tetinBM, Atomisiraiinsea Tipcgrefia: '
BRAŞOVU, piaţa mare Kr 22.
8czisori neirarieu:e nu se pri-mescă. Marms-np' e nu se re-trimi ii!
Bircmile £s amaun.
Brafovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescii in Viena: RudolfMosse, Haasemiem & Yogler (Otto3faas),HeinricU SclMlek, Alois Hemdl, M.lhtkes,A.Oppelilc, J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. V. Gold-berger, Anton Metei, Eclcstein Bernat; tnFrankfurt: 6. L. Bombe; în Ham» burg: A. Steiner.
Preţuln inserţinnilorii: o seria garmondu pe o colină. 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bara.
„Gazeta** iese în fie-care 41
Abonamente pentru Anstro-Ungaria
Pe unu anu 12 fl., pe şise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu anu 40 franci, pe s6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonaientnln pentrn Braşorn:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unu ană 10 fl., pe săse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unfi anu 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplară 5 cr. v. a. s6u 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 129.
Braşovt, Sâmbătă. 11 (23) Iunie
1888.
BraşovQ, 10 Iunie st. v.- 1888.
Totu mereu cetimii şi aucfimu, că pacea domnesce ac}! pretutindeni şi că stăpânitorii cu sfetnicii loru muncescu şi ostenescu pentru susţinerea păcii, încâtu le curge sudorea de pe frunte.
Totu mereu li se spune popo-reloru, că trebue şi ele se mun-cescă şi se ostenescă, ca sS potă purta grelele biruri, ce li se îm-punu, îu fiecare anu, de cătră guverne pentru înarmări, cari se cfice că sunt u asemenea o garanţia a păcii.
Pacea domnesce der încă în Europa şi toţi susţină ca lucreză pentru pace. Fi-voru şi popore de acele cari se bucură şi de binefacerile acestei păci înarmate; cari mai au mijloce şi le mai rămâne atâta libertate şi atâta răgazfi a-ş! vede şi de trebuinţele loru, de des-voltarea şi cultura loru.
Numai noi Românii din Transilvania şi Ungaria suntemu condamnaţi de s<5rte a nu pute gusta nimicu din binefacerile păcii. Şi nu pentru c’avem să ne luptam mai multu ca alte popore mai bine situate cu sarcinile, ce ne apasă, ci pentru că nu ne putemu vede în linişte nici de cele mai elementare trebuinţe ale desvoltării nostre naţionale.
Pote fi pace pentru alţii, noi Românii însă trăimu de faptu în resboiu, pe care l’au pomitu stăpânirea şi pressa ungurescă în potriva scăleloru nostre românesc!.
Celu ce a cetitu raportulu publicaţii în numărulu nostru de a-laltaer! despre machinaţiunile în contra gimnasiului din Beiuşu şi celu ce va ceti şi corespondenţa ee-o aducemu astăc}! în aceeaş! a-facere, va trebui se se întrebe cu mirare, pentru ce atâta sgomotu şi atâtea ameninţări?
S’au tăcutu perchisiţiun! do-micilare pe la şcolarii din numi-tulu gimnasiu, lucru ce nu s’a mai pomenitu nici chiar sub gu-vernulii absolutistu alu lui Bach; gendarmii în Beiuşiu mergendu din casă în casă au deschisă lăzile şi pulpitele studenţiloru, le-au secvestratu tăte epistolele, sciierile, versurile, i-au luatu la interogatoriu asupra sentimentelor loiii românesc!, asupra consciinţei lorii, ca pe vremile inchisiţiunii.
Pentru ce tote aceste?
Astăc}! aflămu, că vice-şpanulu comitatului Bihariei a primită în calitate de comisară ală guvernului misiunea de a face investiga-ţiune asupra gimnasiului română din Beiuşiu.
Ce s’a întâmplată, pentru Dum-nec|eu, ca se potă justifica astfelă de măsuri estreme?
Copilăria — căcî altfelă nu o putemu numi — ce a făcut’o ună şcolară când cu primirea episcopului latină înBeiuşă, a fostă îndoită pedepsită, tenărulă fiindă eliminată din gimnasiu şi condamnată şi de cătră judecătoria de cercă.
Ce-a păcătuită gimnasiulă ca acum din causa acesta se dea năvală toţi asupra lui? Nu cumva li se atribue ca păcată profeso-riloră şi şcolariloră, că au luată parte activă la primirea episcopului Schlauch ?
Suntemu convinşi, că cercetarea pornită asupra gimnasiului din Beiuşă nu va pute scote la lumină nici o dovadă contra acestui ins ti tută.
Pentru acesta ne garanteză buna îngrijire ce s’a dată necontenită acestei seole de cătră autoritatea superioră şcolară confe-fesională, precum şi întregulă trecută alu gimnasiului.
Aşteptămă der în linişte resul-tatulă învestigaţiunei. Ceea ce voirnă să constatămă astăc}! este neliniştea şi îngrijirea, ce trebue să cuprindă spiritele tuturoră Ro-mânilorfi, când vădă că dintr’ună lucru de nimică pressa maghiară îndreptă cele mai înverşunate atacuri asupra unui mstitută ro-mânescă şi că guvernulă spriji-nesce prin măsurile sale acesta a-gitaţiune sistematică.
GoveniolJ şi poasinln di Beiuşiu.
Oradea-mare, 21 Iunie 1888 st. n.
Ministrulă de interne l’a esmisă pe viceşpanulă Comitatului Bihoră, d-nulă Andr. Beoty, în calitate de comisarii gu-vernialu, s6 facă investigaţiime asupra gimnastului românii Beiuşană. D-nulă Beothy a şi plecată ac}I în acestă missiune însoţită de vicenotarulă comitatensă Petru Szunyogh. Ce instrucţiuni va ave d-nulă vice-spană ? nu se scie; căci u-nele ca acestea suntă secretulă guvernului. — Direcţiunea gimnasiului şi cor-pulă profesorală, vâdendu-se atacaţi din tote părţile în diaristica maghiară, v6-dendu-se espuşl odiului generală, au cerută ei înşişi investigaţiune disciplinară asupra loră; nu se pote sci, ore în urmarea acestui pasă de desperaţiune, seu din alte privinţe s’a ordonată investigaţiune a, destulă că ea se va efectul.
