UBfiaciirâ, AdiifilsiraîiniBa " TiMiafia: ' BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nelran-a-e nu ce pri-mescii. Manus np o nu so re- trinu ii! Birourile ie snicnu. . Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primeBcii înVlena: Hudolf jlossi, Hnimenglem & Yoţfltr (Otto Ăfaatj, Hemrtch Schalek, Aloi» Hernd 1, H.Dukes, A.Oppelik,J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Gold-berger. Anton Jltte/, JZckstein Dernatf înFrankfurt: O.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. Preţuia inserţiunilorfl: o seriă garmondâ pe o co\6nâ 8 cr. şi 80 cr. timbru pentru o pu* olicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina ITÎ-a o seriă 10 cr. v. a. său 80 bani. .AuZkTTTX/er X*X- „Gazeta1* iese în fie-care <)i âDonaiDeirte irentriL Anstro-Dtîsr/^ Pe unii ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. ' Pentru România şi străinătate: Pe ună ană 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei- luni 10 franci. Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale dna întru şi din afară şi la dd. colectori. Aiioiianientiiln pentru Braşoyu: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unu ană (0 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei y luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în ca8&: Pe ună ană 12 fl., p» săse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. seu 15 bani. At&tă abonamentele cfttă şi inserţinnile sunt a se plăti înainte. Nr. 133. Braşovt, Vineri 17 (29) Iunie c'a.aTboiria.im.entiii „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu I Iulie 1888 st. v. se deschide nou abon&mentd la care învit&md pe toţi amicii §i sprijinitorii foiei nostre. Preţul A abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unii anii 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se voră abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. AdiinistratiMea „Gazetei Transilvaniei". Braşovu, 16 Iunie st. v. 1888. Ni s’a atrasă atenţiunea asupra unei corespondenţe, ce a fost publicată într’una din foile nostre de dincoce, şi în care se cţice în-tre altele că „bătrânii noştri suflă retragere şi că au desnădăjduitu, eră tinerii noştri se temu se întreprindă ceva, ca se nu strice causei.u Multe se scriu la noi şi despre noi tără de nici unu temeiu, fără de nici o cunoscinţă a îm-prejurăriloru reale, în care trăim. Bătrânii noştri să fi desnădăjduitu ? Ei cari au trăită şi au luptată în nisce timpuri, când Românulu gemea încă în lanţurile iobăgiei şi nu se putea afirma nici într’unti felu, se fi perdutu acum speranţa în viitorul fi naţiunei lorii ? A susţine aşa ceva este totu aşa de absurdă, pe câtu de nefi-rescu lucru este ca omulfi, care a trecutfi prin cţile bune şi rele, se-şî perdă credinţa în isbenda causei drepte a neamului seu tocmai la bătrâneţe, când mai multfi ca orî-şi-cândfi arde în peptulfi lui dorinţa de a-şî vede realisate aşteptările şi speranţele, ce le-a nutrită în totă viaţa sa. Marele oratorii grecii Demon-sthene ejicea: faptele sunt ale ti-nerilorfi, consiliele ale bărbaţiloru, şi dorinţele ale bătrâniloră. Cum s’ar pute schimba acesta ordine întemeiată în natura lucrurilorfi aşa de cumplită tocmai la poporulfi nostru, care a datfi şi dă atâtea doveiţî de vitalitate ? Cum s’ar pute crede în seriosfi, că nobilele şi fi-rescile dorinţe ale bătrâniloră pentru prosperarea neamului şi isbenda causei lui sfinte şi drepte arii pute facelocu, fiă şi numai pentru scurtu timpu, desnădăjduirei ? A admite aşa ceva ar însemna a declara pe bătrânii noştri luptători de nisce poltroni, cari în tdtă viaţa lorii n’au nutrită nici unu ideală naţională, şi cari n’au avută şi nu au încredere în puterea de viaţă a elementului ro-mâneseu. Nimică nu ne îndreptăţesce însă de a susţine despre bătrânii noştri ună asemenea lucru; despre ei cari au luptată cu credinţă şi de-votamentă pentru