Bedactiunea, AdiiiistratM Tipografia: ’
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
8crisorî nelrancafce nu se pri« inescu, Manus np'-e nu se re-trixni'.u!
Birourile de amicinn:
Braşovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primesc* în Vlenm:
Budolf Mosse. Haasemletn & Vogler (Otta Maaa), Heinrich Schalek, Alois Hernii, M.Dukea, A.Oppelik, J. Dan-neberg; In Budapesta: A. V. Oold-btrgtr, Anton Mezei, Eckstein Bernat; inFrankfurt: O.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţiuniloru: o seriă garmondu pe o colină 6 cr. gi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seriă 10 cr. v. a. său 30 bani.

„Gazeta** iese în fie-care iţi
Abonamente pentru Anstro-Ungaria
Pe un* an* 12 fl., pe şăse luni 6 fi-, pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu an* 40 franci, pe săse luni 20 franci, pe trei iuni 10 franci.
Se prenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnln pentru Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu an* 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. său ,	15 bani.
At&t* abonamentele cât* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 137.
Braşov*, Mercur! 22 Iunie (4 Iulie)
1888.
3>To-u_ a’borLa.m.ent'ă.
„GAZETA TRANSILVANIEI11.
Cu I Iulie 1888 st. v. se deschide nou abonamentu la care învitămd pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre.
Preţul fi abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unii anii 12 fl.
Pentru România şi străinătate :
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se vorii abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
AdiinistratiMea „Gazetei Transilvaniei"
Braşovd, 21 Iunie st. v. 1888.
A trebuită se sefolosescă pressa şovinistă ungurescă şi de casulu din FeldibPa spre a agita şi a a-ţîţa în contra Româniloru.
Scimu că locuitorii din Feldi-6ra şi din comunele învecinate, cari au pământuri pe hotarulă Feldidrei fiindu nemulţămiţî cu comasaţiunea, ce au cerut’o mai mulţi proprietari, s’a iscată otur-burare filele trecute, când aeşitu comisia judecătorescă la faţa locului, în urma căreia unu ţărână sasă a fostă împuşcată, ună Un-gură greu rănită, er mai mulţi alţii au fostă răniţi cu sabia.
Se asigură că ţăranii au fostă iritaţi asupra proprietariloră, cari au pretinsă comasarea, din care causă au începută a arunca cu petri în ei, când au pornită la drumă împreună cu comisiunea judecătorescă.
De aici s’a iscată turburarea, gendarmii şi husarii, cari formau escorta, folosindu-se de armele loru. S’au făcută mai multe a-restărî în urma acestui incidenţă şi cercetarea încă se continuă.
Intre ţăranii ce se aflau de faţă au fostă Saşi şi Unguri mai mulţi ca Români, cu tâte aceste bate la ochi, că s’a telegrafiatu foiloră din Pesta şi Viena despre casulu întâmplată astfelă ca şi când numai Românii ar fi lostă în jocă, vorbindu-se de escese ale ţăraniloră români şi de arestări de Români.
Pe temeiulă acestoră raporturi telegrafice „Peşti Naplo“ vorbesce chiar de „prima rescâlă valahă în Ardeală,“ care, cjice, „s’a petrecută sub aceleaşi simptdme ca astă veră rescolele ţărănesc! din România. “
Susţine apoi „Peşti Naplo“ că poporulă este aţiţată de nisce a-gitatorl, de cari se află forte mulţi mai alesă între Români.
N’are pe ce să’şî întemeieze făia şovinistă din Pesta afirmările sale de feliulă acesta, de au cumva vrea să şi-le întemeieze pe nisce articulî apăruţi într’o loiă română dela noi, care, spre marea suprindere a cetitoriloră săi, scria că ţera este inundată de agenţi străini.
Caaulă întâmplată în Feldiâră desminte deja prin constatările ce s’au făcută pănă acum faimele
sensaţionale lăţite de foile şovi-niste. Nu a fostă aici pomenire de agenţi şi turburători în înţele-sulă lui „Peşti Naplo“ şi nu s’a tractată nici chiar de o afacere parţială a Româniloră, ci toţi locuitorii împreună, Saşii cu Românii şi cu Ungurii interesaţi la a-facerea comasaţiunei şi-au documentată nemulţămirea din causa măsuriloră luate.
Causa pote fi der asprimea legii, care silesce pe poporaţiune a se supune dorinţei câtorva proprietari, cari au cerută comassarea, şi iritarea ţăraniloră în contra acestora, nu însă „agitaţiunile române^ de care vorbesce foia din Pesta. Intre cei arestaţi se află şi Saşi şi Unguri şi nu Românii pdrtă vina decă dintre ei s’au arestată cu unulă seu doi mai multă.
Vomă mai ave ocasiune de a ne ocupa de afacerea comasaţiei din Feldidră. Pentru acjî consta-tămă numai, că şi în casală de faţă când nu mai putea fi îndoielă că se trâcteză de-o cestiune economică, ce atinge într’ună ieliu pe toţi locuitorii fără deosebire de naţionalitate, şoviniştii se încercă a face capitală politică în contra Româniloră.
Foile bismarkiane şi Ungurii.
„Budapester Tagblattri se ocupă de „straniele espectorărî ale pressei oficiose germaneu în contra Unguriloră.
In numărulă său ultimă scrie:
„Cu „Norddeutsche allgemeine Ztg,u „Kolnische Ztg.u şi „National Ztg.u se asocieză acuma şi onorabila „Neue preus-sische Ztg,u care insultă naţiunea maghiară în modulă celă mai brutală.
Ea acusă pressa ungurescă că este ileală şi afirmă, că ea urmăresce tendinţe antidinaştice.
Lucru comică este, că şi foiloră oji ciose unguresc! li se impută că ar agita în contra tronului şi a dinastiei. Ce ăr dice diferiţii oficerî prusian!, decă o fdiă ungurescă ar vre să redice contra loră aceleaşi acusaţiunl? N’ar striga erăş! ca din gura şerpelui silindă pote şi pe ministrulă-preşedinte ungurescă să facă o enunciaţiune solemnelă?
„Budapester Tagblattu încheiă cu o ameninţare că dâcă voră puşca mai de parte foile germane dincoce, şi Ungurii voră puşca dincolo. Altă întrebare este însă decă foile germane se voră spăria or! nu de aceste puşcăturî.
SOIRILE PILEI.