Rebus in arduis aeguam servare men-tem. D-nii profesori nu trebuia să-sl esă din sărita loră, s6 nu fiă aşa de susceptibili, şi să nu devină nervoşi la flecurile cjiareloră; trebuia să sciă, că de ar fi îngeri, şovinismulă maghiară, susţinută şi nutrită de diaristica maghiară, nu le va da dreptate, nu le va da ocasiune să se potă lămuri lucrurile. Aşa s’a întâmplată. piarulă „Szabadsâgu (lucus a non lucendo) de când cu luarea steagului de pe gimnasiu, în totă cfiuliţa lăsată de Dumnezeu a sciută să aducă în contra gimnasiului, a profesoriloră şi a pretinsei conduite nepatriotice a acelui institută, acusaţiunl, lucruri învechite adecă paie îmblătite.
In numărulă ultimă, corespondenţii BiuşanI ai acestui (fiară mai înteiu opo-siţională, apoi jidovescă şi în urmă devenită guvernamentală, a semnalată că nu studenţii au făcută conductulă cu torţe episcopului latină, ci civii Beiu-senl, cari au privită cu ochi răi la a-mesteculă profesoriloră în acestă afacere şi că profesorală beiuşană nu ca profe-soră a ţinută oraţiunea, ci ca cive beiuşană etc.
De nu făcea gimnasiulă şi profesorii nimică, îndată erau timbraţi de soboli ascunşi sub pămentă, cari se retragă în modă demonstrativă; că au făcută eră nu e bine, ll-a displăcută no-bililoră patrioţi că s’au amestecată şi ^profesorii, omeni culţi, în fanfaronadele loră; ce învăţătură se pote trage din aceste? Că în viitoră gimnasiulă să nu se pre îndese la petrecerile altora; rămână acasă între' păreţii săi; mai bine să li se dică: că se retragă, decâtă că se îmbulzescă şi suntă ospeţî nechiămaţl, căci vedl acestora li se arată uşa, ba precum se vede suntă şi combătuţi.
Am de-a mai însemna, că tenărulă Borgovană, carele a causată luarea stogului de pe gimnasiu, pe lângă eschide-rea din gimnasiu, a fostă judecată şi la arestă de o lună prin judele de cercă.
Crişand.
2Din a£ar&.
ţ)iarele rusescî se pronunţă favorabilă asupra proclamaţiei împăratului Wil-helm II. „Grajdaninu <Jice, că şansele păcii suntă acum mai favorabile, numai câtă Austro-Ungaria ar trebui să sfătu-escă pe prinţulă de Coburg să plece o-dată din Bulgaria, ca să dispară astfelă şi acestă factoră principală ală neliniş-tiriloră.
„Coresp. Polit.“ primesce din Peters-burgu informaţiunea, că în cercurile guvernamentale de acolo se crede, că no-ulă împărată germană îşi va introduce domnirea lui cu-o politică precaută şi păclnică.
Aceeaşi foiă anunţă, că în cercurile papale domnesce convingerea, că raporturile cordiale dintre scaunulu papală şi dintre curtea din Berlină nu voră suferi nici o schimbare sub domnia noului împărată. Ca dovadă se amintesce faptulă, că Msgr. Galimberti a primită dela noulă împărată asigurarea sentimenteloră sale de amiciţia pentru Papa şi biserica catolică.
Totă „Coresp. Polit.u desminte faima adusă de cfia-nihi rusă „Moskovskija Wje-domostu, că regele Milană ală Serbiei ar fi esprimată faţă cu ministrulă-preşe-dinte Nicola ChristicI dorinţa de a suspenda constituţiunea serbescâ.
piarele ruseset respingă acusările contelui Kalnolcy, că ele suspiţioneză scopurile alianţei germano-austriace. Starea lucruriloră, <fică ele, dovedesce că Austro-Ungaria a esploatată de faptă în peninsula balcanică succesele armeloră ra-sescl.
Din delegaţiuni.
Contele Kalnolcy, răspun^endă erî întrebării unui delegată relativă la trac-tatulă de cotnerciu cu România, constată din nou dorinţa guvernului de a ajunge la o soluţiune amicală a cestiunii; der adauge, pentru marea sa părere de rău, şi cu tote că guvernulă română împăr-tăşesce aceeaşi dorinţă, că nu s’a putută ajunge la acestă soluţiune. Minis-trulă a crecjută asemenea că trebue să releveze, că decisiunea în acestă afacere atârnă de camera românescă, în care diferitele opiniunl opuse îşi ţină prerogativele sale, astfelă încâtă este îndoiosă că se va pute aşa de lesne găsi maiori-tatea trebuinciosă încheiării unui tractată, care să satisfacă ambele părţi.
Ministrulă va continua să lucreze la soluţiunea dificultăţiloră.
Comitetulă delegaţiunii austriace a acceptată bugetulă ordinară ală armatei, cu sporirile cuprinse în elă, fără schimbare şi conformă proiectului guvernamentală , după ce aceste sporiri fură justificate de ministrulă de răsboiu.
Români slavisaţL
Sub titlulu acesta cetimu în „Revista politicău din Suceava între altele:
„Din întâmplare amă călătorită (filele trecute prin mai multe sate de peste Prată, pe care încă nu le cunosceam mai de aprope. M’am încredinţată din autopsiă, că locuitorii acestoră sate, care astăcfi vorbescă rusesce, suntă de aceeaşi origine, ca şi Românii bucovineni. Făptura trupului, mişcarea părţiloră Iui, co-lorea pielii, a ochiloră şi a părului suntă ca şi la Români. Totă aşa şi totă îmbrăcămintea, construcţiunea casei şi a tuturoră acareturiloră din casă şi dela gospodăria, traiulă în familiă şi în publică, tote obiceiurile, credinţele şi apucăturile suntă curate român escl.
Tote aceste lucruri dovedescă în modă absolută, cumcă Rutenii Bucovinei suntă acelaşi neamă cu Românii. Pentru sciinţă ajunge constatarea acestoră fapte, ca ea să se potă pronunţa în modă positivă despre originea Rute-niloră bucovineni. Dâră noi am observată la ei încă şi alte lucruri, cari arată lămurită, cumcă ei şi-au perdută limba românescă abia în dilele nostre. Amă aflată adecă mulţi bătrâni, cari încă vorbescă românesce, pe când tineretulă nu mai pricepe limba părinţiloră săi. Apoi toţi tineri şi bătrâni, nu au perdută încă pănă astădi consciinţa^ originei loră. Ei m’au rîsă, când ll-am spusă, că Românii şi Rutenii Bucovinei suntă două popore deosebite.
