sun-temă şi aşa destulă de săraci.
Pe d-lă Trefort însă pare că nu’lă supără atâtă lipsele popo-raţiunii, câtă mai multă împrejurarea, că banii din visteriă se dau pentru confecţionarea de puse! cu repetiţiă şi ministrului de instrucţiune nu-i rămâne mai nimică pentru realisarea planuriloră sale şoviniste. De unde se se mai înfiinţeze şcdle de stată unguresc! în comunele nemaghiare, de că armamentele înghită totă ce întră în visteriă statului?
„Pentru mine ca ministru de instrucţiune — adauge d-lă Trefort — este întristătoră că totă se cheltuiesce pe pregătirile militare şi eu trebue să rămână ună ană de 4ile neactivă. Der credă că acesta nu va dura mai multă ca unu ană, căci avemă încă multe de făcută pe tăremulă in-tereseloră culturale, pe acestu te-remu se mişcă şi se afirmă şi inimicii noştri interni şi noi trebue se apărâmU patria nostră nu numai în contra ini-miciloru din afară, ci şi în contra ini-miciloru din întru.u
D-lă Trefort vorbesce numai
I de interesele de cultură ale Ungu-riloră. Las’că acesta este o manieră destulă de straniă dela ună ministru de instrucţiune ală unui stată, în care maioritatea cover-şitdre a poporaţiunei este nemaghiară şi unde prin urmare interesele de cultură ale Româniloru, Slaviloră şi G-ermanilorCfc ară trebui să fiă celă puţină totă aşa de îngrijite, ca interesele de cultură ale Unguriloră. Der d-lă Trefort merge unu pasă mai departe şi declară, că pe tăremulă culturei Ungurii au se lupte şi cu inimicii din întru, ceea ce presupune, că cultura maghiară se află în luptă, că este ameninţată în desvoltarea ei.
Cine suntă inimicii din întru, car! pună pedec! Unguriloră pe tăremulă culturei?
De doispre4ece an! şi mai bine, de când d-lă Trefort conduce re-sortulă culteloră şi ală instrucţiu-nei, tote se facă pe voia lui, căc! Ungurii suntă stăpân! absoluţi în stată, ei facă legile şi voteză creditele, şi d-lă Trefort totdeuna s’a bucurată de sprijinulă loră. Cine suntă der duşmanii contra cărora trebue să lupte spre a apăra patria?
Nu cumva este ameninţată cultura maghiară, pentru că Românii de pildă nu voră să se lapede de cultura loră propriă naţională ? Nu cumva scolele române ameninţă esistenţa scdleloră unguresc! înfiinţate de d-lă Trefort?
Una din foile sale se plângea că munca profesoriloră dela sc6-lele de stată este zadarnică, pentru că copii de „valah!u după ce esă din seblă uită erăş! ce-au învăţată acolo unguresce. Nu cumva comunele şi ţinuturile române, cari îşî vorbescă limba strămo-şescă şi facă să uite pe cei întorşi în sînulă loră altă limbă străină, suntă inimicii culturei unguresc!?
Guvernulu germanu şi Alsaţia.
La graniţa germano-francesă încordarea cresce pe (fi ce merge, piarulă lui Bismark vorbesce în numărulă său dela 2 Iulie de-o vătămare a fruntariei din partea Francesilorti. Doi oficerl din gar-nisona Parisului au trecută peste graniţa germană la Viller-aux-Bois şi chiămândă la sine patru locuitori din Rezonville i-au întrebată despre localităţile dimprejură, er’ în urmă ll-au disă: „Dela 1871 în-coce sunteţi forte apăsaţi de guvemulă germană, der acesta nn va mai dura multă, căci vomă veni în curândă spre a recuceri Alsaţia-Loteringiau.
De-a fi adevărată seu nu acestă scire se va vede; destulă că foile bismarkiane îşi dau tote silinţele spre a justifica prin asemeni soiri măsurile aspre ce le-a luată acărmuirea germană la graniţă.
Corespondenţa germană „naţională-liberalău a criticată (filele aceste măsurile în privinţa paşaporteloră, cficendă că ele totuşi potă fi încunjurate pe când somerciulă internaţională sufere şi dis-posiţiunea Alsaţianiloră erăşl a devenită duşmănosă faţă cu Germanii.
„Norddeutsche allg. Ztg.u răspunde în modă bruscă, că nu din causa co-merciului seu din iubire cătră AlsaţianI a cucerită Germania Alsaţia-Lotaringia la 1871, ci numai spre a satisface unui calculă militară, pentru ca să ne putemă apăra mai bine contra invasiuniloră fran-cese. Nl-ară plăce decă Alsaţianii ară redobândi consciinţa că suntă Germani. Curândă nu va fi acesta. Trebue mai întâiu să facemă pe ţeră să cunoscă, că graniţa nu mai e la Rină ci în Yoyesl. De aceea comerciulă Alsaţiei cu Francia trebue să înceteze. In acestă direcţiune contribue disposiţiunile în privinţa paşaporteloră, deşi nu suntă de ajunsă.
Alte măsuri voră trebui să fia luate, adauge foia bismarkiană, decă Francia va continua a nisui sistematică la redobândire Alsaţiei. In timpă de 18 ani
umbletă de picibre desculţe, scârţăii reteza şi pe pragă se ivi o fetică aşa ca de doispre4ece ani, îmbrăcată într’o căme-şuţă şi cu ună felinară în mână.
„Lumineză boeruluia, (fise pădura-rulă, „pănă una alta mă ducă să vă pună căruţa la adăpostă.u
Fetiţa se uita la mine, se întorse apoi în colibă, er eu mersei după ea.
Locuinţa pădurarului era o odae a-fumată, strînfiă şi josă şi nu mai era lângă ea nici o altă încăpere ; ună co-joefi ruptă era acăţată la părete. Pe o laviţă se afla o puşcă cu o ţavă, er în unghiu era o grămadă de haine vechi. Două ole mari se aflau la cuptoră. Pe masă ardea o lumină, mai multă stinsă, şi fumega. In mijloculă odăii era o trocă cu ună copilă mică, legată de ca-pulă unui pară. Fştiţa sufla în felinară, se puse pe ună scăunelă şi începu să legine cu drepta, pe când cu stânga îndrepta muculă faclei*) care licări a în odaie. Mă uitamă jură împrejură; îmi era greu la inimă. E lucru nemulţămi-toră să te afli sera în coliba vr’unui ţărână. Copilulă din legănă răsufla greu şi repede de totă.
„Cum vădă eu, tu eşti singură a-casă?u întrebai pe fetiţa.
