todactiuM, Mfflinistratiuea Tipofijafla:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefran.aie uu ce pri-mescn. Manus up e nu se re-
trial* u!
Birourile de anucinn.
Braţovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescti înVlena:
Rudolf Moaşe, Haasensietn <fc Yogltr (OttoManx), Htim ich Schalek, Alois Rerndl, AI.Dukes, A.Oppeltk, J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Oold-berger. Anton Metei, Eckstein Bernat; în Frankftjrt: G. L. Daube; în Ham* burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţiuniloru: o seriă garmondă pe o colină 6 cr. 4 90 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiâlâ. Reclame pe pagina III-a o senă 10 cr. v. a. s6u 90 bani.
„Ga2etau iese în fie-oare di
ADonamente pentru Anstro-Ungaria
Pe unii anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unii ană 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamestnlă pentrn Braşovn:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ană 10 fl., pe ş6se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu d u s u 1 ă în casă: Pe ună ană 12 fl.. pe ş£se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tină esemplară 5 cr. v. a. seu 15 bani.
Atâtă abonamentele cătă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 134.
m
Braşotii, Sâmbătă. 18 (30) Iunie
1888.
ISTovi abonamentu
„GAZETA TRANSILVANIEI11.
Cu I Iulie 1888 st. v. se deschide nou abonamentu ia care învitămu pe toţi amic!! şi sprijinitorii foiei nostre.
Preţulu abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 8 fi. pe şese luni 6 fl. pe ună. anii 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe ună anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din non, să binevoescă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă.
Administnţinflea „Gazetei Transilvaniei".
Braşovu, 17 Iunie st. v. 1888.
Prinţulă moştenitorii Rudolfu şî-a terminatji călătoria sa în Bosnia şi Herţegovina. Pretutindeni prinţulă a fostu primitu în modulii celu mai simpatică de cătră po-poraţiune.
Bosniacii şi Herţegovinenii sunt mulţumiţi cu îngrijirea ce se dă desvoltării şi intereseloră loru de cătră administraţia provinciiloru ocupate. Pote că şi posiţiunea es-cepţională a acestoră provincii a contribuită ca guvernulă comună sS-şî dea aşa mare silinţă spre a introduce acolo o administraţiă cum se cade, der faptă este că stările ce s au creată de ună şiră de an! poporaţiunei din Bosnia şi Herţegovina au devenită pentru e» forte suportabile.
înainte cu vr’ună ană şi jumătate ne spunea ună oficeră, care a trăită în Bosnia timpă mai îndelungată, că decă voră merge lucrurile totă aşa înainte cu cea mai mare cruţare a intereseloră culturale şi economice ale poporaţiunei slave şi mahomedane, a-tuncî peste vreo 5—6 ani Bosniacii ne voră întrece pe noi Ardelenii în t6te privinţele.
Este durerosă a-o mărturisi, der nu e decâtă curatulă adeveră, că în Bosnia şi Herţegovina s’a introdusă o administraţiune dreptă şi binefăcetâre, că acolo se respectă legile, şi interesele poporului, pe când la noi în Ardelă a(Jî de orî şi ce se pote vorbi, numai de acesta respectare nu.
Şi totuşi se plângea mai deu-nă(fi „Peşti Naplo44 asupra ingi-neriloru şi architecţiloră austriac!, cari au făcută la Rosalii o escur-siune în Bosnia, pentru că au vorbită în publică cu însufleţire de „spiritul adevărată austriacă/4 ce conduce guvernulă Bosniei. Foia ungurescă cerea ca pentru completa fericire a provinciiloră ocupate se domnescă acolo în egală măsură şi ,,spiritulă maghiară/4 manifestându-se prin acesta carac-terulu loru dualistă.
Nu voimu să cercetămă decă creaţiunile din Bosnia au fostă pătrunse numai de spirită austriac şi decă ministrulă Beniamină Kal-lay, care este Maghiară din creş-tetu până ’n tălpi, n’a băgată în-tr’însele şi ceva spirită maghiară.
Der fără a voi să prămărimu spi-ritulă conducătoră ală guvernului bosniacă, întrebămu: cum vine, că aici în Ardeală, unde domnesc© numai spiritulă maghiară în administraţiă stămu acţî mai rău ca Bosniacii, că poporulă nostru nu este mulţumită cu tractarea ce-o întâmpină şi cu îngrijirea ce i se dă pe tăremulă culturei ori ală intereseloră sale economice ?
„Dintre ună milionă şi 886 mii de locuitori ai Bosniei — esclamă „Peşti Naplo — nu suntă nici cinci la sută, cari să aibă cunos-cinţă de aceea, că guvernulă a-cestoră ţări este austro-ungară, ei cunoscă numai pe „AustrianchiP; despre Maghiari vorbescă aşa, ca despre Francesî, Englesî seu despre altă naţiune. Acesta trebue să înceteze şi încă astfelă, că la tote ocasiunile festive când se ar-boreză stegulă negru-galbănă pe clădirile publice să fiă aşe4ată lângă elă şi stegulă ungurescă!“
Fiă aşa cum doresce „Peşti Naplo44; der cum remâne cu faptulă că Bosniacii n’au simpatii pentru Unguri şi că vorbescă numai de „Austrianchii44 ? Cu sila nu se pote câştiga simpatia unui poporă şi fâlfâirea stegului ungurescă pe lângă vcelă împărăteşcă pe zidu-, rile publice bosniace pote da o espresiune esterioră caracterului dualistică ală monarchiei, der nu credemu ca va înmulţi procentele aceloră Bosniaci, cari să vorbescă cu simpatiă de Unguri.
Pentru ca să semţă Slavii bosniaci acesta simpatiă ar trebui înainte de tote ca „spiritulă maghiară44 să-şi câştige popularitate la Slavii din Ungaria, ar trebui să se ducă vestea în totă peninsula balcanică, că administraţia ungurescă este în adevără dreptă echitabilă şi binefăcătore pentru tote poporele nemaghiare.
Der aşa ce se afle Bosniacii? Că fraţiloră loră din Ungaria li se impune pe tote terenele limba maghiară, că statulă nu contribue cu nimică pentru înaintarea culturii loră, că interesele loru eco-noniice suntă urgisite, că de aceea domnesce între ei cea mai mare nemulţămire?
Decă guvernulă ţării unguresc! ar fi condusă celu puţină de atâta spirită de dreptate şi de echitate faţă cu naţionalităţile, de câtă se conduce guvernulă actuală din Austria, atunci de sigură că s’ar fi dusă vestea bună despre Unguri şi în Bosnia şi nu s’ar vorbi acolo numai de „Austrianchii.44
Deschiderea dietei prussiane.