progresulă poporului română; despre ei, cărora le dotorimu în mare parte succesele, ce le-amă dobândită până acuma cu chină cu vaiu pe tere-mulu culturei naţionale. Din contră, decă ar fi să fa-cemă vreo imputare bătrâniloră naţiei nostre din punctă de vedere ală activităţii loră publice politice, atunci amă trebui se iţicemu nu că au desnădejduitu, ci că au fostă prea optimisticl şi prea s’au încrezută în bunele porniri naturale ale poporului nostru, aşa că n’au dată destulă atenţiune pesimismului, ce s’a încuibată înce-tulă cu încetulu inima tinerimei nostre. Departe de noi de a susţine, că tinerii noştri suntu cei ce au desnădăjduitu. Acesta ar fi şi mai multă. în contra firei omenesc!. Der ore suntu ei însufleţiţi de cu-ragiulă şi entusiasmulu, ce a dată aventă fapteloră generaţieloră trecute ? Decă ar fi aşa atunci ar tre^ bui să-i vedemu pretutindeni lu-crându în strînsă unire şi înţelegere la opera culturii şi a emancipării politice a nemului româ-nescă, eră nu, cum facă unii, plângându-se mereu, că le stau în cale bătrânii. Nu voimă se cercetămă acuma cine a pricinuită acea întristă-tore apariţiune şi decă nu cumva şi bătrâniloră noştri li se pote imputa vre-o greşâlă în purtarea loră faţă cu tinerimea. Putemă susţine însă cu deplină convingere, că bătrânii cari au luată parte pănă acuma la conducerea causei naţionale, numai retragere nu voră sufla. Decă ei n’au desperată atunci, când numai o mică cetă de combatanţi adoptase programa loră, cum voră despera astăzi cândnu-merulă luptătoriloră s’a înzecită şi însutită? Nici aceea nu este esactă, că bătrânii nu au lucrată în armoniă cu tinerii. Dovadă suntă întrunirile naţionale de 40 de ani încoce, cari s’au făcută t6te şi cu con-cursulă tinerimei. Decă acestă concursă n’a fostă întotdeuna aşa de puternică precum s’âr fi aşteptată, vina de sigură nu este numai a bătrâniloră. Este învederată, că decă e vorba de o luptă seriosă pentru drepturile şi cultura poporului nostru, trebue să esiste o deplină armoniă şi concordiă intre bătrâni şi tineri. Noi amu stăruită şi vomă stărui întotdeuna ca se se susţină, se se nutrescă şi se se întărescă a-cestă concordiă, singura temeliă a solidarităţii nostre naţionale. De aceea condamnâmu şi vomă condamna cu totă energia acele apucături nesincere şi periculdse, cari tindă a despărţi trecutulă de viitoră, pe bătrâni de tineri să-dindu certă şi zizaniă între aceia cari numai printr’o comună, sinceră şi seriăsă conlucrare îşi potu împlini chiămarea loră în lupta pentru drepta' causă a poporului. Mesagiulu împăratului Wilheim. Etă tecstulu întregă ală discursului tronului germană despre care amă vorbită în numerii trecuţi : Onoraţi Domni! Ou adâncă întristare a inimei vâ salută şi sciu, c& jăliţî cd mine. Amintirea ptospâtă a greleloră suferinţe ale fericitului meu tată, faptulă că trei luni după încetarea din vieţă a Majestăţii Sale împăratului Wilheim am fostă chiămată a mâ sui pe tronă, — facă aceeaşi impresiune în inimele tuturoră Germaniloră, şi durerea nostră a întîm-pinată o căldurosă simpatiă în tote ţările lumei. Sub greutatea ei rogă pe Dumne4©u a ’mî da putere, ca să potă împlini înaltele datorii, la cari m’a chiămată voinţa lui. Urmândă acestei chiă-mărî, am înaintea ochiloră esemplulă, ce l’a lăsată moştenire urmaşiloră săi împă-ratulă Wilheim după grele răsboie în timpulă domnirei sale iubitore de pace, şi căreia i-a corespunsă şi dofcmirea fericitului meu tată, încâtă n’a fostă împiedecată manifestarea intenţiuniloră sale prin bolă şi morte. V’am întrunită, onoraţi domni, spre a vesti înaintea dumneavostră poporului, că sunt hotărîtă, a păşi ca împăraţi şi rege pe aceleaşi cărări, pe cari fericitulă meu bunică a seiutu să-şi câştige încrederea confederaţiloră săi, iubirea poporului germană şi binevoitorea recundscere a străinătăţii. Este în voia lui Dumnezeu, ca să ’ml succedă şi mie