RimciiMM. AdffliflisiratiU88 Tipografia: ' BRAŞOVU, piaţa mare Ir 22. Scrisori nelrancate nu se pri-mesctk. Macus.rip enu sere' trimiTQ! Bricurile de amaui: Braţovu, piaţa mere Nr. 22. Inserate m ai primescfi în Viena: sivdolfMosse. Haasensiem A Vogltr I Otte Xaan), Heinrich Schalek, Alois Berna!.. B.Pukcs. A. Oppelik, J. Dan-tuoero; în Budapesta :Â. Y.Qold-terrţer. Anton Mtzri, Eckstein Bernat; inFrankfurt: Q.L.Daubţ; înHam-hur(j: A. SUmer. Preţuia inserţiunilor*: o serii (rariaondu pe o colină 6 cr. •şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială, declame pe pagina IlI-a o senă 10 cr. v. a. seu 30 bani. ^JSTTJ-TStr XJL „Gazeta- iese Ia fie-eare <ţi Abonamente pentru Anstro-Ongaria Pe ună ană 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe tură unu 40 franci, pe s6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumerft la tAte oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentru Braşov!: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulfi I.: pe ună and IO fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe turn anu 12 fl.. pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unfl esemplaru 5 cr. v. a. sAn 15 bani. Atătu abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 130. BraşovH, Duminecă 12 (24) Iunie 1888. Din causa S-lorft serbători ale Rosalii-loni, tliarnlrt nu va apăre până Marţi sera. Braşovtt, 11 Iunie st. v. 1888. în presera sSrbătoriloru limbi-lorft cuvine-se să ne înfâţişămii luptele grele ce îtică şi astă4î este nevoitu a le purta multă cerca-tulu nostru poporfi, pentru apărarea limbei sale. Orî ce s’ar 4ice, or! câte com-binaţiunî politice s’ar face, unii lucru este şi remâne netăgăduită: lupta nostră naţională se concen-treză în lupta pentru limbă. Şi niciodată în cursulu istoriei acesta luptă nu a avută unu ca-racteră mai seriosă ca în 4^ele nostre, pentru că niciodată limba românescă nu a fostă mai ameninţată şi mai resboită de cătră adversarii ei. Decă limba unui poporă este puternica legătură, care dă timbrală vieţei sale individuale, atunci prigonirile şi uneltirile, ce au de scopă se slăbescă şi se nimicescă acestă sfântă legătură, suntă îndreptate chiar în contra vieţei nostre, a esistenţei nostre ca poporă românescă. De aceea cestiunea dreptului nostru de limbă este mai multă decâtă o cestiune administrativă — cum nî-o presenteză mereu contrarii noştri — ea este o cestiune de esistenţă pentru poporală ro-mânescu şi dela buna ei deslegare depinde totă libertatea şi bunăstarea lui. Acesta o semţimă cu toţii, şi duşmanii limbei nostre îngrijescă cu prisosinţă, ca să nu mai stăm nici ună momentă la îndoielă că în adevără aşa este cum sem-ţimu. Căci decă năvala, ce o dau şoviniştii unguri din tote părţile asupra limbei nostre românesc] este condusa numai şi numai de motive politice-adminis-trative, cum vreau ei să ne facă se credemă, atunci de ce nu îi pună odată capătă, după ce de multă limba nostră a fostă scosă cu desăvârşire din vieţa publică (le stată şi din administraţiune ? De ce nu ne lasă să ne cultivămă în linişte idiomulă nostru în şcăle ? De ce ne pună totu mai mari şi mai multe pedecl, pe când ne re-iusă orî şi ce sprijină? De ce atâta urgiă în potriva limbei „valahe44 şi a celoră cari nu voră să se lapede de ea? De ce de-o parte se împiedecă înfiinţarea de nouă institute de cultură românesc!, de altă parte se ameninţă şi puţinele institute câte le mai avemă ? Nu consideraţiunî de înaltă politică administrativă suntă moto-îulă agitării sistematice, ce s’a pusă în scenă de cătră şoviniştii unguri în contra bisericeloră, şcâ-leloră şi reuniuniloru nostre, ci pofta de contopire, nutrită cu atâta măestriă de 4ecl de ani, este, care atacă aceste instituţiunî ale nostre şi le atacă în consciinţa, că ele representeză totă atâtea întăriturî ale limbei năstre, îndărătulă cărora se pote cultiva şi desvolta individualitatea nostră naţională. Este der în jocă însăşi esis-teriţa nostră naţională şi în faţa acestei împrejurări trebue să ne întreb cană, decă noi Românii sun-temă totă aşa de conscii de ceea ce putemă să perdemă în acesta luptă, pe câtă sunt de conscii adversarii noştri de ceea ce potă să câştige ? Să nu ne tacemă ilusiunî. Lupta nostră pentru limbă a intrată în-tr’ună stadiu şi mai greu ca celu de pănă acuma. N’avemă decâtă să urmărimă cele petrecute în tim-pulă din urmă spre a ne convinge despre acesta. In faţa acestei grave situaţiunî este mai multă ca orî şl când necesară ca să ne reculegemă şi lă-sându la o parte micele neînţelegeri, se ne dămă mâna pentru apărarea comună. Nn este acum timpulă de a ne stădi între noi, ci trebue să ne gândimă cu toţii, ce măsuri se luămă spre a ne pute apăra mai bine pe terenulă şcolară şi bise-ricescă, singurulă ce a mai rămasă a4î în posesiunea nostră. Şi aici trebue să repetămă ce amă mai 4isfi Pe la finea anului trecută: Pe teremulă culturei nostre naţionale nu mai potă fi deosebiri, şi deorece pericululă este comună trebue ca şi apărarea nostră se fiă comună. Darear Dumne4eu ca bărbaţii noştri conducători, bisericesc! şi mireni, să fiă inspiraţi de geniulă bună ală poporului nostru în a-ceste grele momente, şi se pâşâ-scă cu toţii în înţelegere pentru apărarea limbei şi a culturei năstre multă prigonite! Roşia şi oooio irapMo iernai. In Petersburgă — scrie „Neue fi’. Presse44 — se crede posibilă o schimbare în gruparea de"alianţă a păterilbfîf. Ori pdte numai se prefacă diplomaţii ruşi a crede, că politica germană ar pute să-şi schimbe cărările? In adevără ei se silescă a-o împinge pe cărări laterale. Ette vădită intenţiunea Rusiei, de a câştiga pentru sine pe noulă împărată germană. Spre