In 27 Iunie a. c. s’a săvârşită asemenea cu mare pompă deschiderea dietei prussiane de cătră noulă Donmitoră ala Prusiei. Nici principii germani, nici membrii consiliului federală n’au luată parte la acestă solemnitate. Numai miniştrii şi demnitarii Prusiei. înaintea Regelui Wilhelm II au fostă purtate însemnele Prusiei. Generalulă Blumenthal a purtată de astădată stegulă galbenă prusescă cu vultnrulă negru. După elă
mergea mareşalulă Moltke îmbrăcată în mantaua purpuriă a cavaleriloră din ordinulă vulturului negru. Imediată după Moltke venea Regele.
Totă Bismarck i-a predată lui WH-,belm II discursulă tronului, care în linîa-mentele principale este de următorulă cuprinsă:
După ce regele amintesce perderea durerosă a tatălui său, mulţumindă pentru dovezile de simpatiă ce i s’a dată din incidentulă morţii sale, fice că a a-dunată pe representanţii Prusiei spre a depune înaintea loră jurâmentulă pe con-stituUă, pe care promite că o va păzi cu tăriă neatinsă şi că voiesce să guverneze în consonanţă cu constituţia şi cu legile. „Aşa se îmi ajute Dum-nedeu!“
După depunerea acestui votă so-lemnelă, mesagiulă amintesce că împă-ratulă Wilhelm I a creată Prusia de as-tătfi, realisândă nisuinţa poporului pru-siană spre unitatea naţională. Tatălă său, împăratulă Friderică şî-a însuşită politica şi opera bunicului său şi elă (Wilhelm II) e decisă a-i urma pe a-cestă cale pe terâmulă guvernării Prusiei ca şi în politica imperială.
Ca regele Wilhelm I voiesce şi Wilhelm II conformă votului său să respec-teze fidelă şi conscienţiosă drepturile parlamentului şi să le scutescă, asemenea .şi drepturile constituţionale ale corânei.
„Departe de mine — continuă mesagiulă — de a voi să neliniştescă încrederea poporului în continuitatea stă-riloră nostre legale prin nisuinţe pentru estinderea drepturiloru coronei. Esistenţa legală a drepturiloră mele, pe câtă timpă va fi respectată, ajunge spre a asigura vieţei de stată acea măsură a influinţei monarehice, de care are trebuinţă Rusia, conformă desvoltării sale istorice, a com-punerei sale de acfi şi a posiţiunei sale în imperiu şi conformă sentimentului şi obiceiuriloră poporului. Sunt de părere, că constituţia nostră cuprinde o folosi-tore şi dreptă împărţire a conlucrărei di-feriţiloră factori în vieţa statului şi de aceea o voiu ţine şi păzi, nu numai din causa votului ce l’am dată“.
Mai departe asigura Wilhelm II, că va oferi scutulă său regescă tuturoră con-fesiuniloru religiose din ţera sa, ca să-şi potă esercita liberă credinţa loră. Cu deosebită mulţămire a vădută, că nouele legi politice-bisericescl au contribuită de a face mai apropiate raporturile statului cătră biserica catolică şi capulă ei spirituală. „Mă voiu nisui a susţine pacea bişericescă în ţera mea44,
Amintesce apoi mesagiulă reforma administraţiunei interiore şi regele promite a contribui ca nouele instituţiuni salutare să fiă completate şi întărite. Cu privire la finance regele ţine tare la tra-diţiunile vechi ale Prusiei. Elă află vis-teria statului într’o stare mulţămitore şi favorabilă, care concede a face înce-putulă cu uşurarea dâriloru comunelorşi a claseloru poporaţiunei mai puţinii avute. Este voinţa regelui ca acestă scopă să se urmărescă mai departe. Amintesce apoi de nenorocirile elementare, mulţumindă celoră ce au dată ajutoră poporaţiunei bântuite de ele.
In fine esprimă mesagiulă speranţa, că va succede ca printr’o comună conlucrare a lui cu parlamentulă să se înainteze bunătatea ţării şi câtă pentru datoriile cele-a luată asupră-şi asigură, că
are înaintea ochiloră euventulă marelui Friderică, că în Prusia Regele este celu dintâiu servitorii alu statului.
„Standard" despre pace.
Intr’ună articulă de fondă scrie „Standard“ din Londra urmâtorele :
„Decă trăsura fundamentală a me-sagiului împăratului germană este susţinerea păcii, de ce atunci Europa nu pote să se lapede de orice îngrijiri şi fiăcare să se devoteze în linişte ocupaţiuniloră sale pacinice? Amă voi seriosă, ca totă lumea să chibzuiescă asupra acestei întrebări, der ar fi o nebuniă a afirma, că îngrijirile, cari au neliniştită în cur-sulă celoră doi ani din urmă în continuu lumea, n’ar mai ave acuma nici o basă.
Limbagiulă pacinică ală noului îm-părată e de mare preţă, pănă unde a-decă merge elă, der elă asigură numai, că sub domnirea sa, ca şi sub aceea a antecesoriloră săi, G-ermania nu va întreprinde nici ună pasă agresivă. Cine a aşteptată vre-odată dela Germania o politică agresivă?
Fără a pune în cestiune importanţă şi puterea Germaniei, trebue să decla-rămă, că nisce asigurări de pace adevărate şi întemeiate pe hotărîrî durabile din partea Franciei seu a Rusiei ar fi foştii cu multă mai mângăiătore, decâtă declarările împăratului germană.
Decă cârmacii politicei germane ară crede în adevără şi seriosă într’o pace îndelungată, ore ar continua ei atunci colosalele pregătiri şi contribuţii de răs-boiu, şi ore ar îndemna şi pe aliaţii loră să facă asemenea?
Imulţirea pe cli ce merge a arma-teloră şi a înarmăriloră militare ne si-lescă de a privi orisonulă politică' cu continuă îngrijire. Numai atunci vomă pute crede, că furtuna de care ne tememă nu va isbucnî, dăcâ Francia, Prusia, Austria şi Ralia voră începe a-şî sista colosalele înarmări, în lo că de a le îmulţi pe fiă-care cli în tote direcţiunile şi la fiăcare ocasiune. Numai atunci se va pute vorbi de o pace durabilă.
Germania şi Rusia.
„Independinţa belgică" primesce din Moscva o telegramă, pe care o confirmă şi organulă lui Bismarck, de următorulă cuprinsă:
„Ultimele comunicări între curţile de Petersburgu şi Berlină au luată ună caracteru de cea mai mare cordialitate, şi nu mai încape îndoielă, că cu ocasiunea suirei pe tronă a împăratului Wilhelm II s’a săvârşită o apropiere între Rusia şi Germania.
Prospectele unei politice de pace au produsă cea mai bună impresiune în cercurile bursei şi ale comercianţi-loră“.
