Mutttua, Admifiisiratinnea Tlpocrafla:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrieorl nefr&njtue im ce pri-mescu, Manua.np ecu sexe*
triimru!
Birourile de amâni i:
Braşovu, piaţa mare Mr. 22.
Inserate mai primescCiinVIena: RadolfUmt, Hamenstem & Yogler (Otto Maas),Heinrich Sclialek, Alois Hernii, M.Ihikex, A.Oppelik, J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. V. Oold-Itrgtr. Anton Mtiei, Xckstcin Bemat; în Fraekfurt: G.L.Baube; înHsun-burg: A. Steiner.
Preţtilti inserţiunilorti: o serii garmond-ă pe o colină 6 cr. ?i 30 er. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina ni-a o ae-riA 10 cr. v. a. său 30 bani.
„Gazeta'' iese în fle-care
Ăbonameiiîe pentru Anstro-Ungaria
Pe ună and 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe tre:l luni 3 fl.
Fentrn România si străinătate:
Pe ună and 40 franci, pe săse Iun! 20 franci, pe trei luni 10 tiranei .
Seprenumeră la tăte ofi-clele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşov!:
la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etaeiuld I.: pe undând !0 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu du au 1 d în casă: Pe und and 12 fl.. pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Und esemplard 5 cr. v. a. sgu 15 bani.
Atâtd abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 136.
Braşovu, Luni, Marţi 21 Iunie (3 Iulie)
1888.
KTcu. abonamentul
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu I Iulie 1888 st. v. se deschide nou abOBtmentu la care învitămu pe toţi amicii si spri-jiattorii f6iei niitre.
Preţulfl abonamentului s
Pentru Âustro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unii and 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe und and 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, s8 binevoescă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă.
AdministraţiMea „Gazetei Transilvaniei".
Braşovu, 20 Iunie st. v. *1888.
într’unii raportu cela publică fhia guvernamentală „Kolozsvar“ despre resultatulu esameneloru dela şcdla de stată poporală din Rodna-vechiă, se daa pe faţă din nou tendinţele ce le urmăresce d-lu Trefort cu ai sei pe teremulu învăţăm entului publică.
Nu este vreo noutate pentru noi, der e bine se luămu notiţă câtă mai desu despre aceste tendinţe periculose.
Rodna-vechiă este o comună românescă, situată într’unu ţinută curată românescă. Der se află în acesta localitate şi câteva familii de băieşî de altă naţionalitate. Pentru puţinele familii neromâne din Rodna d-lă Trefort a găsită de cuviinţă de-a înfiinţa o sc6lă de stată cu limba de propunere ungurescă. S’au cheltuită mulţi bani pentru scopulă acesta eu tote că se află în Rodna ve-cliiă o scolă bună şi corespunijă-tore confesională română.
La scola română după legea dela 1879 trebue să se înveţe şi limba maghiară, astfelă că fami-liele neromâne de băieşî puteau ferie bine să-şî trimetă copii la acostă scălă îără ca să sufere scădere instrucţiunea acestora din limba maghiară.
Sistemulă d-lui Trefort însănu se mulţumesce cu atâta. Şi ca viua dovadă pentru acesta neser-vesce raportulă amintită.
Cu orecare părere de rău constată raportulă făiei cluşiene că maioritatea eleviloră în scola de stată din Rodna-vechiă o formeză încă totă numai Gopii băieşiloră neromâni, der adauge cu mare mulţumire că în timpulă din urmă sătenii „valachî* au începută să cunoscă „salutarulă efectă“ ală scălei de stată şi că în mânia protestării conducătoriloră loră îşi trimită din ce în ce mai mulţi copii loru la schia ungurescă.
Noi credemă că fhia şovinistă tace fhrte bine, că în casulă de faţă evită a aduce date statistice pentru întărirea afirmării sale, căci aducendu-le ar bate prea tare la ochi deosebirea între realitate şi între ilusiunile ce şi le face.
Destulă că şoviniştii întemeieză mari speranţe pe faptulă că, nu scimăînurma căroră presiuni, se
află şi câţiva copii de săteni „valahiîntre elevii şcolei unguresc! înfiinţată de d-lă Trefort cu bani din visteria statului. Şi ne mai interesându-se de progresulă ce Fau făcută seu nu elevii în înve-ţămentă, ei se gândescă numai la ţinta ce o are acea schlă, de a maghiarisa.
„Sămânţa aruncată îşi aduce rhdele ei“ esclamă raportulă. „A-celă copilă, care înainte cu 10 luni nici n’a sciută să efică ungu-resce „tata‘* ori „mamă“: astăiji face să fiă înţelesă şi-şi esprimă cerinţele şi dorinţele sale ungu-resce... După-ce a ajunsă în clasa a 6-a copilulă nu numai că vor-besce unguresce — der să şi gân-desce în acesta limbă. “
P6te să-şi închipuiască omulă câtă a trebuită să muncescă cor-pulă profesorală în asemeni împrejurări—continuă raportulă. De altă muncă nici că face amintire, ci vorbescc numai şi numai de „munca pentru promovarea sântei cause naţionale maghiare “
Cu părere de rău mărturisesce însă raportulă, că în cele din urmă totă ostenela pioneriloră maghia-risării este şi remâne zadarnică, pentru că băieţii şi fetele părăsindă şchla nu mai au ocasiune de a vorbi unguresce în satele loră şi aşa uită erăşl totă.
De aceea propune raportorulă ca remediu „se se facă unu pas mai departe pentru realisarea nisuin-ţeloru maghiare* înfiinţându-se asilurî de copii.
„Decă copilulă va învăţa a se juca unguresce, va învăţa şi limba jucându-se, er nu prin silă şcolară*.
Aceste constatări, afirmări şi dorinţe se finescă printr’ună apelă la EMKE (Kulturegylet). Elăsă.le ajute de a tace Unguri din gră-niţerii Rodnenî.
Aşa scriu, nisuiescă şi stăruescă şoviniştii coram publico în foile loră. Şl totuşi decă susţinemă, că sch-lele de stată ale d-lui Trefort n’au altă scopă decâtă a desnaţionalisa şi că „ Kulturegylet *-ulu n’are altă tendinţă decâtă a maghiarisa, foile unguresc! ne acusă că sădimă ură şi duşmăniă în contra naţiunei maghiare !
Apropiarea între Germania ş\ Rusia.
Din tote părţile se confirmă ca ună faptă îndeplinit apropiarea între Germania şi Rusia.