Cărţile vechi de prin bisericile de peste Prută suntă românescl, er cele cumpărate în anii din urmă suntă sla-vonp. Faptulă acesta este de mare importanţă; şi etă de ce: Din anulă 1777 pănă la mbrtea lui Eugenie Ha eman, 1878, au fostă în Bucovina în decursă de 73 de ani episcop! slavi, adecă Da-niilă Vlochovics 33 şi Hacman 40 de ani; er episcopl români au fostă numai în decursă de 22 de ani, adecă Cheres-culă 12 şi Baloşesculă 10 ani. Cele mai multe cărţi românescl de prin bisericele de peste Prută s’au cumpărată în de-cursulă celoră 73 de ani ai episcopiloră slavi. Să ne întrebămă acum: Se pote presupune, că episcopii slavi să fi cumpărata cărţi românescl pentru o popora-ţiune slavă ? Nu! Se vede deci, că po-poraţiunea a fostă românâscă, măcarâ în maioritate, de aceea episcopii slavi încuviinţară cumpărarea de cărţi românescl. Acestă poporaţiune s’a slavisată succesivă, aşa că urmaşii lui Hacman aflară de bine de a procura cărţi slavone pentru bisericele ei. Prin greşala acesta au confirmată ei bisericesc© sla-vismulă aceloră comune, care odinioră erau românesc!; ei au isgonită limba stră-moşescă din bisericele lortw îngustândă astfelă teritoriulă stăpânită odinioră de de limba românescă. Aşa i-au răpită ei limbei românescl ună dreptă istorică, a-decă dreptulă de a fi unica limbă biserică scă în totă bucovine.
Nr. 129.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
...Agitaţiunea slavă în Bucovina nu se face de Rutenii bucovineni, ci de cei veniţi din Galiţia, apoi de Poloni şi de unii Nemţi şi Jidovi, cari încuragează agitaţiunile slave. Este lucru de mirare cumcă tote guvernele fără deosebire de partidă au protegiată aceste agitaţiuni vădândă cumcă suntă îndreptate în contra Românilorti. Tote dorinţele Românilor d le combate guvernulă prin cuven-tulu „Rutenii44. Adeverulă însâ este, că Rutenii Bucovineni dorescă împlinirea dorinţeloră nostre naţionale, căci ei nu au simţeminte slave ci românesc!, de ore ce suntă convinşi, că-să de ună sânge cu acea parte din poporaţiunea bucovineană, care încă vorbesce româ-nesce. De aici vine că unii bărbaţi dintre denşii, cari s’au luminată prin scoli, trecă astădî de Români înfocaţi, pentru că sângele apă nu se face.
Pe lângă slavisarea limbei s’an sla-visată şi numele loră de familiă. Unii şi-au restabilita erăşl numele vechi ro-mânescl, ce le-au purtată odinioră străbunii loră. Acestă procedură patriotică nu le place veneticiloră noştri şi ei co-menteză adese în chipă reutăciosă simţămintele naţionale ale acestoră Români. Va veni însă timpulă, când, luminată prin cultură, aşa va face totă poporală gr. or. ruteană din Bucovina, pentru că elă este convinsă, cumcă toţi Rutenii gr. or. suntă Români, cari în decursulă unoră timpuri vitrige şi prin împrejurări nefericite şl-au pierdută limba străbună la care nisuescă cu dragoste şi pe care o iubescă mai multă chiar, decâtă partea poporaţiunii gr. or., care încă vorbesce românesce. Ei dorescă, ca să se cultive limba românescă în şcolile loră; duşmanii românismului însă împiedecă cultivarea ei, şi declară, cumcă este pe-cată de a pierde timpulă cu învăţarea limbei românescl. Deră opintelele veneticiloră voră rămâne zădarnice, căci progresulă culturei va şterge tote urmele slavismului la poporaţiunea gr. or. din Bucovina...
SOIRILE VILEI.
fiarele din Cluşă anunţă, că Ilus-tritatea Sa Episcopulă Gherlei, Dr. Ionu Szabo, se află de câteva dile în Cluşă, unde va petrece încă câteva săptămâni, în care timpă va căuta a-şî lecui boia sa de ureche.
*
* *
„Revista Politică44 ne spune că sfinţirea monumentului defunctului profesorii A. PumniiltJ, ridicată în cimiterulă din Cernăuţi de societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina, se va serba în 16 Iulie a. c., pentru care festivitate
FOILETONUL ti „GAZ. TRANS.U
(1)
SerMturea limbiLoru
traducere de I. Popu IR,eteg-a.xî.\n.l-&.
Ca sărbătore a primăverei s’au ivită Rosaliile şi ce era mai naturală decâtă să serbeze diua în care roşele*) suntă mai înflorite V Aşa au făcută păgânii, cari confundau natura cu deimea, şi aşa ţină Jidovii pănă în diua de astădî, cari decoreză pe din afară la aceste sărbători cu juvelele primăverii, cu oregl şi flori simplele loră sinagoge.
Pentru poporele creştine Rosaliile nu mai suntă o sărbătore a naturei, ci o sărbătore a Spiritului sfântă, care a inspirată pe apostoli, spre a propovădui învăţătura fericirei şi a. rescumpărării. Este o adevărată sărbătore de predicătorl şi nu trebue să ne surprindă decă adî şi colonele unui cjiară se prefacă într’ună am-vonă elocventă şi pururea trează. Predica ml-am format’o luândă ca motivă ună text din faptele apostoliloră de Luca; ea se re-feresce la ună ce profană, care însă în
*) Orig. are mălini, er eu puseiu rose, căci numele românescă. Ro sălii dela „rose11 se derivă. — T. P. R.
se voră trimite la timpulă său invitările cătră p. t. publică binevoitoră. Săra în diua sfinţirii se va ţine în onorea marelui apostolă naţională o academiă, după care va urma apoi ună banchetă. Spre a da acestei sărbărî ună caracteră mai festivă, societatea va edţ cu ocasiunea acesta o carte, dedicată memoriei nemuritorului „Pumnulă“.