Oficiosulă «fiară 1,Fremdenblattu face alusiune la sgomotulă ce a circulată în filele din urmă asupra unei apropiate întrevederi între Wilhelm şi Ţarulă Alexandru. Numita foiă declară că de pre-sentă cercurile bine informate, din Berlină şi Yiena, nu sciu nimică despre un asemenea proiectă, der adauge, că acesta n’ar eschide posibilitatea unoră între-vorbiri, angajate în secretă în privinţa acesta între cele două Curţi. In cercurile Curţii din Berlină se crede într’a-deveră, că decă nu s’au angajată încă
Nr. 184
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
negociărî, se potă începe în curândă în privinţa unei întrevederi între cei doi suverani. Totală depinde de disposiţiu-nile ce va lua Ţarulă Alexandru pentru călătoriele sale de veră. Decă elă se va duce în Danemarca, întrevederea se va face într’ună portă ală Germaniei de Nordă, decă nu se duce la Copenhaga, întîlnirea e celă putină îndoiosă.
Totă „Fremdenblattu scrie în altă numără că noulă împărată germană are de gândă a pleca în prima jumătate a lunei lui Iulie dintr’ună portă' germană ală Mărei ostice la Petersburgă. Propunerea întrevederei celoră doi împăraţi a venită, se cjice, dela împăratulă Wilhelm însuşi, er marele duce Vladimiră, care a asistată la înmormântarea împăratului Friderică în Postdam a comunicat’o Ţarului. Imediată după sosirea marelui duce Vladimiră în Petersburgă a răspunsă Ţarulă, că va saluta cu mare bucuria pe împăratulă Wilhelm.
SC1RÎLE piLEL
Se bucură şoviniştii din causă că inspectorului de scole Horvath Laszlo i-a succesă să înfiinţeze ună asilu de copii în Sighişoru. Asilulă s’a înfiinţată cu concursulă „Kulturegyletului“, dela care va primi o subvenţiă anuală. Zadarnice opintiri! Saşii şi Românii din Sighisora voră rămâne în mănia ,,Kulturegyletu-lui“ credincioşi naţionalităţii loră.
*
* *
Mediculă primară ală oraşului Braşov a, d-lă Dr. Iosefu Fabriţius, adreseză „Românului^ urmâtorele rânduri: „ţ)ia-rulă „Rumănischer Lloydu şi multe diare române au adusă scirea, cumcă în Zizină lângă Braşovă s’ar fi constatată boia Diphteritis şi că deschiderea sesonei bal-neare ar fi la 1 (13) Iuliu. Acestă scire estsî neadevărată. Caşuri de Diphteritis si pojară nu s’au ivită şi cele puţine caşuri de bolă de vărsată care au fostă, au t recută şi desinfecţiunea s’a săvârşită. Deschiderea sesonei balneare în Zizină s’a notărîtă în urma votului dată de primăria din Braşovă pentru cliua de 19 luniu a. c.u
*
Dumineca trecută elevele scalei de musicâ a d-nei Elena Mantsu au dată o proăucţiune în casele d-lui I. Grama. Succesele ce le-au documentată elevele pe piano-forte au fostă — precumă ni se raporteză — forte mulţămitore şi dove-descă că li-s’a dată o instrucţiune îngrijită. Programa, compusă din 14 numere, a fostă bine alesă şi a satisfăcută pe deplină aşteptăriloră părinţiloră şi ospeţiloră ce erau de faţă.
*
* *
FOILETONUL# „GAZ. TRANSA
3
Snove şi poveşti slavice
Istorisite după F. S. Kraus.
PAŞA DE OŢELU.
După ce mai umbla prin lume, a-junse într’altă oraşă mare ; trecândă prin elă, o fată îlă strigă dintr’ună paiaţă: „Fecioră de împărată, descalecă şi întră în curte !w Feciorulă de împărată întră în curte şi sora cea mijlociă îi eşia înainte să-lă îmbroţoşeze şi să-lă sărute. Sora legă calulă frate-său în grajdă, şi pe frate-său îlă duse în paiaţă, şi-lă întrebă se-i spue, unde a plecată. Fratele îi povesti din firă în părfi totă păţania şi la urmă întrebă: „Tu după cine eşti măritată ?u Eu m’am măritată după împăratulă şoimiloră; deseră vine acasă, deci va trebui să te ascundă bine, că-i mâniosă focă pe cumnaţi. “ Cum a disă, aşa a şi făcută. Multă vreme nu trecu şi împăratulă şoimiloră sosi. Impărătesa îi puse de mâncare să cineze, der împăratulă strigă: „Mirosă a carne de omă aicl.a Nevasta îi răspunse: „Ce să mi-rose a carne de omă, bărbate ?u După multă vorbă, impărătesa întrebă: „Ce-ai
Dela 1 Iulie pănă la 31 Augustă va funcţiona ună oficiu poştalii în loculă de baia Homorodă, care va sta în legătură cu posta cariolă dintre Udorheiulă săcuescă şi Csikszereda.
*
* *
La 2 Iuliu voră sosi la Orşova 15 ingineri, însărcinaţi de guvemulă ungu-rescă ca să facă planur ile de detaliu pentru lucrările de sfărîmarea stânciloră şi pentru lucrările de regulare la cataracte şi la Porţile de fier.
*
* *
Consiliulă universitară din Bucu-rescî a decisă ca diplomeloră de bacalaureată (maturitate) ale tineriloră din străinătate, cari vină să-şi urmeze învăţăturile în scolele superiore din România, se li se uşureze greutăţile de formă existente acum,
*
* *
Generalulă conte de Schiffen, co-mandantulă pieţei Berlină, sosesce în BucurescI spre a notifica M. S. Regelui urcarea pe tronă a împăratului Wilhelm II. D. de Schiffen va fi însoţită de ună adjutantă şi va fi primită la cas-telulă Peleşă cu ceremonialulă obicinuit, scrie ,,Românulă.“
¥
* *
Aflămă cu plăcere, scrie „Democra-ţia“, că d-şora Pilcescu a trecută cu mare succesă primulu esamenu de doctoralii la facultatea de dreptă din Parisă, obţi-nândă numai bile albe şi elogiurl dela comisiunea esaminătore.
SOIRI DIN AFARĂ.
„ Românul!}“ primesce urmă-torea scire din Berlină:
Căsătoria principesei Victoria, sora împăratului Germaniei, cu principele Alee-sandru de Battenberg este deja hotărîtă. Principele de Bismark, cu tote piedecile şi consideraţiunile de ordine politică, cari s’ar fi putută opune la acestă căsătoria, şi cu tote nemulţămirile la cari ea ar da nascere la curtea din Peters-burg, n’a mai esitată acum nu numai de a se declara pe faţă în favorea ei, ci şi chiar d’a o sprijini cu autoritatea sa pe lângă împăratulă.