Gazeta „Crucii* primesce din Peters-burgă următorele informaţiunl: Persâne dela curtea ţarului împărtăşescă, că prinţului Bismark i-a succesă de a îndemna pe Rusia ca să se lapede cu totulă de idea unei alianţe cu Francia. Se aşteptă în curândă nouă doveefi pentru raporturile ambeloră puteri, cari acum suntă cu deosebire bune. Acesta primesce o nouă confirmare prin împrejurarea, că acum şi în sferele oficiose se vorbesce ca sigură de viitorea întâlnire a împăratului Wilhelnycu ţarulă, deşi încă se observă ore-care reservă cu privire la timpulă şi loculă întrevederei. Der se crede că «a se va face la 14 Iulie, er în ce privesce
localitatea, se crede că se va alege ună portă germană din marea ostică.
Din Kiel se telegrafiază, că împăratul© germană plecă la mijloculă lui Iulie^ pe yachtulă împărătescă „Hohenzol-lera* la Fetefsburgă, unde va petrece ipai multe dile. Unele foi susţină, că cancelarulă Bismark nu va lua parte la întrevedere. Bismark se cfice, a avută mai alesă dela 29 Ianuarie a. c. încoce prea durerose şi emoţionătore evenimente de percursă şi fiindă deja în etate de 74 ani simte trebuinţa de linişte şi vrea să se retragă la ţâră. Din partea ofici-oşiloră însă nu se confirmă faima, că prinţulă Bismarck nu va lua parte la întrevederea monarchiloră.
Austro-Ungaria şi Rnsia.
Pre când pressa rusescă de-o parte să esprimă cu mare mulţămire asupra mesagiului împăratului Wilhelm II, manifestând! mari speranţe într’o apropiere russo-germană, ea oontinuă de altă parte cu mai mare vioiciune atacurile ei în contra politicei orientale a Austr-Un-gariei.
„Novoie Vremia* declară, că împărăţiei habsburgice nu i se cuvine de a ave influinţă nici în partea vestică a peninsulei balcanice, pentru că poporaţi-nea şi în acesta parte se ţine totă de biserica greco-ortodoxă.
„Grajdanin* e de părere, că Rusia nu se va pute înţelege cu Austro-Un-garia, pe câtă timpă acesta nu-şl va schimba politica orientală.
„Wiedomosti“ din Moscva (fice> c& după cuvintele lămurite ale împăratului Wilhelm II asupra amiciţiei cu Rusia, trebue să urmeze fapte lămurite, cari să le confirme. Impăratulă Wilhelm a indicată în mesagiulă său cum s’ar pute aduce în consonanţă interesele Germaniei, Austriei şi Rusiei. Rusia tocmai aşa de puţină se gândesce a năvăh asupra Austriei, ca asupra Germaniei. Pentru ca să dispară cu desăvârşire posibilitatea unei ciocniri între Austria şi Rusia, trebue ca Austria să se lapede de rolulă ce nu-i compete în peninsula balcanică şi să se supună tractateloră internaţionale. Germania ar pute să îndemne pe aliatulă său de a face acesta.
SOIRILE PILEI.
Comitetulu Societăţii pentru fondulu de teatru românii, ală cărui sediu e Budapesta, a ţinută în săptămâna trecută, Vineri, şedinţă în care s’a ocupată specială cu raportulă cătră viitdrea adunare generală, ce se va ţine la Lugoşă, unde societatea a fostă invitată cu oca-siunea adunării generale din Oraviţa, în anulă trecută. Acestă adunare, — scrie „Familia,* — în tote privinţele promite a fi interesantă şi are să formeze o epoca în istoria societăţii,. căci acolo societatea va face primulă pasă pentru realisarea ideii d’a înfiinţa ună teatru naţională românescă: anume va defige ună premiu de 300 fl. pentru cea mai bună piesă originală. Terminulă adunării se va fîosa în curândă de cătră inteliginţa
română din Lugoşă.
* *
*
nLuminătorului a căruia apariţiune fu provisorică suspendată, a şi reapărută
deschifţendu nou ahonamentii pentru se-
mestrula II cu preţulă şi în condiţiunile de mai înainte. — Aşaderă şoviniştii unguri, cari se bucurau atâtă de multă, că „Luminătorul©* va apune, au rămasă
de minciună, ceea ce ne bucură.
*
Impăratulă Germaniei a conferita ministrului de esteme ală României
Carpii ordinulă Vulturulă roşu, classa I.
*
* *
La 5 Iunie st. v. a încetată din vi-eţă în comuna Ponoră, lângă Ofenbaia, preotesa Netti Ciorhea născută Frâncu, soţia distinsului preotă Simionă Ciorbea şi sora vechiului nostru colaboratoră şi amică Teofilă Frâncu. Imormântarea s’a făcută cu mare solemnitate. Au asistată peste 500 săteni munteni din satele din-prejură şi serviciulă funebru a fostă o-ficiată de cinci preoţi. S’au rostită trei discursuri, accentuându-se frumosele [şi nobilele calităţi ale preotesei din Ponoră pe cari Muntenii le vorâ păstra viu în memoria loră. Ea a fostă o adevărată mamă română. Ponorenii multă timpă îşi voră aduce aminte de măreţele ei virtuţi femeescl şi de faptele ei bune, florile ce voră răsări din ţărîna mormântului ei voră fi udate cu lacrimile loră. Răposata lăsă în urma sa doi fii minori, Victoră şi Laurenţiu. O adevărată mamă, pierde într’însa şi fratele ei mai mică d-lă Teofilă Frâncu, la a căruia crescere preotesa din Ponoră a contribuită forte multă şi pe care ea l’a ajutată de multeorf, mai vârtosă pe timpulă când elă avea să lupte cu mari greutăţi pe cărarea spinosâ de cjiaristă. Astfelă confratele nostru a rămasă alăturea cu cei doi orfani ai multă iubitei sale surori, ală treilea orfană cu inima plină de jale. Primescă împreună cu toţi ai să-i sincerile şi adâncă sâmţitele nostre condolenţe/
*
* *
Cu mulţumire şi mândriă ca IaşenI, dice „Curierulă.* aflămă că suma venitului serbăriloru Mironă Costină s’a urcată peste 13,000 lei. Se speră, că celă puţină vreo 8000 lei voră rămâne pentru statuă.
*
* *
„Posta" din Galaţi află, că d. generală E. Pencovid, comandantulă divisiei a V-a de Galaţi, este numită ca delegată din partea guvernului română, pentru ca împreună eu d. conte Bethlen dele-gatulă Austro-Ungariei, să formeze comisia de arbitri în aplicarea oonvenţiu-nei încheiată anulă trecută pentru fixarea fruntarieloră dintre ambele state. D. generală Peneovict a şi plecată la noua sa însărcinare.
