Rtftâfiltt, AdBislsiraiM&a . ...... îiMrato: BRAŞOVU, piaţa mar» Nr 22. Scrisori nefran-uie na se pri-mescfl, Manus.un enu sexe* tricu a! Birourile de amam; Braţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu in Vlana: UudolfMosse, HaasensUm interesarea progresivă a poporului faţă cu scola în împrejurările actuale este admirabilă. Unde suntă rădicate scole de stată, acolo şi Românii, în loculă scoleloră celoră vechi, rădică şcole nouă frumose şi după plană. Aci voiu aminti numai câteva: In Cojocna, deşi se afla scolă co-răspuncfătore legiloră, graţiă zelului binemeritatului d-nă protopopă Ioan Hosu, Românii au ridicată altă scdlă nouă şi mai frumosă, costândă 1700 fl. v. a. fără vecturarea materialului. Totă aşa în Ghirişulă română, unde s’a înfiinţată o scolă cu 1300 fl. v. a., deşi comuna a-cesta e mică. Asemenea suntă în Cia-chi-Gărbou şi Panticeu scole frumose şi după plană. In tractulă Coj ocnei peste totă am aflată ună progresă îmbucură-toră faţă cu anii precedenţi. Se vede, că de când d-lă protopopă Ioană Hossu stă în fruntea acestui tractă, nu cruţă nici o ostenelă pentru a înainta bunăstarea scoleloră din tractulă său. Asemenea am vS4ută progrese îm-bucurătore şi în tractulă Dergei, mai alesă în comunele Ciachi-Gărbău şi Panticeu-. Decă ne vomă aduce aminte de prigonirile acestora scole, şi decă ne vomă aduce aminte că preoţii Ioană Drăgană din Ciachi-Gărbău şi Demetriu Zdroba din Panticeu, în frunte cu iubi-tulă loră protopopă Ioan Haţegan, câtă au avută a se lupta şi câtă năcasă ll-au causată scolele de stată ridicate în costa scăleloră confesionale, ca şi în anulă trecută, când d-lă pretore din Chiachi-Gărbău Yâllya Ferenez a silită pe părinţii prunciloră a-şî inscrie pruncii la scola de stată, va trebui să admirămă perseveranţa acestoră fruntaşi ai poporului în lupta pentru esistenţa scoleloră loră. In anulă acesta dintre pruncii de Română abia 5—6 au frecuentată scola de stată şi şi aceia suntă fii de ai servitoriloră dela curţile domnesc!. Altcum s’a întâmplată la şcola de stată din Panticeu. Acestă şcolă a rădi-cat’o statuia în anulă 1885 cu spese mari în costa şcolei confesionale grec. cat., der în anulă a acesta a păţită fiasco, căci la 13—14 prună maghiari şi jidovi au părăsiţii şcola de stătu şi au frecuen-tatu şcola confesională grec. cat. cu atâta FOILETONULtT „GAZ. TRANS.U 4 Szidire şi poveşti slavice Istorisite dupăF. S. Kraus. PAŞA DE OŢELU. Impăratulă smeiloră şi ală şoimiloră şi ală vulturiloră se puseră la svată, ho-tărîră să înviă pe cumnatulă loră şi întrebară pe trei smei, cei mai sprinteni şi mai iuţi dintre toţi smeii, care pote aduce mai degrabă apă din apa Iordanului. Ună smeu grăi: „Eu aducă într’o jumătate de cesău. Ală doilea tŞ-ise: „Eu aducă într’ună sfertă de cesău. Ală treile cjis0 : „Eu aducă în nouă minuteu. împăraţii îi cjiserâ celui de-ală treilea: „Du-te şi adu degrabă apău. Sineulă aduse apa. împăraţii o luară şi o văr-sară pe ranele feciorului de împărată; ranele se vindecau vă4endă cu ochii şi feciorulă de împărată sări în piciore, veselă şi sănătosă, de-ai fi credută că ni-miojlf ţm,i-a fostă. ^ ^ .împăraţii îlă sfâtuiră, să se întdrcă acasâ? aupă ce l’au înviată. Der fecio-rută da împărată voia să-ş! mai cerce odartâ*:nofoculă, şi să-şi scape nevasta. Cumnaţii îi grăiau: „Lasă-te de gândulQ zelă şi diliginţă, încâtă la esamenă au pusă în uimire pe toţi, cetindă, scriindă şi calculândă bine şi românesce. Peste 52 elevi deteră ună esamenă strălucită, pe când şcdla de stată abia are 17 elevi şi şi aceia mare parte de pe alte sate. Invăţătorulă gr. cat. Ionă Nemeşă cu praxa de 27 ani merită totă lauda. Ferice de atari tracturî, cari au în fruntea loră aşa bărbaţi. Cu atari băr^ baţi pote fi mândra Prea Yen. ordina-riată din Blaşă. Somesanulu. M. Ludoşfl, 29 Iunie 1888. Despărţămentulă XM ală „Asocia-ţiunei“ şi în anulă curentă îşi va ţine adunarea anuală în M. Ludoşă în 10 Iulie 1888 diminâţa la 9 ore. — Domnii protopopă Nicolae Solomonă şi Vasile Moga mişcă tote petrile ca adunarea să fiă câtă de bine cercetată, se sperezăv că din Câmpiă nu va lipsi nici ună preotă, docenţă, inteligentă, notară, sub-notară, ba să spereză că şi din poporă mulţi voră participa, — însă decă Câmpenii nu voră dovedî mai mare interesă decă Arieşenii din Turda încoce începând voră rămânea totă aşa de nepăsători ca pănă acuma — resultatulă va fi forte mică. Deci din Turda pănă în Tergulă Murăşului şi din Murăşă pănă în Mociu se pornimă cu toţii noi sperămă că din locurile descrise nu va fi Română cu carte care să nu ia parte la adunarea nostră din M. Ludoşiu în 10 Iulie 1888. ___________ Tăureanu. întâmplări diferite. Crimă în Galaţi. „Rom. Lib.