scopulă acesta nu se cruţă nici cu maşineria oficiosă, nici cu manifestarea de atenţiuni delicate. Deşi împăratulă Friderică III şl-a esprimată dorinţa în testamentă ca principii stateloră străine să nu mai ostenescă a asista la înmormântarea lui şi deşi, în urma acesta, curţile europene n’au trămisă represen-tanţl la înmormântare, a luată parte la ea marele duce Yladimir. Foile din Pe-tersburg se întrecă în a se arăta amica-bile faţă cu Germania şi decă unele din ele, ca „Swjet44, facă escepţiune, inten-ţiunea e totă aceeaşi. Noi celă puţină presupunemă, că propunerea ca Rusia să caute a se înţelege acum cu Austria şi să spargă alianţa germano-austriacă, nu este sinceră, ci este numai ună felă de aver-tisare a Germaniei. Cei din Petersburgă sein prea bine câtă de puţină ar fi în- clinată Austria de a schimba amiciţia germană cu cea rusescă, decâtă ca ei să eredă seriosă într’o încercare în acestă privinţă. Ruşii voiescă numai să zugrăvescă pe părete posibilitatea unei înţelegeri ruso-austriaee, spre a face să aibă mai multă efectă în Berlină silinţele pentru câştigarea amiciţiei germane. Aceste silinţe caracterisâză în modă sur-prhujătoră situaţiunea şi ele ară putâ, decă ară fi corectă apreţiate, să producă ună puternică efectă tocmai acolo, unde omenii se arată mai multă neliniştiţi în urma schimbării domnitorului în Germania: în Francia. 3 Iixn.ie ±34=S. piarele române de dincolo de munţi reîmprospeteză memoria 4ilei de 9 Iunie 1848, când acum 40 de ani a isbucnitu revoluţiunea la Izlazu. „ Unirea1' scrie între altele : Revoluţiunea dela 1848, fu în istoria modernă a României ală doilea, faptă măreţă, ală doilea popasă, spre mântuirea deplină internă şi externă, politică şi socială a ţărei. Tudoră Vladimirescu curăţise, la 1821, de străini mai cu semă tronulă României, îlă redase ţărei şi o vieţă nouă reîncepă. Der vecini puternici, cărora propăşirea României le-a fostă, le este şi le va fi ună spină în ochi, luptară şi is-butiră a substitui regimului căcjută ună regimă de protectorată totă atâtă de o-diosă Româniloră, totă atâtă de fatală României, ca celă pe care îlă răsturnase pandurimea oltenă. Aveamă Domni Români, der Domnii reali erau consulii străini, şi mai cu semă ai puterei protectore; ea ajunsese stăpână politicesce şi lacomă cum e, întinse ghiara pentru a, ne apuca şi economicesce. Românii de atunci, în frunte cu Câmpineanu, deteră peste laba ursului nordică o lovitură a-tâtă de puternică încâtă elă şl-o retrase şi îşi înghiţi ura, lucrândă însă necontenită, der aşteptândă vremi mai propice. ' * In ţâră, unii aveau numai datorii, ceilalţi, cei puţini, numai drepturi. Ro-imânulă, muncitoră de pământă, comerciantă, meseriaşă, industriaşă nu însemna nimică în faţa unui boieră; era privită numai ca vită de muncă, ca uneltă de producere pentru traiulă trântoriloră din fruntea ţărei; elă- singură plătea biruri; elă singură îşi da copii la oste,, elă singură ducea tote sarcinile şi totă elă singiiră n’avea nici ună dreptă. Căpitanulă Costache chiorulă, cu pilulă lui ferecată, era legea ţărei pentru ori-cine nu era boieră, şi boierulă era tiranulă tuturoră celoră ce nu erau boieri. Acesta este, în scurte cuvinte, starea de lucruri în potriva căreia s’a res-culată poporală română la 1848; elă a sdrobit’o şi a focut’o să disparfc ca ună visă rău, căci nu e putere omenescă să ţină peptă unui poporă încăldită de dorală dreptăţii şi ală libertăţii; a sdrobit’o şi şl-a clădită o nouă sorte; 40 de ani trăit’a d’atuncl poporală română cu drepturile ce şl-a dată, cu ideile ce a revindicată în 1848. Şi, asemenândă presentulă cu acelă trecută blăstămată, orl-ce Română cu dreptă cuvântă îşi pote dice: departe amă ajunsă! „România* reamintesce urmă-torele dare istorice: Acum patrucjecl de ani, în (fiua de Mercurl 9 Iunie 1848, încă din revărsa-tufă zoriloră lunca portului Izlază era înţesată de poporă din tote stările sociali. In mijloculă mulţimei, părintele literaturei române dete cetire programului mişcărei prin care se proclamară drepturile omului pentru Români, er preotulă Radu Şapcă, asistată de alţi doi clerici, după ce ceti capitolulă 37 din Ezecbielă pentru sfânta înviere, im-provisâ rugăciunea următore: Domne ală puteriloră şi ală drep-tăţei, ochii tâi fiindă îndreptaţi spre noi, privesce poporală ţârei îngenun-chiată înaintea Evangebei şi crucei tale. Elă nu cere deoâtă dreptatea ta cea nemărginită. Ascultă’i rugăciunea, Domne, întăresce’i braţulă, şi vrăşmaşii tăi voră fi învinşi. Varsă în sînu-i curagiulă, în inimă’i blândeţa, în spiritu’i ordinea. Dbmne ală luminei, tu eşti acela, care rădicaşi odată stîlpulă de focă pentru a conduce pe Moise în pustii. Po-ranoesce, stăpâne, ângerului sfaturiloră celoră bune a se pogorî în mijloculă nostru şi a ne povâţui în căile tale. Bi-ne-cuvinteză din înălţimea ceruriloră stâgurile nostre încoronate cu crucea Fiiului tău multă iubită, şi fă-le, Domne, a nu fălf&i decâtă pe calea ordinei, a adevăratei glorii.*) In urma acestei locuţiuni, ambele stindarte, stropite cu aiasmă fură încredinţate: unulă poporului de cătră He-liade, şi altulă armatei, — compania din ală 5-lea regimentă de liniă ce se afla de faţă în mare ţinută, — de cătră Teii. Astfelă fufă proclamate drepturile şi libertăţile Româniloră la 1848. MagMarisarea copiiloril orfani slovaci- Oficiulă orfanală din comitatulă Trencină sprijinesce cu multă zelă uneltirile de maghiarisare. La ordinulă guvernului ungurescă elă aduna 85 de copii, pe cari îi trimise 44©1® acestea la Budapesta. Guvemulă, după cum ce-timă în „Egyetertes," a hotărîtă să-i dea pe mâna unoră locuitori din Aradă şi împrejurime pentru ea să-i crescă şi să-i facă „Maghiari neaoşi.44 Fiecare orfană este dată deja pe lângă contractă în îngrijirea unoră crescători, cari suntă mai vertosă indpstria^î din Aradă. In schimbă pentru-că li s’au dăruită îngri-jirei loră aceşti copii, im încape îndo-ielă, elice „E—s,u că fiecare industriaşă la timpulă său va reda statului totă a-tâţa „Maghiari neaoşi,44 cari au învăţată dela crescătorii loră iubirea de patriă, ce în „vitregnlă ţinută ală comitatului Trencină nu se pre silescă ca s’o înveţe44. Copii au fostă aduşi sub conducerea solgăbirăului din Trencină. 