*
Totu „ Românuluiu i se scrie din Constantinopole :
D. de Nelidoff\ ambasadorulă Rusiei, a cerută cu insistenţă mai acum câteva clile Sultanului, în numele chiar ală împăratului Alexandru, ca Porta să se grăbescă seu a plăti despăgubirile de res-boiu ce datoreză Rusiei, seu a ceda a-cesteia provincia Erzerum.
Sultanulă a răspunsă, că nu depinde numai dela elă, căci este o comisiune financiară europenă pentru plata dato-
face tu fraţiloră mei, decă ar veni pe aciîmpăratulă răspunse: Celă mare şi celă mijlociu nu ar păţi-o bine, de celă mică nu m’aşă atinge.“ Impără-tesa îi spuse, că frate-său celă mică e în paiaţă. împăratulă porunci să-lă scotă la lumină, să-şi îmbrăţoşeze şi să-şi sărute cumnatulă. „Bine ai venită, cumnate !“ „Totă de bine să aibl parte.u Feciorulă de împărată se puse la cină cu cumnatu-său, er după masă împăra-. tulă şoimiloră îlă întreba încătrău a pornită ? Elă îi povesti totă păţania şi-i spuse că merge să caute pe Paşa de o-ţălă. împăratulă şoimiloră îi grăi : „La-să-te de gândulă ăsta, că nu scii cine-i Paşa de oţelă. Când a trecută pe aici, eu l’am aşteptată cu cinci mii de şoimi şi m’am bătută cu elă. Sângele a cursă pănă în genunchi, der să pu-nemă mâna pe elă nu am fostă în stare. Tu singură ce vei pute face ? Deci în-torce-te acasă; eu îţi dau bogăţii, câte îţi poftesce inima, ia-le şi plecă. Feciorulă de împărată îi răspunse : „Mulţă-mim de sfată, der eu nu mă ducă acasă pănă nu. voiu da faţă cu Paşa de oţelă;“ şi se gândia, că n’are elă de geaba trei vieţi. După ce vedu împăratulă şoimi-
riiloră Turciei, ş’apoi Tesaurulă se află în lipsă de bani. Nu crede deci că aceste despăgubiri se potă plăti decâtă tocmai peste trei ani.
Dâeă Rusia însă crede, că’ trebue să stărue mai multă în ’^lbpunerea sa şi se silescă pe Portă a primi,’ atunci Sultanulă declară mai dinainte, că va re-cundsce de îndată pe principele de Co-burg ca principe bine alesă ală Bulgariei.
Ambasadorulă Rusiei a rămasă fără nici ună răspunsă la acestă declaraţiune a Sultanului, pe câtă de categorică, pe atâtă şi de ameninţătore.
Afacerea Mackenzie.
Diarulă principelui Bismark, „Nordd. Allg. ZeitungŢ vorbesce despre pretinsa aserţiune a d-rului Mackenzie — care a căutată pe răposatul împărată Friderică — cătră ună calaboratoră ală lui ,,Dagblad“ din Amsterdam, că elă n’a vrută să măr-turisescă în publică diagnosa balei de racii la reposatulă împărată Friderică III, pen-tru-că în casulă acesta ar fi fostă probabilă introducerea unei regenţe în Germania şi Friderică. nu s’ar fi mai putută sui pe tronă. ,,Nordd. Allg. Ztg.“ atacă cu multă înverşunare şi duşmăniă pe Mackenzie şi-i împută, că elă ca ună neînsămnată medică englesă de principii radicale politice s’a încumetată de a face pe consiliarulă unui cabinetă secretă spre a se amesteca în destinele naţiunei germane.
„Freisinnige Ztg“ condamnă aspru espectorările foiei bismarkiane asupra lui Mackenzie şi pretinsa ei descoperire, că împăratulă Friderică ar fi renunţată la tronă, decă ar fi fostă sigură, că boia lui este raculă. Numita foia 4ice? oâ este o cutezare a susţine că împăratulă Friderică n’a fostă capabilă de a domni, pentru unii omeni elă a fostă încă prea capabilă. Elă a dobândită simpatia poporului prin virtuţile sale de regentă. Constituţia prusiană numai pe âuela îlă eschide dela domnire, care este împede-cată cu desăvîrşire de a domni. Der boia racului nu este o asemenea impe-decare. Decă Friderică s’ar fi gândită la renunţare, n’ar fi esprimată speranţa cătră parlamentă, că-şî va pute satisface pe deplină datoriei sale de regentă. Der se vede că unii omeni (Bismarkianii) au voită cu ori ce preţă să-lă facă să renunţe la tronă. In asemeni împrejurări ne putemă închipui ce torturi sufleţescl a trebuită să aibă împăratulă Friderică. Cei ce şi acum vorbescă astfelă despre elă, de sigură că nu voră câştiga aprobarea opiniunei publice.
loră că nu o scote la nici ună capătă cu cumnatu-său, îşi smulse o pană din aripă, i-o dete lui şi-i grăi: „Ia pana asta cu tine, când vei ajunge la strîm-tore , aprinde-o că eu voiu veni cu totă oştirea mea, să te ajută.* Feciorulă de împărată luâ pana, încăleca şi merse mai departe să caute pe Paşa de oţelă.
Feciorulă de împărată mai rătăci multă vreme prin lume, pănă ajunse la altă oraşă, o fată îlă striga dintr’ună paiaţă: „Descalecă de pe cală şi întră în curte. Elă întorse calulă şi întrâ în curte. Sora cea mică îi eşia înainte să îlă îmbrăţoşeze şi să-lă sărute ; să îi ducă calulă la grajdă şi pe dânsulă în paiaţă. Fratele o întreba: „Soră, ce e bărbatulă tău?“ Sora îi răspunse: „Bărbatulă meu e îm)ăratulă vulturi!oră.u
împăratulă vulturiloră sosi sera acasă şi nevastă-sa îlă primi voiosă, der elă întreba cam mâniosă: „Ce omă a intrată în palatulă meu?u Impărătesa răspunse: „Nu-i nimeni aici!u şi se puseră la cină. Impărătesa întrebă la cină: „Ce ai face tu fraţiloră mei, decă ară veni pe-aici	împăratulă 4ise :	celă
mare şi pe celă mijlociu i-aşă ucide, pe celă mică nu, ci i-aşă da ajutoră câtă
Ilegalităţi unguresc!.
Din părţile Turdii nl-s’a trimisă o corespondinţă prin care nl-se arată prin fapte săvârşite cum se calcă autonomia comuneloră şi se vatămă fără nici o cruţare legile din partea funcţionariloră maghiari. Aşa în 29 Maiu c. s’a săvârşită în comuna Sându o alegere de notară în loculă fostului notară Jobâgy, despre care scimă că a fostă mare per-secutoră ală Româniloră şi care, după ce fu suspendată pentru defraudare, s'a sinucisă. La alegerea noului notară fi-solgăbirău a pusă în candidaţiă trei Unguri, tote celelalte recurse le-a respinsă, aşa că alegătorii români fără voia loră au trebuită să alegă pe ună Ungură, nefiindă admisă la votisare altă candidată, decâtă Ungură.