“ pri-mesce următorele detaliurl asupra unei crime care a emoţionată portulă Galaţi: Briculă turcescă „Daim Selament“ era ancorată în portă, lângă arsenală. Pe la orele 11 doi mateloţl Hasan Husein şi Ahmet Elioglu, cari sărbătoriseră cu pre multe libaţiunî sărbătorile Bairamului, întorcendu-se pe bordă au fostă dojeniţi de măestrulă echipagiului. La sgomotulă ce se făcu, căpitanulă Ibraim Mehmet a ieşită şi, în vederea sărbătorii religiose, s’a mărginită a da o simplă dojană turburăriloră. Unulă din aceştia Hasan Husein, punendă mâna pe o manelă se furişeză pe la spatele căpitanului şi dintr’o singură lovitură îi sfărâma craniulă: după două ore căpitanulă muri. Amândoi culpabilii suntă pe mâna instrucţiei şi se găsescă depuşi la arestulă din Galaţi. Consululă generală otomană a făcută demersuri pentru ca, fiă înainte fiă după condamnaţiune, criminalii să fiă remişl Porţii. Esposiţiunea universală din 1889. Foile din România publică următorulil a-pelă, ce l’amîi primită şi noi: Apelă cătră Românii Guvemulă română a refusată de a lua parte în modă oficială, la esposiţiunea universală ce se va ţină în Parisă în 1889. Făcândă acesta, guvernulă română va fi avută de bună semă cuvintele sale şi nu e treba mea să-lă judecă. Elă a făcută ceea ce au făcută cele mai multe guverne monarchice din Europa. Este însă ore acâsta ună cuvântă pentru ca România să nu ia parte la esposiţiunea universală din 1889? Şi guvernele altoră ţări au declinată invitaţi-unea ce le-a adresată guvemulă Repu-blicei francese şi cu tote astea multe din aceste ţări voră participa la es-posiţiune. Iniţiativa privată s’a însărcinată mai pretutindeni a lua ro-lulă pe care guvernele din considera-ţiunl curată politice nu-lă puteau îndeplini. S’au formată comitete naţionale, care au cerută şi obţinută pentru ţările loră locuri cuviinciose în sînulă esposi-ţiunii şi astfelă mai tote naţiunile lumii voră fi representate la acestă mare şi imposantă manifestaţiune a progresului. România e una din puţinele ţări în care pănă acum nu s’a făcută încă ni-mică în scopulă participării ei la marea serbare internaţională din 1889. Constată faptulă cu durere, fiindcă sciu că România ar fi trebuită să fiă cea dinteiu dintre tote naţiunile care să a-lerge ca poporă, decă nu ca guvernă, Ia învitaţiunea Franciei, a Franciei ge-nerose. Der nu e timpă de tânguită. Să reparămă acestă uitare. O putem face încă. N’avemă decâtă să voimă. Deşi ultimulă termenă pentru admi-siune a trecută de multă, eu m’am a-dresată direcţiunii generale a esposiţiu-nii şi am obţinută, ca o favore cu totul escepţională, ună locă cuviinciosă pentru România. Ceră Româniloră din tote unghiurile să’ml dea concursulă loră pentru a umplea acestă locă într’ună modă demnă de naţiunea română. Facă înainte de tote apelă la pressa română, fără deosebire de partide, să se pună în fruntea acestei întreprinderi, sigură fundă că cu ajutorală eiideeamea va triumfa. E o cestiune naţională la mijlocă şi în cestiunile naţionale pressa română a dovedită totdeuna că e la înălţimea misiunii sale. Ungurii voră participa la esposiţi-une. Serbia ia parte în modă oficială şi va ocupa în palatulă producteloră industriale ună spaţiu de patru sute metrii ăsta, că te vei prăpădi, căci altă vieţă nu o să ai decâtă cea dela Dumne4©uw. Der dânsulă nu au4ia şi nu înţelegea, împăraţii îi grăiră: „Bine, decă vrei să mai cerci odată, di-i nevestii să întrebe pe Paşa de oţălă, şi vino apoi de ne spune, să’ţl ajutămă şi noiu. Feciorulă de împărată se duse tip-tilă la nevastă-sa şi o învăţa, cum să afle dela Paşa de oţăl înce-i stă puterea şi să-i spună. Paşa de oţălă veni acasă ' şi nevasta începu a’lă iscodi: „Spune-mi, în ce îţi stă puterea Paşa de oţălă îi vorbi: „Nevastă, puterea îmi stă în paloşău. Nevasta începu a se închina la paloşă ca la ună Dumne4eu; Paşa de oţălă începu a hohoti şi grăi: „Muere fără minte, puterea nu’ml stă în paloşă, ci în săgâtău şi nevasta începă a se închina la săgetă ca la ună Dumnedeu. Paşa de oţălă îi 4ise: „Nevastă, nevastă, cine te-a învăţată, bine te-a învăţată cum să iscodeşti în ce îmi stă puterea. De-ar mai trăi bărbatulă tău, l’aşă bănui pe elău. Nevasta se jura, că nimeni nu a învăţat’o, căci nimeni nu a mai dată pe la dânsa. După-ce au trecută câteva 4fle» fe-ciorulă de împărată veni şi nevastă-sa îi spuse, că nu a putută afla în ce’i stă puterea Paşei de oţălă. Feciorulă de împărată îi 4is®: „Mai cercă să afli şi se duse.