71 din aceşti copii suntă băeţl, âr 14 suntă fete. Celă mai bătrână dintre ei.încă n’a împlinită 12 ani. Unguresce numai doi sciu vorbi, între cari unulă este evreu. SCmiJLE PILEI. Prinţulă de coronă Rudolf a sosită împreună cu archiducele Otto în Mos-taru, capitala Herţegovinei, unde a fostă *) „Memoires sur l’histoire de la regenera-tion roumame“, de I. Heliade Rădulescu, pag. 62—63. Nr. 130 . GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 primită în modă entusiastă de popora-ţiune. Casele oraşului erau decorate cu covore, cu flori şi stegurl negru-galbene. Ţeranii din jură s’au presentatu mai multă călări. Au fostă organisate 2 ban-derii de câte o miiă de omeni: Unulă în costumurl turceşcl cu turbană, cela-laltă în portă naţională sefbescă cu căciula muntenegră, însă fără emblema Muntenegrului. La primire s’au distinsă mai alesă catolicii. După ună dejună în casina oficeriloră, prinţulă de coronă Rudolf a visitată biserica catolică şi mo-şeele. * * * Secerişului în Ungaria este de ren-dulă acesta puţinii promiţăoru. Seceta îndelungată, ce a premersă ploiloră din dilele din urmă, a causată mari stricăciuni, mai alesă grâneloră. După cum se raporteză din diferitele părţi, abia decă se pote spera la ună secerişă pe jumătate aşa de bogată ca în alţi ani buni. * * * Din partea subcomitetului despărţământului XII ală „Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română44 s’au făcută paşii necesari pentru serbarea adunărei sale generale în ăstă ană c’am în a doua jumătate a lunei viitore, Iulie a. c. în Ileanda mare, centrulă unui ţinută mai estinsă românescă, după ce în anulă trecută din causa împrejurăriloră nefavorabile nu s’a fostă putută întruni. Inteligenţa acelui ţinută va proba că se intereseză de progresulă culturală ală na-ţiunei şi va da totă concursulă său pentru ca acea serbare culturală să fiă câtă de numerosă şi să se înscrie câtă de mulţi membrii la associaţiune. — Aşa ne comunică acesta ună corespondentă ală nostru dela Deşă. * * * Societatea acţionariloră călei ferate dintre Tergulă Mureşului şi Reghinulă săsescă a avută în cursulă anului trecut ună câştigă curata de 14,000 fl. * * * Cismarii din Kezdi-Oşorheiu s’au întorsă (jhele trecute supăraţi dela ter-gulfi din G-iurgeu-Sânmiclăuşă, căci nu îşi putură vinde marfa loră. Tergulă a foştii cu desăvârşire slabii din causa lipsei totale de cumpărători. Ună Săcuiu cismară, ne mai sciindă ce să facă de năcasă, vendu o părechiă de cisme unui altă Săcui pentru 200 de fluere. Etă e-fectele politicei economice a guvernului ungurescă! * * * Preotulu Ştefană Bujiţa din Zalha, preotă tînără, teologă dela Gherla, fu pricopsită clilele acestea, după cum ni se scrie, cu 30 de arginţi. — Aşa tînără şi totuşi lacomă! * * * FOILETONUL# „GAZ. TRANS.44 (2) Sărbătorea limbi lorii traducere de I. ZPopnâ. I?,etegfsisi.*a.l-iâ.. . Ună ce însă rămâne pururea clară în natură. Decă noi înzadară ne frămen-tămă mintea, ca să aflămă, de ce voiesce ea, ceea ce voesce, ea ne arată pururea forte lămurită. Natura voesce deosebirea lim-biloră. Acesta s’a adeverită nu numai în trecută, ci şi în presentă. Am văzută că progresulă, cultura, puterile nivelatore nu numai se concentreză în puterea se-[),şrât6re a idiomeloră, ci chiar intorsă, efiofiâtă progresămă mai tare, cu câtă ca posessiunea lumei spirituale să fiăjjcpmună tuturoră, 'cu atâtă mai mari suntă forţele ce se nască în noi spre a ne apăra limba; da, că noi în epoca e-lectricităţii •tijmpuiă şi şpaţiufă mai că uu-lă vedemă dispărendă, căci stă la mij-loâtr ‘resboiulă pentru limbi. Yedemă p'b^Mre.' cari progreseză pe tote terenele, cărl' Să’ nevoeseă a da copiiloră cresce-rea şi instrucţiunea cea mai ingrijită, le vecjemă at]l dela înălţimea limbiloră lumei pogorîndu-se la idiomele loră sărace Aniversarea jubileului de 800 de ani ală Universităţii din Bolonia fă salutată şi de răposatulă împărată ală Germaniei Friderică prin o epistolă fru-mosă şi plină de spirită. Acesta a fostă ultima lui epistolă. * * * împărătesă Germaniei Victch'ia a a-nunţată bătrânei împărătese Augusta mortea soţului ei prin următorea depeşă: „Pentru uniculă tău fiiu plânge aceea, care era atâtă de mândră şi fericită a fi soţia lui; plânge cu tine, sărmană mamă. Nici o mamă n’a avută un asemenea fiiu. Fi tare şi mândră în durerea ta. Adî dimineţă încă ml-a spusă se te salută. — Victoria $ $ * Foia oficială din Petersburgă diec, că la serbările jubileului de 900 de ani a trecerei Ruşilorit la creştinismă, ce se voră ţine la Kiev, se aşteptă şi Mitropolitulă ortodoxă din România cu 4 episcopl, er din Muntenegru Monsiniorulă Hilarion şi din Bulgaria mai mulţi preoţi. Foia guvernului adauge: „Toţi soţii noştri de credinţă din străinătate, cari voiescă să visiteze jubileulă din Kiev, voră fi primiţi ca ospeţî, nu ca deputaţi ori represen-tanţl44. * * * Următorele judeţe din România au porturi pe Dunăre, cari beneficiază de taxa de jumătate la sută: Mehedinţi, Doljă, RomanaţI, Teleormană, Vlaşca, Ilfovă, Ialomiţa, Brăila, Covurluiu, Tulcea şi Constanţa la mare. Porturile ce au celă mai mare