La alegerea de primară, întâmplată totă în comuna Sându, fisolgâbirăulă, cu numele Yeres Anti, din vre-o 10 aspiranţi a alesă pe Ungurulă Karsai Elek, pe care l’a întărită de primară cu sila, măcară-ca au protestată contra acesta nu numai toţi alegătorii, ci şi însuşi ale-sulă primară Karsai, care nu voia, orî pote nu se simţia în stare a primi ofi-ciulă acesta. Ca colectoră şi cassiră a numită fisolgâbirăulă erăşî ună Ungură, pe Barta Jozsef, în comitetulă comunală se află 7 Unguri.
Ya să 4i°â aici nu mai e vorba de alegere, ci numai de denumire. Aşa se face dreptatea ungurescă în comunele românesc! ca Sându, în care 515 suflete suntă românescl şi abia 120 unguresc!.
Fabrica de spirtu dela Bragadiru.
Fabrica de spirtă dela Bragadiru, înfiinţată abia în anulă 1882, a ajunsă deja să fiă una din cele mai mari şi mai sistematice fabrici în România. Ea este proprietatea d-lui Marinescu Bragadiru, care — după cum cetimă în „Unirea“ — înfiinţa pe moşia sa dela Bragadiru nu numai acestă fabrică de spirtă, ci şi una de drojdii, er pentru sătenii din Bragadiru a lăsată să se clădescă ună măreţă locală de Şcolă pe spesele proprii.
Dela 1 Aprilie 1887 pănă la 31 Martie 1888, adecă în decursulă unui ană, susă 4isa fabrică de spirtă a consumată 4,963,350 Kilogr. de cereale, adecă a-prope 5 milione. Spirtulă fabricată din acestă cantitate de cereale se urcă la 2 milione 7,369 litri cu o mediă de 96 grade contesimale. In numără rotundă producţiunea anuală a fabricei dela Bragadiru se urcă la 2 milione litri seu
20,000	hectolitri. Din producţiunea de mai susă, de 2,007.396 litri spirtă, s’au consumată în ţeră 572,380 litri, s’au es-portată 967,673, au rămasă disponibili la fabrică 647,343 litri. Ya se 4ică cea mai
aşă pute maimultă“. Nevastă-sa îi 4ise: „Tocmai fratele celă mică a venită la noi“. împăratulă porunci să’lă aducă înaintea sa să’lă sărute şi’i 4ise : nBine ai venită, cumnate dragă!“. Cumnatulă îi răspunse: „Totă de bine să aveţi parte !“. Şi’lă poftiră la cină şi pe elă, er după masă feciorulă de împărată le povesti, că elă a plecată să caute pe Paşa de oţălă.
Cum au4i una ca asta împăratulă vulturiloră îi 4iS6: nNu te pune cu dia-volulă ăsta, cumnate, şi nu merge mai departe, rămâi la mine, că eu te voiu ţine bine să fi mulţămitău. Der feciorulă de împărată nu voia să scie de vorbele lui şi se găti dimineţa de plecare şi pleca să caute pe Paşa de oţălă. Până să plece, împăratulă vulturiloră îi dete o pană de aripă şi’i grăi: „Ia pana asta, cumnate, de vei ajunge la năcază, fâ focă şi aprinde pana, că eu voiu veni cu vulturii să te ajutău. Feciorulă de împărată luâ pana şi pleca.
Umbla elă prin lume din oraşă în oraşă, pănă ce ajunse la o peşteră şi zări pe nevaştă-sa. Nevasta se miră şi’i grăi: „Pentru Dumne4eu, bărbate, cum ai putută străbate pănă aici?d. Feciorulă
Nr. 134
OA0ETÂ TRANSILVANIEI;
mare parte din spirtulti fabricată la Bra-gadiru a fostă exportată. Tergulă principală pentru desfacerea spirtului în străinătate este Triestulă, unde spirtulă ro-mânescă a ajunsă să formeze cam 60 la sută din totalulă stocului. După reproducerea cifreloră de mai susă, etă ce cetimă în „Unireau :
„Ne aducem cu toţii aminte, că acum câţî-va anî, sub regimulă vechei conven-ţiuni cu Austro-Ungaria, rampele găriloră nostre, si cu deosebire cea din Bucu-resci, erau pline cu butde de spirtă venită din Pesta. Deşi vecinii noştri Unguri fabricau acestă spirtă din cereale cumpărate dela noi din ţeră, cu tote a-cestea ei reuşiseră a omorî aprope pro-ducţiunea indigenă a spirtului; ei făceau concurenţă mare şi păgubitore produc-ţiunei române. Astă-c^I lucrurile s'au schimbată, prin primele de exportă acordate fabricanţiloră noştri, prin favorea a -corelată de legea pentru încuragiarea industriei în România, s’a dată industriei române ună avântă puternică, aşa încâtă spirtulă românescă, prin calitatea lui superi oră (celă dela Bragadir are 96° C.) şi prin moderaţiunea preţului său, face o concurenţă puternică pe piaţa Triestului chiar spirtului ungurescă, care ne inunda mai înainte".
Intemplărî diferite.
Ruptură de norii. A fostă grozavă Ziua de 21 Iunie pentru locuitorii co-muneloră Durleşă şi Chircedea din părţile Arieşului. Intre orele 4 şi 5 după amedă nisce nori negri se grămădiră deasupra acestoră comune şi o ploiă torenţială se slobozi asupra loră, care spăla cu desăvârşire stradele şi agrii cu sămănăturile. Nu s’a mai pomenită în părţile acelea o asemenea tempestate. Din Chircedea au fostă duse de apă în josft spre Durleşă: cai, vaci, porci, bivoli, frânturi de cară, de pluguri etc. O vale ce curge prin comuna Durleşă eşi din alvia sa şi dărîmâ între altele şi câteva case. Totă ce plutea pe apă a fostă dusă de sălbateca vale. Cărciumarii din comună au păgubită mai vertosă, căci numai hainele de pe ei n’au fostă duse de apă. Pagubele suntă forte mari.
împuşcaţii. Cărăuşulă Petru Boz-vană din Feneşulă săsescă se dusese filele acestea la fabrica de cărămidi de acolo cu scopulă ca să ducă nisce cărămizi. In timpulă câtă se afla acolo însă, ună mânză ală supraveghiătorului fa-bricei, Bartok N., sări între caii cărăuşului. Bietulă cărăuşă alunga mânzulă şi, din asta causă supraveghiătorulă îlă împuşca cu ună revolveră, rănindu-lă greu la ună picioră. Rănitulă este în
spitală, contra lui Bartok s’a pornită cercetare.