acesta; mă voiu strădui cu muncă seriosă să ’ml succedă. • Cele mai însemnate probleme ale împăratului germană consistă în asigurarea militară şi politică în afară, er în întru în supraveghiarea esecutării legi-loră imperiului. Cea mai de eăpeteniă din aceste legi este constituţia imperiului; de a-o păzi şi scuti pe acâsta în tote drepturile ce le garanteză ambeloră corpuri legiuitore ale naţiunei şi fiă-cărui Germană, der şi în acelea, ce le garanteză fiă-căruia dintre statele confederate şi domnitoriloră loră, acesta se ţine de cele mai însemnate drepturi şi datorii ale împăratului. La legislaţiunea imperiului am să conlucru, conformă constituţiei, mai multă în calitatea mea ca rege ală Prusiei, decâtă ca împărată germană ; der în ambele calităţi mă voiu nisui a continua opera legislaţiunei imperiului în acelaşh sensă, în care a în-ceput’o fericitulă meu bunică. In deosebi îmi însuşescă pe deplină mesagiulă lui dela 17 Noemvre 1881 în totă estin-derea lui şi în înţelesulă aceluia voiu stărui ca lagislaţiunea imperiului să ofere şi mai departe acelă scută poporaţiunei lucrătore, pe care îlă pote da celoră slabi şi strimtoraţl în lupta pentru asistenţă în legătură cu principiile doctrinei morale creştine. Speră că va succede de a ne apropia pe acestă cale mai multă de aplanarea contrasteloră nesănătos© sociale şi am speranţa, că voiu afla în cultivarea bunăstărei nostre interidre spri-jinulă unanimă ală tuturoră aderenţiloră credincioşi ai imperiului şi ai guvemeloră confederate, f&ră deosebire de posiţia separată de partida. Totă aşa însă credă că e de lipsă de a ţine desvoltarea nds-tră de stată şi socială în vagaşele legalităţii şi de a combate cu tăriă tote ni-suinţele, cari au de scopă a submina ordinea în stată. 1888. In politica externă sunt hotărîtă a mânţinea pacea cu fiecine incâtă depinde dela mine. Iubirea mea cătră armata germană şi posiţia mea faţă cu ea nu mă voră duce niciodată in ispită, de a lipsi ţera de binefacerile păcii, decă răsboiulă nu este o necesitate ce ni se impune prin atacarea imperiului ori a aliaţiloră săi. Armata nostră e chiămată să ne asigure pacea şi decă cu t6te aceste ea va fi conturbată să fiă in stare a ne-o redobândi cu onore. Acesta va pute-o cu ajutorulă lui Dumne4eu in virtutea puterii, ce a primit’o prin legea militară votată de cătră d-vostră in unanimitate. E departe de mine a mă folosi de acestă putere pentru răsbâie ofensive. Germania n’are trebuinţă nici de o nouă gloriă de răsboiu, nici de ore-carl cuceriri, dapă-ce ’şl-a eluptată definitivă indreptăţirea de a esista ca naţiune unită şi independentă. Alianţa nostră cu Austro-Ungaria e tuturora cunoscută. Eu ţinu strînsă la ea cu fidelitate germană, nu numai pentru-câ e incheiată, ci pentru că în acestă alianţă depnsivă privescu o basă a echilibrului tu-ropenu, precum şi o moştenire a istoriei germane, ală căreia cuprinsă este as-tă4î purtată de opiniunea publică a in-tregului poporă germană şi corăspunde tradiţionalului dreptă ală ginţiloră europene aşa cum a fostă elă in valore necontestabilă pănă la 1866. Raporturi egale istorice şi trebuinţe naţionale egale ale presentului ne legă cu Italia. Amândouă ţările voescă să păstreze binefacerile păcei spre a trăi în linişte pentru întărirea nou câştigatei u-nităţl şi pentru desvoltarea instituţiuni-loră loră naţionale şi înaintarea bunăstărei loră. înţelegerile nostre cu Austro-Ungaria şi Italia îmi concedă mie, spre mulţumirea mea, de a cultiva cu îngrijire a-miciţia mea personală pentru împăratulu Rusiei şi raporturile pacinice de o sută de ani cătră imperiulu vecinii rusescu, ceea ce corespunde proprietară mele sentimente tocmai aşa, ca şi intereseloră Germanici. Guftivândă conscîeneiosă pacea, sunt totă aşa de gata a^mă pune în serviciulă patriei, preoum sunt gata a îngriji pentru armată, şi mă bucură de raporturile tradiţionale cătră