“ După-ce veni Paşa de oţălă acasă, femeea întrebă eră, în ce’i stă puterea ? Paşa îi răspunse: „Fiind-că îmi ţii puterea în mare cinste, ’ţl-oiu spune dreptă în ce îmi stă. Departe, departe de aici e ună munte înaltă, în munte trăesce o vulpe, vulpea are în inimă o pasăre şi pasărea îmi ţine puterea. Pe vulpea greu o prind!, căci se preface în alte lighione.“ A doua 4b după ce Paşa de oţălă s’a dusă de acasă, feciorulă de împărată veni să afle ce i-a spusă Paşa nevestei sale. Nevasta îi spuse, ce a aflată. Fe-ciorală de împărată se duse le cumnaţi. Cumnaţii îlă aşteptau doritori, să afle şi ei, se bucurară multă şi porniră la munte. Cum ajunseră, slobo4iră vulturii, să gonescă vulpea, vulpea se ascunse într’ună Iacă şi se făcu pescăruşă der şoimii îlă goniră şi-lă alungară d ela Iacă, păscăruşulă se înălţa în nori, smeii porniră după dânsulă pănă ce să făcu er vulpe şi voia să scape prin vi-sunii, der vulturii o prinseră. pătraţi. Grecia asemenea participă. Nu mai vorbescă de celelalte naţiuni. Ce veţi 4i°ej Româniloră, când vi-sitândă în 1889 măreaţa esposiţiune, veţi vedâ produsele veciniloră voştri desfă-tându-se în mijloculă atâtoră minuni, şi nu veţi găsi nici ună cultivatoră care să vă reamintescă patria năstră? Ore nu veţi fi cuprinşi de ună simţământă de jale adâncă şi inima vostră nu se va strînge de durere? Nu, nu trebue să ne lăsămă mai pe josfi. România are astă4l ca să arate lumii. — Dela 1867 ea n’a mai espusâ în Parisă. Şi de atunci încoce ce progrese a făcută în tote direcţiunile! Deja la esposiţiunea din Yiena, în 1873, pro-gresulă era vădită. La 1878 ne-a îm-pedecată resbelulă a participa la esposiţiunea din Parisă. Ce ne pote împe-deca în 1889 ? Nimică, decâtă celă mult indolenţa. Să dovedimă că nu suntemă indolenţi, că suntemă o naţiune plină de vieţă şi de viitoră. O esposiţiune universală este ună felă de esamenă la care suntă supuse din când în cândă poporele, ca şcolarii după ună cursă ore-care. A nu ne înfăţişa la esposiţiunea din 1889 ar fi a mărturisi, că ne tememă de esamenă, ar fi a declara, că n’am făcută nici ună progresă de ună timpă încoce. Să dovedimă contrariulă. Der ce e de tăcută pentru ajungerea acestui scopă ? Totă ce pote fi mai uşoră. Să se constitue în grabă ună comi-tetă naţională de iniţiativă pentru participarea României la esposiţiune şi res-tulă vă veni de sine. Cu bunăvoinţă tote suntă cu putinţă. Am credinţă, că se găsescă în România doi-spre*4ece bărbaţi de frunte cari să înţelegă însemnătatea absenţei totale a României dela esposiţiunea din 1889 şi cari să se devoteze acestei cause. Facă apelă la toţi aceia, cari păs-treză încă Franciei iubirea pe care o merită şi cari îşi iubescă în acelaşă timp îndestulă ţera loră pentru ca să nu lase să trecă o asemenea ocasiune fără a’şl face datoria de Români. Facă în fine apelă la toţi industriaşii mari şi mici, la toţi cultivatorii români mari şi mici, căci în definitivă e causa loră pe care o apără. Interesulă loră cere ca productele loră să figureze la esposiţiunea din 1889, căci deosebită de satisfacţiunea de a fi făcută ună serviciu ţărei loră, ei voră ave şi ună profită materială netăgăduită, fără a mai vorbi de aursola acelora ale cărora producte seu manufacturi voră obţine medalii. împăraţii porunciră să spintece vulpea şi să’i scoţă inima, apoi aţîţară un focă, îi tăiară inima şi aruncară pasărea în flăcări. Cum a arsă pasărea, s’a sfîrşită şi Paşa de oţălă. Feciorulă de împărată îşi luâ nevasta şi se întorse acasă. IDespre serr7-itore- de Mark Twain.