*) unii băţă de hradii cioplită cu ţăndări şi unsu cu răşină.
glodurile roteloră. Calulă începu a se poticni. Ună ventă puternică vâjia pe deasupra nostră, arborii se clătinau straşnică, şi stropi grei cădeau ici colea ples-nindă frundele pomiloră. Ună fulgeră se ivi şi începu să tune. Ploia vărsa ca cu ciubărele. Mai mersei câţl-va paşi, der mă oprii şi-mî legai calulă. Era în-tunerecă de nu-mi vedeamă degetele în-naintea ochiloră şi mă pitulai într’ună tufişă din apropiere. Stăm pitită, îmi învălii capulă şi aşteptamă cu răbdare să înceteze ploia, şi cum stăm astfelă, la lumina unui fulgeră, zării pe drumă o figură înaltă ca de omă. Mă uitamă aţintită în acea direcţiune şi chipulă ce-lă vă4usemă creseea ca din pămentă şi se apropia de căruţa mea.
„Cine este aicl?u se au4i Q voce puternică.
„Cine eş.tl tu?a
«„Eu sunt pădurarulă din locurile acestea.u	•	•
Atunci îi spusein şi eu numele.
„Te cunoscă; vrâi să mergi acasă?u
„Da, aşi vre, da nu ve4î furtuna.u
Ună fulgeră orbitoră brăzda norii şi atunci vă4ui pe pădurarulă din ereş-tetă pănă ’n tălpi; curendă după fulgeră urma ună tunetă duruitoră, trăsni în a-propiere, âr ploia curgea potopă.
„Nu are să înceteze curândă,* 4ise pădurarulă.
„Şi ce-i de făcută ?u
„Să vii în coliba meaa, adause elă grabnică.
„Decă tocmai vreai să-mi faci ună bine...44
„Suie-te în căruţă.u
Pădurarulă merse la cală şi luă frânele în mână; eramă plecaţi. Mă ţineam de perinile căruţei, cari se clătinau ca o barcă pe mare, şi strigam după câne. Calulă meu d’abia se tîra prin mocirle, luneca mereu şi se potic-nia. Pădurarulă potrivea oiştea |când la drepta când la stânga, după cum cerea trebuinţa.
Merserămă multă vreme, când deodată, to var ăşulă meu opri calulă.
„Suntemă acasă, domnule, 4ise de totă domolă. Se au(fi scârţăitulă u-nei uşi şi lătratulă unoră căţei tineri, îmi ridicaiu capulă şi la lumina fulgerului zării o colibă mică şi sărăcăciosă în mijloculă unei curţi mari, care era îngrădită jură împrejură. Pe o ferestruică a colibei se zăria puţină lumină. Pădurarulă şe apropia cu calulă meu pănă lângă prispa colibei şi ciocăni în uşe.
„îndată, îndată !u 4ise cineva din lăuntru cu o voce delicată; se au4i ună
Nr. 138
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
trodusă în. lista advocaţiloră ca advocat
cu locuinţa în Abrudă.
*
* *
Au ajunsă acum şi forestierii reg. visitator% de stole. Ministrulă de culte şi instrucţiune ung. a numită pe forestie-rulu reg. Carolă Hidvegi provisoriu vi-sitatoră de scole ministerială pentru
scolele poporale din cerculă Sebeşului.
*
* *
S’au numită capelani castrensl cl. II în reservă d-nii Floriană Busanu şi Ionă Munteană, ambii preoţi ai archidiecesei gr. or. din Ardelă, şi d-lă Ştefană Popii preotă ală archidiecesei gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraşă. Căpitanulă cl. I dlă E. Mărgineanu dela reg. de inf. nr. 50 este prenotată pentru funcţiuni locale de majoră.
*
* *
Din 20 tineri dela gimnasiulă un-gurescă din Aiudă, cari s’au supusă la esamenulă orală de maturitate, numai unulă, dice^Kolozsvar,“ nu a reuşită. Studenţii dela acelă gimnasiu au fostă peste tottt strictă clasificaţi, aşa că 25—30 la sută sunt constrînşi să repeţescă anulă de şcolă.
*
* *
Timpulă călduros u de veră e forte priinciosă pentru economii din Secuime. Suntă speranţe de fenă multă şi bucatele promită a fi forte roditore.
H=
Hi *
In săptămâna trecută ună ciobană a avută pe muntele OueştI o fatală întâlnire cu-o ursoică, care atacându-lă i-a ruptă carnea de pe ună picioră. Bie-tulă ciobană fu transportată în spita-lulă din Sibiiu.
*
*	Hi
Corpurile legiuitore române nu voră fi convocate, precum s’a clisa, la 10 Iuliu,' ci pela începutulă lunei Augustă, 4i°e „România." Disolvarea va urma îndată convocării, şi în acestă casă, alegerile
pentru Cameră se voră face în Octomvre.
*
*	*
D. baronă de Schieffen, ambasado-rulă extraordinară ală Germaniei a sosită Duminecă în BucurescI primită fiind de d. ministru plenipotenţiară ală Germaniei la BucurescI. încunj urată de în-tregulă personală ală legaţiunei, de câţiva miniştri, de d. prefectă ală poliţiei Capitalei şi de mai mulţi ofiţeri superiori din garnisonă. D. baronă a visitată, însoţită de d. ministru de răsboiu, arse-nalulă armatei, scola militară, scola de aplicaţiune şi casărmile. După amiecjl,
d.	baronă a visitată şi grădina „Oppler" unde societatea „Eintracht" avea serbare. Luni d. baronă de Schieffen a
plecată la Sinaia spre a notifica Măjes-tăţii Sale Regelui Carolă I urcarea pe tronulă Germaniei a lui Wilhelm II.
H=
* *
Sub-locotenentulă Chinezu, prietenă ală socialiştiloră din Iaşi şi implicată în afacerea viscolelor u din judeţulu Dorohoi, a fostă condamnată de consiliulă de răsboiu ală corpului IV de armată din Iaşi
la unu ană închisore.
*
H= *
Se comunică „Democratului" din Ploesci că, pe moşiile Trestieni şi Ză-noga din plasa Câmpu-Târgşoră, din România, s’au ivită nisce noue insecte în tormă de omidî mari, negre părose, care mănâncă ciulini, pălămidă şi erba după suhatulă viteloră în câtă acestea nu mai au ce mânca.
*
* h;
O foiă cuotidiană antisemită va apare în Viena dela I Octomvre. Deputaţii Vergani şi Schonerer au contribuită pentru scopulă acesta suma de 100,000 florini.
Esamenuld de maturitate
la gimnasiulă română din Braşovă.