„In afacerea insultării stegului dela Beiuşu se scie — scrie „Ellenzeku — că vice-şpanulă comitatului Bihoră, Beothy Andor, a fostă trimisă în calitate de co-misară guvernială ca. să facă invasbiga-ţiunea. Beothy a fostă Vinerea trecută la Beiuşă, împreună cu notarulă comita-tensă Szunyog, şi s’a convinsă, că ce privesce conducerea tinerimei n’are ; ni-mică de cfish contra corpului profesorală. In Beiuşă se crede, că totă afacerea a provenită mai vertosă din împrejurarea, că pănă acum locuitorii maghiar! şi valah! n’au stată în bune relaţiuni unii cu
alţii şi pentru ca pe viitoră să seîncun-jure astfeliu de neplăceri, au şi începută deja a se apropia unii de alţii cei ce pănă acum din antipatiă nemotivată n’au fostă bun! prieteniu. — Acesta notiţă confirmă părerea nostră despre machia aţiunile tendenţiose ale pressei şo-viniste. Decă e vorba de apropiare între Români şi Unguri, apoi credemă, că Ungurii trebue să facă pasulă dintâiu, în-cetândă cu duşmăniile în contra Româniloră şi a instituţiuniloră loră.
*
* *
In urma procesului de pressa alţi „ Calicului, D-lă redaetoră Popa a făcută recursă de nulitate, der Curia r. în şedinţa sa dela 28 Iunie a respinsa recur-sulu şi astfeliu sentinţa de condamnare este aprobată.
*
* *
In Serbia s’a înfiinţată o societate şcolară, cu scopulă de a sprijini cultura serbescă în provinciile sârbesc! subjugate. Acestă societate e sub patronagiulu statului serbescu. Ună punctă, |um ve-demă, dice revista „George Lazarău, în care mica Serbiă a întrecută regatulă română. Acestă societate a ajutată cu 800 lei şcola serbescă din Iepek, Macedonia de nordă. Autorităţile turceşcl au confiscată aceşti bani. Nostimă este în acestă afacere, că Ungurii prin diarele loră iau apărarea Serbiloră şi susţină că Turcia nu e în dreptă a opri pe Sârbi să facă propagandă culturală şi să ajute pe fraţii loră subjugaţi din peninsula balcanică. O teoriă justă, pe care Ungurii o recunoscă când e vorba de alţii. Ce facă însă cu Românii din provinciile supuse loră, şi în acelaşă timpă ce fa-cemă noi faţă de propaganda ungurescă în satele săcuescl din Moldova?
*
* *
Pe teritoriulă comunei Câmpuriloră, nu departe de gara MărăseştI, în România, s’a descoperită o carieră de marmoră albastră, care, s’a constatată a fi forte propriă pentru lucrări de artă. „Galaţiiu di©©> că esploatarea s’ar pute face forte lesne şi că n’ar necesita cheltui elî mari.
.... *
* *
Temperatura favorabilă a activată puternică cdeerea diverseloru producte, dice „Curier. Fin.u. Rapiţa continuă a se treera şi a descinde la posturi. Secera grâului a începută deja, acea a orzului şi a secărei va începe săptămâna viitore. Afară de secară, care prin unele locuri este pălită, tote celel’alte cereale, grâu, porumbă, orză suntă, după soirile oficiale primite din judeţe la ministeriulă de agricultură, forte frumose şi promită o recoltă din cele mai abundante. Abun-danţa ce se prevede pe de-o parte, er pe de alta scăderile ce se anunţă din străinătate, au avută o influenţă . puternici asupra cursuriloră din diversele pieţe de cereale, care au închisă şi săptămâna acesta în scădere. Rapiţa dela 22 fr. suta de kilograme a cădută la trancl 21.3B hârtie predată pe la gările dimprejurulă Bucuresciloră. La Brăila şi ia Galaţă se profită de preţurile ef-tine- şi se esporteză cu o activitate febrilă. Grâulă s’a plătită cu 9 pănă la 10 franci hectolitru calitate mai josă de 60 libre. Porumbulă s’a dată cu franci 7.12—7B2 şi 8 hectolitru. Secara cu fr. 5—5.85. Tefidinţa peste totă loculă e slabă.	,	. .
Premiile şcolare.
Estragemu din Revista „George Lazar&“ următdrele cu privire la premiile şcolare:
piua împărţirei premiiloră este una din cele mai importante sărbători şcolare şi de ună caracteră eminamente e-ducativă.
Din punctă de vedere pedagogică, premiile şcolare de ori şi ce categoriă, facă parte dintre mijloc ele extraordinare de educaţiune.
Ele voră păstra caracterulă loră e-ducativă numai pănă atunci, pănă când nu voră fi considerate ca o remuneraţi-une seu răsplătire pentru împlinirea datoriilor ă. Ele voră servi ca mijloce e-ducative numai atunci, când se voră distribui după dreptate şi când elevulă va fi singură convinsă, că premiulă ce îlă primesce este numai ună stimulentă, o încurajare pentru viitoră, er nici decum o obligaţiune din partea acelora cărl i l’au dată. Acestă convingere trebue să i-o inspire lui profesorală şi părinţii, în-câtă elă să scie, că nu învaţă pentru premiu, ci pentru ca să scie, căci altfelă principiulă pedagogică „uon scholae sed vitae discendumu rămâne o vorbă golă. Cu tote aceste forte desă, cu deosebire părinţii, anihileză acestă caracteră educativă ală premiiloră, punândă în vedere copiiloră ca să se silescă pentru ca să ia premiu. Ba se întâmplă uneori, ca părinţii mai cu dare de mână, să dea ei singuri premii copiiloră loră, punându-le învăţătorului seu profesorului la dispo-siţiă, chiar şi atunci când copii loră nu suntă între cei vrednici de premiată. Aceste premii suntă totdeuna mai de preţă, mai frumose de câtă ale celorlalţi, şi acesta o facă numai din ambiţiunea de a-şl vede şi copilulă loră premiată.
Profesorii şi învăţătorii ar trebui să se opună acestui obiceiu, căci cu aceste se causeză un duplu rău. Se depreciază valorea premiiloră adevăraţii loră premianţi, se altereză idea ce ei o au despre dreptatea învăţătorului şi se descu-rajază, er premiile numai suntă ună mij-locă educativă, ci ună mijlocă de a aţîţa ura şi pasiunea între elevi. Pe de altă parte elevulă premiantă fără ca să merite, devine ambiţioşii şi vanitosă, fiindă sigură că elă chiar decă nu va escela, totuşi va fi premiată, nu în basa merite-loră sale, ci în basa altoră împrejurări străine de scolă.