venită anuală suntă: Brăila cu 320,269 lei şi ună capitală depusă la cassa de depuneri de 1,859,806 lei; Galaţi cu 290,253 lei şi ună capitală de 1,405,492 lei; Giurgiulă cu 69,277 lei şi ună capitală de 1,085,096 lei; celelalte nu trecă suma de 40—20 mii lei venită şi ună capitală dela 200—154 mii lei. La încheiarea situaţiunei financiare la 1 Aprilie 1887, „Curierulă financiară14 arată că capitalulă tuturoră porturiloră depusă la cassa de depuneri era de 5,836,894. Din acestă capitală s’a cheltuită pentru lucrări de cheiuri, şosele etc. următorele sumî la diferitele porturi şi anume: La Severină pentru 236,400 lei. la Calafată pentru 693,213 lei, Zimnicea 427,000, Olteniţa 436,844 lei, Călăraşi 467,744 lei, la Brăila 701.481 lei, er la Galaţi 381,000 lei. * * * D-lă Gabrielă Csosz ne râgă se fa-cemă cunospută publicului, că a închiriată băile calde carbolice dela Geoagiulă de susii şi în calitatea acesta promite că va face totă posibilulă pentru mulţămi-rea ospeţiloră, la a cărora disposiţiune va pune odăi corăspundetore, costă şi serviciu regulată. Preţulă promite a fi câtă se pote mai moderată. La cerere şi aperându-le pe acelea, chiar pentru că suntă idiomele lorii şi nu ale lumei. Belgia, care de secuii a înflorită sub domnirea limbei francese, s’a înflăcărată în deceniele ultime pentru idio-mulă flamandă, ci însufleţirea e mai mare decâtă certa pentru libertate şi credinţă. Rusia, care cu puterea şi-a apropiată o parte din Polonia, se încercă din răsputeri, de 4ecl de ani, a-i sugruma limba, căci presimte, că nu-i asigurată din par-, tea ei, pănă nu-i va omorî limba. Decă deci spiritulă omenimei şi propăşirea lui nu reclamă înavuţirea deosebirei limbiloră, er natura totuşi insistă spre acestă deosebire, atunci trebue să recunoscemă cu siguritate, că limba nu pote fi numai şi numai organulă spiritului. Eu în adeveră credă, că limba mai multă este rostulă spiritului omenescă: ea este transmiţetorulă unui lucru, ce este multă mai miraculosă, decâtă gândirea omenescă. ea este rostulă caracterului. Fiă-ce poporă este ună caracteră propriu, şi fisiognomia lui se împărtă-şesce prin limbă. Der natura nu voesce numai tipuri, ea este ună adevărată artistă si vre indivizi. Şi precum ea' din va pune Ia disposiţia călătoriloră şi trăsura sa propriă dela gara din Orăştiă pănă la băi de 3 ori pe săptămână, e-ventuală şi în fiăcare cji? cu preţă asemenea moderată. tanotea iipMulii Friederafi. Raporţorulu Ziarului „N. fr. Presse1* descrie pe largă îmormen-tarea împăratului germanii. Re-producemtt şi noi partea din urmă a interesantului seu Taportd: D’odată prin verdeţă se arată roşia clădire a castelului (Fridrichskron), se vede cupola înfrumseţată cu trei figuri, despre cari contimporanii lui Friederică celă mare (liceau că represintă pe duşmanele sale Maria Teresia, Elisabeta din Rusia şi marchisa de Pompadour. Porţile castelului erau descinse. In curte se desfăşură o strălucită privelisce militară. Uniforma gardei strălucea de îţi lua ochii, coifurile şi cuirasele sclipeau câtă te ducea ochiulă, nu vedeai decâtă cavaleria, infanteria şi artileria cu baterii de câte 6 cai. Nu numai loculă din naintea castelului ci şi aleiurile laterale din grădină erau tote ocupate de soldaţi. La drepta şi la stânga dela minunatele coyoră de verdeţă erau postaţi dragonii din gardă cu coifurile loră aurite. In fundulă acestei priveliscl militare se găseau emblemele militare cu care împăratulă Friderică şl-a împodobită castelulă său: statue eroice, romane şi grecesc!, şi gigantica columnă â Victoriei, ală cărei braţă, cu ună aeră triumfătorii, ţine susă o cunună de datină. Trupele ajungă pănă aprope de scară a castelului. Pe scară se aflau cununile şi florile, cari n’au mai avută locă în camera de doliu si în biserică. Publiculă condoleantă se strînse pe terasă. Nu trecu multă, şi începură a furnica uniformele de curte şi tunicele maltesiane roşii. Cine n’avea decoraţii era atâtă de bătetoră la ochi încâtă îlă observai imediată. Chiar şi preoţii cari veniseră aveau peptulă plină de semne de recunoscinţă din partea împăratului. Afară de corniţele Moltke şi principele Bismarck cari au lipsită precum au lipsită şi la îmormentarea împăratului Wilhelm, aci vedea cineva concentraţi pe toţi câţi au ajutată la crearea imperiului germană, pe omenii esecutivei şi ai legislaţiunei, pe cei cari portă pana şi pe cei cari portă sabia, feudali şi liberali, nobili si cetăţeni distinşi. Dela marea uşă din mijlocă se întinde ună postavă negru- Scara pănă în grădină este de-asemenea învălită în negru. Josu la scară se află garda castelului în uniforma, pe care ll-a dat’o Frideric n cu căciuli de tinichea, cu tunici albastre, cu eghilete albe, cu pantaloni albi şi ghete albe. Lângă gardă stau pagii roşii, junkeriî şi vânătorii, în uniforme roşi, albastre şi ver(jl, o com-binaţiune de culori, care la lumina so-relui bate şi mai tare la ochi şi cu care verdeţă din grădină constitue ună contrastă forte frumosă. La ună semnă dată asistenţii intră în sala de scoici, ai cărei păreţi suntă îmbrăcaţi în scoici şi prin milione de omeni nu a creată doi întru tote egali în forma esterioră, în mărime, privire, mersă şi colore, aşa n’a făcută nici două popore a căroră limbi să nu fiă deosebite. De ce află ea plăcere în acestă deosebire, spre ce-i pote servi, ca fiecare poporă să-şî esprime cu alte so-nuri şi semne avuţia spirituală, care este comună tuturoră: acesta nu-o putemă pricepe. Der acesta trebue să fiă — pre-cumă este şi trebue se fiă caracterulă în indivizi- Şi precum lângă libertatea spiritulă omenimei în genere e stimată şi libertatea caracterului individuală, câtă