Luni în 20 şi Marţi în 21 Iuniu v. s’a ţinută esamenulă orală de maturitate la gimnasiulă română de aici. La acestă esamenă au fostă admişi 15 şcolari; u-nulă însă bolnavă fiindă, s’a retrasă înainte de începerea esamenului. Ca comi-sară consistorială şi ca preşedinte ală comisiunei esaminătore a funcţionată Prea Cuvioşia Sa părintele Archimandrită şi asesoră consistorială Dr. Ilarionă Puşca-riu, eră ca representantă ală Regimului d-lă directoră ală gimnasiului de stată din Sibiiu Veres Ignăcz.
Esamenulă a decursă în cea mai bună ordine şi răspunsurile şcolariloră în cea mai mare parte au făcută o favorabilă impresiune asupra tuturoră celoră de faţă. Răspunsurile din limba şi literatura maghiară, date conformă legii din 1883 în limba ungurescă, de asemenea au fostă destulă de bune, aşa încâtă de bună semă au trebuită să satisfacă aş-teptăriloră d-lui comisară ministerială. Cu tote acestea clasificarea se vede a fi fostă în adevără rigurosă, de ore-ce re-sultatulă ultimă ală esamenului de maturitate a fostă următorulă: 1 şcolară s’a declarată matură cu „forte bine", 5 maturi cu „binea, 6 maturi cu „suficientă", eră 2 s’au respinsă dintr’ună studiu pe două luni (unulă a fostă respinsă cu to-tulă dela esamenulă orală în urma lu-crăriloră scripturistice).
La împărtăşirea insultatului, Prea Cuvioşia Sa părintele Archimandrită Dr.
Alsaţianii nu s’au apropiată de noi (Germanii) şi au alesă în parlamentă cu puţine escepţiuni numai contrari declaraţi. Germania se apără aşa cum îi dicteză interesele, ea nu pdte să alerge după favorea Alsaţianiloră. Decă aceştia voră deveni mai amicabilî, voră fi îmbrăţişaţi. Pănă atunci însă imperiulă germană este îndreptăţită şi datoră de-a nu avă altă consideraţiă decâtă aceea ce i-o dicteză egoismulu susţinerii proprie.
SOIRILE PILEI.
Scimă că ministrulă ung. de justiţiă ordonase ca dela 1 Aprilie a anului curentă tote înregistrările în cărţile fun-duare să se facă numai pe basa docu-menteloră compuse în limba maghiară seu traduse fidelă cu autentificare. In urma acestui ordină trebuiau se se traducă în unguresce estrasele matriculare scrise în altă limbă. Ministeriulă de justiţiă însă cu data de 6 Iunie a. c. a schimbată ordinulă de mai nainte, con-cedândă, ca estrasele matriculare scrise în altă limbă se nu se traducă în unguresce, dându-se astfelă în limba maternă documentele despre nascere, etate, căsătoriă şi morte.
*
* *
Gimnasiulă reformată ungurescă din Or ăştia a primită din partea guvernului ună ajutoră de 16,000 fl. pentru a face unele clădiri. — Şi d-lă Trefort n’a dată încă nici pănă adî voiă Româniloră din Caransebeşă să-şi redice ună gimnasiu
cu banii loră proprii. Ce contraste! *
* *
P. S. S. Dlă Episcopă Ioană Popasu a plecată la Karlsbad pentru o cură de 4 săptămâni. Pe timpulă absentării sale va resolva afacerile curente părintele protosincelă Filaretă Musta.
*
* *
Cercetarea din causa tumultului din Feldiora încă nu s’a terminată. Sâmbătă s’au întorsă de acolo sub-procurorulă din Braşovă F. Phleps şi judele instructoră Arzt. A fost trimisă la Feldiora şi căpitanulă auditor Miskolczy din Cluşiu spre a cerceta decă atitudinea gendarmiloră şi a husariloră, cari au formată escorta comisiei judecătoresc! în diua tumultului, a fostă corectă. Se asigură că d-lă că-pitană a aflată că miliţia s’a purtată forte corectă şi cu sânge rece şi a propusă să fiă lăudaţi în publică cei doi gendarmî.
*
* *
Camera advocaţială din Alba-Iulia anunţă, că d. Vasilie Başiota a fostă în-
„Da,u dise ea încetă, aşa că abia s’a aucjită.
„Eşti tu fata pădurarului Pu
Ea făcu cu capulă în semnă că aşa
este.
Scârţăii uşa şi pădurarulă trecu pra-gulă cu capulă plecată.
Ridica felinarulă de josă, merse la masă şi aprinse lumina.
„D-ta nu eşti obicinuită cu astfelă de lumină ?" c|ise gazda mea scuturân-du-şl părulă său lungă şi creţă.
Mă uitamă la elă; rară am mai vă-văcjută ună omă atâtă de frumosă.
Era înaltă, cu umerii laţi şi bine legată. Sub cămaşa lui udă se vedeau venjoşii săi muşchi. O barbă negră, stufosă, îi acoperea faţa lui bărbătescă şi seriosâ pănă la umerii obrazului, avea sprâncene mari, sub cari se iveau ochii lui mici şi albaştri. Acum era cu mâ-nile în şolduri şi sta ţapănă înaintea mea.
Ii mulţămii pentru bunătatea arătată şi îlă întrebai de nume.
„Mă chiamă Toma," răspunse elă, „cu porecla Cărtilă."
„A, tu escl Cărtilă ?“ cjisei, şi mă uitam la elă cu o curiositate şi mai mare ca pănă acum; dela Iermolay ală meu, precum şi dela alţii, am auc|ită multe lucruri spunându-se despre pădurarulă Cărtilă, de oare se temeau toţi ţăranii
din împrejurime ca de para focului. După cum spună ţăranii, nu s’ar fi. a-flândă ună ală doilea în lume, care să’şl pricepă meşteşugulă ca şi elă, deorece Cărtilă nu da nimărui răgază să-’şl ducă din pădure vr’o crosnie de uscături seu vrescurl, şi când nu’lă cauţi, atunci te întâlnesc! cu elă, în mijloculă nopţei apare ca o nălucă, şi nu i te poţi împotrivi de locuia locului, căci e mare meşteră şi ţapănă ca ună ursă. Pe elă nu’lă poţi mitui cu nimică, nici cu rachiu nici cu bani, totdâuna e neînduplecată şi îşi face datoria. De multeorl omenii cari aveau pricini cu elă i-au dorită viaţa vednică, deră... elă era ună
omă cu care nu puteai face nimică ca să’lă câştigi pe partea ta.
Din pricina acesta elă căpătase numele de „Cărtilă." „Tu eşti aşader Cărtilă,u adăogai eu, „am aufjită despre tine, dragulă meu, şi pretutindenea treci de ună omă hotărîtă, ună omă care nu te abaţi dela ceea ce ţl-ai pusă în gând odată."