Depinde fdrte multă şi dela natura premiiloră, decă voimă ca ele să fiă un adevărată mijlocă educativă. In scolele de băeţl ele consistă de regulă din cărţi în scolele de fete pe lângă cărţi se mai dau şi alte obiecte, nu totdeuna justificabile din punctă de vedere pedagogică.
Cărţile d© premiu, decă voimă să corăspundă scopului loră, trebue să fiă bine alese. Ele trebue să formeze biblioteca privată a şcolarului, care să i fiă şi folo-sitore, şi să-i deştepte şi gustulă pentru lectură, potrivită gradului său de des-voltare intelectuală.
Lectura privată a şcolarului este de mare importanţă. Ună proverbă dice: „spune-mi cu cine te ’nsoţescl şi-fi voiu spune ce omă escl. “ Aplecândă acestă proverbă la lectură, amă putea dice „spune-m! ce cetesc!, şi-ţi voiu spune cine escî,u căci cărţii© c© formeză lectura unui şcolară, ca şi a' unui adultă,
Nr. 137
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
suntă societatea intimă spirituală a sa, care întocmai ca şi mediulă socială în care trăesce individulă au o mare influenţă asupra desvoltărei sale intelectuale şi morale. O carte bună, este celă mai bună prietină.
De aceea nu este indiferentă ce fel de lectură va ave scolarulă seu tenărulă adolescentă. Ori şi ce carte, care nu va ave ună caracteră educativă şi instructivă, va influinţa asupra sa în ace-iaşă măsură în rău, decă nu şi mai mult ca şi ună camaradă demoralisată şi rău-tăciosă. In scripţîunea celei mai vechi biblioteci a Egiptului era: Medicamentele spiritului. De aceea biblioteca sco-lei, precum şi cărţile, cari se voră distribui ca premii, trebue să fie alese dintre acele cari suntă de o valore probată şi netăgăduită. Să fie alese din literatura naţională seu străină, scrieri originale seu localisate şi adaptate spiritului şi trebuinţeloră nostre românescl. Prima carte pusă în mâna tînărului are de cele mai multe ori o influinţă hotă-rîtore asupra feliului de a-şl alege lectura sa pentru viitoră. Ea îi deşteptă şi formeză gustulă pentru acelaşi felă de lectură, îl entusiasmeză şi-i încăldesce inima şi-i dă directiva în ocupaţiunile sale intelectuale.
Istoria ne spune că Eliada lui Ho-mer a făcută o aşa de adâncă împresi-une asupra lui Alexandru celă mare, în câtă acesta a devenită lectura sa favorită în totă vieţa sa, şi o purta cu sine în tote expediţiile ce le-a făcută. Na-poleonă celă mare cetea cu mare plăcere biografiile lui Plutarch, Schiller scrierile lui Schakespeare şi Lacepede căpătă plăcere cătră sciinţele naturali în urma cetirei istoriei naturale de Buffon; Pestalozzi, cetind pe Emil a lui Rous-seau şi pe Comenius, devine marele re-formatoră ală pedagogiei moderne. Astă-felă de exemple găsimă cu miile decă voimă, şi ne dovedescă destulă de evidentă că feliulă lecturei este determinată în formarea caracterului şi ală ocupaţiu-niloră intelectuale a individului.
Cesîianca feritei puie tiu Budapesta.
In biserica greco-orientală din Pesta au funcţionată de aprope ună seculă 2 preoţi, dintre cari unulă împlinea ser-viţiulă divină şi celelalte funcţiuni preoţesc! în şi afară de biserică în limba greeescă, er ală doilea preotă în limba română. După răposarea preotului română Ioanichie Miculescu, urmată în anulă Jtrecută, Grecii şi grecoteii din Pesta s’au opusă alegereijjşi aşeclărei mai departe a unui preotă română ort. or. la Biserica din Pesta. Causa devenindă
controversă între Românii şi Grecii din Pesta, ea ajunse spre decidere la minis-trulă ung. de culte, carele fdin partea, sa subşternendu-o .la preînalfulfi lodă, ea a fostă resolvită în modă cu totulă nefavorabilă pentru Românii greco-orien-tall. Decisiunea referitor© la acestă Gestiune sună astfelă:
Ministrulă ung. reg. de culte şi instrucţiune publică. Nr. 20.562. Magistra-tulă Capitalei Budapesta. Maiestatea Sa imp. şi apostolică regală cu resoluţiunea preînaltă datată din Viena în 18 Maiu a. c. delăturândă regularea statorită prin altissima resoluţiun© din anulă 1808 în comunitatea bisericescă greco-macedono-română de religiunea greco-orientală din Budapesta, — s’a îndurată prăgra-ţiosă a mă împuternici:	1. Ga să potă
aproba decisulă luată sub numărulă 5 ală adunărei generale a numitei comunităţi bisericescl ţinute în 6 Februarie a. c. în causa aplicărei preotului de origine macedono-română şi cu limba li-turghică grecescă?; 2. Ca în acelă casă, decă minoritatea adunărei generale a numitei comunităţi bisericescl nu s’ar mulţămi, fiă din orî-şi-ce motivă, cu decisiunea memorată, să potă susţine şi mai departe pentru membrii nemulţă-miţi dreptulă concesă cu altissima reso-luţiune din 15 Aprilie 1875 relativă la despărţirea loră de comunitatea bisericescă, der cu privire la pretensiunile, ce credă ei a fi în dreptă a-le face asupra averiloră comunităţii bisericescl, să-i potă avisa la calea procesuală ordinară în înţelesulă articlului de lege 25 din anulă 1881. 3. Ca să potă resolvi negativă petiţiunea referitor© la acestă afacere a Româniloră gr.-or. locuitori în Budapesta, der fără dreptă de votă în des-amintita comunitate bisericescă, însă cu acea dechiaraţiune: că — decă denşii ară voi să se organiseze după prescrise în comunitate bisericescă de sine stătător©, în acestă privinţă conformă §-lui 24 din Articlulă de lege 53, din anulă 1868, nu face nici o observare.
Despre acesta încunosciinţeză magis-tratulă cu acea provocare, ca cuprinsulă acestei pre înalte resoluţiunl să-lă aducă fără amânare la cunoscinţa comunităţii bisericescl gr. or. greco-macedono-române (gorog-macedon-olâh) la mâna curatorului primară ală ei George Sacellary de Szekâs, — a minorităţii comunităţii bisericescl la mâna plenipotenţiatului aceleia advocatulă din Budapesta, Carolă
R.	Eotvos, — a Româniloră gr. or. din Budapesta la mâna judelui dela curia re-gescă, Ioană Puşcariu, înapoindă tutu-roră acestora petiţiunile şi adusele loră alăturate. Budapesta, 30 Maiu 1888. Tre-fort.