*) In contra tuturoră servitoreloră, de orf-ce naţionalitate ară fi ele şi de orice etate, îmi esprimă indignaţiunea mea blăstămându-le. Motive: Totdeuna servitărele pună perina în faţa lampei astfelă încâtă decă vrei să cetesel seu să fumezi înainte de a adurmi — ună obiceiu vechiu plăcută ală tine-rimei — să ţii cartea într’o posiţiă nepotrivită şi să’ţl orbescă ochii. Decă a doua 4i de dimineţă vădă servitorele că ţî-ai schimbată perina în partea cealaltă a patului, în locă ca acestă întâmplare să o ia ca o dojană binevoitore, ele în puterea absolută, ce le este dată, şi fără să aibă milă de stângăcia ta, se bucură forte mult, că te-au putută şicana şi nemulţămi, şi de sigură *) Scriitorii umoristicii americanii. Nr. 135 1S88. Sâ se constitue der ffcră- întârziere comitetulti naţionalii de iniţiativă şi să începă a lucra. Deosebită de comitetul centrală din Bucurescî, s’ar mai pută forma comitete judeţene în tote oraşele ţărei, cum şi peste munţi. Eu mă voiu pune cu totulă la dis-posiţiunea comitetului centrală şi-i voiu da tote desluşirile de care va ave trebuinţă, comunicându-i în acelaşă timp şi planulă pe care l’am concepută pentru a asigura reuşita întreprinderii. Trebue însă să ne grăbimă, fiindcă decâ am întărea multă, fără a-i da ună răspunsă definitivă, direcţiunea generală a esposiţiunii s’ar considera deslegată de promisiunea ce ml-a dată de a reserva României loculă necesară. La lucru, dâr, Româniloră, şi naţiunea nostră va fi representată, şi bine represintată, la esposiţiunea universală din 1889. Parisu, Iunie 1888. Alexandru Ciurcu. 229, Faubourg St. Honore. P. S. Toţi aceia, caii voră adera la propunerea mea, suntă rugaţi a’mî comunica adesiunea loră. Doritorii de a espune să-mi arete în acelaşă timpă o-biectele ce voiescă să espună. Literatură. In tipografia diecesană din Caran-sebeşă a eşită de sub ţipară Legea din 1886 art. XXIX. Despre redactarea coleloră de carte funduală său noua carte funduală, tradusă şi esplicată în limba română, după textulă oficială originală, de Pavelă Botariu, advocată în Thnişdra. Formată mică 8° de 72 pag., cuprincjendă în partea ultimă şi ună formulară (aproximativă) de colă funduală în înţelesulă legei de care e vorba. — Scopulă ce l’a avută în vedere d-lă autorii la traducerea şi esplicarea acestui opă a fostă, după cum se esprimă în prefaţă, ca acestă lege să fiă bine pricepută de Români, fiindcă prin ea se reguleză o lucrare, ce va atinge dreptulă de proprietate, de possesiune, dreptulă hipotecară etc. cari tote din punctă de vedere materială, suntă de însemnătate pentru poporă. Fără esacta cunoscinţă a acestei legi şi fără o viuă interesare de lucrările ce adl-mâne se voră întreprinde pe temeiulă ei mulţi omeni voră pute suferi perderl mai alesă cu privire la unele drepturi hipoteeare, cum s’a întâmplată d. es. şi atunci, când pentru primadată s’au redactată proto-cdlele do carte funduală. Acestă carte se pote procura cu bagatelulă preţă de 30 cr. dela d-lă autoră Pavelă Rotariu din Timişora (Temesvâr). Baiu în Betleanfi, Duminecă, în 22 Iulie n. c. Inteli-ginţa română din Betleană, în comitatulă şi pentru a doua oră,când îţi facă patria îţi aşeZă perinele totă în partea aceea, ca să te năcăjesc! din nou. Suntă ciudate. Cum au văZută că nu-ţî place cum ţl-au pus perinile, de te-ar vede că mori de năcază şi încă nu’ţl facă pe chefă, ci din contră caută să-ţi amărască Zilele, şi decă din întâmplare îţi aşeZă lumina cum se cuvine, atunci de sigură te pomeuescl că ţl-au strîmbata patulă, asttelă că erăşl trebue să te năcăjesc!. , Iţi pui de pildă cofărulă şese policari departe de părete, pentru ca des-chi(Jându’lă să nu strici păretele cu ca-pacula, nu se pote să ţl’lă.lase cum l’ai pusa tu, ci din contră îlă împingă lângă părete. O facă cu intenţiă. Vreai să ai scuipătore într’ună locă anumită, unde îţi vine bine lâ îndemână de sigură servitorele nu suntă mulţămite cu acâsta şi totă într’una îi schimbă loculă. Papucii totdeuna ţi-i pune în locuri unde îţi este neplăcută să umbli, ţi’i vîră de pildă sub pată pănă lângă părete şi se bucură forte multă, şi facă acestă lucru numai şi numai pentru a te pleca în modă necuviinciosă, pentru a te năcăji, şi pentru a te certa cu bă-iatula care-ţl curăţă papucii. Cutia cu chibritele în fiăcare $ o pună airea. Caută totdeuna ună altă locă pentru «hibrite, âr în loculă unde au fostă pănă acum chibritele îţi pună vr’o sticlă, GAZETA TRANSILVANIEI, Solnocă-Dobâca, va arangia ună bală restrînsă ală căruia venită este destinată în favorea bisericei şi şcâlei române