*
* *
La 25 Augustă se va ţine la mi-nisterulă agriculturei din România concursă pentru primirea de elevi în scotele de agricultură din ţâră precum şi pentru schia veterinară.
*
* *
„Fanfullaf (fiară italiană ce apare în Roma, scrie următhrele: „Peste câteva (file Neapoli, Messina, Livorno, Spezia, Civita vechiă voră fi. visitate de nava-scolă românâscă Mircea. Pentru întâia oră primimă o asemenââ visrtă din partea veriloră noştri dunăreni. Patru dintr’înşii au trecută acum forte bine esamenile pe marină la academia navală din Livorno. Contra^amiralulă Labrano dândă certificatele acestoră Români silitori, a constatată cu plăcere că
Nr. 186
GAZETA TRAN31L VANIEI.
1888.
ei, în decursul^ studieloră, s’au arătată totdeuna stăruitori şi cu fârte bună purtare.
* ' •
* *
In Rusciuk — precum i se scrie „Epocei" — poliţia a descoperita mai mulţi individ!, cari întreţineau o corespondenţă asiduă cu comitetulu panslavistă din Moscva. S’au făcutft vr’o cinci a-restărî.
*
* >;
Afacerea bîleteloru false dela Botoşani ia din fericire o întorsătură de natură a linişti creditula publica, cjice „România liberă.“ Biletele dela Botoşani, după arătările parchetului din Severina, pare că sunta din cele falsificate în Mehedinţi şi în speciala din cele lucrate de una ore-care Iohann Sadl, care reuşise a fugi cu 400 de bucăţi în Austria. Se scie, că Titus Robert, complicele lui Sadl, este în aresta la Severina. Sunta deci probabilităţi, că Merdinger să nu fiă decâta agentula lui Sadl, puncta pe care instrucţiunea îla va stabili în curândă. A-facerile de soiula acesta intereseză aşa de viu comerţula internaţionala, că gu-vernatorula Băncei nâţionale francese a şi făcuta demersuri pe lângă Banca română pentru ca se se constate decă nu există vreo conexiune ori câta de depărtată între falsificarea biletelora române şi acea faimosă falsificare a biletelora de 500 de franci care s’a descoperita la Parish.
Esamene la şcola comerciala româna.
Sâmbătă în 18 (80) Iuniu s’a ţinuta esamenulti de maturitate la şcola comercială. Dintre 12 maturisanţl 6 au eşita cu calcula fdrte bine, 2 cu calcula bine, 1 cit suficienta, er 8 s’au âvisată la re-peţirea esamenului din Matematică după două luni. Comisarii guvernului, atâta representantula ministeriului de culte d-la Francisc de Koos câta şi representantula ministeriului de agricultură, industria şi comerciu d-1. Samuil Borszeki, precum şi comisarula consistoriala 1. Petricu s’au declarata pe deplina mulţămiţl cu resul-tatulfi acestui esamena. La încheiere d-lu comisara Koos a ţinuta elevilora una discursa ocasionala recomandându-le activitate continuă şi prudenţă în viaţa practică şi felicitându-i totdeodată pentru snccesula esamenului. D-la comi-sarU Borszeki şi-a arătata mulţămirile sale faţă cu corpula didactica dela acestft instituta şi, deplina mulţumită cu pregătirile elevilora, şl-a espimkta bucuria sa, că institutula a pregătita nîsce tineri, cari de sigura voră face ondre patriei. Asemenea d-la directorii St. Iosifa a ţinuta o vorbire bine semţită pentru mo-mentula acesta solemna, când maturisanţii se depărteză din sînula institutului.
'A^î şi . mân© se ţine esamenula o-rală de maturitate la gimnasiulU supe-riora, fiinda comisarii din partea consis-toriului din Sibiiu Prea cuvioşia sa ar-chimandritula Dr. Ilariona Puşcariu, er din partea guvernului d-la directorii Ig-naţiu Veress.
* .
Esamenele publice orale la şcâlele centrale gr. or. române din Braşovu — a-fară de esamenele de maturitate, cari sff’ vora termina cu diua de mâne — se vora ţine în ordinea urinâtore:
A)	La. şcolele medii.
Duminecă în 26 Iuniu v. a. m., dela 10—11V2 esamenula clasa aV-ade fete, dela 11 y2—1 oră esamenula din cântări cu tote clasele scoleloră medii.
L u n Ij 27 Iuniu v. a. m. dela 8— 8y2 Religiunea cu clasa VEL gimnasială, dela 8y2-9V2 Latina cu clasa VII gim. 9y2—10 Matematica cu clasa VI gimn., dela 10—11 Elina cu clasa a V gimn., dela 11 — 12 Istoria cu clasa IV gimn., dela 12—12y4 Declamaţiune din Română, p. m. dela 8—4 Istoria—Maghiara cu clasa a III gimn., dela 4—5 Germâna cu clasa a II gimn., dela 5—6 Latina cu clasa I gimn.
Marţi; în 28 Iunie v. a. m. dela 8—8y2 Religiunea cu clasa I comercială dela 8y2-9y4 Geografia cu clasa I comercială, dela9y2—10y4 Comptabilitatea cu clasa II comercială, dela 10y4 —11 Dreptulă cambială cu cl. II comercială dela 11 — ll3/4 Chemia cu clasa a IV reală, p. m. dela 3—4y.2 Fisica—Fran-cesa cu clasa a Hl-a reală 4J/2—5 Maghiara cu glasa a II reală, 5—5!/2 Isto ria naturală cu clasa I reală, dela 5y.2 —7 Gimnastica.
B)	La şcola elementară capitală.
MercurI, 22 Iuniu a. m. dela 8—9 clasa I de copile; dela 9—10y2 clasa a Il-a de copile; dela 10'/2 —12 clasa a DL-a de copile; p. m. dela 3—4l/4 clasa a IV de copile.
Joi, în 23 Iuniu a. m. dela 8—9y.2 clasa IV de copii; dela 9y2—i 1 clasa a Dl-a de copii; dela 11—12 clasa a Il-a
b.	de copii; p. m. dela 3—4 clasa a Il-a a. de copii; dela 4—5 clasa I-a de copii; la 5 y4 eserciţii gimnastice.
Esamenele cu clasa III, IY de copii şi IV de copile se încheie cu cântări cărora voră premerge răspunsurile din grădinăriţii.
MercurI, în 29 Iuniu v. după ser-viţiulă divină se va încheia anulă scolastică 1887/88 cu cetirea clasificaţiuni-loră şi distribuirea premiiloră în sala cea mare a institutului.