Am publicata fără comentară acestă
is posiţiune — cjice „Foia diecesană44 — Ne-amă bucura însă dăcă unulă dintre bărbaţii noştri români versaţi şi mai bine informaţi în causă, ar bine-voi a ne descrie mai pe largă starea lucrului, decă nu pentru altă seopă celă puţină pentru istoria lupteloră susţinerei individualităţii nostre naţionale şi a culturei ndstre religios© şi morale.
Corespondenţa „Gazetei Transitaiei."
Din Câmpiă, finea lui Iunie. c.
Sărbătorile la poporulu nostru. Stimate D-le Redactoră! Am cetită (^ilesl© trecute o corespondenţă în „Ellenzek44, în care se 4i°e între altele, că înainte de asta cu câţiva ani hotarulă comunei Dobeca a fostă bătută de ghiaţă în o cji de Mercurl. De atunci să fi dată ordină preotulă română de acolo, ca poporală pe viitoră să se absţină dela lucra în diua acesta şi astfeliu Mercurea să fi intrată pentru poporală română din Dobeca în seria cjileloră de sărbătore.
N’am putută să dau creclSmentă a-cestei scirl, pentrucă din modulă cum am aflat’o scrisă în colonele lui „Ellenzek44 ml-a părut, că ar fi mai mult numai o scornitură născocită cu scopulă de a-şl mai bate jocă de preoţii noştri românescl, căci mie nici decum nu-mi vine a crede, că preoţii noştri să nu înţelegă, ce în-semneză pentru poporală nostru atâtea sărbători, şi apoi şi fără de asta nu potă înţelege cu ce dreptă ar pute ordona ună preotă credincioşiloră săi ca să se absţină dela lucru în o 4b Pe care biserica nu o recunosce şi n’a recunoscut’o nici odată ca cli d© sărbătore. Ca să o facă acesta ună străină speculantă, cu scopulă de a profita de asemenea dile de „sărbătore44 pentru a esploata munca poporului nostru în favorulă propriu — acesta aşă mai înţelege-o. Aşa de esem-plu fostulă preotă ală unei comune românescl din jurulă Modului îmi spuse odată, că arendatorală neromână ală u-nei moşii boerescl din comună i-ar fi promisă 2 viţei, decă în preţulă acestora preotulă va anunţa poporului în biserică o nouă sărbătore. Preotulă a respinsă însă darulă acesta ticălosă, cji” cendă că n’are dreptă să introducă sărbători nouă, şi chiar decă s’ar încerca s’o tacă acesta, poporală nu l’ar asculta. Astfelă pe lângă totă insistenţa arendatorului, care se angagia să silescă cu forţa pe poporă la observarea falsei sărbători, . anunţate în biserică, preotulă, consciu fiindă de chiămarea sa, n’a voit s’o facă acesta.
Am amintită casulă acestă numai pentru ca să se vedă, că străinii speculanţi stăruescă şi au stăruită tot-deuna ca să se îmulţescă sărbătorile la
poporală nostru şi în forte multe caşuri au lucrată cu succesă în direcţiunea a-cesta. Dovadă împrejurarea, că nici unulă din anutimpurile anului nu este mai bogată în sărbători false ca vera. Vera este timpulă celă mai scumpă pentru economă şi sărbătorirea acestoru false sărbători nu este nicidecum de caracteră evlaviosă, ci ea consistă singură numai în abstinenţa dela lucru pe seina propriă. La străini crede poporală că nu este păcată a lucra în aceste 4*1© şi acestă credinţă este cea mai bună do-vedă, că numitele sărbători au fostă de străini vîrîte între ţărani. Astfeliu în a-numite comune aflămă anumite sărbători despre cari biserica nu scie nimică şi pe cari locuitorii din comunele învecinate nu le serbeză. In aceste sărbători marii proprietari şi arendatorii de moşii îşi lucreză in cinste moşiile loră cu clă-cile românescl. Decă însă timpulă nu este favoritoră pentru lucru, sărbătorile acestea se serbeză în cârciumă. Vinar-sulă are în aceste 4*1© mai mare trecere ca altădată, imoralitatea se propagă mai tare, şi pe când sămănăturile sărmanului ţărână română se nimicescă în câmpu necultivate, pe atunci munca şi averea lui este esploatată parte de Evreii câr-ciumarl, parte de proprietarii şi arendatorii de moşii străini.
Etă causa pentru care eu nu numai că aşă considera ca o adevărată crimă introducerea unoră nouă sărbători din partea preoţiloră noştri, ci aflu neapărată necesară, ca cu toţii să stăruimă din tote puterile pentru eliminarea din poporă a unoră astfelă de sărbători pe cari eu unulă le atribui seu slăbiciunei unoră preoţi ignoranţi, din vechime mai alesă, cari s’au lăsată să fiă seduşi de speculanţii străini, seu unoră călugări de de multă, cari în fanatismulă loră îşi permiteau să facă multe, fără scirea şi con-sensulă bisericei.
Avemă într’ună ană atâtea Dumineci câte săptămâni. Mai adaugemă la acestea vre-o 55—60 de sărbători, va se 4ic© mai a treia parte din ană. Aceste suntă peste măsură multe, căci totă după 3 multă 4 4il© de muncă se vine o sărbătore. Deşi avemă astfeliu mai multe sărbători recunoscute de biserică ca alte confesiuni, nu 4i©h nimică, seu forte puţină am de 4ish contra acestora, căci celă puţină suntă sărbători impuse şi recunoscute de biserică.
Der după ce vedemă şi au4imă, că în anumite comune se ţină anumite sărbători întru amintirea vre-unui elementă ală naturei etc. etc., seu că femeile unei comune nu lucreză Lunea, pentru că este Luni, altele diu altă parte nu lucreză Marţa, altele Mercurea, Joia, Vinerea, Sâmbăta, aşa că nu este nici o 4i
FOILETONULU „GAZ. TRANS.44
Revistă literară.
xm.
Am băgată de semă, că omenii, con-scii de valorea scrieriloră loră, nu se sfieseu a spune, că ici ori dincolo au împrumutată câte ceva dela cutare ori cutar e scriitoră. Schelley *) de pildă, face la tragedia sa Cenci notiţa acesta: „O singură ideă mî-a inspirat’o ună pasagiu sublimă din Calderon; este uniculu plagiată, de care m’am făcută vinovată în totă piesa, sciindă că-i plagiată.44 De câte plagiate nu suntă conşcii unii din autorii noştri? Şi câţi spună, că au plagiată ? Unulă plagiază romane, altulă po-esii, altnlă cărţi de şcolă. Aeesta-i o bolă primejdibsă şi ar fi rău de totă de s’ar mai întinde. De aceea ar trebui să se publice aceste descoperiri , ori unde s’ară afla.