Literatură.
Amiculu Familiei, di ară beletristică şi enciclopedică literară, cu ilustraţiuni, apare în Gherla de 2 ori pe lună şi costă 4 fl. pe ană. Redactoră şi proprietară: Nicolau F. Ncgruţu. — Nr 18 1 Iulie, cuprinde: Ună Don-Juan (novelă) dp losifă Popescu. —Durerea mea (poesiăj, de G-. Simu. — Judeţulă (romană), pe Th. Alexi. — Adevărulă (po-esiă), de V.B. Muntenescu. — Epigrama mea (poesiă), de Tr.H. Popă. — Mâncă-aură (istoriă din CarpaţI), de Lucreţia ’Frenţiu. — Elba! Napoleonă de M.P. — Pălăria cesomicarului (comediă în 1 actă), localisată de Doriau. — Ce este libertatea (poesiă), de G-. Simu. — Diverse. — Glume etc. — Se mai află 2 ilustraţiuni:	„Duşmanii4 şi „Unde e
briliantulă ?w
; i Poesiile copiilorfi în limbile: română, francesă şi germană, adunate de Maria Eniu Băltenu. Formată mică 8° pe 63 de pagine. Cuprinde 19 bucăţi românesc!, 20 franţuzesc! şi 18 nemţesc!. Se pote procura dela „Librăria şi Tipografia scolelOră4 din Bucurescî, cu pre-ţulă de 80 ban!.
Mulţâinitâ publică
Despre banii incurş! cu ocasiunea şedinţei publice, arangiate de „Societatea de Lecturău a tinerimei dela inştitatulă ped.-teologică din Aradă la 1 (13) Maiu a. c., — ca oferte marinimosă în favo-rulă bibliotecei societăţii, din partea ur-mătoriloră Domn!:
G.	Beşîană preotă în Chişîu-Laz B fl., G. Florescu propr. Aradă 5 fl., Teod. Papp not. corn., Comlauşiu, 4 fl., Dr. G. Vessa medică, Socodară, 3 fl., P. Chirileseu protopresv., Chitighază. 2 fl., S. Comea preotă, RSpsîgă 2 fl., N. Cos-tană locot. c. r., Aradă 2 fl., T. Filipă protopresv., Pestişiu 2 fl., Dr. C. Groza, medică, Gurahonţă 2 fl., G. Lungu preotă, Ponorara 2 fl., domna Caro-Hna Nutta, Aradă 2 fl., Eliă Moga protopresv. Răbăganî 2 fl., St. Novacă 2 fl., P. Papp adv. Beiuşiu 2 fl., Dr. G. Plopă adv., Aradă 2 fl., D. Popovic! preotă, Otlaca 2 fl., Moise Popovic! preotă Cieffa 2 fl., Emerică Ravasz fotografă, Aradă 2 fl., M. Russu 2 fl. Dr. Suciu sublooqf. c. r., Aradă 2 fl., Ioană Suciu not. coln. în B. Gomloşă 2 fl., St. T&măşdană preotă, Peclca-română 2 fl,, N. Tiţlone că-pit. c. r. Aradă 2 fl., N. Zaslo preotă Seleuşă 2 fl., Nic. Zigre adv., Oradea-mare 2 fl., N. N. 2 fl., Nic. Ardeleană oficiantă, Aradă 1 fl. Babescu, Aradă 1 fl. Beleşă preotă, Odvoşă 1 fl., I. Be-leşă adv. Aradă 1 fl., d-na Iul. Bocşian, Curticiu 1 fl., Teodoră Ceontea prof. sem. Aradă 1 fl., I. Cioara preotă, Mi-calaca 1 fl., d-na Comloşiană, Aradă 1 fl., I. Comea 1 fl., d-na Maria Curea 1 fl., I. P. Desseană adv., Aradă 1 fl., E-liă Dogară cap., Aradă 1 fl., A. Filipă 1 fl., d-nişora Mariora Golometi, Aradă 1 fl., I. Groza protopresb. Halmagiu 1 fl., Drnd. I. Groza preotă, Almaşă 1 fl.,
Aug. Hamsea ref. cons. şi directorii sem. Aradă 1 fl., I. Herbai 1 fl., F. Lessetz, Aradă 1 fl., I. Lima subjude reg. 1 fl.,
; I. Lungu subjude reg. 1 fl., d-na Magdu, Aradă, 1 fl., V. Maiigra lefomonach, Aradă 1 fl., Ig. Mărgineană, căpit. o. r. Aradă 1 fl., E. Mihaiu comerc. Pesacă 1 fl., I. Morărescu 1 fl., Nicotinoviciu 1 fl., G. Opreană preotă, Vălcan! 1 fl., Tr. Pacu 1 fl., G. Pappă archiv. conş., Aradă 1 fl., Dr. P. Pipoşă prof. sem, Aradă 1 fl., Teodoră' Petroviciu preotă sârb., Aradă 1 fl., Alexiu Popoviciu preot Otlaca 1 fl., Victoră Popoviciu preoţii iCiaba 1., Stef. Popoviciu preotă 1 fii;-!G. Purcarin contabilă cons. Aradă 1 fi. Drnd. Traiână Puticiu prof. sem. Aradă’ 1 fl. A. Rocneană, Aradă 1 fl. E. Ro mană 1 fl. V. Rusu 1 fl. D-şora Rube-, nescu Aradă 1 fi. Dr. I. Trăilescu prof. sem. Aradă 1 fl. P. Tempea v. protop. Toraculă mare 1 fl. I. Vuculescu 1 fl. Iul. Vuia înv. B.-Comloşă 1 fl. H. 51 cr. S. B. 50 cr. N.N. 50 cr. Titu Gu-leşă, Semlacă 50 cr. N. Julanî 50 cr. Ilica înv., Butenî 50 cr. T. Lazară adv. Oradea-mara 50 cr,. N. Mercea 50 cr. Olariu prâotă, Gaiu ’50 cr. Tr. • Văţiană 50 cr. A.P. 40 cr.
Ulteriorminte ni s’a trimisă pe calea poştală 6 fl. din partea Bustrităţii Sale Dlui Mocsonyi proprietară mare în Capolnaşă.
Primescă dec! m. o. publică şi pe calea acesta publică, cea mai profundă mulţămită pentru sprijinulă oferită.
Aradă, la 8 Iunie 1888 st. n.
V. Magdu,	George Micleu,
secretară.	cassaru.
CUNUNIA.
Duminecă, 19 Iunie v. c., la orele 10 a. m. se va cununa în biserica S. Nico-lae din locă d-lă Badu B. Pascu cu d-ra Zoe A. Zănescu. — Sincerile nostre felicitări tinerei părechi!