La esamenele acestea precum şi la festivitatea de încheierea anului direcţiunea invită cu tdtă onorea p. t. părinţii şcolariloră, amicii şi binevoitorii scoleloră.
Anulă viitoră scolastică se începe la 1/13 Septemvre 1588.
INVITARE.
la sfinţirea monumentului rădicată la mormentulu lui AR0NLr PUMNULtJ.
Prima catedră de limba şi literatura românescă, ce s’a înfiinţată în imperiulă
Austriei, a fostă cea dela institutulă filo-.sofică, mai pe urmă gimnasiulă supe-riortt seu plinariu din Cernăuţi, decretată în 20 Decemvre 1848 şi activată în Februarie 1849.
Primulă profesorii ală acestei catedre a fostă Aronu Pumnulă. Elă a ilustrat’o ca nimeni altulă. Devotamen-tulă lui nemărginită, activitatea lui esem-plară prin aprope 17 ani şi succesele strălucite ce'll-a dobândită, au justificată pe deplină înfiinţarea acestei catedre şi au umplută, de bucuriă şi mândriă inima celoră ce au contribuită la activarea ei. Hustrulă său amică, neuitatulă Alecu Hurmuzachi, 4ice: „Astă catedră prin elă a devenită pentru noi aici paladiulă sciinţei naţionale, altariulă semţului şi ală virtuţii, vatra naţionalităţii române. Românii se bucurau, se mândriau cu ea, străinii o respectau44. (Foia Societăţii p.
c.	ş. 1. r, în B. an. II. 1866 43.)
Aronă Pumnulă n’a fostă numai ună profesoră conscienţiosă şi ună educatoră iscusită, ci elă s’a arătată şi ca ună călătorii de nouă căi, ca ună deschidătoră de nouă direcţiuni în desvoltarea şi cultivarea graiului românescă; elă a fostă o personalitate marcată, măreţă şi originală.
Lepturarele lui au dată împulsulă, au pusă temelia pentru studiulă istoriei literaturii românescl, er gramatica lui şi cu deosebire învăţătura lui în şcolă a împinsă spre cultivarea graiului propriile sale puteri.
Aronă Pumnulă a fostă recunoscută, cu dreptă cuvântă, ca acela, carele a redeşteptată şi a învioşată la Românii din Bucovina consciinţa loră naţională, carele i-a împinsă spre o vieţă culturală românescă, care lî-a arătată condi-ţiunile sub cari numai potă fi şi rămâne pururea Români; elă s’a arătată ca adevărată regeneratorii ală loră!
Românii din Bucovina şi-au manifestată îndată recunoscinţa cătră acestă fenomenală bărbată, creândă o funda-ţiune, care pe veciă să porte ilustrulă lui nume, şi să sprijinescă pe aceia, cari voră dori şi’şl voră propune să calce pe urmele lui în sciinţă seu în artă.
Asemenea s’a mai decisă, ca şi la loculă de răpausă ală preţioseloră rămăşiţe pământene să se înalţe ună modesta monumentă, care să ateste iubirea, neuitarea şi recunoscinţa acelora, pentru cari a trăita şi a lucrată elă.
Acestă modestă monumentă este gata. Ii mai lipsesce numai consacrarea: tributulă lacrămeloră nostre şi espre-siunea admirării şi însufleţirii pentru în-naltele idei, în serviţiulă cărora a lucrată Pumnulă, şi pentru nobilele şi ge-nerosele simţăminte ce cu profusiune a căutată să le împlânte în inimile nostre. Acestă consacrare se va serba în
Cernăuţi în 4 (16) Iulie 1888 după pro-gramulă ce urmeză:
1.	Dimineţa, la 8 ore, serviţiu Dum-nedeescă în biserica catedrală, celebrată de Eminenţa Sa Innaltpreasânţitulă ar-chiepiscopă şi metropolită Dr. Silvestru Morariu;
2.	La 10 bre escursiune in corpore dela catedrală la ţinterimă la monumentă ;
3.	La 10y2 ore sfinţirea monumentului de cătră Eminenţa Sa Inaltpreasânţitulă archiepiscopă şi metropolită Dr. Silvestru Morariu;
4.	Cuvântare comemorativă de pro-topresbitşrulă-stauroforă, profesorală Dr. Vasile Mitrofanoviciu;
5.	Imnă comemorativă, poesiă de Const. Morariu, musica şi esecutarea de Societatea filarmonică „Armoniau.
In aceeaşi c|i, la patru ore şi jumătate după amedă, va ave locă întrunirea ospeţiloră şi a stimătoriloră lui Pumnulă în localităţile .Societăţii filarmonice „Armonia".
Programulă acestei întruniri este:
1.	Imnulă poporală esecutată în coră de Societatea filarmonică „Armonia44;
2.	Imnă festivă, poesiă de Vasilie Bumbacu, musica de Eusebiu Mandi-cevschi; coră esecutată de Soc. filarmonică „Armonia44 ;
3.	Cuvântare comemorativă de Dr. Ionă ală lui G. Sbiera, întâia parte;
4.	Dulce Bucovină, poesiă de Vasile Alexandri, musica şi esecutarea de Soc. fii. „Armonia44;
5.	Cuvântare comemorativă, de Dr. Ionă ală lui G. Sbiera, partea a doua:
6.	Limba românescă, poesiă de G. Sionă, musica şi cântarea de Soc. fii. „Armonia44 ;
7.	Discursă comemorativă de Ionă Bumbacă, profesorală de limba şi literatura română la gimnasiulă superiorii c. r. din Cernăuţi;
8.	Discursă de ună representantă ală Societăţii academice „Junimea44.
Totă într’acestă di, sâra la 9 ore, va ave locă şi ună ospăţă între învăţă-* ceii şi stimătorii lui A. Pumnulă. Cei ce dorescă a participa la elă sântă rugaţi, ca să binevoescă a’şl arăta acestă dorinţă pănă într’a 10 Iuliu 1888 st. n. în scrisă, seu verbală, Comitetului Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina, trămiţândă preţulă de participare la ospăţă fixată de per-sonă cu 3 fi.
Splendorea acestei sărbărî comemorative naţionale depinde dela numărosa presenţă a foştiloră învăţăcei şi a actua-liloră strinătorl ai memoriei lui Pumnulă. Adresămă dâră ună apelă căldurosă şi fră-ţescă nu numai cătră învăţăceii şi amicii lui de odinioră, ci şi cătră toţi câţi mai nutrescă în sufletulă şi în inima lorD sîm-ţeminte de stimă şi de venerare cătră a-cestă rară bărbată ală naţiunii române, ca să binevoescă a ilustra cu presenţă d-loră acestă sărbare atâtă de legitimă!