vreme nu-i periclitată generalitatea, aşa trebue se remână sfântă şi dreptulă ţinui poporă la limba sa, care este darulă naturei şi sanctuarulă poporului. De aci se esplică şi escusă’răsboiulă pe morte, pe vieţă, ce-lă portă ună popor pentru limba sa, câtă vreme nu-i suntă tîmpite semţămintele. De aci se esplică că resboiulă va fi cu atâta mai înverşunată, cu câtă progreseză sciinţele naturale. Ne aducemă aminte, că „limbele universale* chiar în timpurile barbare au avută mai mare terenă decâtă afli. Tn Ungaria era limba latină, în Rusia şi unghiurile căreia se vădă grote seu tri toni din marmură albă. Imbulzela este mare. • ErăşI se aude semnalulă mareşalului supremă ală curţei, ală principelui Radolin; densulă bate de trei ori cu to-iagulă său. Atunci intra principesa moş-tenitore de Baden. I se face locă; ea trece printr’ună spaliră, formată de cei de faţă, în camera a doua. Aci nu potu întră decâtă membrii curţei. Aci se afla răposatulă împărată în cosciugulă său. Noi nu pre puteamă vede în acestă sală, numită sala Iaspis. Semnalulă mareşalului Curţei se mai aude încă de multe ori, pănă când mai pe urmă vină nepoţii împăratului cu guvernanta loră, toţi îmbrăcaţi în negru, afară de copi-lulă celă mică, care era în braţele doicei într’o haină albă. Imediată după aceea, pe la orele 9 şi jumătate, împăratulă intra printr’o cameră laterală în sala Iaspis. Corulă bisericescă începe, şi predi-catorulă curţii Koegel spune o rugăciune, fiindă că predică n’a voită însuşi răposatulă împărată să i se facă. Intr’aceea carulă funebru sosesce la scară. Soldaţii ţînă gata baldachinulă pentru cosciugă. Ună servitoră pune freulă calului de pre-dilecţiune ală împăratului, rasă englesă, care se arată forte neastâmpărată şi scutură mereu coma. Etă că se arată cosciugulă împăratului. Totă lumea salută. Musicele începă marşulă funebru şi tobele începă să răsune. Ceea ce se vede şi se aude, se găsesce în deplină armonia: soldaţii, cari cu faţa seriosă stanca nisce statue, sunetulă musiciloră, care răsună în tote părţile grădinei şi sunetulă înfundată ală tobeloră. împăratulă a eşită afară şi sta smirnă înaintea cosciugului. Dânsulă rămâne pănă când coperta de purpură de pe cosciugă a fostă acoperită cu cununi. După aceea se întorce, se duce înapoi pănă la uşa sălei şi aci salută pe ospeţii săi regali, împăratulă, care mergea între regele Sac-soniei şi principele de Walles, a dată apoi semnalulă de plecare. Mai în ace-laşă timpă sosesce şi bătrâna împărătesă, mama răposatului împărată, într’ună scaun cu rotile; ea se uită cu jale la corte-giulă pusă în mişcare. Cortegiulă trece încetă prin parculă dela Sansouci, printre pomi, ale căroră ramuri suntă crescute unele într’altele şi cari formeză o cupolă verde d’asupra trecătoriloră. In drepta şi în stânga este spalier, formată de garde, cădeţi, militari, copii orfani şi invalid!. Cortegiulă trece apoi pe stradele Potsdamului, prin porta Bran-denbuorgiană. Pe la ferestre, prin pomi, pretutindenea mulţime de curioşi; verandele şi locurile libere dinaintea caseloră suntă prefăcute în tribună. Cortegiulă se formeză acum în colone late. Imediată înaintea bisericei se ridică dou£ tribune, pe una se vădă cuvintele: „Ultima salutare a oraşului natală recunoscătorii,44 er pe cea-laltă: „Odihnesce în pace împărate Frideric44. La biserică aştepta împărătesă, marea ducesă de Baden şi cele-lalte domne ale curţii. După săvârşirea Serviciului bisericescă, cosciu-gulă lui Frideric III fu aşecjată în cripta unde se află Friderică Wilhelm IV şi unde va şi remâne pănă când se va face ună mausoleu pentru dânsulă.44 Germania limba francesă suveranulă ne-disputabilă ală lumei civilisate. ală clasei alese. Forţa eternă a idiomului, care rostesce caracterulă poporului, a eşită învingătore. Eu credă că acesta lămurită arată, că esenţa naturală şi formală a limbei e în sine mai esenţială şi mai superioră, mai matejisică, decâtă esenţa spiritului. Potă cjice că limba, mai puţină este organulă cugetului decâtă al instrucţiunei, in prima liniă ea este artă şi servesce, sciienţei numai ca tălmaciu Limba este materia arteloră celoră mai sublime : ea este organulă poesiei, de sigură că ea trebue să întocmescâ în vieţa dilnică serviciulă esplicării şi îm-părtăşirei: ea este rostulă lipsei. Der după fiinţa ei este o cântăreţă şi esprimă lucruri, cari adesea i suntă şi .ei nepricepute şi totuşi numai aşa se potă es-prima. Aceste descoperiri însă nu sufer uniformităţi şi regule. ele reclamă mul-tiplitatea şi diversitatea, imensitatea chiar De aceea limba este ună sanctuară şi de aceea posede ea înclinarea şi putinţa propriei esistenţe. Acesta din urmă o are într’ună gradă neobicinuită, precum adecă nu se * Nr , 130. ....... GAZETA TRANSILVANIEI.........-........... -......... 1888 Incunosciinţare şi provocare.