puterile esterne prin cart se promoveză nisuinţa mea în prima direcţiune. Cu credinţă în Dumne-4©u şi cu încredere în puterea armată a poporului meu, Isperază firmă c& pentru ună anumită timpă îmi va fi dată de a păzi şi întări prin muncă padnica ceea ce am câştigată luptândă sub conducerea celoră 2 antecesori ai mei de pe tronă întru fericită memoriă. Din delegaţiunT. Delegaţiunea migurescâ, în şedinţa sa plenară, a adoptată bugetele ministerului de finanţe a înaltei curţi de conturi şi afacerile străine, după aceea a votată în unanimitate o moţiune de încredere la adresa comitelui Kalnoky. Delegaţiunea austriacă a adoptată bugetulă provinciiloră ocupate. Raportulă a semnalată progresele sevârşite în provinciile ocupate, astfelă încâtă chiar adversarii ocupaţiei recu-noscă, că monarchia a justificată pe deplină încrederea ce i s’a acordată de ună tratată internaţională. Entusiasmulă cu care prinţulă moştenitoră a fostă primită Nr. 133 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. în provinciile ocupate găseşce unii viu ecou la tote naţiunile monarchiei. Raportorulă marinei a insistată asupra încredere! votate comandantelui marinei, fiicândă că acestă votă este o dovadă onorabilă pentru marină. Comitetulă delegaţiunei austriace a aprobată în unanimitate creditulă specială de 47 milione de florini, după ex-plicaţiunile confidenţiale date de minis-trulă de răsboi şi de comandantulă marinei. Procesulfi Româniloru din Folia. Cetitorii noştri îşi voră fi aducândă aminte despre bătaia de mai ană a Româ-niloră din comuna Folia cu nisce Unguri din acea comună. Tribunalulă din Ti-mişora după o pertractare de 6 fiile a aflată în urma acelei bătăi 17 vinovaţi pe caii i-a condamnată la diferite pedepse. Cea mai grea pedepsă a căpătat’© Ioană Jumanca, care pentru vătămare grea corporală, pentru intenţionată apnndere şi omoră fu condamnată la 15 ani închisore, 4 inşi au fostă condamnaţi la câte 10 ani închisore, Beldea Lica la 12 ani, er ceilalţi au fostă condamnaţi la mai uşore pedepse. In urma apelaţiunei Româniloră, curia regescă şî-a pronunţată abia acum sentinţa, în urma căreia sentinţa de mai susă a tribunalului din Timişora fu aprobată cu acea deosebire numai, că pe cei ce tribunalulă i-a condamnată pentru a-prindere, curia r. i-a condamnată totodată şi pentru participare la omorulă lui Nyerges Sândor mărindu-le astfelă pe-depsa. Despre Beldea Ioană şi Canto Nica, - neputendu-se constata că ară fi vinovaţi ca părtaşi Ia crima omorului, curia r. ’i condamna din causa altoră crime la câte 3 ani închisăre. Beldea Lica nu s’a găsită vinovată de crima grelei vătămări corporale comise contra lui Jozsa Jânos şi din asta causă pedepsa i-se scări dela 12 la 11 ani închisore. SCUtlLE PILEI. „Egyetertes® se plânge de oprirea cântării unui imnu ungurescu într’o biserică catolică, scriindă între altele: „Erf, cu ocasiunea sânţirei stegului reuniunei marinariloră în biserica din Tabană, se întâmpla ună casă, care e de natură a scandalisa grozavă pe fiă-care Maghiară. La sfinţirea stâgului luâ parte şi societatea de cântări a lucrătoriloră din Budapesta şi pentru ca acâstă societate să dea sărbătorei ună caracteră patriotică, puse în programulă său de cântări şi imnulu lui Kolcsey. Preotulă pontificantă FOILETONUL# „GAZ. TRANS.® 2 Sn6ve şi poveşti slavice Istorisite după F. S. Kraus. PAŞA DE OŢEL0. Tocmai atunci veniau şi sluj başii împăratului, să ’i spue, că ună şerpe era să ’i musce fata. Cum aufii împăratulă una ca asta, se intorse în fuga mare a-casă şi sc duse la fată-sa, găsi pe şer-pele lipită de părete şi cerca să scoţă cuţitulă, der nu,a fostă în stare. împăratulă porunci sfetniciloră să dea de scire în totă ţera: „Cine-a o-morîtă pe uriaşii şi şerpele, să vină la densulă să primescă daruri scumpe şi să-şi ia pe fata de nevastă.