gr. cat. de acolo. Preţulă întrărei de personă 1 fi. 20 cr., âr în familiă de persănă X fi. v. a. Inceputulă la 8 6re sera. Pentru comitetă: Gregoriu Puşcariu preşedinte. Simeonă Moldovană, secretară. Ioană Grecu, cassară. Alexandru Morariu, controloră. Vasiliu Morariu, curatorii primă. Suprasolvirile şi ofertele marinimose se voră primi cu mulţămită şi se voră cuita pe cale Ziaristică. DIVERSE. Cenuşa lui Beethoven. — Vineri s’a făcută la Viena o ceremonia atingătdre. S’a transportată cenuşa lui Beethoven din miculă cimiteră Woehring la noulă cimitiră centrală din Viena. La una după ameZb deputaţiunile conservatorului şi a societăţiloră musicale din Viena din Bonn, unde s’a născută marele com-positoră, din Berlină, autorităţile capitalei Austriei, nepotulă şi nepota lui Beethoven, o delegaţiune a „ Concordiei,u asociaţiunea Ziaristilorti vienezl. s’au a-dunată la cimitirulă "Woehring. Municipalitatea şi tdte delegaţiunile au adus cordne frumâse ca sS fiă puse pe mor-mentulă în care se va odihni definitivă cenuşa lui Beethoven. La ora unu şi jumătate se deschise paraclisulă în care se afla cosciugulă, păzită de doi dmenî. După ce puseră si-criulă pe o trăsură de gală la care erau înhămaţi optă cai, cortegiulă pomi. Ună cioclu călare purtândă ună drapelă negru precum şi o cordnă de lauri, deschidea mersulă. După densulă veneau alţi doi călăreţi, cari duceau felinare a-prinse şi înfăşurate cu zăbranică; apoi o trăsură plină cu corone, cerulă cu coş-ciugulă înconjurată de slujitori d’ai pom-peloră funebre, fiă-care ţiindă în mână lampidne cernite cu zăbranică, după drică doi feciori ducendă, pe perne de catifea roşie, unulă o liră, celalaltă o coronă; apoi o a doua trăsură încărcată cu corone, câteva trăsuri în doliu, şi în fine deputaţiunile. Pe totă drumulă era înşiruită o mulţime numerosă; bonţurile de gază ale felinareloră de pe dramă erau aprinse în semnă de jale. La cimiteriulă centrală se cânta ună coră de Beethowen de cătră elevii conservatorului. Apoi coa-jutorulă Agerer, care asistase fundă copilă la îmormântarea compositorului, în 1827, binecuvânta sicriulă, care fu dusă pănă la criptă prin o deputaţiune de profesori ai conservatorului. D. de Le- neinski, unulă diu actorii principali dela Burgtheater, ceti, cu arta lui particulară, ună elogiu funebru compusă de d. de Weilen, preşedintele Concordiei, şi ună nou coră de Beethowen fti cântată de elevii conservatorului pentru terminarea ceremoniei. Trei telegrame. Iată textulă a trei telegrame primite de împărătesa Victoria după încetarea din vieţă a soţului ei Friederică III: Din Windsoî: „Băr-batulă tău a luată în mormentă qu elă cele din urmă zîmfoiri ale vieţii mele „ Victoria,u regina Engliterei. Din Roma: „Când plângă toţi, durerea fiecăruia misii scade. Potolesce’ţl foculă, căci lumea întrâgă plânge cu tine. „Margareta,u regina Italiei. Din Madridă: „Cerulă e nemilosă; cei doi omeni cari acum doi ani erau la masa mea, tineri puternici, plini de sănătate, Alfonsă şi Friderică, nu mai suntă. „ Cristina,u regenta Spaniei. Tratamentulif migrenei prin sare comună. — D. Batom trece în revistă diferitele tratamente întrebuinţate în contra migrenei. Fără a constata utilitatea nici unuia- dintre ele, elă presintă ună nou remediu, care se recomandă prin aceea, că nu e periculosă şi fundă la îndemână orf-cui. Acestă remediu este sarea de bucătărie. După cum Nothnagel i-a recunoscută în modă fortuită favorabilele ei efecte în accesele epileptice, totă aşa şi autorulă, din întâmplare, a constatată, că acestă corpă oprea crisele de migrenă său că le modifica în modă forte favorabilă. Modulă de a se servi este identică cu acela ce se întrebuinţeză pentru a preveni accesele de epilepsiă. In momentulă când cineva simte primele simptome ale migrenei, trebue să ia o jumătate său o întregă lingură de sare ordinară în natură şi să bea în urmă puţină apă. In regulă generală se întâmplă, că accesulă iminentă avorteză, seu că cedeză fdrte iute, decă elă s’a stabilită deja. Autorulă nu aduce decâtă 6 caşuri, tote favorabile, în sprijinulă medicamentului ce propune. Pentru elă utilitatea clorurului de sodium, în aceste caşuri,. trebue atribuită unei acţiuni rere aducă Ia cunoscinţă, cumcă multă iubita lorii soţiă, mamă, noră, cumnată şi nepotă Vlarla Triffii născută