*
* *
Ministrulu de justiţiă r. u. Fabinyi a fostă erl şi alaltăerl în Braşovă, spre a face inspecţiune la tribunalulă de aici, unde ni se spune, că a aflată tote în regulă. Asera ministrulă a continuată călătoria sa de inspecţiune în Săcuime. *
£
Inspectorulă cavaleriei principe Croy a venită la Braşovă spre a inspecta trupele de cavaleriă din împrejurime.
*
* *
Societăţile de gimnastică din Francia, în numără de şepte sute, au decisă să ţină ună congresu marc de gimnastică în Parisă în 1889, cu ocasiunea esposiţiunei centenarului revoluţiunei francese. Se voră aduna tote aceste societăţi în Parisă cu ună numără de dece mii membri, cari îşi propună să participe la marea serbare ce se organiseză pentru anulă viitoră.
*
* *
După cum i se anunţă lui „Pest. Lloyd44, este ca şi sigură că d-lă Di-mitrie Brâtianu va fi alesă primară ală Bucuresciloră.
întâmplări diferite.
Tempestate. In Livadia de munte şi comunele învecinate furtuna deslănţuită la 6 Iunie s’a continuată 4 dile una după alta. Ploile torenţiale, trăsnetele şi grindina erau la ordinea cailei. Nu numai edificii şi sămănăturl, ci şi vieţi ome-nesel au cajută jertfă acestei groznice tempestăţl. In Craiova (Kiralypatak) fii trăsnită în 6 Iunie locuitorulă Vasilie Buciumând, care muri imediată. Copi-lulă de 10 ani ală primarului de acolo fii asemenea lovită de trăsnetă, der scăpa cu vieţa şi o pârlitură de-alungulă spa-teloru. In 7 fu trăsnită Ştefană Arde-lenă din Cricău, în 8 Simeonă Prejma din Benedică, cari muriră imediată. A-mendoi au fostă feciori voinici de 24— 25 ani. Grindina a causată la Cricău mari pagube în vii şi semănături. In Tibru fu aprinsă de trăsnetă şura locuitorului Simionă Cătăramba, în Ighicelă asemenea şura locuitorului Ştefană Tiocă. In Sântimbru fii trăsnită copila de 2 ani a văduvei răposatului Yasilie Cada. De observată e, că tote aceste victime se aflară în momentulă când au fostă trăsnite sub vre-ună arbore, seu pe vre-ună
originea lui ascunde atâta misteriu, ca şi religiunea, decă nu chiar mai multă: se referesce la limbă, la graiu. In evanghelia cetimă:
„Şi decă s’au umplută cliua Rosalii-loră erau toţi împreună adunaţi la ună locă44.
„Şi s’a făcută repede sunetă din ceru, ca de o suflare lină, ce vine iute, şi au umplută totă casa unde şedeau.
„Şi li-s’au arătată limbi împărţite ca de focă, şi au şeefută pe unulă fiesce carele din ei44.
„Şi s’au umplută toţi de Duhulă sfânt; şi au începută toţi a vorbi într’alte limbi, precum le da loră Duhulă a grăi...**)
....Aşedară în diua, când Duhulă Sfântă, celă de o fiinţă cu Tatălă şi cu Fiiulă, voi se fiă a omeniloru, se întrupa. Celă fără finită şi Unică în o mulţine mi-raculosă: în mulţimea limbiloră. Toţi apostolii se umplură de acelă Duhă; puterea, care se sălăşluea în ei, putea face şi minunea, de a se descoperi fiecărui omă în graiulă limbei sale. Acesta nici că ar fi minune mai mare, mai necuprinsă de câtă acea minune eternă , că Tatălă,
**) Textulu chiar după cum se află în Biblia tipărită la Blaşiu sub vlăd. Ioauu Bobu.
I. P. R.
delă, aşa că sciindă că nu e bine a sta în asemeni locuri, ară fi putută încunjura pericululă.
Victima unei mame nebune. O dramă sângerosă s’a săvârşită dilele acestea în comuna Sânmihaiulă de Câmpiă. Nevasta locuitorului Copreană profita de ocasiunea absenţei bărbatului său, care se dusese la mdră, pentru a-şî ucide co-pilulă seu în modulă celă mai crudelă. Pe când vecinii luară de veste despre săvîrşirea acestei crime, copilulă era ună cadavru. Ei alergară după bărbată, care se’ntorse repede acasă în cea mai mare desperare. Pe copilă şi-lă afla mortă, er pe soţia lui... nebună.
Literatură.
Din Istoria Românilorfi în 6 volumuri
a d-lui A. D. Xenopol va eşi în curendă de sub ţipară volumulă I, cuprinjendă Istoria vechiâ, formarea naţionalităţii române, împărţită în 4 capitole: 1 Timpurile ante-romane. 2. Dacia sub Romani.
3.	Năvălirea Barbariloră, prima periodă, Românii în munţi. 4. A doua periodă; începuturi de stată. — volumulă cuprinde 20 de coli (640 pag.) în 8° mare şi conţine acestă bogată materiă espusă în modă critică, cu citarea şi analisa amerunţită a tuturoră isvorăloră din care a fostă eulesă.
Doritorii de a-şi procura acestă interesantă lucrare, — a căreia lipsă este atâtă de simţită între Români, o istoria completă a nemului loră, — suntă rugaţi a trimite d-lui autoră, A. I). Xene-polu în Iaşi (România), prin mandată poştală, în valută austriacă suma de 5 fl. pentru cari lî-se va trimite sub bandă şi recomandatu volumulă I.
Celelalte volumuri voră apărea în restimpurl de câte 6 luni, cuprindendu: II) Istoria Româniloră dela descălicare pănă la Mihaiu Vitezulă. III) Dela Mi-haiu Vitezulă pănă la Vasilie Lupu şi Mateiu Basarabă. IV) Dela Mateiu Basarabă şi Vasile Lupu pănă la Fanarioţi. V) Epoca Fanarioţiloră. VI.) Dela 1821 pănă la unire, şi indicele.
In totă cursulă espunerii se consacră o largă parte a, Istoriei Româniloru de peste Carp aii.
„Convorbiri literare44 din Bncurescî cuprindă în Nr. 3 dela 1 Iunie următo-rele: Dilele Babei şi legenda Dochiei, de Lazară Şaineanu. — Dona Serafina, de A. Naum. — Gaspară Graţiani, tra-gediă în 5 acte (urmare), de I. Slavici.