® — S’a dusă vestea în totă ţera de ce a poruncită împăratulă, împăratulă mai porunci sfet-niciloră săi zidescă hanuri pe tote drumurile de ţeră, ori cine va întră la hanuri să spună decă scie cine a omorîtă pe uriaşii şi şerpele, er cine va găsi pe vitezulă ăsta să dea o tugă la împăratulă, să ’i^ spună şi să primescă daruri domnesc!. Sfetnicii porniră la meşteri să clă-diescă hanuri la tote drumurile ţării. opri cântarea imnului, din causă că, după părerea lui,' acestă imnă este lumesctt şi nu se cuvine aTlă vîrî între cele ce se ţină de rită. Czierer se numesce acestă sesvitoră ală bisericei, care a oprită din biserică acelă. imnă, ce este strînsă legală de Maghiară, acelă versă patriotic, în care Maghiarulă în timpuri grele şî-a aflată evlaviă şi însufleţire... Trebue să considerămă acestă procedere, ca o grea vătămare a sentimentului naţională. E vechiă şi îndreptăţită plângerea că limba germană are în bisericile catolice din capitală ună cuibu, ce nu se pote distruge. Pe lângă acesta d-lă Czierer a trebuită să convingă patria, că şi sentimentulă patriotic e eschis din biserica din Taban®. * * * Din Budapesta ni-se comunică, că d-lă Dr. Georgiu Ilea a depusă în filele de 22, 23 şi 25 n. c. censura înaintea cpmisiunei censurătăre advocaţiale cu succesă bună, după care îşi şi primi diploma de habilitare advocaţială. — Felicitările nostre ! * * * Serbările pentru Mir emu Costinu, date în grădina Copou din Iaşi, au avută ună succesă strălucită. % * * Anulă acesta se voră face manevre parţiale în România. In fiăcare judeţă, re-; gimentele din garnisonă voră manevra între ele. * * * Cetimă în „România® din Bucu-resci: Se scie că la Cotrocenî trăgen-du-se folosă din căderea apei Dâmbo-viţa se va aşefia o turbină care, pe lângă că va trimite apă filtrată în partea de susă a oraşului, va mai lăsa o forţă disponibilă de 800 cai. Acestă forţă comisia interimară a hotărîtă a-o întrebuinţa pentru iluminarea cu electricitate a ambeloră cheiuri ale Dâmboviţei, a palatului şi a grădinei dela Cotrocenî, a casarmeloră şi haleloră de eserciţiu. In totală voră fi 10,000 lămpi electrice de puterea a fiece luminări fiăcare, adecă îndoită şi jumătate de puterea unui becă de gază. Fiăcare lampă va costa pe ană dobândă şi amortismentă 31 lei, pe când astăfii ună becă de gază costă 137 lei. Se pote vede câtă de colo marele avantajă ce va ave /oraşulă şi economia ce se va face în averea comunei. — Se crede că în fiece seu cincisprefiece fiile apa filtrată va alimenta partea de josă a oraşului şi laculă Cismegiului. — Pentru îmfrumseţarea grădinei Cismegiu, îndată ce apa filtrată va veni în Bucu-resci, o frumosă cădere de apă se va face în Cismegiu despre partea Schitu-Măgurenu. Se va face o lucrare cam ca aceea a apeloră mari dela St. Cloud de lângă! Parisă. Cu chipulă acesta grădina Cişmegiu se va însănătoşi cu desăvârşire şi va ave o privelişte fermecătore. .. * Căile ferate române au avută în luna lui Mâ& c. ună venită de 2,756.408 lei, mai uluită cu 333,478 lei ea în Maiu a-nulă trecută. . .> . * # * In diua de 21 1. c. după amefiă a fostă cutremură de pămintă în comuna Ronaszek din comitatulă Maramureşului. Pagube nu s’au întâmplată. Totă în acea fii la orele 4*/4 p. m. a fostă cutremură de pământă în comuna Strîmtura (Szur-dok) în urma căruia între altele s’a crăpată şi edificiulă şeolei de stată. * * * Ună incendiu a isbucnitu săptămâna trecută în fabrica de postavu dela Azuga (în România). Coperişulă şi podulă atelierului de flanele au fostă cu desăvîrşire distruse. Pagubele se urcă la 30,000 lei. Intemplărî diferite. Trăsnetti în biserică. Din Brzeye (Ga-liţia), cu dta 25 Iunie se telegrafiază: Biserica a fostă trăsnită în timpulă oficiului. Trei persone au fostă ucise, şese rănite greu şi 230 rănite uşoră. Episcopulă consilia moderaţiune şi împedecâ de a se produce îmbulzelă. Otrăvită. Tânăra Elisa Iacobescu din str. Fundătura-Trofeului în Bucuresci are mare păcate cu amorulă, de câte ori se otrăveşce însă niciodată nu more, astfelă scrie „D-u®; numita tânără Luni a beută o soluţiă de chibrituri pentru a curma odată cu pustiulă de amoră, însă şireta imiteză pe tânăra din piesa „Chibrituri românesc!