Cacovanu, după ună morbă mai îndelungată, şî-a dată sufletulă său blândă în mânile Creatorului în 22 luniu st. n. a. c. la 9 6re sera în ală 30-lea ană ală etăţei şi a 9-lea ală fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele pământesc! se voră binecuvânta după ritulă gr. cat. în 24 luniu 1888 la 3 ore p. m. şi se voră depune spre etemulă repausă în cimiteriulă din Bor^o^Ţiha.TV Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria eternă! Borgo-Tiha, 23 luniu 1888. • t ________-_ i '‘it'1-" t Necrologu. Simeonă Triffii notară cercu^lă, ca soţă ; Ana^,, Emilin, Au-relia'tXucreţia şi Vicţpră .cp, fii; Justină şi Iojiphimă Cacovapu ea fraţi; Vasilie şi Ştefană Cacovann, Vaâifie şi Simeonă Bologa, ca unchiaşl; Anastasia Triffu ca socră; Ana, Mana,. Sofia, Ionă Trifiu, cancelistă reg. jud. cu soţia sa Maria născ. Mânu ca cumnaţI;.Georgiu, Zenovia, Titusu Triffii ca nepoţi; Ionă, Grigore şi Pelagia Triffii măr. Popă ca veri; în numele loră precum şi a altoră consângeni şi afini eu inima frântă de du- re’ună pahară, seu altă lucru, care se sparge uşoră, pentru a-ţl face pagubă, seu decă l’au spartă servitorele mai înainte, pentru a'şl ascunde vina. Nici măcară mobilele nu ţi le lasă în pace. Vii seara târZiu acasă, apoi poţi fi sigură, că vei găsi masa de scrisă acolo, unde ţi-a fostă garderobulă, şi a doua Zi decă, când ai plecată de acasă, ai lăsată spălătorulă la uşe şi jeţulă la fe-restră, să nu te mai indoiescl, că ve-nindă după aceea seu venindă noptea, nu te vei împedeca de jeţă şi că nu vei căde, şi apoi mergând mai departe, vrendă să te odihnescl la ferestră, să fii sigură că te vei pune în spălătoră. E neplăcută de totă. D-vostră vă place? In sfârşită, ori ce ai pune undeva, nu s’ar pute ca servitorele să-ţi lase lucrurile acolo. Cum li se dă ocasiune facă schimbările, ce le află de lipsă în răutatea loră. Aşa ceva este în firea servitoreloră, şi le face o deosebită plăcere a năcăji lumea în chipulă acesta, ba ce-i mai multă, mă şi îndoescă că ară pute trăi fără a-şl face mendrele loră. • Adună de pe josă petecele de hăr-tiă, care le-ai aruncată, ţi le pună pe masă şi suntă în stare să facă foculă cu manuscriptele tale. Ai re’o sdranţă de hârtiă murdară, de care ai ree să te scapi odată ca de ună ce netrebnică, nu-ţî este uşoră, căci ori de câteori ai a-runca-o, servitorele o ridică şi ţl-o pună pe masă totă în loculă acela unde a fostă la începută, şi acesta le face loră o bu-curiă nespusă de mare. Loră le trebue mai multă pomadă de ââtă la şese bărbaţi şi decă le învinovăţesc! că ţl-au furată din potaadă apoi mintă de stau apele în lopă. , .. „ Decă îţi laşi cheia în uşă de comoditate, o iau la ele sub pretecstă ca să ®ţu între vr’ună vagabundă în odae; în adevără însă facă lucrulă acesta numai pentru ; ca întorcendu-te ostenită acasă «8 nu poţi întră dintr’odată în odae, ci Şă -mai umbli încoce şi încolo şi să-ţi a-ducl cheia, decă nu cumva vrei să fii espusă neplăcerei de a da bacşişă. Din adinsă se încercă a face petulă |>ănă a nu tea-i fi sculată numai ca să-ţi jStrice somuulă de dimineţă, şi fi sigură Că decă te-ai sculată, nu se intereseză âe pată pănă a doua Zi- , Cu ună cuvântă servitârele aţi procură o mulţime de miserii pe cari le fac din curată răutate. ; ; ■ ' Servitârele n’au âprope nici un sen-timentă umană. Deci decă voiu pută fi teiu lucru care l’aşî face ar fi de a a-duce o propunere prin care să curăţă servitorele de pe lume. P. (Inchidărea delegaţiuniloră) Bttdapesta, 28 luniu. Delegaţi-unea ungurescâ precum şi cea austriacă a votatu sera în unanimitate, în a treia citire, proiectele de lege guvernamentale. Ca şi corniţele Kalnoky în faţa delegaţiunii austriaco, d. de Kallay a esprimată în faţa delegaţiunii unguresc! recunoscinţa împăratului şi mulţumirile ministerului comună, după aceea preşedintele a închisă sesiunea printr’ună dis-cursu care esprimă speranţa consolidării situaţiunii în Europa precum şi a intereseloră monarchiei. Fraga, 28 Iunie. Foile cehice critică pasagiulă privitoră la Aus-tro-Ungaria din mesagiulă împăratului Wilhelm, 4i°^ntiă că elă amintesce vechia confederaţiune germană, der Austria niciodată nu se va mai verî într’o asemenea confederaţiune, care ar face dintr’însa o vasală a imperiului germană. ,,Politik“ susţine că poporaţiu-nea din Austria nici nu doresce o intimitate mai mare cu G-ermania, aşa ca să-şî alăgă pe acesta de patronă şi ea să ocupe o posiţiune de vasală. Berlină, 28, Iunie. D. Cârpă, ministrulă afaceriloră străine ală României, a fostă primită er! de împeratulă. D. Cârpă a avută er! o întrevedere cu principele de Bismarck, apoi cu corniţele Herbert de Bismarck, la care a prânzită. Cnrsulii pieţei Braioră din 24 Iunie st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8Vând. 8.48 Arginta românescU . n 850 1» 8.51 Napoleon-d’orI . . . n 10.