„Eu îmi facă datoria,“ răspunse elă posomorită, „căci nu vreu să mănâncă de giaba pănea stăpâniloră mei." Seose ună toporă de după încingătore, se puse în ghenunchl pe o scândură şi începA să cioplâscă o faclă.*)
*) S* face din lemnti. de bradă.
„N’ai nevastă?" îlă întrebai eu mai târ4ioră.
„N’am," 4ise apăsată, tăindă ţa-pănă cu toporulă.
„A murită?"
„Nu... ba da... e mortă," adause elă şi se întorse în altă parte. Eu tăcui, er elă întorcendu-se mă privi cu ochi mari. „Ea a plecată cu ună călătoră, * 4ise pădurarulă zîmbindă rece. Copila lui când au4i aceste vorbe pleca capulă, băiatulă din legănă se deştepta şi începu să ţipe, er copila se apropia de miculă ei fră-ţioră.
„Na, dă’i odată," grăi pădurarulă dându-i în mână o sticlă pentru suptă.*)
„A părăsită şi pe acestă copilă," continuă elă încetinelă, arătândă cu mâna cătră băiatulă celă mică. Făcu un pasă spre uşe, rămase puţină în locă şi apoi se întorse cătră mine:
„Nu vei pute mânca pânea nostră domnule/' începA elă vorba, „dâr alta nu avemă....“
„Nu ml-e fome."
„Decă’i aşa, asta trebue să o scii D-ta mai bine. Ţl-aşI aduce bucurosă ună samovară*), der n’am ceaiu de locă. Pănă una alta mă ducă să vădă de ca-lulă D-tale."
*) Bibe*ontL
Ună vasă în care se ferbe ceaiulă.
II. Puşcariu, carele, deşi acum a funcţionat pentru prima oră ca comisară la esamenulă de maturitate, totuşi a condusă esamenulă cu o vădită cunoscinţă de causă, a adresată — după cum ni se spune — câteva căldurose cuvinte şco-lariloră abiturienţî, cărora ll-a recomandată activitate continuă şi iubire cătră patriă, naţiune şi biserică. — Dorimă şi noi tineriloră maturisanţl celă mai deplină succesă în carierele, ce le voră îmbrăţişa!
Coresponfleii|a „Sazsisi TransiMiei."
Ighiu, în 15 Iunie 1888.
Stimate D-le Redactoru ! Cunoscen-du-se neîncungiurata lipsă de cele necesari în şcdlâ, tinerimea română din opi-dulă Ighiu şi jură în înţelegere cu unii proprietari din locă au arangiată o petrecere din ală căreia venită să se ajutoreze şcolă română din locă.
Petrecerea se şi ţinu, în curtea şi sala şcolei, a doua 4^ de SS. Rosale.
Mulţămită lui Dumnedău, poporulă a alergată cu mică cu mare în urma inteligenţii la loculă destinată, fără escep-ţiune de avută şi seracă, şi neuitându- se la gravele necasurî ce flilnică le îndură în părţile acestea, — venindă cu toţii ca se contribue la ajutorarea şcolei.
Când musica a dată semnalulă de începere să fi vă4ută cum alergau tineri şi bătrâni din tote părţile spre a au4i cântecele frumose ale musicei şi vocile melodiose ale micuţiloră şcolari, cari în-cungiurau şcola toţi în haine de serbă-tore.
Curendă după aceea se înfăţişară o mulţime de ospeţl din comunele vecine şi din depărtare, însă laudă Şardului că de aici inteliginţa s’a presentată în cor-pore avendă în frunte pe bravulă preotă Gedeonă Radeşiu dimpreună cu Stimata familiă şi energiculă teologă Tra-iană Popă, care între pause a ţinută ună discursă, arătândă că ună poporă numai în unire şi concordiă păte fi tare şi solidă, şi numai astfelă îşi pote împlini tote datorinţele sale.
Inteliginţa Şardului a împlinită 4isa poetului: „ITnitive în cugetă, Unitive’n simţiri!" Şerdenii prin acesta au arătată iubirea ce o păstreză pentru consolidarea neamului românescă. Primescă espre-siunea deosebitei nostre stime.
Atâtă inteliginţa câtă şi poporulă de rândă şi-au petrecută veselă şi în iubire ffăţescă pănă în 4orile 4ilei, când s’au despărţită luându-şl adio.
înainte de petrecere a incursă dela P. T. Domni şi Domne: Grigoriu
Elă eşi şi trase uşa după sine, er eu m& uitamă împrejurulă meu. Odaea mi se părea acum mai sărăcăciosa ca înainte. Aerulă rece şi mirosulă greu mise puseră pe peptă.
S
Fetiţa nu se mişca din loculă ei, şi nici nu se uita la mine, er din când în când împingea leagănulă seu îşi ridica cămâşuţa ei care îi cădea pe umeri. Era desculţă şi sta neclintită înaintea mea.
„Cum te chiamă?" o întrebai în cele din urmă.
„Uliţa" răspunse, şi pleca şi mai multă faţa ei tristă.
Pădurarulă întrâ şi se aşe4â pe laviţă.
„Furtuna e pe gătate" 4ise elă după o pausă, „decă ai plăcere te-aşă însoţi ca să te scotă din pădure."
(Va urma).
si srr
poveste
de Baoul de N%jac.
L
Pe când primăvâra anului 1636 a* copere cu flori merii de Nonnandia, d-nu Paiu, ală cărui castelă e 4idită p’aprope de Bayeux, şede răsturnată într’ună fotoliu şi se uită la muşte cum sboră.
iplfozei proprietarii în Cricău 1 fl., Vero-w nica Florescu 1 fl. v. a. Kohn Ignatz 50
I	cr. Ana Domşia 50 cr. Suma 3 fl., dela petrecere au incursii 26 fl. 20 cr. Suma
V totală 29 fl. 20 cr., din care acoperin-
II	du-se spesele a rămasă unii venită cu-' raţii de 10 fl., care s’a predată curato-| rului bisericescă.
In numele comitetului bis. şcolas-■: tic* se aduce mulţămită publică marini-moşiloră domni, cari au binevoită a ajuta unde chiar e neapărată de lipsă.
Ionii Domşa,
învăţător*.
întâmplări diferite.
Pentru o muscă. Locotenentulă de cavaleriă Ilosvay Tihamer fu atacată de o muscă în trenă, cn ocasiunea călătoriei sale dela Cernăuţi spre Cluşă, unde se dusese cu scopulă ca să ia parte la o nuntă. Musca înţepa pe locotenentă în mână, prin mănuşă. La începută locotenentulă nu băga în semă acestă muşcătură, der mâna începu a-Iă dure şi la urmă apărură semnele înveninărei sângelui. Astădî locotenentulă se află sub cura medicului dr, Brandt şi va fi veselă, decă va pute scăpa fără a fi amputată mâna.