®, căci nu presentă nici ună periculă otrăvirea sa. Secţia respectivă a fostă avisată şi pe dată şi pro-curorulă. Sloi de ghiaţă în Iunie. Locuitorii din comuna Lele, situată lângă Mureşă, văfiură în săptămâna trecută 2 lespefii mari de ghiaţă înotândă în apă. Acâstă apariţiune, fără îndoială rară în luna lui Iunie, se esplică aşa, că aceşti lespefii au fostă rupţi în urma ploiloră celoră mari ce au fostă de curândă în munţii apuseni. Seiri poliţienesc!. In urma arătărei făcute de grădinarulă oraşului, că din josă de sub promenada de sub Tempa, în grădina de pomi, plantaţiunile au fostă vătămate nu numai de copii, ci şi de omeni în vârstă, se face atentă pu-bliculă de a fi cu precauţiune şi de a se feri de orf-ce violare a plantaţiuniloră, căci la din contră s’ar espune la pe dâpsă în sensulă legei penale. Raporta generalii despre starea şi activitatea societăţii de lectură „Inocenţiu M. Clain'1 a teologiloru din Blaşiu, de pe an. scolastic 1887—88. (Fine.) I. Mijlocele societăţii. Mijlocele de cari dispune societatea în nisuinţa spre a ajunge la ţinta ei suntă: 1. Biblioteca. a) Cârţî (în trei tece). Cu finea a-nului şcolastică 1886-7 biblioteca număra 766 cărţi în 1062 volume. In decursulu anului curentă s’a sporită cu 5 cărţi în 16 volume cumpărate, şi 14 cărţi în 20 volume donate. Anume: 1. Academia română nl-a donată a) Eudoxiu Hurmuzachi: „Documente pri-vitore la istoria Româniloră® Voi. III. b) „Etymologicum Magnum Romaniae® tom. I. fasc. V. tom. II. fac. I. & II. c) Mironă Costin: „Opere complete®, d) Do-softeiu : „Psaltirea® e) Analele Academiei III tomuri, f) „Le Cing Mai® g) „Le lOMai.® h) Analele Academiei seria II tom. IX. 2. IoanM. Moldovan: „Curtea de Argeşiu.® 3. Dr. Yictoră Szmigelski, profesoru: „A kereszteny szelleme®, de Chateaubriand 3 tomuri. 4. I. C. Panţu, profesoră: „Lo-gofătulă Mateiu® novelă- 5. Dr. Augus-tină Laurană, canonică : „A szent Unio®. 6. Augustină Degană, învăţătoră: „Stu-păritulă.® 7. Beniamină P. Lupu, teologu : „Filoctete®. Toţi aceşti generaşi donatori, în special On. Academiă Română primescă mul-ţiumitele sincere ale societăţii pentru spri-jinulă însămnată ce ni l’au prestată totdeauna. I rugămă totodată ca nici pe viitoră să nu ne lipsescă de concursulu binevoitoră ală Dloră. b) ţ)iare. Societatea dispune de 17 diare dintre cari 9 si anume: „Tribuna®, „Luminătorulă®, „Romănische Revue®, „Musa română®, „Foia bisericescă şi scolastică®, „Katholisches Vereins-blatt®, „Amiculă Familiei®, „Preotulă română® şi „Economia naţională® gratificate; pentru ceea ce respectivii domni redactori şi administratori marinimoşi primescă şi pe acestă cale cele mai sincere mulţă-niite din partea membriloră societăţii. Er 8 şi anume: „Gazeta Transilvaniei®, „Conv. Literare®, „Revista nouă®, „Revista catolică®, „Poşta română®, „Lira;, „Kulfold Szonokai® şi „Havi szonok® prenumărate. Cassa. La finea anului 1886—7 avea ună stată activă de 595 fi. 09 or. In decur-sulă acestui ană şcolastică a avută 162 fi. 67 cr. percepţiuni; 83 fl. 24 cr. ero-gaţiuni, cari sub tragendu-se din percepţiuni resultă pentru anulă acesta scolastică ună stată activă de 674 fl. 52 cr., dintre cari în obligaţiuni 587 fl. 60 cr., în bani gata 86 fl. 92 cr. Prin urmare averea societăţii în bani a crescută cu 79 fl. 43 cr. Hangiii întrebau pe toţi ospeţii, sciu ori ba, ce voia să afle împăratulă. Feciorii de împărată ajunseră la un hană unde rămaseră peste nopte. După ce-au cinată se dară în vorbă cu hangi-ulă. Hangiulă îi întreba: „Der voi ce isprăvi aţi făcută pănă acum?