- n 10.02 Lire turcesc! . . . ti 11.30 ti 11.32 Imperiali ti 10.30 ti 10.82 Galbinl n 5.89 ti 5.92 Scris. fonc. „AlbinaM6°/a ti 101.— ii —.— R 0/ n »i n ° /o n 98.— ii 98.50 Ruble rusescl . . . n 112.— ii 113. Discontula .... 6l/a— -8°/o Pe ana. Corsnlă la bursa de Viena din 28 Iunie st. n. 1888. Renta de aurii 4°/0................101.80 Renta de hârtiă 5%.................88.60 Imprumutulu căiiord ferate ungare . 151.50 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostii ungarş,. (1-ma. emisiune) . . 96.2$ Amortisarea datoriei căilord ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . — Amortisarea datoriei căiloril terate de ostii ungare (3-a emisiune) . . 115.75 Bonuri rurale ungare ....... 104.9p Bonuri cu clasa de sortare .... 104.60 Bonuri rurale Banath-Timişii . . 104.76 Bonuri cu cl. de sortare.............101.90 Bonuri rurale transilvane .... 104.30 Bonuri croato-slavone.................104.— Renta de hârtiâ austriacă .... 80.7$ Renta de argintii austriacă . . . . 81.60 Renta, de aurii aijstriacă............111.^ Loşurf c^n 1860' %...................138.50 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 864.-5-Acţiunile bănceţ de «rodită ungur. . 298.50 Acţiumle băniei de Credita aiistr. . 304.^ Galbeni Împărătesei .................. 5.$) Napoleon-d’orI....................... 9.9» ii Despăgubirea pentru dijma de vinii. ungurescU . ... ..... • . 99.75 Imprumutula cu premiulU uUguresctt 128.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului ......... 124.80 Editoră şi Redactării responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. Nr. 135. GAZETA TRANSILVANIEI. isss Ganzseidene bedruckte Foulards von fl. 1.20 per îttefer uerfenbet robeh*itttb ftiicfwetfe sotlfrci bas Fabrik-Depot 6. Henneberg (F. F. E^oflieferant), Ziiricli. - îHufter nmgcbetib. Brtefe ţO Fr. porto. Farbige Seidenstoffe von 85 kr. uerfdjtebcne” ^arben uttb X>effiîts) Henneberg (F. F. _ cerfcbtebene ^arben itnb perfenbet roben=unb ftiifFmeife 3oUfret bas Fabrlk-Dcpot C*. Fjoflieferant), Ziirieb. ITtufter iur,geţenb. Brtefe 1(0 Fr. porto. 20,24—10 tyadftrliti ■ fl ^ ^ W exista numai în sticluţe d’aceea pentru că tote celelalte sunttl fără de îndoelă: Palslfxcaţiă şi axxa.ă.g'ire "VexitaToilTă. se află: în Braşov# la Domnii: I. L. & A» Hesshaimer Emil Porr Demeter Ereipias Karl ScliusterP farmac. Iulius Hornung „ I. Gk>os „ Ed. Kugler, farm. Iul. Mttller, „ y. Grădinar In Rădăuţi la Domnii: C. Teiclimann A. v. Rossignon A. Decani C. Deutscher. Heinrich Zintz Cari Irk Heinricb Rhein Ratz Lajos Karl Kirr Ferd. lekelius. fai’m. Ioh. Lerchenfeld Karl Topfner George StefanovicJ. In Sfretu la Domnii: Israel Somniei* Ph. Zettel I. Dempniak Yed. 56,12—5 In Suceava la Domnii: Nathan S. Hausierer E. Liska I. Syinonowicz H. Beiner. Care este cea mai tuna hartia pentru ţigări? Uf» -Mg ! MW'tnni duuouf Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fu-mătoră de ţigări s’a stabilită dej a în mo-^dulă celă mai ne-dubiosv Nu este reclamă golă, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comertă, căbărtia de ţigări o«up***nMU■ wn pşm V. sian^ A fvawnt < miiSMimn IUL90 SOOVflRD Ol ~§i * w . ■*. Vj" ___■1BOBIBTO RPMftWDtP 1 WBInuV»*» Dvwn-ViYs ţsodţ'i ^V-y rfi „MW ■uojnoo amnm vms (|iuvM V pitm v wnvmuiN» » mo „LES DERNERES CARTOUCHES11 WT „DOROBANŢIJLt“ *R® din fabrica BRADNSTEIN FRfcRES la Paristi, 65 Boulevard Exelmans, este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilită acesta între altele prin |Dr. Pohl, profesorii la facultatea tech-nică în Vier», Df. Liebernann, profesoră şi conducătorii ală stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o analisi comparativă, Atentă în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touche8“ şi „Dorobanţuld" suntă cu 23—74% mal uş6re, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnulă aci imprimată şi care ortă Arma Braunstein Frferes. Fabrica a deschisă ună deposită pentru vgn4are en gros a hârtiei de ţigări şi a td-burilord pentru ţigări BBATOSTSHT FRER1S, 193’^28 WI£W, I. Bez., Schottenrftng Mp. 95, şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de văntţare asemenea mărfuri. Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponulă mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii (Jiarulti nostru până acuma. PmiCAŢIOTE. în 4i^a de 19 Iunie st. v. (1 Iuliu st. n.) a. c. la orele 2 p. m. se va ţine în cancelaria comitetului parochială dela biserica sf. Adormiri din Satulungă (Hosszufalu) o licitaţiune minuendâ asupra mai multoru reparaturi, ce se cerii la biserică şi la şcolă. Preţulii strigării va fi dela suma de 1315 fl. v. a. Ofertele în scrisă se primescii pănă la începerea licitaţiunii. Condiţiunile speciale se potă vede în fiecare cfi î*1 edificiulu scolei dela acestă biserică. Comitetulă parochialu. Voicu Roşculeţu, 89,3—3 preşedinte parochialu. FILIALA BRASOVt Institutului de credita şi de economii nAimhu primesce depuneri spre fructificare CU 5% fără de a face vre-o subtragere pentru dare, ddcă depunerea a stătu celu puţinii 3 lunî la institută. Replătirile pănă la suma de 500 fl. se făcu fără a-nunciu; la depuneri mai mari înse — când starea cassei n’ar permite replătirea lorii imediată — se cere o abc[icere conformă înţelegerei. Depuneri cari n’au zăcută ia instituţii celu puţinii 3 lunî, ori pentru cari s’au condiţionată termine de abcjicere scurte, să fructifică cu 4Y2 %• Depuneri în ori şi ce sumă, replătibile a vista, fără abc}icere se fructifică cu 3Y2 % interese. Depunerea cea mai mică ce se pfite face este de 50 cr. La 1 Ianuarie şi 1 Iulie se adaugă interesele semestrului trecută la capitală şi se fructifică şi ele. Darea de venită pentru tăte depunerile o solveşte institutulă. Interesele se compută încependă cu cbua care urmeză (ţilei de depunere şi pănă la 4iua precedenta ridicărei, înse cu acea restrîngere, că peste totă numai după astfelă ^ de depuneri se dau interese, cari au zăcută cel puţină 15 4iîe ia institută. Prin învoială reciprocă potă fi staverite pentru depuneri şi alte condiţiunî. Depunerile se potă face şi prin poşta reg. ung. la care casă ele se resolvă cu întârcerea poştei. Totă pe calea a-cesta potă urma şi abdicerî şi replatiri de depuneri. Depunerile se potă face pe ună nume seu numire, seu cu restricţiunî ca să se potă ridica numai de o anumită persdnă ori la ună anumită timpă seu evenimentă (d. e. căsătoria, ajungerea de maiorenitate etc.) Câştigi laterali ie 1011. pe 01 fără capitală şi fără risică prin vendarea de losuri platibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1883. Oferte primesce Societatea de schimbă din Budapesta Adler & Comp., Budapest. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei* â 5 cr. se potu cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich. si plecarea Mont si postelorn îi I. Plecarea trenuriloru: I. Dela Braşovă la Pesta: Trenulfi de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. Trenulă mixta Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovu la Bucuresci: TrenultL acceleraţii Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulă mixttl Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjl. II. Sosirea trenuriloru: I. Dela Pesta ta Braşovă: Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecfi Trenulfi mixtti Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucuresci la Braşovu: Trenulă mixtfl. Nr. 317: 2 ore 32 minute după amefjl. TrenultL accelerata Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. A. Plecarea posteloru: a) Dela Braşovtl la Răşnovu-Zimesă-Brană: 12 ore 30 m. dupăamedî b) „ n „ Zizinu: 4 ore după amecfi. c) „ „ îu Săcuime [S. G-eorgî]: 1 oră 30 minute noptea. d) „ „ la Fâgăraşu: 4 ore dimineţa. e) „ v la Sâcele: 4 ore dimineţa. B. Sosirea posteloru: a) Dela Reşnovu-Zâmesci-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de anriijl. b) „ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m. c) Din Săcuime la Braşovă: 6 ore sera. â) ^ Fâgăraşă la Braşovă: 2 ore dimineţa. e) „ Săcele la Braşovă: 6 6re 30 minute sera. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.