DIVERSE.
llnQ oraşu nou. O nouă dovadă despre iuţela cu care răsară şi crescă oraşele americane ne dă oraşulă Garibaldi, lângă Buenos Ayres, care peste câte-va săptămâni trebue să fiă gata pentru 4000 de e-migranţ! italieni, car! aşteptă să se mute acolo. Oraşulă se va compune din 800 de case, între cari o primăriă colosală, ună oficiu poştală telegrafică şi telefonică, ună paiaţă de justiţiă şi o bibliotecă. Noulă oraşă are deja o canalisa-ţîune perfectă; hoteluri, cafenele, tranvai, bulevardurî, chioşcuri de musică, ună teatru, o biserică mare a sfintei Roşa (numele mamei lui Garibaldi) şi o statuă a lui Garibaldi înaltă de 8 metri. In 4iua sfînţirei oraşului va apăre acolo primulă numără dintr’ună jurnală democratică „II Garibaldinou.
Despre celu mai tîngrâ principe de coronă. Principele de coronă în etate de 6 anî, celă mai mare fiu ală împăratului germanO, va ocupa în curândă ună
de împărată în povesti păţaniile sale şi’i (jige: „Nevastă, dragă nevastă, vino să fugimti4. Nevasta! răspunse: Incătrău să, fugimă, că Paşa de oţălă ne-ajunge; pe tine te va omorî, pe mine mă va prinde11.
Der feciorulă de împărată scia, că are trei vieţi şi stăruia să fugă amândoi şi porniră. Paşa de oţălă afla îndată, porni după ei degrabă, îi ajunse şi’i vorbi feciorului de împărată: „Hăi crăi-şorule, ai vrută să’m! furi nevasta, der de astă dată te lasă cu vieţă, că eu n’am uitată că ţl-am dăruită trei vieţi, dâr să nu îndrăsneşc! să mai dai pe la mine, că e vai de capulă tău!“.
Paşa de oţălă îşi luâ femeea, er feciorulă de împărată rămase singură şi nu şcia ce să facă. La urma urmeloră se hotărî să mai cerce odată, să’şî ia nevasta, se duse la peşteră şi aştepta până să plece Paşa de oţălă de-acasă, şi fugi cu nevasta. Paşa de oţălă afla îndată, ajunse pe feciorulă de împărată, puse o săgetă în arcă şi grăi: „Vrei să mor! de săgetă or! de paloşă?u. Fecio-rnltt se rugă de Paşa de oţălă, să nu-lă omdre şi Paşa îi grăi: „Iţi mai dâruescă odată vieţa, der să nu mai îndrăsneşc!
să vii după femeea asta, că nu’ţl mai dăruescă (filele, ci te omoră“. Paşa de oţălă luâ femeea şi o duse, er feciorulă de împărată rămase singură, şi se gândia cum să-şi scape nevasta şi Zicea: „Ce să mă temă eu de Paşa de oţălă, doră mai am două vieţi în mine, una dela DumneZeu, alta dela elău.
A doua di feciorulă de împărată se întorse la peşteră şi’i dise nevestei: „Vino să ftţgimă4. Paşa nu era acasă, der îi ajunse degrabă şi strigă: „Stăi tu. voinice, stai, că acum nu mai te ertă !u. Feciorulă de împărată se spăriâ şi se ruga, să-lă erte. Paşa de oţălă îi Zise: „Iţi mai cinstescă odată vieţa; trei vieţi ţl-am dată, trei ţl-am ertată, la mine nu mai ai nimică; deci du-te acasă şi să nu îndrăsnescî să mai dai pe aici, că’ţl răpună Zilele!“.
Feciorulă de împărată văZu că nu o scote la cale cu Paşa de oţălă şi pleca spre casă amărîtă pănă în fundulă inimii, der îşi aduse aminte de ce’i Ziseseră cumnaţii, dându-i penele. „Totă mă mai în-torcă odată, să’ml iau nevasta şi de va fi de lipsă, aprinZă penele să vie cumnaţii să mă ajute4.	*	|
Cum a grăită aşa a făcută. Fecio- j
rulă de împărată se întorse şi zări pe nevastă-sa în braţele Paşei de oţălă. Decă se duse Paşa de oţălă de-acasă, feciorulă de împărată veni la nevastăsa; nevasta îi Zise : „Pentru numele Ini DumneZeu ! Ţi s’a urîtă de vieţă, de mai vii pentru mine pe-aicî?4 — Feciorulă de împărată îi spuse, că cumnaţii vină să-lă ajute, de va ajunge la nevoiă, şi că aşa s’a hotărîtă să mai cerce odată, să o scape din peştera Paşei. Elă porni cu dânsa, der Paşa de oţălă înţelese ce se întâmpla ou nevasta lui şi le striga de departe: „Stăi tu, stăi crăişorule, că de mine nu mai scapi
Cum văZfi feciorulă pe Paşa de oţălă, scose penele din busunară şi am-narulă, făcu focă şi aprinse penele. Der Paşa de oţălă îlă ajunsese, scose palo-şulă şi tăia pe feoiorulă de împărată în două. Impăratulă smeiloră venia tocmai atunci cu smeii şi împăratulă şoimiloră cu şoimii, şi împăratulă vulturfloră cu vulturii; toţi trei împăraţii se bătură cu Paşa de oţălă, de curgea sângele vale, der Paşa de oţălă scăpa şi fugi cu nevasta.	(Va urma.)
........-........-	; ....-1888.-
nou paiaţă şi lecţiunile sale suntă de a“ cum separate de acele ale fraţiloră săi. Principele de coronă va căpăta propriele .şale grajduri şi proprii săi cai. Pentru persona principelui se numi ună medică deosebită. Elă are ună mareşală de curte şi cavalerii săi de onore. Regula-mentulă cassei prusiane nu face deosebire în ce etate se află principele de coronă. Regulele etichetei rămână aceleaşi. Din mai multe părţi s’a observată că principele Henrică, fratele împăratului făcu o visită în mare ţinută şi decorată cu diferitele ordine principelui de coronă, nepotului său.
Pocalulu iui Convină. Ună amatoră de. antichităţi a oferită comunei "Wiener-Neustadt suma de 100,000 fl. pentru po-calulă lui Corvină, care se află în proprietatea museului de antichităţi din acea comună. Acestă ofertă a dată nas-cere la vii discuţiunl, şi cu tote că este însemnată şi deşi comunitatea acesta nu se pote numi bogată, totuşi s’a pronunţată majoritatea în contra vinderei. Po-calulă lui Corvină are însemnătatea sa specială pentru numitulă oraşă. Este sciută, că pocalulă s’a dăruită din partea lui Corvină dimpreună cu chipulă său, cetăţeniloră spre semnă de recunos-cere pentru fidelitatea ce au dovedit’o pentru împăratulă loră. Pocalulă este o lucrare de artă antică, portă inscripţiu-nea anului 1462 şi pe lângă alte multe ornamente mai suntă încrustate şi însemnele familiei lui Corvină, care repre-sentă ună corbă cu ună inelă în ciocă. Acum cântăresce pocalulă după ce s’au mai deslipită din ornamente, şi după ce au dispărută multe din monedele cu cari era împodobită încă 5 punţi 24 loţî.