Onorea nostră, a Româniloră recunoscători din Bucovina, este angajată aici! Să arătămă dâră prin o participare
FOILETONUL!? „GA2. TRANS.44
Xftia.cxixxille mamei.
/ ;	' .1..	.
Pe-ună pată plbă şi mole zace adormită, Angeraşulă palidă cu-ochiă obosită,
Buza-i supţirică deja ’ngălbinită,
Faţa lui cea suptă, franţea-i veştejită,
Ochiulă lui celă umedă^î-a lui geană udă:
Tote spună bă sârteaj cea Vecînică prea crudă Trimisu-i-a chinuri amarş, cumplite,
Cum bruma,pe flore în nopte trimite,
— „Oh,... totă în lume â mea mângăere !
„Tu care ’n minute;; de-adencă durere „Vârsat’ai în. .pieptunml o racjă deralină,
„Şi cu-o vorbă mî<$ amuril’mX. suspină „Alinai!... Acjnm.. să suferi cum,, poţi?...4*
De trei negre 4^ şi trei negre nopţi Aşa plânge mama în *jale Îmbrăcată De paţ\U#tfpelă mol$ pa, braţă ră4hnată.
Ea plâpgjş. că’şl pierde, a ş’a bupuriă,,
Cum sipgură o mamă se plângă-aşa şcie!
Cu mârd tiremurânde ridică ea vălulu Ce ^acopere trupulă şi faţa şi părulă Celui. *care.< dorine, — apoi lină, tăcută,
Ai lui-pqhl şi .^rpn^ ^e: trpj ori-sărută, Şyp^ţaftriEQ.â mare din ochiu-i duiosă Se restogoleşce pe geana-i în josă,
Şi cade pe faţa celui adormită,
Şi lasă- pe-obrazu-i ună locă vineţită...
Ea trage er vălulă şi-acopere ’ncetă Copilul^, şi. varsă din jalnicu-i pieptă Ună rîd de smspinurî ce curgă în largi valuri,* Ca undele apei isbite de maluri...
n.
Pe-o masă ’mbrăcaţă. în negru vestmânţă Dorine miculă ângeră sub'coperefnânfift l..
In pieptu-i vieţa lui jună s’a stinsă,.
Pe-o perină albă tăcută elă e ’ntinsă.
La capă ardă trei sfeşnicl cu lumini aprinse,
La pipiore' două; — peste elă întinse Văluri de mătasă negre, aurite,;
Cadă în valuri creţe triste, mohorîte.
Lângăt tristulă legănă stă îngenunchiată Pe mâni, care tremură, cu fruntea plecată O tineră mamă; der ea nu mai plânge,
Secă îi pare ochiulă, secă corptdft de sânge... Zdrobită de jale, cu mâni crueişate Ea frantea-’şl ridică spre bolţi luminate Şi cu buze supte 4i°® tremurândă:
— „Dâmne!... nu-i în ceriurl ângeră aşa blândă „Ce să-ţi scalde1 vecînică piciârele sfinte „Cu lacrimi, ce varsă din ochiu-i ferbinte?
„Seu ştirbă-i cununa, mărită Dumnecjău,
„De flori ce ’mpodobă în veci tronulă tău, „De-!ml iai mie scumpulă unică copilaşă „Ce' se ’ngână mândra cu-ai tăi ângeraşl ? ...44
Apoi ca o umbră^ lină şovăitore,
Se.ridică, merge abia pe piciore Se-’şl sărate scumpulă : îl desface vălulă
Şi-i sărată fruntea, şi-i sărată părulă,
Şi peste sicriu-i cu peptulă plecată,
Cu-a ei buză caldă pe buza-i lăsată
Şopteşce ’n glasă tainică: — „Oh sufletulă meu!
„Tu mergi... eu te-oiu plânge, te-oiu plânge mereuî...^
Sicriulă se ’nchide, şi clopote sună,
Roporulăr în cete ’ndesate s’adună Şi pleacă între cânturi de preoţi, piâsă, —
Er după sicriulă de-aramă, duiăsă O tînără mamă păşesce plângândă,
S’arance o mână de ţâmă ’n mormentă...
m.
Ală nopţii vălă negru de multă s’a lăsată,
Şi mama ’ntristată de multă s’a culcată... Târ4iu © în nopte şi ea nu mai pote Amuţi în pieptu-i mii tainice şdpte Ce-o ţină încă trâză vorbindu-4 mereu De ângerulă dulce, de dragă fiulă său... Cocoşii prin cânturi vestescă mie4ă de nopte; încetă acuma chiar tainice şâpte,
Er somnulă s’apropie lină adumbritoră....
Cu aripi de rouă atinge uşoră Ochii ei... adorme...
......Abia aţipeşce
Şi ’ntr'o nouă lume de-odat’ se trezeşce.
Unde totă e veselă, totulă e plăcută:
Fluturi cu-aripî de-aură florile sărută, —* Ârtgerii se jâcă şi ’mpletescă cununi De flori şi steluţe, cu fragi şi căpş uni,
Nr. 136
GAZETA mANSI^iî^îEÎ,-™-
1S8&L.
numărosă, că ne scimă respecta şi că amtt ajunsa a înţelege şi a venera după cuviinţă memoria bărbaţilora rari, cart îşî devoteză vieţa întregă la răspândirea şi realisarea idealurilora naţionale, a bărbaţilora, carî totdeuna au ţinuta susa şi au încununata cu rare succese flamura culturii naţionale!
La revedere!
Comitetultt Societăţii
pentru cnltnra şi literatura româna în Bncovina,
Cernăuţi, în 6 (18) Iuniu 1888.
Myronu M. Calinescu,
vicepreşedinte.
Calistrată Coca,
secretară.
Corespondenţa „Gazetei Transilyaniei."
Tuşnadu, 26 Iunie.
E sesonula băilora şi nu putea fi nimica mai naturala decâta ca să pleca şi eu la băi.
De astă-dată ţinta ’mî-a fosta Tuş-nâdulăi Hotărăsca ^iua de plecare, în-chirieză o birjă cu 10 fl. şi la orele 9 diminăţa faci. una saluta braşovului.
Pănă la locuia destinaţiei drumula romantica, câmpia bogată în tota felula de rode, fâce să-ţî tresară inima de bu-curiă.
La orele 12 sosimă în Şângeorgiu şi tragemtt la otelrdă cela mare. Aicî otelierula Blasko nî-a servita cu una pţânda gustuosa şi c’una vina escelenta.