*) Cu ocasiunea adunării general© a A-sociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română din Transilvania, ce se va ţine în Abrudă în 5 Augustă ală anului curinte s. n. şi di-lele următore, se voră arangia: 1. In 7 Augustă escursiune şi maială la „Detunata, “ — 2. In 8 Augustă escursiune la minele erariale şi la „Cetatea Romani-lorău din Roşia montană. — 3. In 9 Augustă escursiune la cataracta şi dealurile de melci din Vidra inferioră. — şi a 4. In 10 Augustă escursiune la „Gheţarulă“ din Scărişora, P. T. Domni, Domne şi Domnişore, cari voescă a participa la menţionata a-nare şi la amintitele escursiuni, suntă rugaţi a se insinua la subscrisul^ celă multă până în 26 Iuliu ală anului curinte s. n. pentru ca comitetulă arangiatoră să potă fiice disposiţiuni pentru cuartiră, trăsuri şi cai, la din contră comitetulă arangia-ţoră nu va respunde pentru neajunsuri olbveniende. A b r u d ă, 21 Iuniu 1888 s. n. > In numele comitetului arangiatoră, Mihaiu Cirlea regiu notară publică. Intemplărî diferite. înşelătorii. Poliţia din Sibiiu a arestată ună vagabundă, care se dice că ar fi de origine din Sătmară şi care sub numele de Pollâk Simon întreprinsă o colectă în Sebeşulă săsescă, Alba-Iulia, Teiuşă, Aiudă, Blaşiu, Mediaşă, Sibiiu, Vizocna şi Selişte. Documentele pe basa cărora vagabundulă întreprinse colecta erau suspecte şi de aceea poliţia din Sibiiu ceru informaţiunl pe cale telegrafică dela vice-şpanulă din Sătmară. Informaţiunile sosiră şi se constata, că „ologulă“, care scia să se prefacă aşa de bine, că i-ar lipsi ună byaţă, • era ună înşelătoră. Intr’aceea însă acestuia îi succese a-o lua la sănătosa fugindă din arestulă poliţiei. In haremu. După cum scriu .foile tureesci, Wassa-paşa, comandantulă, corpului 5 de armată djm pMesopotanîa, a răpită (filele acestea nevasta unui proprietară turcă, cu numel Schafki-bey, şi o duse în haremulă său. Bărbatulă făcu totă posibilulă pentru ca să-şi recapete nevasta răpită, a apelată la tote forurile judecătoresci, der înzadară. A recursă şi la ministeriulă de răsboiu, de unde până acum nu ’i s’a dată nici ună răspunsă. După, cum se vede, sărmanulă bârbată îşi va recăpăta nevasta numai după ce paşei i se va urî de ea. *) Onorabilele Redacţiunî ale diareloru ro- mâne suntă rugate a reproduce acesta anunţa. mai află la alte creaţiunl al« naturei. iMulte din creaţiunile naturei s’au nimi-;cită* dela aspide pănă la insectele cele mai- mici suntă tipuri morte, cari nu mai esistă, chiar aşa şi limbi de care se scie-numai că odinioră au esistată. Der e admirabilă, câtă de mare e putinţa propriei esistenţe a limbei chiar la îadrtea ei, faţă de a animaleloră preistorice compuse din carne şi ose. Plante şi animale, cart s’au stinsă, vorbescă prin scheletele şi petrificatele ce le aflămă în ââenciml, limba reînviă decă desco-perimă si numai ună fragmentă din ea. a.Egiptologulă descifreză din trăsuri de scriere şi semne săpate, pe care noi nu le4, cunoscemă, informaţiunl despre peifeone şi lucruri, pe cari noi nu le cu-noacemă, într o limbă nouă necunoscută. Aşa eternă este fiăcare limbă, câtă ea şi (ţm mormentu sbierâ şi vre a fi cunoscută, când nimeni nu mai ţrăiesqje, . din cei ce ară ave trebuinţă, de eal In faţa acestei puteri mixte şi es-tern©, ar fi o crimă, decă nu o ridiculo-sitate,.a pune principiulă dură ală sciin-ţii nostre, care - şl-a înscrisă pe stindar-dulă său lupta peutru esistinţă şi care Industria de casă. Mercurea trecută, 8 (20) Iunie, s’a încheiată Cur sulă de industriă de casă ţinută de d-nii institutori din locă Geor-giu Moianu şi Candidă Muşlea cu tinerimea română din suburbiulă Schein. Solemnitatea încheierii acestui cursă a constată din o mică, dâr frumosă es-posiţiă de variate manufacturi industriale ale învăţăceiloră acestui cursă. A-cestă esposiţiă a fostă arangiată în una din odăile scolei române de fete din Groveră şi a constată din diferite împletituri, cum d. e. mai multe feluri de coşuri, coşniţe pentru albine, pălării d© paie, sticle îmbrăcate în împletituri de sforă, pantofi împleţiţl din sforă cu multă măestriă, apoi bice de curele etc. Mica esposiţiune fu cercetată de un numără frumosă de dame şi bărbaţi, cari rămaseră forte încântaţi de progresele dovedite de micii elevi români. Abia după ună cursă de 8 luni de dile d-nii institutori Moiană-Muşlea âu sciută să dobendescă. ună resultată aşa de frumosă şi de îmbucurătoră cu elevii loră. Zelulă d-loră pentru promovarea industriei de casă la poporală nostru merită totă lauda. Ii felicitămă şi le di-cemă: mereu înainte ! Teuşfi, în 20 Iuniu 1888. On. D-le Redactoră! In unulă din Nrii recenţi ai „Gaz. Trans.u a ţî binevoită a lna notiţă despre viitorulă „Con-certău împreunată cu „Jocă“ ce se va ţine Duminecă în 1 Iuliu st. n. a. c. aici. Omulă iubitoră de binele şi pros-perarea nemului său şi în deosebi de progresulă nostru culturală şi socială, omulă căruia ’i zace la inimă a ne vede şi pe noi desmeteciţî din amorţelă nu pote să privăscă cu indiferenţă la aceştă întreprindere a nostră. îşi va fi aducendă aminte pote On. publică cetitoră de îndemnările ce au preinersă „petrecerei dă vârău în anulă trecută şi de rapdrtulă generală în care comitetulă arangfâto^ă şl-a ohitată soco-, telile. în piţblică,îşi va fi aducându a-minte celă ce a urmărită cu atenţiune mişcarea socială ce a’a născută între cetăţenii orăşelului Ţeuşiu de cuvintele unui corespondentă ală D-Vostră „se ne vedemu la anulă în Teuşiu.u în urma cărora aceiaşi omeni avândă în viedere nobilulă scopă de binefacere s’au hotă-rîtă a pune la cale şi în anulă acesta o convenire socială românescă. E însă mai pre susă de orice îndo-ielă că mulţi voră fi nedumeriţi cu privire la împrejurarea cum ajungă Teuşenii să arangeze pe lângă „petrecere14 şi ună „Concertă,“ ună lucra ce pană acuma » - * * ' 1 f ' * ’ •* >< 4__ **>__________■ ■ .V în comuna năstră nu s’a mai întâmplată ba ere dă că nici în împrejurime. De bună sâmă că ună concertă costă niu puţine jertfe. Jertfele însă atunci când suntă cine să le facă, se facă. Şi o jertfă face d-lă Iacobă Mureşianu, prof. de musică la şcolile din Blaşiu |i redactoră ală valorosei reviste umsicale „Musa Română-, atunci când nu cruţă nimică numai şi numai să ne pbtă procura câteva momente de plăcere, văseliă şi distracţia. ‘ D-sa nl-a o%jftă binevoitorulă concursă. ' De succesulă morală suntemă' siguri. Rămâne ca on. publică din părţile aceste să asigure prin presenţa sa nu-merosă reuşita' acestui concertă, căci multora p6te nu li se va mai da cu-rendă ocasiune să audă pe acestă binemeritată compositoră ală nostru. Sperândă că buna voinţă şi spriji-nuiă on. publică nu va lipsi, şi promi-ţendă, că cei de aici îşi voră face câtă numai se pote datoria faţă cu densulă, necruţândă nici o jertfe încheiu cu cuvintele : „Să ne revedemă câtă mai mulţf la 1 Iulie a. c. în Teuşă“. / Teuşianulă. SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.u) Budapesta, 23 Iunie. Comisiu^ ndâ de patru a delegaţiunei ungare a decisu de a propune în plenulîi delegaţiunei votarea creditului de 47 milidne. • Berlinu, 28 Iunie. In cercurile informate se asigură, că diseursulu tronului va ave ţină , caracţeru pacînică, der va accentua puterea arţnatei germane şi alianţele încheiate. Parlamentulu germană se va deschide - de eătră împăratulu cu cea mai mare pompă. 1 Berlinu, 23 Iunie. Faîmele despre o întrevedere a Ţarului cu îm-peratulă Wilhelm II păru a fi nefundate. _ ; Parisu, 23 Iunie. Senatulă a primită unanimă creditulă dfc 370 milione "în bugetulu estraordinairă.. ală mili^steriului de resboîu. 3,-:. DIVERSE. Cum se cheltuescfl banii. — S’a cal-cifiată’^ă în timpulă r Exposiţioi dela Barcelona vasele de răsboiu ale diferi-teloră naţiuni au trasă 24,712 focuri de tună. Decă punemă, că fiecare încărcătură costă 100 de lei — ceea ce e puţină, pote unele din ele să coste şi 400 lei,—ajungemă că s’a cheltuită ca să spargă urechile omeniloră 2,471,200 lei. 0 ploie de diamante. învăţaţii ruşi au descoperită o 'spusă de diamante mici într’ună - meteorolită cădută în apropiere de Kiev. Etă că şi cerulă e fabricantă de diamante, nu numai pământulă nostru. . . •. .*■<: Scrisorea unui nepotă. „Scumpe unchiule! Acea diplomă de licenţă, care era visulă vieţii dumitale, o căpătai iu fine. Acuma... poţi să te duel din lume mulţămită, precum diceai! — Nepotu de-votată.“ Cursulft pieţei BraşorA din 23 Iunie st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.46 Vând. 8.48 Argintă, românescă . „ 850 1* 8.5f Napoleon-d’orl ... „ 10.— 11 10.02 Lire tureesci ... „ 11.80 li 11.32 Imperiali ..... „ 10.30 n 10.32 Galbinl ..... „ 5.89 n 5.92 Scris. ,fonc. „Albina“6% „ 101.- n —.— ■ n - . n. n 6% „ 98.- n 98.50 Ruble rusescl . . „ 112.- 17 118. .* Discontulu .... 672—8% pe ană. Cnrsnltt la bursa de Viena din 22 Iunie st. n. 1888; '■. Dosurile pentru regularea Tisei şi Se- | ghediăullu . 124.75 ^ Renta de hartiâ austriacă .... 79.95 V. Renta de argintă şustriacă » » . . 81.35 ReUta .de aură austriacă .■• . . ^. . 111.— y’ LosurI din 1860 ........................ 138.30 | Acţiunile băncei austro-ungare . . . 862.— ] Acţiunile băncei de credită ungur. . 293.50 Acţitmile băncei de. credită austi/. 29T.^ ; Galbeni împărâtescf 5.92 Napoleon-d’orI............................ 9.99 Mărci 100 împ. gerţăane;. . . . . $1182% Londra 10 Livxes şterlihge .... 126,15 Bursa de BucurescT. Cotă oficială dela, 9 Iunie st. v. 1888. Refita româiâi 5"^ Cump. vând. 90- ■91.— Renta-rom. amort. 5°/0 ... 91-7* 92.% Renta convefcfc. 6u/p • . v • • • 89.— 90.— Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . . 85.— :88.— Credit fonc. rural 7% . . . 105.— 106.— n n ii 5% • • • 89.% wu ii ,i urban 7%.... 107.— 107.a/4 ii n ii 8% • • • ■ 98.- 99“.— „ „ 5%.... 85.% 86.-r- Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . 945.— 960.— Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . 220.— 225.— Ac. de asig. Naţională. . . . —.— — Aură contra bilete de bancă . 16-% 17- Bancnote austr. contra aură. . 2.— 22i- Aură contra argintă seu bilete 16.— 16.% Florină valore austriacă . . . 2.01 2, Editorii şi Redactoră responsabilă: Dr.: Aurel Mureşianu. pe celă slabă l’a condamnată la morte pentrucă numai celă mai tare are drep-tuţă să trăiespâ. Decă totă atâtă de iv diculă este şi misiunea împăeătore, care cu-o „limbă a lumiiu voesoe să pună capătă la orice neegalitate, oricărei neînţelegeri( şi orî-cărui răsboiiji. Da, volapukulă ar fi la totă întâmplarea ceva gigantică, de nu cumva chiar prin scopulă seu de totă gigantică ar deveni ridiculă. Ce? atotputinţa unui boldă ală naturei face. ca să ne naseemă într’o limbă si să murimă pentru densa — şi. a-poi acesta să fiă destituită prin combi-naţiunile unui învăţătorii, care îşi pune cele 24 de litere ale alfabetului într’ună săculecţă penfru. de a le‘ scote’ de ^ acolo ca şi la loteriă? De aceea s’au întâmplată atâtea răsboie pentru limbă fiindcă poporele nu potă comunica în aceeaşi limbăţ nu se- înfeţegă' .şi' pHcepu unele pe Altele P Ore est© plimba: numai ună mijlocă de comunicaţiune în tergulă celă mare ală vieţii? Decă ar sta lucrulă astfeliu, atunci natura nu ar fi aşteptată volapukulă. Limbele suntă opere de ale naturei, ele suntă tipulă şi trăsura ca- racteristieă a sufletului- poporeloră şi spiritulă, care voesee să dea tuturoră poporeloră o singură limbă, ar trebui mai întâiu se verse în ele ună singură sufietăl der- atunci rămasă bună, lume fără de mângâiere! Nu-, 'răscumpărarea nuundeşertfiî s’a anunţată omeniloră în limbi împărţite, ei ar fi respins’o decă li s’ar fi anunţată în forma unui volapuk cerescu. Tote aceste, decă voimă a lua lu-crulu în serioSă, ne pupă în sărbătorea limbiloru de focă pe cugete adencî şi totodată practice. Ne arată, că mulţimea limbiloră îşi are partea sa umbrosă. Spi-ritulă omenescă nu are lipsă de ea, pentru sciinţâ ea este o pedecă, pentru co-merCiu şi comunicaţiune ună adevărată obstaculă. De aceea pentru cultura şi nobili tarea spirituală este ună rău a voi se’nţelegî numai o limbă şi o sălbătăciă din cele mai-..ri^ălbse se urăsc! o limbă. ■ Der vai dă poporală acela, care este indiferentă eătră limba sa. Ce $că, poporală? Poporală e una cu limba sa şi fără de aceea nici nu se pote cugeta ca poporă deosebită. Der vai de poporală acela, a căruia pătură cea mai bună şi j mai alesă mu ţine cu tăriă la limba .na-ţiunei şi nu o pune mai pre susfiv'de tote. tesaurele naţionale şi personale!; Der totdeodată vai şi de acea naţiupe, care îşi închipuesce, că numai ’aşayişjî pote asigura esistenţa sa, decă va aaufui şi ucide liţnbele • altoră popore: ea se luptă contra unei forţe majore, chiar şi atunci când cei mici suntă de totă slabi. Limba e o forţă, care în apărare-.,e de fotă puternică, în atacă însă fără de putere. Totă ce se pote face pentru dânsa este cultivarea, paclnică şi necurmată a bunuriloră ei. Sciinţa — şi şi heiinţa limbistică î^[ are în acestă procesă rolulă său salutară, de conservator©— niciodată să nu se prea rădice ! Ea nu are altă rolă, decâtă, a fi onestă, deore-ce nu este altă-ceva^ decâtă vină depositaru. Creatorulă şi înmulţitorulă nu e înveţătorulă, ci poetulă. Limba e. poesiă şi acea limbă, care are poeţii cei mai mari, va deveni mai mare şi se va stinge mai târciiu. Şi totuşi, de câ teorl când vorbescă apostolii se rădică plebea învăţată, îşi bate jocă şi rjibe RlinI suntă de vinulă celă dulce! * Nr 130. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Care este cea mai "bună hărtiâ pentru ţigări? tfnsmvvf %BAIglll3t. t?Şgg>YglfflBas 1870 Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumători de ţigări s’a | stabilita dej a în mo-jdula cela mai ne-[dubios'' Nu este reclamă IflCMm golă, ci uni fapta --------constatata prin autorităţi scientifice de primula răngi pe basa analisei comparative a diferite-loru hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţi, că hârtia de ţigări , ----simţ|---- luvjtvra nwa muswmnra now»» ©b IMWKH90OTA SOSSAwrilt ■"awiinvii* msnwt im din fabrica BRAUNSTEIN FRfiRES la Parisu? 0$ Boulevaril Exeliitans* este cu deosebire cea mai iiş6ră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilita acesta între altele prin JDr. Pohl, profesori la facultatea tech-nică în Yiena, Dr. Liebermann, profesori şi conduceţori aii stabilimentului chemicu de stati în Budapesta, şi o analisă comparativă, fâoută în Iuliu 1887 după puncte de vedere noue higienice de cătră Dr. Soyka, profesori de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produşi chiar resultatuli strălucita, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches41 şi „Doroban$ulă“ sunti cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutuni cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnuli aci imprimaţi şi care 6rtă firma Braunstein Frferes. Fabrica a deschişi uni depositi pentru vencjare en gros a hârtiei de ţigări şi a tuburi! or u pentru ţigări muisTior tbIbis, 193’50-27 WIEI, I. Bez., Scliottenring ir. 95, şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de yei^are asemenea mărfuri. IOSIF GAVORA. Pentru lucru eminenţi şi guşti buni la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinşi cu medalia cea mare a esposiţiunii. In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. “M® Recomandă obiectele necesare pentru adj ustarea bisericilor!! şi capelelor!! cu cele ce sunt provăduti în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate câţi se pote mai frumoşi, anume: reuniuni de îninor- Odăjdii felon A _ mtat». si altele, după rituli agr-' LYtsi^r . jHA gr. oriental». A® S,at“e\ P»’ A tire §■ chipuri sfinte, Prapori şi stindarde fsfeşnice pentru altariu pentru reuniuni. şi de părete, candele. Stindarde pentru pom- Iconostase, chipuri pen- pierl, copii de scdlă, ^ru ^run^ar'u’ Inmor- reuniunlindustriale,re- m®n*area Domnului uniuni de cântări şi etc. Primescu repararea haineloră vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă preţuri moderate. «a*' Cusături cu aurii, argintu şi mătasă şi haine bisericesc!, cusute cu lira de anrd, arginta Şi mătasă. Dantale bisericesc!. Invălitore de prestolâ. Mărfuri bisericesc!. Damaste etc. Punctualitatea mi-o potu adeveri prin mal multe sute de epls-V tole de reennoseliiţă. Cataloge de preţuri la dorinţă trimitii libere de post-por 179,30—80 Nru 6796—1888. 16 M,3—2 COILTCTXISSTT- Pentru ocuparea postului de practicanta magistratuală, devenită vacantă şi împreunată cu ună salariu anuală de 450 fi. se escrie prin acesta concursă. Competenţii pentru acestă postă au ca se documenteze, cumcă în decur-sulă unui cursă de învăţămentă de 4 ani, au absolvată studiile juridice, şi că au depusă celă puţină esamenulă de stată politică. Referitorele petiţiunî corespundgtoră instruite au de a se aşterne celă multă pănă în 4 Iulie a. c. după prân^ă la 5 ore subscrisului magistrată. Braşov ii, 16 Iunie 1888. IvdZa.g'istra-t’u.l’UL orăşenescCi. Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primitu diarulti nostru până acuma. A. PIAŢA MARE Nr. înfiinţată cu începerea anului acestuia, provădută cu cele mai none mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, primesce şi efectueză totu lelulti de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice,, imprimate artistice in aură, argintii şi colori, tabele, etichete de totu. feliulu. şi esecutat elegantU. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, faeture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco- mandaţiunl, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. Dispunândă de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, stabilimentul nostm tipografică este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescă în biuroulit tipografiei, Braşovu, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov! Tipografia A. MUREŞIANU Braşovîi.