Decă într’o revistă trecută am amintit de ună redactoră, că este iscusita plagiatorii, şi am mai spusă, că scrie cărţi în materii, ce nu le pricepe, voescă să dau a4l
3 Scriitoră eaglesă
şi probele, ca să se scie cam cum facă unii dela noi'^ciinţă....
Domnulă despre care e vorba este d-lă Ioană Batiu, care portă pe coperta cărţiloră sale titlu de: „învăţătoră şi membru ală mai multoră corporaţiunt. “ A şi scrisă multe de tote, precum stilistică, aritmetică, geografiă, istoriă, fisică, studii higienice, economice, a publicată colecţii de versuri şi de rugăciuni etc... Să căutămă der câtă temeinicia are acostă universalitate şi acâstă productivitate cum se esplică...
Despre temeinicia cunoşcinţeloră sale din fisică convingă-ne numai câteva esem-ple, luate pe nemerite din ale sale Elemente de Fisică:
La pag. 64 se 4ic©‘ „Ochii noştri încă au în ei câte o linte convecsă şi se numesce lumina ochiului seu pupila.u
Acesta este falsă, de 6re-ce pupila este cu totului totă altceva. Inţelegemă acum pentru ce d. autoră se esprimă în prefaţă, că n’a voită să-şi. încarce cărticica cu ună balastă ce nu s’ar pută folosi. cu succesă în şcolele poporale. In acestă balastă e cuprinsă şi construcţiunea ochiului etc. Este balastă? noi credemă, că este neştiinţă.
Mai departe se 4ic© : „pupila acesta este întocmită astfelă încâtă prin ea pu-temă vede bine ună obiectă numai într’o depărtare anumită, dela ochii noştri.44 Se vede că autorală n’are ideă despre puterea de acomodare a ochiului.
„Noi omenii şi animalele inspirămă ossigen şi nitragen. Trecendă oxigenulu prin plumânile nostre se strică şi, se preface în nitragen, pe care îlă espirămă apoi afară împreună cu acidulă carbonică.
Deci să mai stai de vorbă cu fisicl, cari n’au învăţată că elementele chimice nu trecă în alte elemente şi cari nu ş ciu nici cum răsuflă prin urmare nici cum trăescă?....
Când ar fi o greşală de stilă într’o operă scrisă pentru omeni, cari cunoscă acestă materiă, ai putea rîde şi ai putea trece mai departe; der într’o carte pentru copii a scrie neesactităţî scienţifice, e lucru care nu se pote erta şi care a-rată cum se jocă semidoctismulă cu sci-inţa, este cu ună cuvântă o satiră.
Despre curcubeu, de-a cărui formă se spune, că depinde de forma ochiului nostru (!) să mai 4*©®*
„Lâ răsăritulă şi la apusulă sorelui curcubeulu are forma unui arcă corn-pletăfî);
er în altă locă de asemenea se 4ice : „tote aceste colori însă, după forma ochiului nostru, se potă prinde în formă de arcă,44 de unde, firesce în urma cunoşcinţeloră d-lui autoră, ar. urma ca noi să vedemă tote obiectele în formă de arcă.
După aceste esemple, ar fi de pri-sosă să mai întrebămă de va pricepe băiatulă ce-i suprafaţă, decă nu i s’a spusă ce-i faţă, se va înţelege ce-i procesă chemică, decă nimică nu i s’a spusă de clietniă şi chemică şi altele şi altele.... Deci primimă de aici conclu-sia, că autorulă acesta scrie cărţi după isvore străine, de bunăsemă, der fără se le pricepă mai întâiu.
In Geografia patriei nu găsescl asemenea greşeli şi pricina este, că totă geografia acesta este ună iscusită plagiată după Geografia domniloră D. Făgă-râşană şi S. Moldovană, ce-a apărută la 1886. Cu aceeaşi vorbă: „decă'1 se începe geografia lui Făgărăşană şi Moldovană, cu „decă44 şi plagiatulă lui Dariu, cu aceeşl vorbă „universu44 să sfîrşesce ântâia carte, ou T,univet'sulău şi plagia-tultt. Totă planulă, totă şirulă ideiloră, titlu de titlu, totă e copiată.
Nr. 137.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
care să nu fiă în anumite părţi sărbătorită prin abstinenţa totală seu parţială dela lucru, după ce scimă mai departe, că sărbătorirea acestorti dile — în lipsa altortt ocupaţiunl — constă în petreceri neiertate, imorale: beuturl, bătăi, etc. eu cred* că în anumite caşuri ar fi de dorită în interesulti chiar a bunei observări a preceptelor* bisericescl, ca sărbătorile, chiar şi din cele legate, să se reducă câtă se pote mai multă.
întâmplări diferite.
Focii. Din Blaşă se scrie, că dilele trecute a arsă edificiulă băiloră, proprie-ţatea d-nei Maria Raţă. Paguba se so-cotesce în 1020 fi.; asigurată nimică n’a fostă. Se bănuesce, că foculă a fostă pusă de omeni răi şi în privinţa acesta cercetările se continuă.
0 glumă jidorescă. In Alba-Iulia o mică glumă jidovescă a costată 150 fl. în bani gata. Veni, adecă în oraşulă acesta o tânără părechiă: ună jidovă şi o jidovoică, se presentară la rabinulă declarândă, că ei nu mai potă trăi la olaltă, nu suntă născuţi unulă pentru altulu, să facă bine deră rabinulă să desfacă legătura dintre ei. Rabinulă le împlini cererea şi-i trimise în numele Domnului. A doua (fi tânăra părechiă se presentâ din nou la rabinulă, declarândă, că au judecată asupra lucrului cum se cade şi şi-au luată sema că totă vg, fi mai bine, decă rabinulă s’ar îndura să-i împreune erăşl la olaltă. Rabinulă lega ârăşl ce a deslegată şi-i trimise în numele Domnului. Atâta a fostă totulă.
Sciri poliţienesc!.