După una popasa de 2 ore o luăma eţ& la drumu şi puncta 6 ore suntema norocoşi a gusta mirosula de brădeta din Tuşnada.
Musica cântă aici din 15 Iunie, pu-bKcula însă se adună numai după 1 Iulie pentru-că sesonula ţine pănă pe la 15 Septemvre.
In Tuşnada avema şi câţiva proprietari români, anume: Eforia şcoleloră române din Braşova, erezii Radu Pascu, Diamandi Manole, N. P. Petrescu şi în timpulă din urmă d-la Tacbe Stănescu. Acesta ^idesce case trumose, dăr numai pentru folosula propriu, înţelega, nu pentru a le închiria la alţii.
In casina băilora am aflata deocamdată puţine 4iare maghiare, unuia germana şi „Gazeta Trans.“; der nu-i mirare, căci aiară de mine şi d-la Dracu cetăţenă româna, esc© împreună ou fru-mbsa-i consortă a petrecuta totă ierna în Tuşnada, pănă acuma nu mai erau alţi ospeţl în Tuşnada. Timpula este de minune frumosa. AstădI căldură de 23* grade. In „Cursalona, 4iară pentru băi, era însemnata numărula ospeţiloră pănă la 24 Iunie dela diferite băi. In Baden-Baden numărula lora era 16,903; îfi Karlsbad 12,906, er în "Wiesbaden #,303.	, ■ •	, -
H Când va ajunge.. Tuşnadulă să aibă dspeţl măcara pe jumătate aşa de mulţi ? S	Moşul îl.
A	-----------
M.
80
» l/2
1
„	70 „
- 1 A.
Sdri poliţienescî.
Cu ocasia târgului de săptămână de Vineri!, Maria Manole Costea a fost surprinsă în momentula când voia să schimbe una bileta falsa de 20 franci. Densa a fosta dusă la judecătoria criminală.
In	sesonula	de vară	avânda	on.
Publica trebuinţă mai mare de birjari, şi ca să fiă scutita de plăţi desavan-tagiose, ce i s’ar cere, se faca cunoscute taxele tarifului şi unele disposiţiunl din statutula birjarilora:
1.	Pentru curse după timpa în oraşa şi suburbii pe teritoriula oraşului taxele suuta: 1. Iu orele de 4*
а)	pentru	cursa	de	*/4	oră	25	cr.
б)	v	t>	n	1/‘2 n	^6	„
c)	v	n	n	1
2.	In orele de nopte
a)	pentru V4 oră 40 cr.
b)
c)	n
Ce va trece peste i/i oră se soco-tespe pe deplina asemenea şi timpula câta aşteptă birja.
II.	Pentru curse la gară şi retour.
1.	In timpa de<4i 60 cr. .
2.	„	„	„ nopte 80 cr.
III.	Curse pănă la 2 kilometri afară de bariere se soeoteseă după tăriftdţt L Decă dureză cursa peste 2 ore după ta-rifula IV.
IV.	Curse la Dergte, Nou, Fântâna Popii, Poiană, ştejerişa, Stupml, Timişu de josa şi susa, pe o jumătate 4* 2 fl. 50 cr., pe o 4* întregă 4 fl.
Pentru bagaj a, care se pune pe capră se plătesc© 20 cr.
In fiăcare birje trebue tarifa să fiă la una loca unde se p6te vede.
Ore de 4i vara, adecă dela 1 Maiu pănă la 30 Septemvre dela 5 dimineţa pănă 9 ore sera. Ema dela 1 Octomvre pănă la 30 Aprilie dela 7 ore djminâţa pănă la 6 ore sera. Ore de nopte vara dela 9 sera pănă la 5 dimineţa. Erna dela 6 6re sera pănă la 7 ore dimineţa.
Pentru curse mai depărtate rămâne la învoirea reciprocă. Fiesce care birjar este datoră când se provocă la domi-■cilmîă lui ca să mergă undeva *âă putiă birja 1© disposiţiă după ţuriffc, ffcră deosebire cum e timpulă urîtă seu frumosă. “Pentru ca birjarulă să nu se' pâtă fes-cusa c’ar fi deja tocmită, e obligată a ţine o condicuţă unde partida să însemneze timpulă şi direcţia cursei, ce Vâ să facă subscriindu’şî şi numele. Astfelă es-eusaţia birjarului c’ar fi tocmită n’are valore.
Fiecare biijară e datoră să aibă o cărticică la sine cu foiţe uşoră de des-lipită, unde muşterii nemulţămiţl să-şf potă însemna causa nemulţămirei loră eventuale, presentândă apoi foiţa direcţiune! poliţiei seu vr’unui poliţistă.
Literatură.
Meseriaşulîi românii, foia pentru învăţătură şi petrecere, întocmită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii; a-pare în Braşovă de 2 ori pe lună şi costă numai 60 cr. pe i/2 ană. Editoră şi Redactorii .* Bartolemeiu Baiulescu. — Nr. 12, dela 15 (27), Iunie conţine: Câteva notiţe statistice relative la producţiunea şi consumulă ferului. — Despre raportulă ce esistă între ehemiă şi între artele plastice, în. specială între pictură (urmare). O visită la Monte Carlo. — Feliurite pentru meseriaşi. — Scirf economice şi industriale. — Multe şi mărunte. — Diverse. — Recepte folositor©. Glume. — Anunţuri. <
„George Lazaru,u revistă pentru e-duoaţiune şi instrucţiune; apare odată pe lună în Bârladă şi costă pe ană 3 fl. v. a. Directoră S. M. Halită, Comitetulă de redacţiune: G. Constantinescu Rim., Gh. Ghibănescu, Gavr. Omişoră, V. G. Diaconescu, I. Apostolescu. — Sumarulă nr.-lui 3 dela 15 Iunie: Principiulă naţională în formarea stateloră, de G. Constantinescu Rîm. — Premiile şi lectura privată a şcolarului, de S. M. Ha-liţă, — Literatură poporală (colecţiuiiî de gâciturf, critică), de G. Gibănescu. — Pentru revisţa „Lumina pentru toţîu (răspunsă), de S. Mironescu — Ad noti-ti&m. *— Dela întrunirea. învăţătoriloră din Ilfovăj de Sim. Basilescu — Notiţe Uteiftrâ şi sciinţifice — Buletină pedagogică. — Bibliografiă.