® Celă mai mare dintre fraţi povesti: BAm făcută şi eu ceva, Pe drumă am înop-tată cu frăţiorii lângă ună Iacă înfcr’o pustietate mare, fraţii se culcară şi eu rămăseiu să ’i păzescă. Ună smeu eşi din locă să ne înghiţă, atunci am trasă paloşulă din tecă şi i-am retezată ca-pulă, er de nu credeţi, ietă-i urechile.® Aşa grăi, şi scose urechile din pusunară şi le arunca pe masă. Fratele celă mijlociu povesti: „A doua nopte am păzită eu şi am ucisă unu smeu cu două capete, de nu credeţi, iată urechile dela amândouă capetele.® Grăi şi arăta urechile smeului. Celă mai mică dintre fraţi asculta ce povestiau fraţii lui. Hangiulă fiise: „Harnici fraţi ai tu, flăcăule. Der tu ce isprăvi ai făcută, ian povesteşte-ne, să scimă şi noi.® „Cine scie ce mari isprăvi n’am făcută, ci am stată de pază lângă Iacă în noptea a treia, fraţii dor-miau duşi, dela o vreme laculă începu a vui şi ună smeu cu trei capete eşi din J apă, să ne înghiţă. Eu am scosă paloşulă şi i-am retezată capetele, er de nu credeţi, ietă urechile suntă trei părechi.® Fraţii cei mai mari se mirau de voinicia lui, der elă nu’şi sfîrşise povestea : După ce mi s’a stinsă foculă, m’am dusă să caută jară şi rătăcii prin munţi pănă am dată de-o peşteră cu nouă uriaşi şi povesti ce a făcută cu uriaşii şi cu şerpele cum v’am spusă şi noi în poveste. Hangiulă nu avu răbdare să asculte povestea pănă la sfîrşită, ci se duse fuga la împăratulă să’i spună, ceia aufiită. împăratulă îlă cinsti cu bani şi trimise pe omenii curţii să aducă la paiaţă pe feciorii de împărată. Ajungendă fraţii înaintea împăratului, împăratulă întreba pe celă mică: „Tu ai ucisă pe uriaşii şi ml-ai scăpată fata de peire ?“ — „Eu am ucisă uriaşii şi ţî-am scăpată fata de peire.® împăratulă îi dete pe fată-sa de nevastă şi’lă puse în slujba cea mai de cinste după dânsulQ, în totă împărăţia. împăratulă grăi cătră fraţii lui: „Decă vreţi, eu vă însoră şi pe voi şi vă dau locă să vă fiidiţi cetăţi.® Der fraţii îi răspunseră, că ei suntă însuraţi şi că au plecată să ’şi caute surorile, nu să se însore. Inţelegândă împăratulă că aşa este, opri numai pe feciorulă celă mică să’lă dea fetei sale de bărbatu, pe cei doi îi cinsti cu doi măgari încărcaţi cu aură. Fraţii cei mai mari se întorseră la curţile şi împărăţia loră. Der celă mai mică nu îşi pute lua gândulă dela surori şi se hotărî să le caute şi de aci în colo, de o parte îlă durea inima să se despartă de nevastă, de altă parte împăratulă nu voia să’lă părăsiască ginerele şi astfelă dorulă de surori îi amăra fiilele. Odată se duse împăratulă la venată şi îi fiise ginere-său: „Tu rămâi acasă îu paiaţă, iecă îţi dau nouă chei, să porţi grijă de ele. Poţi deschide trei, patru cămări, că vei gâsi aură şi argintii din belşugă, arme şi sumedeniă de odore, poţi deschide şi optă cămări decă te trage inima, der a noua să nu o deschifiî cu nici ună preţă, căci altfeliu va fi rău de tine®. împăratulă se duse şi ginere-său rămase singură.. Cum eşi împăratulă din paiaţă, ginerele deschise una după alta optă cămări şi găsi odore de tot felulă; ajunse la uşa a noua şi se puse a gândi: „N’am văfiută eu destule minuni? De ce să nu întru să vădă şi aci?® Feciorulă deschise uşa şi întrâ; şi ce să-i vafiă o-chii: In cămară era uuă omă, cu pieio-rele pănă la genunchi şi cu manile pănă lSEt 133 GAZETA TRANSILVAKIEI. 1888. H. : Activitatea societăţii. Având* Societatea t* decursul* anului, şcolasticft curenta 68 membri ordinari, (dintre cari unuia a murită), aţinută 14 şedinţe: 6 ordinari, 6 literari, 1 constituantă şi 1 generală. In cele ordinari s’au tractata agendele ei internp şi esteme. In cele literari s’a cetită foia „Furnica", s’au declamata şi s’au ţinuta discursuri. — Ce să ţine în specie de foia „Furnica", acesta în anula şcolastica curenta cuprinde 36 numeri, Va să (Jică pe fiăcare săptămână 1 Nr. — Operete au incursa 86, dintre cari: 1. 14 diserta-ţiunl, din cari s’au primita şi publicata 8. 2. 