Poliţia urbei Botoşani publică urmă-torele serii şi numere principale, ca figurând* pe hârtiile false de câte 20 lei, găsite la individulă falsificatoră Mer-dingher:
Seria 0253 Nr. principală 0453,0253	Nr.	171
„	0530 Nr.	„	0682,3530	B.	151
„	0756 Nr.	„	0467,0256	V.	187
„	0773 Nr.	„	0476,3773	D.	191
„	0225 Nr.	„	0456,2225	H.	183
„	0675 Nr.	„	0465,2675	C.	162
„	0335 Nr.	„	0436,7335	E.	176
„	0773 Nr.	„	0475,3772	L.	192
Afară de aceste semnalmente, numita autoritate mai face cunoscută că, pe hârtiile false, capulă lui Traiană n’are ape aşa de pronunţate ca cele adevărate şţ bărbia este adusă înainte, er hârtia e mai gălbue şi mai grosă. Asemenea semnăturile Carp, Costinescu şi Urlăţânu sântă mai mici de câtă caracterele loră originale; mai alesă „Costinescu14 este scrisă cu litere punctuale, pe când adevărata semnătură este caligrafică şi bine
legibilă, er dela semnătură „Carp44 lip-sesce litera p finală, care pare a fl i.
CUNUNIA.
In 12 Iulie s. n. îşi voră serba cununia : d-lă medică din Gherla Dr. Emilu F. Negruţiu, fratele mai mică ală stimatului nostru confrate şi amică Nicolae F. Negruţiu din Gherla, cu D-ra Otilia Puşcăriii, fiica zelosului protopopă Grigorie Puşcariu din Betleană. Cununia se va săvîrşi în Betleană. In diua cununiei va comunica ună trenă separată între Gherla şi Betleană, ce se va pune la disposi-ţiunea ospeţilor* invitaţi.
Adresămă tinerei părechl şi familiei sincerile nostre felicitări.
SCIRt TELEGRAFICE.
Berlinu, 3 Iulie. Secretariilă de stătu Herfurth a fostă numită ministru de interne în loculă lui Putt-kammer.
Petersburgu, 3 Iulie. Visita împăratului Wilhelm II se aştepta de Curtea de aici pe la mijloculu lu-nei curente.
Neapole, 3 Iulie (scire privată). Erî s’au ivită aici 18 caşuri de choleră.
Budapesta, 3 Iulie. Cea mai mare parte a m6rei celei marî de mă-cinatu cu vulturi a arsă de susu din etagiu pănă josu la pivniţă, la 21/2 dimineţa s’a localisatu foculu. Unu pompieră a căcfută în mijloculu flacăriloru. Foculu s’a născută în despărţămentulu ventura-torei.
Dare de semă şi mulţămită publică.
Subsemnatele observândă, că biserica nostră gr. or. din Galaţi e lipsită de cele mai însemnate odore bisericescl, între caii celă mai neapărată de lipsă era procurarea unui prapore în preţti de ceM puţinii 30 fl. v. a. ne-amă cerută voiă dela mai marii bisericei şi comunei Galaţi, ca să facem* colecte în scopulă aceştia, şi pentru ca colecta nostră să fiă împreunată şi cu ore-cari jertfe din parte-ne, amu arangeată Duminecă în 8 (20) Maiu a. c. o petrecere socială de jocă în grădina publică a birtului comunală de aici la care petrecere p. t. publică a participată cu plăcere. Lista de colectare o amă circulată mai alesă în opidulă Făgăraşă şi comunele din jură pe la inteliginţa română, şi au contribuită pentru scopulă propusă de noi următorii domni şi domne:
Danielă de Grămoiu, vice-eomite în Făgăraşă 1 fl., Ioană Turcu, protonotar comitatensă în Făgăraşă, 1 fl., Vasiliu Dană, subjude regescă în Făgăraşă 1 fl., Ioviană Stoica de Vist, jude reg. în pensiune în Făgăraşă 1 fl., Elisabeta P. Popă în Făgăraşă 1 fl., Maria Dană în Făgăraşă fl., Eo&terina Negrea în Făgăraşă 1 fl., Lucreţia Micu în Făgăraşă 1 fl., lacobă Popeneciu, notară comitatensă în Făgăraşă 1 fl., Aneta Stoica de Vist în Făgăraşă 1 fl.. Maria C. Pop în Făgăraşă 1 fl., Georgiu Aiseră, proprietară în Făgăraşă 1 fl., Borosnyai Bela, pretore în Făgăraşă 1 fl., Ponczel Zsigmond, notară comitatensă în Făgă-rasă, 1 fl., Dr. Hochmann, medică în Făgăraşă 1 fl., Zinca Romană in Făgăraşă 1 fl., Luisa Făgărăşană în Făgăraşă 1 fl., Georgiu Boeriu, proprietară în Făgăraşă 1 fl., Georgiu Golliană, comerciante în Făgăraşă 1 fl., Basiliu Raţă, învăţător* în Făgăraşă 1 fl., Ioană De-jenariu, comptabilă la institutulă „Furnica44 în, Făgăraşă 1 fl., Nicolae Ni-coră, notară cercuală în IlenI 1 fl., Davidă Berlea, amploiată la cartea fun-duaria în Făgăraşă 1 fl., Trepches Hein-rich, directoră poliţienesc* în Făgăraşă 1 fl., Georgiu Ţînţariu, timar* în Făgăraşă 1 fl., Csutak Mihaly, oberauser financiară în Galaţi 1 fl., Dănilă Gaboră, învăţător* de stată în Făgăraşă 50 cr. v. a., Nicolae Popoviciu, comerciante în Făgăraşă 60 cr., Ioană Fulicea, cancia-listă comitatensă în Făgăraşă 50 cr., Dr. Fejervâri Adolf, advocată în Făgăraşă 50 cr., Ion* Cintea, amploiată la cartea funduarie în Făgăraşă 20 cr., Maria Cipă în Făgăraşă 50 cr. Georgiu Taflană, învăţător* în Beclân* 40 cr., Dumitru Chiujdea, clerică anulă III în Sibiiu 40 cr., Dumitru Bărbată, învăţător* la şcdla capitală din Veneţia inferioră, 50 cr., Nicolau Solomonă, învăţător* în Brâza 40 cr., Ieronimă Mar dam, învăţător* în Făgăraşă 40 cr., Iosifă Literată, pa-rochă în Luţa, 20 cr., Poparadă notară, cercuală în Recea Telechiană, 50 cr., lacobă O ana, învăţătoră în Părău, 50 cr., Nicolae Ludu, învăţătoră în Beclenă, 60 cr., Alexandru Reclan, amploiată la cartea funduarie în Făgăraşă 60 cr.
(Va urma.)
DIVERSE.