ULTIME SCIRi.
Londra, 28 Iuniu. Corespon-dentulă Ziarului „Standardu la Berlină da ca sigura scirea că Vil-helm ală II seva îmbarca la 14 Iuliu cu o suită numeresă pentru a merge la St. Petersburgă, unde va sta mai multe <Ţile.
Parisu, 27 Iunie. Socialiştii germani au adresată lui Wilhelm II şi prinţului de Bismarck scrisori ameninţătore. Wilhelm II a fostă forte impresionată de acesta. Se iau mari mesurî de precauţi-une. Se vorbesce de arestări.
Ciirsulil pieţei Braşovu
din 24 Iunie st. n. 1888
Bancnote românesci Cump.		8.46 Vend.		8.48
Argintd românesed .	7?	850		'8.51
Napoleon-d’orl . . .	n	ia—	»	10.02
Lire turcescl . . .	77	11.30	ti	11.82
Imperiali		n	10.30	71	10.32
GalbinI		n	5.89	>1	5.92
Scris. fonc. „Albina46%	77	10L.—	77	—.—
ti 11 ii 5%	r	98.—	71	98.50
Ruble rusesc! . . .	71	112.—	77	113.
Discontuld ....	6y2-	-8% pe	and.	
Cursulft Ia bursa de Viena
din 28 Iunie st. n. 1888.
Renta de aurd 4%.......................101.80
Renta de hârtiă5°/0.....................88.60
Imprunyituld căilord ferate ungare . 151.50 Amortisarea datoriei căilord ferate de
ostd ungare (1-ma emisiune) . .	96.25
Amortisarea datoriei căilord ferate de
ostd ungare (2-a emisiune) .	.	—.— '
Amortisarea datoriei căilord terate de
ostd ungare (8-a emisiune) . .	115.75
Bonuri rurale ungare...................104.90
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.60
Bonuri rurale Banatd-Titnişd . .	104.75
Bonuri cu cl. de sortare............. 104.50'
Bonuri rurale transilvane ....	104.30	h
Bonuri croato-slavone...............104.—
Renta de hârtiă, austriacă ....	80.75
Renta de argintd austriacă ....	81.60
Renta do aurd austriacă................111.60
LosurI din 1860	  138.50	'
Acţiunile băncei austro-ungare . .	. 864.—
Acţiunile băncei de creditd ungur. . 298.50 . Acţiunile băncei de creditd austr.	. 304.30
Galbeni împărătesei .................... 5.90
Napoleon-d’orl.......................... 9.94
Mărci 100 împ. germane................. 61.75
Londra 10 Livres sterlinge .... 125.20
W La numărata acesta se adaugă ună prospectă ală băilorâ şi îsvăreVOru din Bor-
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aurei Mureşianu.
JNr. 134.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
De închiriata
suntu dela St. Mihailu 1888 încolo, în casa Nr. 564 din cetate, strada vămei, pe mai mulţi ani, preste totu seu în parte, bolta cu magazine, unu cuartiru în catu de josu şi unu cuartiru în catu de susu.
Ofertele verbale şi în scrisu le primesce pănă la 7 Iuliu 1888 st. nou curatorulu bisericei sf. Nicolae, d-lu Sterie Stinghe, Scheiu, Prundu, unde se dau şi informaţiunî mai de aprope.
De închiriaţii.
Dela S-tu Mihailu încolo urmatdrele case în suburbiulu Scheiu:
a)	Casa Nr. 1888 în Prundu pe 1 anu.
b)	Casa Nr. 1891 .în Strada mare )	q
c)	Casa Nr. 1541 laterală în Grroverî ) Pe ca e am*
Doritorii de a lua în chiriă una seu alta din aceste case se
binevoesea a se adresa prin ofertu în scrisu seu verbală pănă la 7 Iuliu a. c. st. nou la Epitropulă d-uu Sterie Stinghe în Scheiu, Prund* No. 426.
87,6-2	Epitropia bisericei Sf. Nicolae.
A visă d-lortt abonaţi!
Domnii, ce se aboneză din nou, se binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
„Administraţiunea Gaz. Trans' “
PUBUCAŢIUITE.
în 4iu& de 7.9 Iunie st. v. (1 Iuliu st. n.) a. c. la orele 2 p. m. se va ţine în cancelaria comitetului parochialu dela biserica sf. Adormiri din Satulungu (Hosszufalu) o licitaţiune minuendâ asupra mai multoru reparaturi, ce se ceru la biserică şi la şeolă. Preţulu strigării va fi dela suma de 1315 fi. v. a.
Ofertele în .scrisă se primescu pănă la începerea licitaţiunii. Condiţiunile speciale se potă vede în fiecare (ţi în edificiulă scolei dela acestă biserică.
Corni te tul ă parochială.
Voicu Roşculeţu,
89,3-2
preşedinte parochiala.
SI
51
li
Trenulă
Trenulă
Trenul ii Trenulti
Trenulă
Trenulii
Trenulă
Trenulii
I.	Plecarea trenurilor*:
I. Dela Braşovu la Pesta:
de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovu la Bucurescî:
accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după amecjl.
II.	Sosirea trenurilor*:
I. Dela Pesta la Braşovu:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecjl mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovd: mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedî. accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
70
Se deschide abonament* pre anul* 1888
la
AMICULU FAMILIEI, ţfiară beletristicu şi enciclopedicu-literaru cu ilustraţiunî.	Cursulu 3lII. — A.pare m 1 şi 15 (ţi
a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumOse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivic[iloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 27î4— 3Vi cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mSnunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de banca ori maree poştali.
Colectanţii primeseti gratisu totfi alu patrulea esemplară.
Numeri de proba se trimitu gratftsu ori-cui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. ~9@
Toţii de aci se mai potii procura şi următorele căiţi din editura propria:
Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica Ini Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. IE. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărf bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulă. Novelă originală dş Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: ldea-lulu pierdută de Panlina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
uitimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue s6 se însore. Novelă de Maria Schvrartz, traducere de N. F. Negruţă.; • Preţulă 25 cr*
Branda seu Nunta fatală: Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morarul. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfl dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Română. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământul!! intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In h-teratura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nâstre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrncţinne publică cn rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprinfiendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparând!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul^ sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculfi mărgăritar!! sufletescQ. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fi.
Visulfl Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone ffu-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia 0. N. Isusă Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.