8 tractate istorice, i s’a publicata. 3. 3 biografii, publicate tote trei. 4. 8 novele, s’au publicata 6. 5. 2 novelete, primite amândouă. 6. 1 idilă, care s’a şi publicata. 7. 3 poesii în prosă, 2 publicate. 8. 1 alegoriă, s’a publicata. 9. 2 descrieri glumeţe, una s’a publicata. 10. 1 descriere topografică, publicată. 11. 4 schiţe, s’au primita şi publicata. 12. 44 poesii, dintre acestea a) '30 "originali, s’au publicata 22, b) 12 sonete după Petrarca, publicate şi, c) 2 madrigale publicate. Redactorula „Fumiceiu a fosta a-jutata în critisarea operatelorfi de o co-misiă critisătore din 4 membri carea a ţinuta 30 şedinţe. fn şedinţa generală fostulfi comitet şt-a data înaintea şedinţei samă despre activitatea sa şi absolvat* fiinda a Intrata în oficiu noula comiteta. In şedinţa constituantă ţinută în 22 Maiu a. c. s’a alesa noula comiteta pentru anula scolastica viitora în personele următorilora d-nl clerici: Iovu Băbuţiu 11 11 6°/(),. . . 98. V2 99.% •1 ■ fi fi 5%... 88— 88.% Editorii şh Redactorii responsabilă Or. Aurel Mureşianu. hi: cote legate în fier, de gâtă era legată QU patra lanţuri grele de fieră, şi lanţu-şjje erpps prinse de patru table de feră, de nu se putea bietul* să se misce din Ipfă. Lângă densulă isvora apa dintr’un O^că de aură. Lângă albiă era ună ul-ei$ră împodobită totă cu petrii scumpe. Oţiulă ar fi totă băută apă, der nu pu-tea. După ce vă4u feciorul* de împărat* minunile estea, omul* îi grăi: „Apropie-telde mine; să te ţie Dmnne4euîtf Fe-oiZrulă de împărat* se apropia. „Fă-ţl mpă şi dă-ml ună urcior* de apă, că eu ţhoiu cinsti o vieţă.“ Feciorul* de îm-pţlrată se gândi, că nu-i rău să trăescl cită doi, şi-i dete ună urcior* de. apă să;bea şi îlă întreba: „Cum te chiamă?u Omul* îi răspunse: „Paşa de oţel* mă cliiamău. Feciorul* de împărat* voia să din cămară, der Paşa de oţel* se ruga: „Mai dă-mî un* urcior* de apă şi ;eu ’ţî mai cinstesc* 6 vieţă!u Fecio-se gândi, că nu-i rău să-şî mai a-gcţnisescă o vieţă şi-i mai dete un* urcior* de apă. Când puse mâna pe ză-vmul* uşii, să se ducă,;1 paşa de oţăl* îl? cc i »TJ <îf Sc ; a S-s:: 2:5.2 s-> s °**ST co o | I ei'* S* ® g p p ® a tt»« e pt © p B S.pg’ 5’ p'-e c*- £fc» O- P x _ « - u O ® < ja -3 5‘ n 2 J6-< —“ P HJ K' 2. *7 50 FT w o 3 2 © ‘ co u» cu^< e ©.-«r ©- 3 -ţr. 2 * £.© c g ^ b^bS fi e* P et P ^ O »3 » 3 o 2 3 «3 "•iK pc P g! © p 03 ■ ./^-p ••• h> 2 3 ff o ” » & * ~E. 3 o A 9 § 2. a © 3 * 3- B p Ot ‘ ® i o 2.3' tp p^p 2. o 2. P> *-t a> N p CJ ' ©, <5 P, p p’* a r ® ®,~ ®*5 ce' ©1 ./<=•?-'* I. n- p. 2" w> _ © 2 ® g 3 © w ® _ m n • S P-- 3* OS. a p „ s 5T Sil s 3 © © O O- ® P ** B a a ss © © B g*3* gr ^»*b 2, -T^ ^ P< P a pi ' o ~ 8*5 •• a 18 gg.1 *- & ’T* I J *•! & 4 _____ ;7V • '3 3 5 '3 35 6 2 i6* o a <1 2 p, 3 B--® anţ' P § i_ sec o a © Pj S3 ® ® P'P 2. a. e> © 2 3 2 Cw s» a g1 S © » © © M -3 3^1 I' Ij I !'£ © rt- 3 3 p. B- S |-S ® a g^O g.P> S5 2,"* 00 5-c> ®> Fa pf EL © p p, g*(ţn aB-ă" 2. ®- B a a 2 «5?'l ® S2-g 3 a *S gl g 8 i,a*3>« P. 2 3b p p p-g, p B< J“ ^ B-sr.p _ a a. © © & © w2,îp “ ^3 tLn © e.? (* P< O. 3 © &.*-Cb2 05> O- «3 CD hd u o c®- ^ '> g, o 3? i3-»-J» Ş B o P p ■ 2 2; ■orto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura îu care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Bnteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuald de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprimţândă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu md uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducdtore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgftritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculd mărgăritard sufletescd. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânijă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 6 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusd Christostt. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.