0 vivendieră decorată. Anulă acesta, cp Ocasiunea sărbătorii naţionale fran-cese, d-lă de Freycinet va propţme pentru crucea de cavaleră ală legiunii de ondre pe d-na Drouan,.. vivandiera regimentului 50 de linia. Născută în Ba-varia în ,1845, a luptată pentru naţionalitatea francesă la Tuluza. A luată parte companiele din Roma din 1865 şi 1867, precum şi la răsboiulă în contra Germaniei în 1880, făcută prisonieră la Metz, s’a arătată curagiosă şi fără pregetă în luptele ce s’au dată împrejurulă cetăţii. In filele de 14, 15 şi 18 Augustă, la Boray mai alesă, a meritată cele mai marî elogii prin devotamentulă său neobosită pentru oficerl şi soldaţi.
Iacă o pildă: Dariu
(Decă ne uitămă la suprafaţa pământului, vedemă că pe unele locuri este mai aşecjatăseu oblă pe altele mai ridicată. Partea aceea a suprafeţei pfi-mfîntului, care este adecă nu este îqşjiicl o partemai ridicată, ca în alta ser numesce şest>. O ridicătură măi mică a 'suprafeţii pămen-tuhii se chiamă colină. Loculă, care a» multe coline se (fice locu său ţinută cotmosă. O ridică-tqfâ de pământ*, cdffe trece peste 200 metrii se nu-mesce deală. Decă simtă mai multe dealuri într’ună ţinui*, ţinutul* acesta w^flumesce ţinută
p. 21.
Moldovand şi Figiră-
Decă eşimă afară la câmpă şi privimă împrejură de noi, vedem* că suprafaţa pământului este pe alocurea 6blă, âr pe alocurea mai ridicată. Loculă acela, unde suprafaţa pământului este oblă se numesce şesă. O ridicătură de pă-mântă mică se numesce colină. Decă ridicătură este mai înaltă (peste 200 de metri) se numesce dealu\ loculă acela, unde suntă multe coline şi dâlurî se numesce locă coli-nosu seu delurosit.
p. 17.
Apa este de mare _ Apa este de mare folosă; ea se între- folosă; se întrebuin-buinţeză la beută, ţeză de beută, de la spălată, fiert*, spălată, de fiertă, udată, scăldată şi de scăldată şi spre altele. Apa cea mai multe alte celea. bună de băut* este Cea mai bună apă cea de isvoră şi de beută este apa de fântână. Apa de isvoră, de fân-stătătore nu e bună tână şi apa cur^ă-de beută etc.	tore. Apă stătătore
p. 24. nu este bună de beută. p. 19.
Şi celelalte multe. Şi ’n faţa acestoră plagiate, nu mai poţi să nu pui întrebarea : Câtă pote cântări inteligenţa unui omă, care e necesitată să plagiese şi când voesce să spună Cele mai simple şi mai elementare adevăruri?
La 1887 a publicată d-lă S. Moldo-vană o Istoriâ a Ungariei. Istoria acesta îlă îndemnă pe universalulă domn* I. Dariu şă publice şi densul* una, totă în biografii scrisă. Decă i-ar fi slqjită de modelă numai, i-ai lăuda hiperzelulă de săriitoră, der şi aici găsescl paralele de felul* celor* ce am citată la geografiă. Numai câtă d-nulă Dariu este uneori mai completă; la biografia lui Şaguna de pildă nu citeză, ca Moldovană, nu-
mai câte-va versuri din imnulă ce i-a scrisă acestuia Z. Boiu, ci-lă. reproduce întregă, întreguţă, se înţelege, fără să’lă pună în legătură cu cuprinsulă biografiei, cum l'a pusă Moldovană...
Şi să cficl că nu-i iscusită!
Socotescă, că am dovedită că nu-mituţă, autoră este ună iscusită plagia-toră şi ună ignorantă fisică. Fiă, de asta nu se supără nimeni. Dâr se supără multă lume, cândă vede că acestă plagiatoră conduce două foi pedagogice, când îltt vede, că se simte chemată să conducă lucrările dasoăliloră noştri, să le facă trebă bună. Şi aici găsescă astfelă . păcatulă unora scîrţăitorî din condeie de pe la noi: că cârcă Să re-solve probleme, pentru cari puterile li suntă prâ slabe: „şoreceiij ce Vreau să pună clopotă la pisică44 cum (jiceau tot dânşii. In prefaţa Elementeloru de fisică cfice de altfeliu şi d-nulă Dariu: „Ceea ce voesd să fad mm se cade, trebue să şi scii cum se cade.u
6.	B. Oaică.
Este văduvă dela 1882, şi are doi fii în armata, francesă.
Statura omenescă acum şi în vechime. ' Cu tote că se susţine că în timpurile vechi omenii ară fi fostă cu multă mai înalţi, totuşi după datele ce le dă Stanley, rassa omenâscă din contră a fostă mai' mică în vechime. După multe schelete descoperite, din timpurile Romaniloră, s’a putută face conclusiunea, că poporală romană nu a avută înălţime mai mare decâtă 5 urme şi 5 poliearî. După armaturile vechi, Stanley deduce, că chiar în cei din urmă 500 de ani înălţimea rassei omenesc! a mai crescută. După mumiile măsurate în museulă britică, s’a constatată o înălţime pentru bărbaţi 61 de policari, şi pentru femei 55 de policari: Mumia faimosei Cleopatre are o înălţime de 54 de policari; va să cfică cu 13 policari mai mică decâtă o de-moaselă de pe timpulă de astădl. Cea mai veche mumiă a unui * rege egyp-tiană, descoperită de curendă, măsură 52 de policari. După părerile lui Stanley , statura omenescă este în creştere, şi elă socoteşce pentru fiecare 1000 de ani, o creştere de V/2 policari.
ULTIME SCIRI.
Sofia, 29 Iulie. Ministrulu afa-cerilorti străine va notifica, a4î consulatului germană resultatulu anchetei complimentare făcută a-supra incidentului din Rusciuk. Acheta arată că oficerii presenţî în localitate n’aveau de locu cunoştinţă de faptulu ruperei potre-tului Ţarului. Guvernulă bulgară exprimă speranţa, că guvernulă germană va considera acestă ip. cidentă ca închisă într’ună modă definitivă.
Cursul«i pieţei llraşovu
din 3 Iulie st., n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.48 V6nd.		8.50
Argint* românesc* .		8.44	r	8.46
Napoleon-d’orl . . .	n	9.88	n	9.91
Lire turcesc! . . .	n	11.23	ti	11.27
Imperiali		n	10.23	n	10.27
Galbini		n	5.82	r	5.87
Scris. fonc. „Albina1*6u/0	n	10L.—	n	—.—
r> n 11 5°/o	n	98.—	)1	98.50
Ruble rusesc! . . .		117.—	V	118.
Dis contul* ....	6V2-	-8% pe	an*.	
Cursulă la bursa de Viena
din 2 Iulie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.................109.40
Renta de hârtiă5®/0................90.75
împrumutul0. căilor* ferate ungare .	151.30
Amortisarea1 datoriei căilor* ferate de ost* ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare . .
Bonuri cu clasa de sortare Bonuri rurale Banat*-Timiş*
Bonuri cu cl. de sortare .
Bonuri rurale transilvane .
Bonuri eroaţo-slavone . .
Renta de hârţiă austriacă Renta de argint* austriacă Renta de aur* austriacă .
Losuri din 1860 ....
Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile băncei de credit* ungur. . Acţiunile băncei de credit* austr.
Galbeni împărătesei ......
Napoleon-d’orl ....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres şterlinge Despăgubire^ penthi dijma dă vin*
unguresc*......................
împrumutul* cu premiul* unguresc*
Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedinuluî . ... ... . . . .
97.-
115.50
104.90
104.90
104.75
104.50 104.35 104.—
81.75
83.05
112.05
138.70 879.—
305.75 313.40
5.87
9.90	V, 61.20 124.95
100.20
128.70
124.75
Bursa de BucurescT.
Cotă oficială dela 19 Iunie st. v. 1888.
	Cump.	vând.,
Renta română 5"/0 . . . . ».	91—	92.—
Renta rom. aimort. 6°/0 • - -	. 92.'72	93.—,
Renta convert. 6°/0.....	90.-	90.7,
Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . .	37-	42. -
Credit fanc. rural 7°/o • • •	106.3/4	107.7^'
r> rt ■.n■ • • r	92.1/,	92.*/,
n n urban 7°/0....	105-7*	106 — -
n ri n ....	98.7*	99.7a
i n n • • • •	88.-	88.7, '
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .	945.-	960.—
	220.-	225.—
Aur* contra bilete de bancă .	16.40	16.65
Bancnote austr. contra aur*. .	2.01	2.08
Aut* contra argint* sdu bilete	16.—	16.7*
Florin* valore austriacă . . .	2.01	2.
Editorii şi Redactorii responsabili : Dr- Aurel Mureşlanu.
Nr. 187
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
ad.	Nru. 162—1888
CONCDRSfi.
Devenindu vacante cu 1 Septemvrie a. c. st. nou la şcola civilă de fete cu internaţii a „Associaţiunei transilvane pentru literatura româna şi cultura poporului română“ 3 posturi de învăţătorii, dintre cari unulu va fi numită şi directorâ, unu postii de invăţăttfre şi postulu de directtfră a internatului, pentru ocuparea acelora se escrie prin acesta concursă.
A. Doritorii de a ocupa vre-unulă dintre posturile de înveţatoră (înveţătore) au să presinte următorele documente :
a)	atestată de boteză;
b)	documentă despre cualificaţiunea cerută prin legea statului (§ 108 a art. de lege XXXVIII din 1868) pentru ocuparea de posturi de învăţător! la şcole civile;
c)	o arătare în scrisă despre studiile pregătitore şi despre ocupa-ţiunea de pănă acum;
d)	arătarea specialităţii pentru care este pregătită cu deosebire, şi
e)	fiindă limba română limba de propunere, să dovedescă, ca posedă perfectă limba română în vorbire şi în scriere.
Pentru postulă de învăţatăre se cere, pe lângă cualificaţiunea amintită mai susă, şi cualificaţiune specială pentru lucrulă de mână şi versta de celă puţină 20 ani.
Concurenţii, cari voră dovedi aptitudine specială în privinţa cunăscerei şi a limbei germane, francese, a gimnasticei seu a altei specialităţi de şcolă, voră ave preferinţă între cei altfelă cu pregătiri egale.
Fie-care concurentă care va fi alesă învăţătoră seu învăţătore se obligă a propune pănă la maximulă de 30 dre pe săptămână.
B.	Fiitorea directoră va ave să dovedescă :
a)	că e femeă cultă;
b)	că e mai înaintată în etate şi necăsătorită ("eventuală văduvă fără prunci) şi
c)	că e versată în economia de casă.
ad A. Cu posturile de învăţători suntă împreunate următorele beneficii:
a)	învăţătoriloră salariu anuală de câte 700 fi. v, a. şi 150 fi. v. a. bani de cuartiră ;
b)	învăţătorei pe lângă întrega întreţinere în internată (viptu, locuinţă, încălcjită, luminată, spălată) salariu anuală de 400 fi. v. a.;
c)	învăţătorului numită directoră, adausă la salariu de 100 fi. v. a. pe ană, şi adausă de 50 fi. v. a. pe ană la banii de cuartiră.
ad.	B. Cu postulă de directoră a internatului suntă împreunate
următorele beneficii *
a)	pe lângă întrega întreţinere în internată (viptă, locuinţă, încăl-(ţită, luminată, spălată) salariu anuală de 400 fi. v. a.;
b)	adausă la salariu de 100 fi. v. a. pe ană.
Concursele însoţite de documentele numite mai susă să se presente subsemnatului comitetă pănă la ,31 Iulie st. 11. a. c.
Din şedinţa comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, ţinută în Sibiiu la 23 Iunie n. 1888.
In lipsă de preşedinte:
G. Bariţiu.	Dr. Ioană CrişianU,
91,3—1	secretară II
Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Se deschide abonamente pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ)iară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 cţi a lunei în numeri câte de 2—3 c61e cu ilustraţiunî frumăse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicţiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. Diară bisericescă, şcolară şi literară —- cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Va — 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi ftiverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-m enunţe şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară.—Preţulă'de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu tottt alu patrulea esemplară.
Numeri de proba se trimit ii gratisu ori-cuf cere*
W* A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. “Ui
Totă de aci se mai potă procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă brbş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest Oj?ă de cuventărî bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă ^i o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulfl. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinara. Preţulă 20 cr.
ldeaiuid perdutu. Novelă originală de Paldina - C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. * Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 40 cr.-
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elfi trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera' educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
HermanO şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Iflgenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Iflgenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulfi. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnastului din Fiume prin Yincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. * Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurutfi dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologio de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi âmusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte Una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptării teoretieQ şi practicii pentru învăţământul!! intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a învăţătoriloră şi a altoră bărbaţi de sc61ă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învăţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manualii de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuald de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Ntt mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scâla poporală pentru învăţători şi preparanefi. Bros. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră prep ar an-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul!! sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculfi mărgăritaru sufletesc!!. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! —- frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânc^ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone fxumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fi.
VisulQ Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia 0. N. IsusQ Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.