Convocam,
Pe basa statuteloră şi în conformitate cu otârîrea înaltului ministeriu de culte şi instrucţiune publică sub număr. 18,124 din 1888, convocă adunarea estraor-dinarâ a Alurmeulm românii, naţională din Timişora pe 4hia de 28 Iuliu (9 Augustă) a. cur. diminâţa la ora 10, în Timişora, sala mică a otelului Principele de coronă.u
Ordinea 4AeL
1.	Desbaterile şi otărîrea asupra reportului ce va întră dela comissiunea a-lesă în ultima adunare generală, dela 27 Âprile a. c. ni cu privire la desfiinţarea institutului, eventuală, decă se va decide susţinerea-ulţeridră a îttstitijftoM.;
2.	Alegerrea de nou a comitetului alumneală, şi
. I IHgpuseţiunI	la (modi-
ficarea statuteloră în conformitate cu impunerile suscitatei ordinaţiunei ministeriale.	*	,
Timişora, în 26 Iulie nou 1888.
■■ if
Mei. DreghicI m. p.
preşedinte.,
DIVERSE.
0 rugăciune italienescă, frumosă, e cuprinsă în textulă următoră: „Domne fă să nu mă ’nsoră. Decă mă însoră, fă să nu mă înşele nevasta.w „De m’a în-
şela, fă să nn soiu eu.“ „Decă voiu sci, fă să nu’mî pese.“
ULTIME SCIR1.
Viena, 30 Iuniu. D. Carpii a visitatu dimineţa pe corniţele Kal-noky cu care elu avu o lungă în-trevorbire.
Berlină, 30 Iuniu. Imperatulu a aleşii pe W e d e 1 ca ministru ală casei regale, în locală comitelui de Stolberg, care a fostu scosu din acesta funcţiune, după cererea sa.
Atena, 30 Iuniu. Nisce scrisori din Monastir anunţă ca autorităţile turcesc! au arestată 4 indi-vic[î printre cari ună institutoră română, carî ar fi falsificată documentele atribuite consulului ele-nică Panuria. P6rta amâna mereu trimiterea la Atena a docu-menteloră ce se pretindă a fi com-promiţetore pentru consulă.
Cursul» pieţei Braşovă
. din 24 iunie st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.46 Vend. 8.

Argintă românescă Napoleon-d’orI . . Lire turcescl .	.
850
10.—
11.30
Imperiali		n	10.30	n	
Galbinl			5.89	17	
Scris. fonc. „Albina“6°/0	n	101.—	J7	—M.
n n .1 5%	n	98.-	Î7	98.^1
Ruble rusesc! . . .	n	112.-	V	113. r
Discontulă ....	«V«-	—8% pe ană.		&
		•		
Cnrsiilâ la bursa de Viena
din 28 Iunie st. n. 1888.
Renta de aură 4% .......
Renta de hârtiă B70 . ... -. . . . Imprumutulă cSilortl ferite ungare . Amortisarea datoriei c&iloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostu iingare (3-a einisiune) . . Bonuri rurale ungare . . .
Bonuri cu clasa de sortare .
Bonuri rurale Banată-Timişă Bonuri cu cl. de sortare . .
Bonuri rurale transilvane . .
Bonuri croato-slavone . . .
Renta de hârtii austriacă Renta de argintă afastriacă *
Renta de aură austriacă, . .
Losurl din 1860	..........
Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile bănejei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr.
Galbeni împărătesei ..............
Napoleon-d’orI...............
Mărci 100 împ. germane .	.	.
Londra 10 Livrea sterlinge . ... Despăgubirea pentru dijma de vină
ungnr.escă . . . , ,...........
Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurjle pentru regularea Tisei şi Se-ghedhitiM . .v .	. . . .	, .
101.80/4
88.60/'-;
151.50	? %
*îrj
96.25 W
' —I
-v
115.75 104.905«! 104.60V
104.75 104.5<% 104.30» 104.—fp
80.75^
81.60p
m.eoM
138.50?'* > 864.—
298.50	j 304.30f|
5.9C^|
9.94J
61.4511
125.30^:-
128.2H
H
Editoră şi Redactorii responsabilă:^
Dr. Aurel Mureşianu. &
1~—:—:-----------------------------—------------
y ■ .
7 |Ca să încunune pe cei cari sboră ^Pintr’o altă lume'SUaă în, lumea loră, —
Câmpulă resfîreză scântei argintii,
? Florile mir6se dulci, trandafirii...
Pe-acestă câmpă îi pare că lunecă ’ncetu,
JjCă-o băre lină suflă ’n ală ei peptă. i Sub ună pomă cu, frunze şi crengi resfirate în dulce răcdre tăcută s’abate ||Şi ’n umbră se perde, când etă deodată	. -
mică fiinţă în’ albă îmbrăcată ‘ lătră dânsa vine,1 mână îi sărută fi ştă ’n tremurare lângă ea, tăcută,
Şi dornică privesc© în ochitilă ei mare
PI-ar vrâ să-i vorbescâ, der putere n’are...
e mişcă-atuncî mama, în brâţă vrendă s’o strîngă, Ci-amarnică începe sărmana să plângă, yjCând vede că ori câtă spre umbră silesce.
N’o prinde, căci umbra de ea se feresce!
Mişcată în sufletă de-aşa arătare Din visă se trezesce în albă p{U;ă, pe care ' Ea lasă să curgă de,4acrij»I - şirbie,
Căci lacrimi vărsate .durerea îumoie..'
iA	IV.
Mai trecă nopţi şi 4^®» ŞÎ ’ă visă yed© er , Copilulă, der rumenă ca florea în pahară.
Ii pst^e ăă intră în mica ei ea&&'
. Şi’n linişte mare s’aşedă la masă Şi ’ncepe să umble cu-a lui jucării,
Căci asta-i plăcerea la ori ce copii.
Bă vede cum mancă cu ea dimpreună,
Fe sînă i s’aşâdă; cu Mnrbettt^o *ngteă,;
Şi rîde şi saltă, mereu e voiosă;
Ca ori când îi pare mai bună şi frumosă.; Ci visulă er piere şi ea se trezesce Totă singură în casă! durerea muncesc© Multă jalnicu-i sufletă» Pe faţa-i aprinsă Ca două vâlcele prin lunca întinsă Se scurgă 4iăă, "gâptea veclnică lăcrimile, Câtă pare eă sau; «e sfârşită pentru ele.
*
•feece vremâ'îutigîf, lungă de durere,
Făr’ să-şi afle biata mâmă mâiîg&ere...
Târ4itt într’o nopte frumosă, senilă,
Din lună şi stele bogată ’n ţuţnină,
Durmea lumea, ’ntregă, pe la cântătorî, Plutindţi cu-a, ei minte în visuri de flori;' Sifigură într*o casă şede, şi veghează O mamă ^ntristatâ cu mintea fotă treză.