—	Din vieţa sfinţiloră, de Grig. — Hărţii vechi, de G. I. Lahovari. — Lascaru Viorescu, trad. de A. (urmare.) — Cân-tecile populare spaniole, de S. G. Văr-golic'i. — Societatea geografică română.
—	Errată. — Bibliografia. — Corespondenţă.
Economiă.
Cultura ţeranilorn in România.
Cetimă în „Econ. Naţ.
Mişcarea ţăraniloră a provocată mai multe păreri asupra mijloceloră de a le
ameliora condiţiunea. După cum amft mai disă tote suntă isvorîte din cele mai bune intenţiunl, însă acesta nu este de ajunsă. Cestiunea este prea com-plecsă pentru a pute fi resolvată în modă espeditivă. Câte măsuri s’au propusă au fiă-care partea loră cea bună şi probabilă că la timpă se va ţine semă de densele întru câtă suntă conforme cu legile şi instituţiunile nostre. Putemă înse încredinţa, că orice măsuri nu voră fi îndestulă de eficace pănă când nu se va emancipa ţeranulă prin perfecţiunea culturei. Pe câtă timpă se va sgî-ria pământulă în locă de a se ara de câte două şi trei ori, pe câtă timpă să-menăturile se voră face prea târejiu, pănă când sistemulă de cultură va fi vi-ţiosă, sărăcită, în fine pe câtă timpă ţeranulă va depinde esclusivu de altulă pentru a’şl nutri vitele atâtă vara câtă şi ierna, pănă când aceste condiţiunî de inferioritate voră esista, pănă atunci starea ţăranului va fi totă precară, chiar decă ar avea 15 pogone de pămentă în locă de 7. In agricultură recoltele favorabile nu atârnă atâtă dela suprafaţa cultivată cât dela modulă cum este cultivată. O moşioră de 250 pogone bine căutată produce, brută în ani de mij-locă aprope 25,000 lei, rău căutată nu sciu decă va da 8,000 lei. O moşioră de 12 pogone bine cultivată pote produce brută dela 1000—1300 lei, ne îngrijită aceiaşi moşioră nu şciu decă dă 500 lei. Anulă trecută pe când pămentulă bine îngrijită a dată două chile de grâu la pogonă, grâulă ţărănescă, alături cu celă proprietărescu, a dată 10 — 15 baniţe, aşa cu orzulă, cu po-rumbulă si alte plante.
Cestiunea der nu este numai de a le înlesni pămentă celoră ce n’au, der trebue luate măsuri pentru sporirea pro-ducţiunei căci, să nu se scape din vedere ţăranii cari au câte 11 pogone suntă săraci şi trăescfi mai aşe de prostă ca cei cari au mai puţină.
Aşa der fără a micşora câtuşi de puţină folosulă politico-economică ală îmulţirei proprietariloră mici, fără a contesta necesitatea ca statulă să urmeze cu vândarea moşiiloră sale ţeraniloră cari nu au pămentă, fără a nesocoti prudenta măsură ca elă, statulă, să cumpere moşiile cele mari pentru a le păstra ca reservă pentru viitoră, totuşi, stăruimă în a declara că tote aceste măsuri voră fi aprope zadarnice pre câtă timpă cultura ţăraniloră va rămânea înapoiată, pe câtă timpă pămentulă va produce mai puţină de jumătate din câtă pote produce, pe câtă timpă ţă-ranulă nu va învăţa, că pe ţarina ce are pote să producă îndoită si întreită decâtă produce astădî.
Fiiulă şi Spiritulă sfântă, deşi trei, totă numai [unulă suntă. Credinţa vre să fiă una, precum adevărulă unulă este. Credinţa învăţă, că şi iubirea una este, şi asemenea fericirea una este pentru toţi. Totuşi limbile suntă multe şi luminarea nu vine în forma unui torente de focă peste toţi, ca sorele, care tinde tuturoră omeniloră lumină şi căldură, nutrementă şi vieţă, ci se arată „limbi împărţite ca de focă44. Cei doispredece apostoli s’au prefăcută în cârmuitorl spirituali ai deo-sebiteloră provinţe. Ei suntă întocmai ca deosebitele ediţii ale monitoriului de legi, precum îlă cunoscemă pe celă din Austria: acelaşă cuprinsă, deosebite texte.
Locuitorii Palestinei, ale cărorfi trebuinţe şi obiceiuri întîmpinau în Apostoli atâtă de mari contrari, precum se vede nu fură câtuşi de puţină voioşi, ci mai multă surprinşi asupra acelei întâmplări. Căci scrisă este:
„Şi eră se spăimentau tăţl şi se mirau, dicendă unulă cătră altulă: au nu etă, toţi aceştia, care grăescă, GalilienI suntă ?“
„Şi cum fiesce-care aucfimă limba nos-tră, în care ne-amă născută V“
„Şi se spăimentau toţi şi se mira unulă cătră altulă dicendă ce va să fiă acesta
„Eră alţii batjocorindă fiiceau: că de dulcele mustă suntă plini44.
Acesta este prima fotografiă a centralismului ruginită, care vre se recu-noscă numai o limbă. Şi celă ce-i vine cu altă idiomă, lui ’i se pare a fi beată.
Limba în sine, prin care omulă se destinge de celelalte animale, este unu ce mare şi miraculosă. Der secretulă a-pare mai mare şi mai ponderosă, decă nu vomă privi sîmburele, ci coja. Căci simburele e acelaşă în tote : este spiritulă omului; coja însă este deosebită şi pentru acestă cojă se bată pe morte pe vieţă omenii, cari în spirită totuşi toţi aceiaşi suntă. Şi ei versă cu atâtă mai multă sânge pentru acestă cojă, cu câtă suntă mai culţi, mai luminaţi. Caină o-morî pe Avelă, căci fumulă jertfei lui nu voi se se înalţe aşa liberă ia cerii, ca ală cestui din urmă; adecă, ca şi cum eu aşă voi a omorî pe vecinulă meu, pentru că elă pote colbui din o hava-nah pe când eu trebue să mă chinuescă cu o „portorico44.
Spartanii si Ateniană purtară nouă ani răsboiu pentru o femeeă sburdalnică, amăgită; din Homernu putemă sci, decă grăiră altă limbă ca Troianii. ort una
şi aceeaşi. Poporele, cari fură supuse
Nr. 129.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Reforma îmbunătăţirei culturei ni se impune şi o privimtt ca mijloculă cela mai eficace atâta pentru ameliorarea condiţiunei ţăranilortt câta şi pentru liniştea spiritelora, linişte de care avemu atâta trebuinţă. In acestă mare lucrare de transformare rolula de căpetenia este ala statului şi ala proprieta-rilorO. Depinde dela modula cum aceşti doi factori îşi vortt înţelege datoria ca problema rurală să fiă resolvată în bine seu în rău.
*
Ministerula de agricultură din România publică una tablou statistica de întinderea sâmenăturiloru din tomna anului 1887.
După acesta tablou întinderea totală a sămenăturilortt din tomna anului 1877, făcute în ţâra întregă, se urcă la cifra de 1,490,452 hectare, din cari:
464,994 hect. săm. făcute în ogore.
658,096 „	„	„ porumbişte.
367,362 „	„	„ mirişte.
Reportate la întinderea totală a sămenăturilortt, vintt în proporţia urmă-tore:
31—20% sămenături în ogore.
44—15%	„	„ porumbişte.
24—65%	„	„ mirişte.
Mnlţâmiîă pilică.
In 2 Iunie c. s’a ţinuta esamenula cu şcolarii la şeola nostră rom. gr. or. din Foentt protopresbiteratula Ciacovei, între cei interesaţi de scolă, a participată la esamena şi Ilustra Domnă Laura de Mocsonyi mare propr. în loca, care a petrecuta în mijloculă nostru pănă la finea esamenului. Finindu-se esamenulă Ilustra Domnă a premiată şcolarii cu 20 fi., pentru care der în numele şcolari-loră vintt prin acesta a-i aduce cea mai profundă mulţămire.
Foenit, la 7 Iunie 1888.
INateiu Milencoviciu,
înv. gr. or. rom.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. altt „Gaz. Trans.44)
Lemberg, 22 Iunie. Precum asigură cercurile bine informate din Berlinu în modulu celii mai ho-tărîtu, din Petersburgu a emanată propunerea unei întrevederi a Ţarului cu împăratulă Wilhelm II. întrevederea se va face pe la mij-loculu lunei lui Augustă într’unulă din porturile Germaniei.
Berlinfi, “22 Iunie. Impăratulă a esprimată faţă cu marele duce Vhdimir viua sa dorinţă de a susţine aceleaşi raporturi amicabile cu Rusia, cari au esistată sub dom-nirea bunicului şi a tatălui seu.
Berlinu, 22 Iunie, Ambasado-rulă Franciei a promisă diarişti-loru francesî espulsaţi, că se va întrepune pentru ei. Cei doi espulsaţi au plecată deja. Ei năgă că ară fi scrisă în sensă duşmănosu contra Germaniei.
Dieta prusiana e conchiămată pe 4iua de 26 Iunie a. c.
Parisu, 22 Iunie. Mai multe foi radicale pretindă ca corespondenţii (ţiareloru germane din Francia se fiă espulsaţi, ca răspunsa la espulsârile din Berlină.- „Liberte^ şi „National44 condamnă şi blameză politica de represalii, (ţicendă că cea mai potrivită răsbunare a. Franciei va fi decă va păzi neschimbată ospitalitatea de care se bucură Germanii pe pămentulă francesă.
DIVERSE.
Celd mai bogatd principe este împă-ratultt-rege altt Austro-Ungariei, căci posede patru camere (două în Viena şi două în Peşta); altt doilea este regele Prusiei, care posede două camere, untt senattt şi o cameră a deputaţilortt; tottt aşa si Regina Angliei cu două camere, apoi Regele Bavariei şi altt Italiei, care posede acum numai două camere; după aceea urmeză împăratultt Rusiei, care are numai untt cabinettt, apoi Sultanultt, care se bucură numai de untt divanO, mai departe prinţultt de Monaco, care posede numai o bancă şi în fine Papa, căruia i-a mai rămasă numai untt scauntt*
0 aventură de călătoriă. Particula-rultt din Linţtt F. B. descrie în „Linzer VolksblattK următorea aventură ce a a-vut’o în decursultt călătoriei sale dela Viena la Linţtt: „Era Duminecă de di-mineţa când ajunsei cu 10 minute înainte de pornirea trenului la gara de vestă din Viena. înaintea casei se aflau încă multe persone, cari trebuiau satisfăcute, mă aşedai şi eu lângă ele, aştep-tândtt cu nerăbdare pănă ce îmi va veni rîndultt să’ml scotă biletultt. Mie îmi urma o fată tîperă abia în etate de 18 ani. Tocmai în* momentultt când voiam să mă depărteztt, scose tînăra damă untt ţipettt sfîşietoră. Ea îşi căuta punga de bani, însă nu era riicăirî. „Am perduttt banii seu ml s’a furată, trebue se mă ducă acasă la mama, care se află bolnavă, şi nu pottt perde, trenultt !u Cam aşa sunau cuvintele sărmanei copile, pe care le rostea în suspine. Cuprinsă de compătimire me apropiai de copila care plângea, întrebându’o încătrău călătoresce. Trebue se mă ducă la mama în Linţtt, unde se află bolnavă. Intr’aceea suna clopotultt pentru a doua oră. Scurtă cjistt, me repedii încă odată pănă la
casă scosei tinerei dame untt bilettt, dîm-bindtt îi oferii braţultt şi ne suirămtt apoi împreună în trentt. Din considerare pentru neaşteptata mea protegiată ocuparămtt Ioctt într’untt cupeu pentru nefumătorl. In decursultt călătoriei ’ml petrecui de minune cu fata. Ea îmi istorisi, că este fica unei văduve de amploiată din Linz, că se numesce Roşa şi mă convinse că îndată ce vomă a-junge mă va desdauna mamă-sa de chel-tuielele făcute. Ajungendtt la staţiunea Amstetten, mâncarămtt ceva împreună. Puţină după aceea pornirămtt mai departe. „Staţiunea Valentină, se opresce trenultt 5 minute /“ striga conductorultt. Mititica mă ruga pentru untt pahartt cu apă. Părăsii imediată vagonultt, aler-gendtt în restauranttt spre a-i îndeplini cererea, bendtt în grabă untt pahartt cu bere şi luândtt pentru protegiata mea untt pahartt cu vintt, alergai spre va-gontt, der cine pote descrie surprinderea mea, cupeultt era goltt. dama dispăruse. Suna pentru plecare, îmi mai rămăsese atâta timptt se predau unui slujitorii pa-harultt şi să’ml reocupă locultt. Voiam se facă încă atentă pe conducătorii a-supra pasagerului dispărută. In momentultt când se puse trenultt în mişcare, zării fata pe perontt. Stamtt ca împetrittt, neputendtt pronunţa untt singură cuvântă. Mititica îmi arunca şiretă bezele, luâ în cele din urmă batista în mână fluturând’o în aeră, pănă ce dispăru trenultt din cercultt privirei sale. După părerea mea a fostă scena din Viena o curată comediă, care mă costă cam multă, pe când mititica a avută o căletoriă şi untt prândtt din cele mai eftine. u
ULTIME SOIRI.
Consta/ntinopolu,	20 Iunie. Via
Varna. — In urma incidentului albano-sudanezu dela Yldiz-Kiosk care este obiectulu unei instrucţiuni minuţidse, vr’o 80 oficerî ai gardei imperiale voru fi exilaţi, pentru că nu sciură să menţină disciplina.
Viena, 20 Iunie. — „Fremden-blatt44 4ice că în cercurile politice bine informate nu se cunosce nimicii asupra pretinsului schimbă de depeşî, în privinţa relaţiuniloru Austro-Ungariei şi Germaniei, între corniţele Kalnokv şi prinţulu de Bismark.
Madridu, 20 Iunie. D. Moret, ministru alu afaceriloru dinnăun-tru, a declarată în Camera depu-taţiloru că Spania nu se gân-
desce a contracta nici o alianţă, şi voesce să observe o neutralitate absolută.
Parisu, 18 Iunie. Primulu ministru francesu, d. Floquet, a rostită la unu banchetă din Marsilia unu discursu, menitu să producă o mare sensaţiune. Făcendu alu-siune la proclamaţiile răsboinice ale împăratului Wilhelm, elu 4ice că Francia nu vre resboiulu ci pace. Toţi duşmanii ei să şcie însă, că decă va fi atacată, mânia ei nu va mai cunăsce margini. Tote divi-siunile voru înceta atunci şi po-porulu francesu unitu într’o singură cugetare îşi va resbuna amaru de aceea cari nu-i voru fi datu pace.
Ciirsiilă pieţei Braşovii
din 21 Iunie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.50 Vend.		8.51
Argintă românesett .	n	8.44	r	8.46
Napoleon-d’orI . . .	r	10.-	T7	10.02
Lire turcescl . . .		11.28	r	11.34
Imperiali		ii	10.28	11	10.84
GalbinI		>7	5.89	fi	5.92
Scris. fonc. „Albina“ 6%	11	101.-	11	. —.—
r ii 5%	V	98-.—	11	98.50
Ruble rusesc! . . .	11	110.-	V	111.
Discontulă ....	6V2-	-8% pe	anii.	
Cursolfi la barsa de Viena
din 22 Iunie st. n. 188S.
Renta de auru 4°/u.....................101.20
Renta de hârtiă5°/0....................88.—
Imprumutultl căiloril ferate ungare . 151.90 Amortisarea datoriei căilortt ferate de
ostil ungare (1-ma emisiune) . .	96.—
Amortisarea datoriei căiloril ferate de
ostil ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei căilortt lerate de
ostil ungare (3-a emisiune) . . 115.75
Bonuri rurale ungare................105.—
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.90
Bonuri rurale Banatii-Timiştt . .	104.75
Bonuri cu cl. de sortare..............104.50
Bonuri rurale transilvane ....	104.30
Bonuri croato-slavone...............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vintt
unguresett........................99.75
împrumutul!! cu premiultt unguresett 127.20 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului . ..................125.—
Renta de hârtii austriacă ....	80.—
Renta de argintă austriacă ....	81.45
Renta de aurii austriacă..............110.85
LosurI din .1860	.................. 188.—
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 871.— Acţiunile băncei de credittt ungur. . 291.25 Acţiunile băncei de credittt austr. . 295.90
Galbeni împărătesei ................... 5.94
Napoleon-d’orI......................10.— ■
Mărci 100 împ. germane ^ . . . .	61.87%
Londra 10 Livres sterling$ .... 126.25
jW» Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei44 â 5 cr. se pottt cumpăra în tutungeria !•	în li-
brăria NIcolae Clurcu şi Adolf Albrecltf.
___________________i___________________
Editorii şi Redactorii responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
de Roma cea potentă, trebuiră să-şi dea libertatea, ţera şi lucrultt lorii, pentru puterea şi opulenţa unei capitale. Ele îşi apărară moravurile, credinţa, der nu şi limba, acelea le şi fură cruţate de puternicii Romani. In lumea creştină se pinrtară răsboiele cele sângerose pentru credinţă. Pentru viitorii ni se pregă-teactt lupte multă, mai crâncene pentru pâne, jocii şi fieru.
De preseiitii însă limba este pentru care în timptt de pace jertfimtt milione de arme şi în răsboiu sângele celtt mai buntt; căci luptele timpului nostru sunttt lupte de naţionalităţi şi sîmburile naţio-w(ăităţii este limba, vorbirea, gratula. Pu-teifitt, numi causa răsboiului cum vomă . Voi, putemtt (fice că causa limbei încă, • ri’â fostă luată drepţii causă de rSsboiu;
' putemtt numi „interesele sânteu, pentru ' cârl untt poportt apucă arma, odată libertatea, altădată credinţa, altă dată siguranţa, altădată vatra părintescă, altădată independinţa comerciului, le putem numi după placă. Der remâne ca lucru nedis-puţabiltt, că punctultt de certă e limba, vorbirea, graiultt. Că încâţtt privesce libertatea, de bună semă Dngariâ nu s’ar preface în o republică rusescă, care i-ar da tote libertăţile, der limba i-ar lua-o.
Religiuneâ, care în România şi Rusia e aceeaşi, nu împedecă pe acestă mică ţă-rişoră de a se apropia de statele apusene pentm a-şi apera mai bine naţionalitatea, adecă limba.
Şi siguranţa turmelortt, a comer-ciului şi călătoriei, decă ele ducă la res-boin, ce suntQ altceva decâttt masce pentru înnăscuta înclinare la limbă $ Pentru siguranţă, nu este egală decă eu câştigă scutultt guvernului centrală din Paristt ori Londra, în favorea comerciului. De sigură, decă întregă Francia ar căde la Germania, seu Germania la Francia, atunci în casultt primtt Parisia-nultt s’ar teme, că tote favorurile ară merge în partea germană şi în casultt opustt dimpotrivă. Der ce lucru mare ar fi decă ambele acestea ar fi untt imperiu, şi ce ar opăci pe fiăcare, d’a se trage acolo, unde’ltt ducă interesele ? înclinarea c&tră. limbă. întregă cestiune orientală cu .temerea şi, greutăţile ei, cu groza resboielortt din trecută şi viitorii, ce este altceva decât o cestiune de limbă;? Decă tottt ar fi una orl-ce limbă s’ar vorbi acolo : slavonă, albană, română, ori grecă, atunci ce pedecă s’ar fi pusfi de-a cu-răţi Europa de Musulmani ? Şi decă tote poporele Peninsulei-balcanice ară apar-
ţine unei trupinî, adecă de ară vorbi o limbă, s’ar mai afla untt Turcă în con-tinentultt nostru?
Aşa deră nu esagereză cine susţine, că omenii — celtt puţină în [Europa civi-lisată — se bată pe morte pe vieţă pen--tru limbă; mai bine distt : pentru idiomtt şi nu pentru limbă. Limba în sine e comună tuturortt omenilortt. Fiăcare e făcută pentru unultt şi acelaştt scoptt, e născocită din acelea necesităţi şi din sine e capabilă de aceleaşi perfecţiuni. Noi recundscemtt animalului şi simţiri şi pricepere, după scrutările mai noutt chiar şi idei, decă idei se pottt numi impre-siunile urmate şi urmânde din aducerea aminte şi asemănare. Der judecata,?adecă facultatea de a lega mai multe idei la olaltă, este de sigură dată omului şi de aceea-i necesară limba, graiultt, vorbirea. Cnm necesitatea scote limba la ivelă, cum apoi ele ţină pasă pănă la cele mai înalte cerinţe ale spiritului, acesta este unultt din cele mai splendide şi mai admirabile capitule din marele optt altt Creatorului, şi trebue în adevărtt să ne mirămtt, că natura, care de altmintrelea în marile sale producţiunl e atâttt de economică, aci arată o risipă chiar, ce apare atâttt de uşuratică şi periculosă.
Căci decă e adevărată, că fiă-care limbă îndestulesce lipsa împărtăşirei spiritului şi este capabilă de maturitate, de ce mulţimea idiomelortt, cari producă numai ură, invidiă, neînţelegeri şi omoruri?
Omultt însuştt e creată dintr’untt ţipă decă chiartt nu din o păreche de p&- ■ rinţi. Că deşi ni se pare atâttt de osebită Germanultt de Japonezii, Laplan-dezultt de Samojedtt, Indiannltt de Arab, ei totuşi sunttt una, căci fiecine, când vede pe careva pentru prima dată, îltt cunosce numai decâttt că e omfn Din contră însă, limbele nu şi-le mai cu-nosett. Animalele acelui genă, încâttt ele sunttt capabile de o înţelegere, se înţelegi! între sine, celtt puţină câtă vreme simtă într’o patriă, sub o zonă.. Numai omenii sunttt separaţi prin Limbă, care de altcum lortt le este dată ca mijlocii de înţelegere. Şi ei sunttt — să o mai repeteztt odată — cari nu privesett sen-sultt acestui mare dară, ci forma golă, haina, şi încă în aşa măsură, încâttt în acestă determinare se acomodeză descoperim divine. Pe Apostoli se arată „limbi, împărţite ca de focii44, şi ei începură a predica în alte limbi.
(Va urma.)
Nr 129.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Turnătoria şi fabrica de maşini a lui SCHLICK
Societate pe acţii în Budapesta.
BiuroUlu centralii: VI. Waitznerring 57.—Despărţementulu pentru maşini agricole: VI. Aeussere Waitznerstr. (696—1699.
MAŞINELE DE SEMENATU
„TEIUMPH“
patentate ale lui Schlick
Cea mai mare distincţiune:
Diploma de onore de auru la concurenţa internaţională
de pluguri în Hatvas.
Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schlick pentru 2 şi 8 brazde, Rayol. 2 premii dinteiu, Medalii de aură şi încă alte trei dis-tincţiunT.
Pluguri originale pentru o bra dă ale lui Schilck- şi Vidats, pluguri pentru sapă şi mo-şoroie, Extirpatore etc.
PREŢURILE CELE MAI EFTLIE. - CATALOAGE LA CERERE GRATIS SI FRAICO.
Garni-
Garniturî de treierată cu vaporă, tun de treierată cu vertejă (Gopel).
Mori pentru curăţită, Mori pentru măcinată, Maşină pentru preparare de nutreţu etc.
Nru 6796—1888.
16 M,3—1
COUCUT3ST7.
Pentru ocuparea postului de practicanta magistratualu, devenită vacanta şi împreunată cu una salariu anuala de 450 fl. se escrie prin acesta concursă.
Competenţii pentru acesta posta au ca s6 documenteze, cumcă în decur-sula unui cursa de învăţămenta de 4 ani, au absolvata studiile juridice, şi că au depusa cela puţina esamenula de stata politica.
Referitorele petiţiunl corespunzătorii instruite au de a se aşterne cela multa pănă în 4 Iulie a. c. după prân4a la 5 ore subscrisului magistrata.
Braşovu, 16 Iunie 1888.
iN^agristra/t-isJ/â. orăşenescVu
Avisu d-lorU abonaţi!
Domnii, ce se aboneză din nou, se binevoiască a sene adresa lămurit* şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facem* cunoscuţii tuturora D-loru abonaţi, că mai avem* din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloni „Gazetei," precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potu adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
„Administraţiunea Gaz. Trans “
Z
TIPOGRAFIA A. MURESIARU,

PIAŢA MARE Mp.
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provedută cu cele mai nou6 mijldce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectuezâ totu felul* de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice iu auru, argintu şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat elegantu.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-
mandaţiunl, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
--------------------
Dispnnendu de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulfi nostru tipograficii este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modula celii mai esactii şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primescu în biuronlfi tipografiei, Braşovfi, piaţa mare Nr. 22, etaginlA I, cătră stradă. Comandele din afară rugămti a le adresa la

Tipografa A. MUREŞIANU, Braşovu.

Tipografia A. MUREŞIANU Braşov*.