Focă. In comuna Assinipă (comita-tulă Albei de josă) a arsă până la pă-mentă cârciuma lui Klein Lipot. Se crede că foculă a fostă pusă de tuiulă din datoraşii cârclumarului. Foculă a fostă ameninţătoră pentru locuitorii din comună, mai vârtosă din causă că tocmai atunci erau trimise la Aiudă pompele pentru reparare. Gendarmii urmă-rescă pe incendiatoră.
Dela camera de comerciu. Furnituri de provisiunî pentru armata c. r. şi pentru honvezi. Camera de comerciu şi industriă din Braşovă încunosciinţeză pe cei interesaţi, că c. r. intendenţă a corpului 12 de armată, respec. comisiunea comună pentru asigurarea provisiuniloră, precum: Ovăsă, fină, paie, lemne de arsă necesare în periodulă dela 1 Sep-temvre a. c. pănă la finele lui Augustă, eventuală Decemvre 1889 a determinată a doua jumătate din luna Iuliu pentru pertractările de arendare.
Publicaţiunile respective se potă vede şi în biroulă Camerei de comerciu şi industriă din Braşovă, eventuală se pote.cere trimiţerea acestora prin poştă pe* câtă timpă se voră afla la disposiţiă.
Domnu PaiU este fdrte greu bolnavă.
Mâncările dulci pentru elă sunttt amari.
Poveştile încântătore îlă plictisescă.
Omenii frumoşi pentru elă simtă ttrîţl.
Nu primesce pe nici ună prietină.
Lasă cânii în coteţele loră, şi pe cai în grajdă.
Puţină îi pasă de orl-ce.
Nu mai rîde.
Starea asta a bărbatului sân mâh-neşce forte multă pe d-na Paiu, care chiamă pe doctorii Onos şi Aiaser. După oe vorbescă multă vreme gfeceşce şi la-tineşce, amendoi spună că d-nu Paiu este hipohondriacă.
In corpă are o mulţime de sucuri negre — <jise Onos.
—	Ficatu ’i este prea mai*e — fj^se Anser.
—	Câte-va hapuri de aloes.au să’i cureţe sucurile cele negre, cpcâ Onos.
—	Sâ ’i se ia sânge de câte-va ori dela ficată, şi ficatulă are să’i scadă, “ (}ice şi Anser.
Vai! nici hapurile prescrise de Onos,' nici sângele luată, după cum disese Anser, nu vindecă pe d-nu Paiu.
Intr’o dh pe când amâridm 'doctorii se duceau la castelă, li se pane d’odată în cale o femeiă.
Femeia asta era aşa de fragedă, aşa de delicată, aşa de uşoră încâtă adierea cea mai uşoră o mişca din locă.
Avea cea mai încântătore figură din lume, ochii mari în faţa cerului, o gură
Musca de cald. '
(Gastrophilus equi seu oestrus equi).
Ori cine a putută observa acestă părăsită a calului, care se aşedă — mai alesă vâra — chiar pe părţile cele mai intime ale calului, fără sgomotă, şi care mai tot-d’a-una pare a nu supăra calulă precum ar face tăunii şi alte mnşce în-ţepătore.
Musca de cală are obiceiuri cu to-tulă ciudate şi larva sa nu e alt-ceva de-câtă ună verme ală stomacului.
Totă lumea cunoşce musca de cală după forma sa, care Se asemănă cu musca de carne fiindă multă mai părosă; der puţini suntă cari şciu de unde vine şi cum trăeşce. E der instructivă a vorbi despre acestă curiosă părăsită a calului.
Musca de cală în stare de desvol-tare complectă, e o insectă care, nea-vendă organe bucale, trăeşcepuţină timpă, fără a se hrăni şi numai pentru a se împarechia şi oua. Femela depune oulele sale pe părulă cailoră în acele părţi mai alesă unde calulă, lingendu-se, pote a le ajunge cu limba şi ast-felă... să se potă reproduce specia. Mai alesă la caii tineri se adună aceste muşcî, de ore-ce instinctulă le arată că larvele loră mai bine voră trăi în stomacuri mai puţină resistente şi cu carnea mai fragedă.
Acestă muscă depune, în ună modă forte solidă, vr’o şepte sute de ouă pe părulă cailoră, pe timpă de c]i când e mai caldă. Aceste ouă suntă albe-cenu-şii şi din ce în ce se mărescă şi se potă observa de fiă-cine pe genunchi, pe comă etc. trosnindă când se spargă cu unghia. După vr’o trei săptămâni larva ese şi se acaţă de piele. Calulă simţindă gădilela se linge şi scarpină cu dinţii şi astfeliu înghite, fără sciinţă, larvele acestei insecte cu caractere aşa de curiose. Aceste larve, cu gura şi stomaculă forte bine conformate, pătrundă, prin înghiţire, în stomaculă cailoră, de care se alipescă se înţelege, însă, că multe pieră pănă să ajungă în stomaculă calului şi pănă să se acăţebine cu dinţii înăuntrulă său.
Larvele, odată ce s’au aşecjatfă bine în stomacă, potă trăi astfeliu înplântate aprope ună ană, după care timpă, în care s’a desvoltată prin sugerea sucuri-loră din membranele stomacului, cadă singure şi suntă date afară din animală şi îşi sfîrşescă prin gfămecple de băli-gară, prin pămentă, printre grindele grajdurilor*, transformarea loră în nimfă şi insectă perfectă a cărei esistenţă — consacrată exclusivă numai pentru reproducere — d’abia e de câteva <4ile. Muscele, cari au eşită din starea loră de nimfă pre târ<jiu şi le-au apucată ge-rulă, n’au timpă a se reproduce, de asemenea când caii suntă ţinuţi mai multă în grajduri închise.
Când larvele acestei insecte se gă-sescă în mare numără (chiar o miiă) în stomaculă cailoră, catâriloră şi asiniloră potă pricinui nu numai slăbirea der, une ori, şi mortea animalului, ală cărui stomacă se găsesoe găurită de aceste stiricătore insecte.
Cu câtă calulă va fi mâi rău îngri-
jită şi mai prostă hrănită cu atâtă suferă mai multă de acăstă insectă părăsită, în potriva căreia nu se pote recomanda altă lucru decâtă ungerea părului calului cu o soluţiune de as a fetida ce se găsesce eftină la spiţerii şi ală cărei mirosă pătruncjătoră depărteză insectele • de orice feliu.
*
* *
Mai esistă o altă muscă de cală (Oestrus haemorrhoidalis) a cărei femelă îşi depune ouăle sale sub coda calului şi chiar în nările şi gura calului, der care părăsită anală nu pote aduce atâta rău calului ca cea descrisă mai susă. („Gaz. SâUnului.a)	C.C.D.
SCIKI TELEGRAFICE.
Berlinu, 4 Iulie. împăratule Wilhelm II va pleca la Petersburg în 13 Iulie dela Kiel. Pe împărate îie vore acompania câteva corăbii de răsboiu.
Sofia, 4 Iulie. Cercetarea în contra oficerilorfi acusaţî de a fi încercate a face o lovitură în contra regimului de acjî, a dovedite că ei n’au avută nicidecum o a-semenea intenţiune. Ofi cerii au fostă puşi pe picioră liberă.
„ALBINA" institut!! de credit!! şi de economii.
Filiala Braşovă.
Conspectul* operaţiunilor* de cassâ în luna Iuniu 1888.
Intrate:
Numărară în 31 Maiu 1888 fl. 23,454.73
Depuneri............. 83,216.59
Cambii rescumpărate. .	.	103,721.61
Conturi curente .	.	.	9526.43
împrumuturi pe	producte	.	7251.35
împrumuturi pe efecte şi alte
împrumuturi......... 4080.—
Monetă .......	2614.17
Interese şi provisiunî .	.	3599.27
ComisiunI. ,.......... 6139.63
Diverse............... 9096.52
fl.	252,700.30
Eşite:
Depuneri spre fructificare .	fl. 52,191.94
Cambii escOmptate . . .	119,897.95
Conturi curentă. ....	23,455.49
împrumuturi pe producte .	3604.41
împrumuturi pe efecte şi
alte împrumuturi .	.	.	12,290.—
Monetă................ 2137.15
Interese şi provisiunî .	.	856.32
ComisiunI............ 15,305.23
Diverse............... 9531.89
Spese şi salare........ 722.99
Numărară cu 30	Iuniu	1888	12,976.93
fl.	252,700.30
V. Bologa, m. p.	N.	P.	Petrescu, m. p.
diligent*.	adjunct*.
V. Gămulea, m. p.
comptabil*.
DIVERSE.
* Unâ copilQ de 77 am. Miss Carolina Cebass, care a murită la Nşw-York mai acum câte-va luni, în etate de 77 de ani, îşi păstrase pănă la acestă etate aspec-tulă esterioră, fîsiculă şi înfăţişarea unei copile. Ea s’a desvoltată normală pănă la 12 ani, apoi orî-ce crescere înceta. Autopsia a demonstrată că conformaţiu-nea corpului său era în realitate con-formaţiunea unei fete de 12 ani. De sigură că nu pentru prima oră s’au vădută asemeni caşuri, der pănă acum aceşti indivizi n’au trecută peste 30 de ani. Acestă faptă escepţională demonstră că încetarea crescerei nu implică o morte prematură.
Curs ulii pieţei Braşovâ
din 8 Iulie st. n. 1888
Bancnote românesc! Cump.		8.48 Vend.		8.50
Argint* românesc* .	n	8.44	7'	8.46
Napoleon-d’orI . . .	77	9.88	77	9.91
Lire turcescl . . .	77	11.23	>7	11.27
Imperiali		77	10.23	77	10.27
Galbinl		77	5.82	77	5.87
Scris. fonc. „Albinau6o/0	77	101.—	77	—.—
ii 11 ti 5%	77	98.—	r	98.50
Ruble rusescl . . .	77	117.-	77	118.
Discontul* ....	«Vi-	-8% pe	an*.	
Cursulii la bursa de Viena
din 3 Iulie st. n. 1888.
Renta de aur* 4%...................
Renta de hârtiă 5°/0...............
împrumutul* căilor* ferate ungare . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (2-a emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căilor* terate de ost* ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare . .	.	.
Bonuri rurale Banat*-Timiş* . . .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane..........
Bonuri croato-slavone..............
Renta de hârtiă austriacă . . . . Renta de argint* austriacă ....
Renta de aur* austriacă............
Losurl din 1860	..................
Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credit* ungur. . Acţiunile băncei de credit* austr.
Galbeni împărătesc! ...............
Napoleon-d’orI ....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge . . . . Despăgubirea pentru dijma de vin*
unguresc*.......................
împrumutul* cu premiul* unguresc* Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedmului..........................
Bursa de BucurescT.
Cotă oficială dela 20 Iunie st. v. 1888.
	Cump.	vSnd.
Renta român* 5°/0 • • •	. . 91—	92.—
Renta rom. amort. 5°/0 .	. . 92.7,	93.—
Renta convert. 6% • • ■	. . 90.—	90.72
Impr. oraş. Buc. 10 fr. .	. . 37.-	42. -
Credit fonc. rural 7%	. . 106.3/4	107-72
w n ii 5%	. • ■. W.V4.	92.3/*
„ „ urban 7%. .	. . 105.7,	106-—
ii ii ii 6%. .	. . 98.7,	99.7,
Editoră şi Redactorii responsabilă: ________Dr. Aurel Mureşianu.________
102.45
90.30
151.30
97.—
115.—
104.75
104.75
104.50 104.35 104.—
100.30 81.65 82.80
112.65
138.75 879.-302.55
809.30 5.88 9.90
61.20
125.—
128.50
128.50
124.50
care semăna cu ună bobocă de trandafirii, în locă de dinţi mărgăritare, ună pără de fire de aură, ună naşă mititelă... Ah! ce frumosă era născiorelu ei!
Unde pui şi două aripi străvă44tore, care o făceau să semene cu calu Dracului.
Rochia ei, a cărei ţesătură era im-pabilă, avea feţele curcubeului. Simi-’zetu dela gâtă era f&cută numai din petalele crini şi profuma aerulă împrejură. Pelea pantofiloră ei pierea subă o broderiă de safire, de topaze, rubinurf, opalurî şi diamante.
Doctorii., cum o văcfurfi., se opriră fdrtş miraţi.
„Eu suntă zina aerului şi am venita să vă întrebă decă speraţi să vindecaţi pe d-nu Paiu,a le cjise ea-
Onos şi Anser, au(jindă cine era ea, îşi scdseră pălăriile şi se închinară pănă la pămentă'înaintea ei.
„Domnu Paiu este fărte bolnavă, riŞspunse Onos, hapurile mele nu potă să-i gonescă din corpă sucurile negre.
r— Domnu Paiu este forte greu bolnavă, cjise şi Anser; cu tdfe că i-am luată sânge, ficatulă totă aşa de mare îi este.
—	Eu, cjise zîna, sciu pe cine-va care are să vindece pe d-nu Paiu.
—	Spune-ni-lă şi nouă!
—	Bucurosă! Daţi-ml mâna, ca să vă potă duce în palatulă meu unde are să vi& şi elă numai de câtă.u
Şi amendoi doctorii, tîrîţl de zînft, se suiră spre cerulă albastru.
Palatulă zînei Aerului este o stea
căcjStore.
Plimbaţi-vă într’o seră caldă de vară, şi priviţi d’asupra capului. Din firmamentă are să sară o scânteiă mare, pe care o s’o perdeţl din vedere, mai înainte ca s’aveţî vremea să cjiceţî:
„fista e palatulă zînei Aerului!u
Palatulă ăsta are, după câtă se pare, scări făcute din lapislazun, e aşternută pe josă cu fildeşă, are ziduri de măr-geană şi tavană de chihlibară.
Zîna băga pe musafiri în odaia de mâncare.
Trei pagi, îmbrăcaţi în. mătase albastră cusută în aură, făceau slujbă.
Unulă aduse o plăcintă cu carne gustoşă; altulă aduse compotă^de prune; şi cdăfiilttt • aduse vină de Oypfu; mai vechiu de câtă Methusalem.
Sub influenţa, vinului ăstuia, Onos simte: t^buinţa să critice GaUen, pe oare Anser îlă admiră, şi Anser âff des*-preţueăcăy.pe Hipqcrat de care se molipsise Onos.
Când nu se mâi pricepură ce să spună, căutată argumente nouă în puterea pomniloră.	|
Pagii se silescă să stea serioşi.
{ Bi sfârşită ttnuiă din ăi bufneşce de rîsă. Numai decâtă zîna îi pune pe gură mâna ei albă, pe care o şi închide numai decâtă.
7,Am pusă mâna pe elă!“ 4ise dânsa.
Au4indu-i glasulă, doctorii stau din bătaiă.
„Pe cine ai pusă mâna? întrebară doctorii.
—	„Pe celă care are să vindece pe d-nn Paiua.
—	„Unde este?*.
Zîna deschide mâna şi în palmă arată ună pitică înaltă de patru ţoii.
Piticulă ăsta se vede veselă. Hainele de pe dânsulă sâmănă cu ale unui caraghiosă de curte.
Cum fu pusă pe masă, începu să mişte în aeră ună buzdugană, potrivită pe talia lui; şi totă lumea rîde nebu-neşce.	*
„Dragu meu, îi 4^ ursitorea, nu aci trebue să te slujeşol cu buzduganulă tău. Pomeşce cu doetorulă Onos şi cu doctorulă Anser; ei au să te ducă la d-nu Paiu, ună gentilomă atinsă de hi-pohondriă.
—	Domnă, : Sspunse piticulă, mmică nu n» sa pafe mai dulce decâtă să te ascultă. Pe omstea mea, Rîsu, să mă cr&jl că d-nu Paiu are să fiă vindecată înlănte de apusulă sărelui*.
Piticulă acesta era dâr Rîsulă.
Steua că4ăt6re se apropiă de pă-m&fită şi pune josă pe Onos, pe Anser şi (pe R&ă, ohiâr în locultt unde a înk tâlnifcă zîna pe doctori.
(Va urma.)
ad. Nru. 162—1888
GONGURStf.
Devenindă vacante cu 1 Septemvrie a. c. st. nou la şcola civilă de fete cu internatu a „Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românu“ 3 posturi de învăţătorii, dintre cari unulă va fi numitu şi directorii, unu postu de invăţătdre şi postulu de direetoră a internatului, pentru ocuparea acelora se escrie prin acesta concursă.
A.	Doritorii de a ocupa vre-unulă dintre posturile de învăţătorii (înveţătbre) au se presinte următorele documente :
a)	atestată de boteză;
b)	documentă despre cualificaţiunea cerută prin legea statului (§ 103 a art. de lege XXXVIII din 1868) pentru ocuparea de posturi de învăţători la şcole civile;
c)	o arătare în scrisă despre studiile pregatitore şi despre ocupa-ţiunea de pană acum ;
d)	arătarea specialităţii pentru care este pregătită cu deosebire, şi
e)	fiindă limba română limba de propunere, se dovedescă, că posedă perfectă limba română în vorbire şi în scriere.
Pentru postulă de învăţătore se cere, pe lângă cualificaţiunea amintită mai susă, şi cualificaţiune specială pentru lucrulă de mână şi versta de celă puţină 20 ani.
Concurenţii, cari voră dovedi aptitudine specială în privinţa cunăscerei şi a limbei germane, francese, a gimnasticei seu a altei specialităţi de şcolă, voră ave preferinţă între cei altfelă cu pregătiri egale.
Fie-care concurentă care va fi alesă înveţătoră seu învăţătore se obligă a propune pănă la maximulă de 30 ore pe săptămână.
B.	Fiitbrea directbră va ave se dovedescă :
a)	că e femea cultă;
b)	că e mai înaintată în etate şi necăsătorită (eventuală văduvă fără prunci) şi
c)	că e versată în economia de casă.
ad A. Cu posturile de învăţători suntă împreunate următorele beneficii:
a)	învăţătoriloră salariu anuală de câte 700 fi. v, a. şi 150 fi. v. a. bani de cuartiră ;
b)	învăţătorei pe lângă întrega întreţinere în internată (viptă, locuinţă, încălzită, luminată, spălată) salariu anuală de 400 fi. v. a.;
c)	învăţătorului numită direetoră, adausă la salariu de 100 fl. v. a. pe ană, şi adausă de 50 fl. v. a. pe ană la banii de cuartiră. ad. B. Cu postulă de direetoră a internatului suntă împreunate
următbrele beneficii:
a)	pe lângă întrega întreţinere în internată (viptă, locuinţă, încălzită, luminată, spălată) salariu anuală de 400 fl. v. a.;
b)	adausă la salariu de 100 fl. v. a. pe ană.
Concursele însoţite de documentele numite mai susă se se presente subsemnatului comitetu pănă la 31 Iulie st. II. a. c.
Din şedinţa comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, ţinută în Sibiiu la 23 Iunie n. 1888.
In lipsă de preşedinte:
G. Bariţiu.	Dr. Ioanii CrişianU,
91,3—2	secretarii II
Nru 5981—1888.
PmiCAŢITOE.
Joi în 12 Iulie a. c. după prânejd la 3 ore se va ţinea în oficio-latulă economică orăşenescă o nouă pertractare de oferte asupra arendărei mai josă amintiteloră obiecte aparţinătdre comunei orăşenesc! Braşovă.
Se provocă' deci toţi oferenţii ca celă multă pănă în 12 Iulie a. c. înainte de prândă, 12 ore, se ’şî aşternă la administratorulă orăşenescă Emst Hintz ofertele scripturistice provec[ute cu ună timbru de 50 cr., cu ună vadiu de 10°/0 din chiria anuală oferată con-stătătoră în bani gata seu în hârtii de preţă valabile pentru cauţiune.
Se se amintescă în ofertă, cumca pentru care obiectă se ofe-reză şi se conţină totdeodată dechiaraţiunea că oferentului ’i suntă cunoscute condiţiunile contractuale şi de oferte şi că se supună loru.
Condiţiunile aceste se potu vedea, pănă la (ţiua pertractărei de oferte, în decursulă dreloră oficidse în oficiolatulă economică orăşenescă.	. * *
Chiriea are se fie în bani gata şi se se amintescă în ofertă a-tâtă în cifre câtă şi în litere.
Obiectele de închiriată suntă următorele:
1.	Prăvălia din târgulu flosului Nru. 17, chiria de pân’acum 820 fl. —
2.	Berăria orăşenescă .......	„	„	3271 fl. 50
Braşovă, 27 Iunie 1888.
Magistratulu orăşenescă.
fPP* Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" & 5 cr. se potti cumpera în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich.
Câştig laterala ie 10 9. pe ii
fără capitală şi fără risicu prin vânzarea de losurî plătibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1883.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta
Adler & Comp., Budapest.
Dela comitetul^ centrală electorală ala comitatului Braşovfl.
Nr. 36—1888.
PUBLICATIUNE.
Avendă în vedere, că conformă rescriptului prea înaltă ală Exelenţei sale d-lui preşedinte ală dietei ungare cu dato 21 Iunie a. c. Nr. 1122—1887/92, Ioană Imrich, deputatulă cercului Cfhim-bavă (2-a) din comitatulă Braşovă a renunţată de a representa mai departe acelă cercă, în urma conclusului luată de dieta amintită în 11 Iunie a. c. Nr. 1322—1888 s’a provocată subsemnatulă comitetu centrală electorală din partea preşedintelui dietei a dispune în cer-culă ală 2-lea cele necesare pentru alegerea unui nou deputată.
Comitetulă centrală electorală a determinată ca c[iua pentru alegerea ce este de a se îndeplini în acestă cercă electorală pe pe-riodulă 1888—1892 supusă acestui comitetă centrală electorală, pe basa §-lui 57 art. de lege XXXIII din anulă 1874, (ţiua de 15 Iulie a. C.
Pentru conducerea alegerei şi pentru adunarea voturiloră se esmite în acestă cercă ală 2-a următbrea comisiune cu locuiţi de alegere Gr h im ba vă:
Iosifu Biick de preşedinte,
Dr. Herell Henric de vice-preşedinte,
Carolu Bolesch secretară,
George Nicolaus de secretară locţiitoră,
Merthes Ioanii de secretară locţiitoră.
Pentru darea voturiloră cu referinţă la singuraticile comune s’a statorită următorulă şiră:
1.	Grhimbavă.	6.	Hălchiu.
2.	Cârstiană.	7.	Nou.
3.	Reşnovă.	8.	Crizbavă.
4. Vuloană.	9. Bodă.
5. Codlea.	10. Feldidra.
Alegerea începe la 4iua de 15 Iulie a. c. 8 6re înainte de prânzi
Fiesce care alegetoră cercuală p6te recomanda candidaţi dietall, acesta recomandaţiune trebue se se dee în scrisă preşedintelui pentru alegeri, seu în (ţiua dinainte de alegere, seu la o jumătate de Oră după începerea alegerei.
Decă preşedintele pentru alegeri ordoneză votarea în sensulă legei, atuncia aceea începe dimineţa la 9 bre.
Votisarea se face publică şi nominală amesurată §-lui 75 art. de lege XXXIII anulă 1874 şi §§-loră ce stau în legătură cu acesta.
Ceea ce se aduce la cunoscinţa tuturora cu acea observaţiune, că alegerea se va efeptui în casa comunală a respectivului locu de alegere, şi că este oprită a veni la alegere cu bâte seu arme.
Din şedinţa comitetului centrală electorală ală comitatului Braşovă ţinută în 28 Iunie 1888.
luliu Roii m. d.	Dr. Fried. lekel,
11.	Rotbavă.
12.	Măieruşă.
13.	Apatia.
m. p.
Consil. regiu, vice-comite, preşedintele comitetului centralii.
notarii.
92,3-1
Publicaţiune!
81,8-3
Se dă în arendă
MOŞIA „METELEU"
din Judeţulă Buzeu în România pe 9 anî, adecă dela 23 Aprile 1889 pănă la 23 Aprile 1898 prin licitaţiune, care se va ţine în 24 luliu 1888 stilă vechia, deodată şi la Braşovă în Casa Comitetului parochială ală Bisericei române ort. res. dela St. Nicolae şi la Buzeu în România în „Hotelulă Moldavia.w
Condiţiunile de arândare se află: în Braşovă la Epitropia Bisericei „St. Nicolae“, în Buzeu la Domnii: Fraţii Stoicescu, Ioane Jamea comercianţi şi Vasile Bl. Stinghe amploiată; în Bucurescî la Domnii C. Steriu şi C. Pascu Case de schimbă; în Ploeştî la Domnii Fraţii Stănescu comercianţi; în Mizil la Domnii Vasilie et St. Pittis comercianţi; în Brăila la Domnulă Const. Molundacă comerciantă. —
Braşoyfl, 18 Maiu 1888 st. V.
Comitetulu Parochială
alt Bisericei române ort. r£s. dela St. Nicolae
în Braşovă.
Sosirea i plecarea Irennrilorn si poştelor! în Braşovă.
I.	Plecarea trenurilorîi:
I. Dela Braşovu la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenulă mixta Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovfl la Bucureşti:
Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ameefi.
II.	Sosirea trenurilor^: .
I. Dela Pesta la Braşovu; ^	,
Trenulă de persone Nr. 308: 9. ore 46 minute înainte de amed'j
Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovâ:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjL
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A. Plecarea poştelorii:
a)	Dela Braşovă la Beşnovu-Zernescî-Branu: 12 ore 30 m. după amecjî
b)	„	„	„	Zisinti,: 4 ore după amedî.
c)	„	„	în	Secuime [S. G-eorgî]: 1 oră 30 minute noptea.
d)	„	„	la	Fâgâraşu: 4 ore dimineţa.
e)	„	„	la	Săcele: 4 ore dimineţa.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.