A lunii lumină se varsă văj^âe Pe-ună ochiu de ferâstră în mica odie,
Şi resfiră ’n aeră Scântei argintii,
Ce luceacă în ndpte ca stelele vi£ "
Deodat’ se ’nspăimântă, căci, a^h, i s’arată In casă fiinţa cea ’n albă îmbrăcată,
Şi şovăitore lângă patu-i vine Cu voce înefeată de-amare suspine Picendu-i aceste; — „Mamă, dulce mamăî „Lacrimile tale din mormentă m£ chiamă» „Vedi’ml cămeşuţa, cu care îmbrăcata „In sicriu de aramă tu m’ai îngropată,
„Căol lacrimă totă din ocbiu-ţl picată
%*.*•• •	y . *ţ.	' ■ ,l i
„Pe ea cade, mamă!,şi aşa nici odată „Nu-i c’a mea cămeşă să nu fie udă!
„O lacrimă piere, vine alta crudă,
„Ce mai râu mă arde! Te rogă derâ eu,
„Âibl milă de mine, de dragă fiulă tău:
„Nu mai plânge! Lăsă-mi odichna cea dulce, „De multă simţă acuma la capă negră cruce, „Şi n’am avută inpă ună ceasâ de răpausă,
„Ci la neodichnaTml mereufş’a^adaăaţl „Prin a tale lacwriii^!! ,FiărţI miiă der :
„Nu mai vărsa lacrimi plângendă cu amară!...“
C’ună. ţipetă,. sărmana,, ^din, pată mama sare Vrendă să p;ţiiţ(}& uipbra, — merge ’ii a' ei Ca s’o strîngă ’n braţe — der n’avea ce:
Căci e umbră, nuipaj,. sdţceya nu e!
Vre să o. _«^ute, der n’ayea pe cine :
Căci e umbră numai piră sânge ’n vine!
— „Du-te, 4ice-atimcea, iulbîtuîă meă fiu,
„Şi donul, dormi în pa^ţe în ală tău şicriu,
„Eu nu voiu mai plânge, paoş’ţî vbîtt lăăa, wNu mâi udă cu lacrimi cămăşuţa ta!..“
Şi ţ&ciita umbră lină şovăit6re Piere er in noptea plini de răcore. îşi săţută crucea, intră ’n eopârşeu,
Şi pe veci s’ascunde âab mică vălulă său..
*
Nu mat plânge.mama, nu se mai boeesce, Copilulă ’n ţărînă paclnică odichnesce.
I
m
ii
oi

Nr. 136.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Nru 5981—1888.
PUBLI0ATID1TE.
Joi în 12 Iulie a. c. după prâniju la 3 ore se va ţinea în oficio-latulu economicu orăşenescu o nouă pertractare de oferte asupra arândărei mai josu amintiteloru obiecte aparţinătore comunei oră-şenescî Braşovu.
Se provocă deci toţi oferenţii ca celu multu pănă în 12 Iulie a. c. înainte de prâncju, 12 ore, se ’şî aştemă la administratorulu orăşenescu Ernst Hintz ofertele scripturistice prov&Jute cu unu timbru de 50 cr., cu unu vadiu de 10°/0 din chiria anuală oferată con-statătoru în bani gata seu în hârtii de preţu valabile pentru cauţiune.
Se se amintescă în ofertu, cumcă pentru care obiectă se ofe-reză şi se conţină totdeodată dechiaraţiunea că oferentului ’i suntu cunoscute condiţiunile contractuale şi de oferte şi că se supună loru.
Condiţiunile aceste se potu vedea, pănă la cjiua pertractărei de oferte, în decursulu oreloru oficiose în oficiolatulu economicu orăşenescu.
Chiriea are se fie în bani gata şi să se amintescă în ofertu a-tâtu în cifre câtu şi în litere.
Obiectele de închiriată suntă următdrele :
1.	Prăvălia din târgulă flosului Nru. 17, chiria de pân’acum 820 fi. —
2.	Berăria orăşenescă...............,,	„	„	8271 fi. 50
Braşovu, 27 Iunie 1888.
X7M 3-1	Magistratulu orăşenescu.
De Inchiriatu
suntă dela St. Mihailă 1888 încolo, în casa Nr. 564 din cetate, strada vămei, pe mai mulţi anî, preste totă seu în parte, bolta cu magazine, ună cuartiră în catu de josă şi ună cuartiră în catu de susu.
Ofertele verbale şi în scrisă le primesce pănă la 7 Iuliu 1888 st. nou curatorulă bisericei sf. Nicolae, d-lă Sterie Stinghe, Scheiu, Prundă, unde se dau şi informaţiunî mai de aprope.
De închiriat*.
Dela S-tu Mihailă încolo următdrele case în suburbiulă Scheiu:
a)	Casa Nr. 1388 în Prundă pe 1 ană.
b) Casa Nr. 1391 în Strada mare	) â, o
c) Casa Nr. 1541 laterală în Grdverî ) ^
Doritorii de a lua în chiriă una seu alta din aceste case să binevoescă a se adresa prin ofertă în scrisă seu verbală pănă la 7 Inliii a. c. st. nou la Epitropulă d-nu Sterîe Stinghe în Scheiu, Prund* No. 426.
873-3	Epitropia bisericei Sf. Nicolae.
Rugămu pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primiţii diarulu nostru până acuma.
70
Se deschide abonament* pre anul* 1888
la
AMICULU FAMILIEI. Piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 c}i a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiuni literare şi scienţifice cu refiesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivic[iloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMÂNO. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 21A — 3Va c61e; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunl, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunl, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi scirl cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisfi totu alu patrulea esemplară.
Numeri de proba se trimitu gratisii orî-cui cere.
PF~ A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. ~Oft
Totfl de aci se mai potu procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paultt Hun-falvy despre Cronica Ini Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi HI. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IR. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respeotiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă dePau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Ideajuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-luld pierdutd de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codnţand craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elfi trebue să se insore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană TancO. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilărîă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petuiantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nieoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfi dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 80 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoreticii şi practicii pentru învăţămentulfi intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi îuvă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Nâsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Bnteanu, prof. ghnn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea,, practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore ia propunerea calculărei în scota poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfii profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţî de rugăciuni:
Mărgăritarul sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr.j legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculfi mărgăritaru sufletesefi. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânc|ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântăr!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 flor.: 100=5 fl.
VisulQ Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia 0. N. Isusfi Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovfi.