PikfcMfia, ACaiusiuiiua. Tipografia: BRAŞOVU, piaţa nm Nr 22. Scrisori neiranca^j nb ce primesc*, Manus -np e nu se re- trimt u! Biroeiile de ouam: Braţoviţ 4ţtaţa mare Nr. 22. inserate mai primesoft In Vlena: !,udolf Manşe, Haasemiet» «fe Vogler Otte Mium), Httnrich SchaUk, Alois Ktrnăl, M.huita, A.Oppelik, J. Dan-nebtrg; în Budapesta :4. T.Gold-Cerger, Anton Meiei, Eckstetn Beruat; :nFraitkfurt: Q.L.Daubt; înHam-burg: A. Steiner. Preţul* inserţiunilor*: o seri* parmond* pe o col6nă 6 or. ?i 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina UI-a o seria 10 cr. v. a. său 80 bani. Nr. 128. „Gazeta11 iese la fie-eare ţi " iMnests peitrt Anstro-tttgaUa Pe un* anu 12 fi., pe şăse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Pentru România şi străinătate: Pe" un* an* 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru pi din afară şi la dd. colectori. Abonamentnln pentru Braşorî: laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulu I.: pe un* an* 10 fi., pe şăse luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusul* In casă: Pe un* an* 12 fi., pe şăse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Un* esemplar* 5 or. v. a. său 15 bani. At&t* abonamentele c&t* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. m Braşovfi, 9 Iunie st. v. 1888. Discusiunea (jiâristica se înver-tesce acţi aprope numai împreju-rulîi pers6nei împăratului Wilhelm, a acestei nouă figuri puternice, ce a păşitfi pe arena politică şi a căreia însuşiri particulare suntă încă necunoscute. Pretutindeni se telcuescîl primele manifeste ale tenerului îm-peratu. Unii suntu mai multu, alţii mai puţină mulţumiţi cu cuprin-sulă loru. Nici unulu nu află însă într’ensele, ceea ce ar fi dorită să scia, spre a pătrunde puţină şi în secretele viitorului. Wilhelm II, în proclamaţiunea cătră poporulă său, îşi esprimă a-doraţiunea pentru marele virtuţi ale răposatului său tată, der din cuprinsulă vorbeloră sale se vede învederată, că voiesce să păşescă în urmele bunicului său, a lui Wilhelm I victoriosulă, mărturisin-du-se mai vertosă ca continuătoră alu politicei acestuia. De aici îşi esplică unii şi co-loritulă religiosă, ce l’a dată îm-păratulă proclamaţiunei sale, der una din gazetele inspirate susţine că cu acesta n’a voită să esprime vr’o anumită direcţiune bisericescă. Firesce că toile germane judecă în modulă celă mai simpatică proclamaţiunea lui Wilhelm II, der ele diferă mai multă ori mai puţină în apreţiarea însemnătăţii ei. Numai într‘o părere se unescă pe deplină cu totele, că adecă memorata proclamaţiune nu conţine ună programă de guvernare, ci numai o enunciare personală a noului domnitoră. Programulă, se <]ice, şi’lă va desvolta Wilhelm II în mesagele, ce le va adresa în curendă parlamentului germană şi dietei prusiane. Caracteristică este observarea ce-o face „Gazeta Crucii44 cu privire la tonulă proclamaţiei. Acesta, c|ice ea, esprimă „înăscuta hotă-rire, timbrulă adevăratului bărbaţiiu, er întrega procîamaţiă face impresiunea unei „voinţe tari, con-scie de ţinta sa44, care va fi de folosă si păcii, „căci străinătatea se va feri de a se espune mani-festărilora unei asemeni voinţe/4 Cestiunea atinsă de gazeta Crucii a formată aprope în acelaşi timpă obiectă de discusiune în delega-ţiunea austriacă, unde deputatulă polonă Hausner vrea să afle dela contele Kalnoky, decă nu cumva nervositatea împăratului germană ar pute să pericliteze scopurile de pace ale alianţei germano-austri-ace? Noulă monarchă, adause elă, este forte sensibilă şi ar pute uşoru lua în seriosă vr’ună pasă agresivă ală puteriloru străine. Firesce, că contele Kalnoky s’a feritu de a răspunde la o asemenea debcată şi importună întrebare, der părerea deputatului polonă despre temperamentulă împăratului germană coincide încât-va cu observarea gazetei Crucii, că „puterile străine se voră feri de a provoca o asemenea voinţă tare/4 ţfiarulu „Post44 se silesce de altă parte a împrăştia temerile, răspândite mai alesă de foile fran-cese şi rusesc!, că împăratulă Wilhelm II ar ave înclinări răsboinice. Panslaviştii — 4ice numita foia — urăscă pe principele Bismark, de aceea au lăţită ficţiunea, când cu suirea pe tronă a împăratului Friderică III, că Germania va inaugura o politică mai amicabilă faţă cu Rusia, pentru că sub acestă împărată s’a micşorată influinţa lui Bismark. Acum după mortea lui Friderică III totă ei voră a-firma, că a sosită timpulă, când Rusia nu are de a mai aştepta nici ună bine dela politica germană. Der „Post44 nu crede că Ruşii ară nutri seriosă acestă temere, căci ei sciu că Germania nu vrea să atace pe nimeni. In ce privesce foile „şoviniste44 francese ,,Post44 credeîn sinceritatea loră. der se miră ca ună po-poră de spirită ca celă francesă se p6te amăgi astfelă, apoi es-clamă: „Mai curendă se va scobori luna pe pămentu, decâtu ca ună împărată germană să se gândescă' a năvăli cu sabia asupra Franciei,' numai spre a’şî câştiga lauri seu-spre a cuceri o provinciă/4 Dori mu numai — încheiă „Postw — ca Francia să ne lase în pace şi să înţelegă odată, că nu se mai pote restabili Germania din secu-lulă ală 17-lea şi ală 18-lea; decă Francia ar cunosce acestă adevără atunci între cele doue naţiuni pur-tătbre de cultură in Europa s’ar stabili o vecinică pace. Bine ar fi să cunoscă odată adevărulă şi unii şi alţii, der nenorocirea este, că adevărulă pdrtă în Germania chiveră er în Francia chipiu. Din delegaţinnL ■ Comismnea bugetară a delegaţiunei austriace, discutândă bugetulă afaceriloră străine, d. de Kalnoky a făcută următd-rele declaraţiunl privitore la politica es-temă: Este greu, a disă d. Kalnoky, de a vorbi ac}I de situaţiunea din afară fără a întorce privirile spre Berlină, unde o schimbare de tronă s’a produsă sub impresiunea unui simţământă de compătimire generală. Suntemă în adevără în raporturi aşa de intime şi aşa de strînse cu Germania, încâtă este naturală de a ne întreba, decă acostă schimbare de^ tronă va esercita o influenţă şi ce influenţă va pute ave asupra rap orturiloră de alianţă? In acestă timpă din urmă deja noi amă avută proba strălucită, că o altă schimbare de tronă s’a făcută în imperiulă vecină, fără a aduce nici o modificare ori neliniştire. Din contră nl-se impune părerea, că o schimbare nici nu ar fi cu putinţă. Acesta ne dă basa pentru politica nostră esterioră. Idea fundamentală a alianţei este susţinerea păcii şi apărarea celoră 2 imperii în contra periculeloră din afară. Ministrulă amintesce apoi încercările ce le face mai alesă pressa rusescă spre a jjgaspiţiona scopurile alianţei. Guvemulă ruşescă este străină de aceste nisuinţe, : cart facă însă la Ruşi mare impresiune. Situaţiunea din afară s’a liniştită în-câtva, cu tote acestea însă esistă ore-care nesiguranţă în Europa. Cea mai bună garanţi pentru susţinerea păcii este, dicfe ministrulă, să fimă bine pregătiţi. A intra în detaliulă cestiuniloră nu este oportună, der constată, că cestiunea Orientului s’a mai liniştită. Aceeaşi declaraţiune a făcut’o contele Kalnoky în faţa comisiunii delega-ţiunii ungurescl. In faţa comisiunei bugetare a dele-gaţiunei austriace, după ce oratorii din diferite partide au esprimată cu toţii încrederea în direcţiunea politicei străine, d. de Kalnoky, răspuncjendă la mai multe întrebări speciale, a constatată, că guvemulă ţine la aceea, ca tote naţionalităţile din Macedonia să se înveţe a socoti pe Austriac! ca amicii loră desin-teresaţî. De multă timpă. ministrulă se si-leşce a împrăştia acestă fabulă a înain-tărei spre Salonică, fabulă care cu tote astea se reînoeşce mereu şi în orî-ce ocasiune. Ministrulă e de acordă cu unulă din delegaţi, d. Dumba, că manţinerea regimului tolerantă ală Turciei este tocmai rşgimulă trebuinciosă în Macedonia, şi declară că elă se silesce de ani îndelungaţi a stabili cele mai bune raporturi îwrer Atena şi Constantinopolă. F Raporturile Austriei cu Grecia suntă forte amicale. „Noi suntemă gata, (fice ministrulă, a ajuta pe Greci, câtă vomă pute, căci suntemă convinşi, că interesele nostre se acordă cu ale Greciei. Cea mai mare parte din poporele Balcaniloră înţelegă deja, că ceea ce noi voimă în Balcani este asemenea în interesulă loră44. Raporturile nostre cu Italia, cu care suntemă strînsă aliaţi, suntă într’ună modă neschimbătoră cordiale. Cele două guverne se sprijinescă mutualmente în sforţări seriose pentru o ţintă comună. Polotica loră este conservatore şi pacl-nică44. Comisiunea a votată fără modificare bugetulă ordinară şi. extraordinară ală afaceriloră străine. SCIRILE PILEI. Adunarea generală de primăverâ a comunităţii de avere a fostului regimentă confiniară româno-bănatică Nr. 13 s’a ţinută în 5 Iunie n. Din 98 de repre-sentanţl au luată parte la adunare 93, dovadă că Românii noştri grăniţerl se intefeseză multă de prosperarea acestei comunităţi. Averea totală a Comunităţii din vorbă representă ună capitală de 16.855,264 fi. 61 cr. care cu finea an. 1887 a adusă puţine der sigure procente în sumă de 166,951 fi. 62 cr. * He * piarele ungurescl aducă scirea, că studentulă de classa a VI gimnasială din Beiuşă, Aurelă Borgovanu, a fostă declarată vinovată în afacerea cu stegulă un-gurescă din Beiuşă, şi condamnată de judecătoria de cercă la 1 lună închisore şi 50 fi. amendă. * * * Pentru timpulă feriiloră judecăto-rescl s’a constituită senatulu tablei reg. din Tergulu-Murăşului în modulă următorii : Preşedinte în luna lui Iulie: preş. de senată Dr. Bela Vavrik; în luna Augustă: preş. de senată Iosifft Schneider. Referenţi: I ai senatului civilă: în luna lui Iulie : Iosiffc Popă şi Franc. Gyarfas; în luna lui Augustă: Gabr. Fekete şi Ioană Kovacsj H j»i senatului criminală: în luna lui Iulie Dr. ÎYanc. Fabinyi, Iuliu Kozma şi Franc. Csanyi; în luna lui Augustă: Emerică Lenart, Iuliu Kozma şi Franc. Csanyi. * * * Academia din Parisă a lăsată a se bate o medaliâ de aură pentru Regina României. Carmen Sylva va primi a-cestă distincţiune pentru poesia ei: „Chant de forât“ (Cânteculă pădurei). In viitorea şedinţă a Academiei, oare se va ţine sub presidiulă d-lui Sally-Prudhomme, se va publica premiarea reginei României. * * * Foile din BucurescI ne spună, că s’a acordată medalia Bene Merenti ci. 1.: D-ş6rei Agata Bârsescu dela teatrulă Curţii din Viena, Elena Teodorini, Car-lota Leria, d nei Clementina Schuch născ. Proska, din Dresda, şi d-lui Kris-toffer Nyrop, din Kopenhaga, pentru scrierile sale asupra României, d-lui V. Fischer, din Sallach, pentru traducerile sale din literatura română, d-lui Duiliu Zamfirescu, pentru lucrările sale literare şi d-lui C. Dimitrescu, profesoră la oon-servatoră, pentru compuaerile sale mn-sicale. * * * Sâmbăta viitore, 11 Iunie v., se va face în Iaşî deschiderea solemnă a u-noră serbări poporale ce se voră arangia în grădina Copou de acolo pentru sporirea fondului statuei lui Mironă Costină. Aceste serbări voră dura 3 Sâm- bătă, Duminecă şi Luni şi, după cum află „Curierulă44, Maiestatea Sa Regele şi Regina încă voră lua parte la ele. Pe lângă petrecerile şi spectacolele din grădină, se voră face şi serbări speciale; aşa Sâmbătă 11 Iunie se va face pana-hida la Metropoliă asupra oseminteloră lui Mironă Costină transportate dela mănăstirea din BrăniştenI, aflate în mor-mentulă Costiniană de acolo; semnarea în grădina publică a pergamenteloră ce au a se depune în temelia statuei, pergamente, cari voră fifsemnate de Regele şi Regina, de Metropoliţî, miniştri, autorităţi şi publiculă ce va fi de faţă. Duminecă, 12 Iunie, va av6 locă serbarea punerii temeliei monumentului şi premiarea cooperatoriloră, cari au luată parte la esposiţia din Craiova. Luni 13 Iunie va ave locă în sala universităţii o matineă literară şi artistică. * * * Petrecere cu dare la semnă. Poimâne Sâmbătă 23 Iunie st. n. va fi erăşl petrecere cu dare la semnă a oficeriloră gamisonei de aici sub aceleaşi modalităţi de participare ca mai înainte, în casa societăţii de dare la semnă (de sub Tâmpa). Inceputulă la 6 ore sera. Studenţii In Bolonia. Etă ce spună clarele parisiane despre primirea delegaţiunii trimâsă de universităţile francese, ca să participe la centenarulă ală 8-lea ală universităţii Bo-logniei: „Studenţii italieni însoţiţi de stu- Nr. 128. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 denţii germani aşteptau la gară delega-ţiunea francesă. Studenţii germani au salutaţii cu spada drapelulfi francesă. Studenţii italieni au strigată eviva la FranciaJ şi au sărutată drapelulfi fran* cesfi. Trăsura în care se urcaseră studenţii francesî a fostă deshămată, er Francesii purtaţi în triumfă. Presidentulfi societăţii studenţiloră a avută o întrevedere cu regele, care a intrată în Bo-lonia, precedată de drapelulă francesău. Aşa au fraternisată studenţii a trei mari naţiuni, şi fratemisarea a avută ună eco binefăcătorii în cele trei naţiuni. Serbările centenarului s’au deschisă printr’unu cortegiu de studenţi fdrte strălucită şi forte veselă. Se observa o bute cu vină de Barbera şi ună bou oferită de studenţii din Turină şi din Padua colegiloră din Bolonia. Studenţii din Pavia le trimiseră asemenea ună parmezană năprasnică, care cântărea şepte4ecî de chilograme. Pe acestă caş-cavală se gravaseră versurile următore : Manducate caseum latum In his partibus formatum Et in omnibus laudatum Manducate et bibite; Sed cum bove patavino Cum barbera de Taurino Et formâio de Ticino Io panem scientiae. Dela smodele eparchiale din Caran-sebeşu şi Aradd. Pentru completarea coloră publicate până acum, mai amintimă din agendele mai însemnate ale sinodeloră eparchiale de mai susă următorele: Sino dulii din Caransebeşfi. Sinodală a primită normativulă co-misiunii şcolare împreunată cu cea financiară privitoră la regularea salarii-loră, quinquenaliilorft şi a relutului de cortelă pentru profesorii dela institutulă pedagogică, precum şi pentru profesorii dela institutulă teologică diecesană. In sensulă acestui normativă profesorii ordinari dela ambele institute de mai sus, devenindă definitivi, afară de salarulfi de 800 fl. mai primescă 200 fl. bani de cortelă, apoi afară de banii de cortelă salarulă se urcă după 5 ani la 880 fl., după 10 ani la 960 fl., după 15 ani la 1040 fl., după 20 de ani la 1120 fi., er după 25 de ani la 1200 fl. Profesori-loră actuali nu li se detragă din bene-ficiele presente nimică şi ei înainteză succesivă pănă la ajungerea sumeloră sistemisate mai susă. Normativulă comisiunei şcolare privitoră la pensionarea profesoriloră dela institutulă pedagogică diecesană şi pentru ajutorarea veduveloră şi orfaniloră fu în desbaterea generală asemenea primită din partea Sinodului. Normativulă FOILETONULtJ „GAZ. TRANS.U Cântece şi Chiuituri poporale. Culese de Iuliu MoldovanH. Mulţămescu’ţl, bade, ţie Că m’ai lăsată tu dintâie; . Eu de multă te-aşă fi lăsată. Der m’am temută de păcatfi, Că prea multă dramă ai călcată Şi pe udă şi pe uscată! * Bate, Domne, cu pedepsă Pe care drăguţa ’şl lasă, Nu ’lă lăsa se aibă casă Nici pită albă pe mesă! * Frunză verde lemnă sucită Tu bade aşa-i gândita, Că tu decă mi-i lăsa, Eu în apă m’oiu ţipa. Da s’a ţîpa bade-ună dracă, Că nu ml-ai fostă aşa dragă; Da s’a ţîpa-ună dracă în tău Noi peri de dorulă tău. * Frun4ă verde din doi fagi Fostu-ne-amă noi, mândră, dragi, Der cine ne-a despărţită N’ar avea locă în pămentă; Nice locă în temeteu*) Nici scânduri de copârşeu! * *) Temeteu—îngropătore, oimiteriu. se estifide şi asupra' prpfeşoriloră 'dela institutulă teologică diecesană. Sinoctulfi esprimă mulţămirea sa pentru, îngrijirea dovedită de P.' S. S. Dlă Episcopii âlă Aradului în căuşele-, comuneloră mixte. Comisiunea specială presentâ peti-ţiunea Românilorfi din comuna Marghita-mare, prin care se rogă, ca dânşii să se despartă de cătră Şerbi. S’a lăsatiî Con- « ' ' sistoralui luarea disposiţiiloră ulteriore in causa acâsta. Competinţele de diurne şi viafice ale deputaţiloră sinodului eparchială din anulă acesta facă 1397 fl. 8 cr. Sinodulă şi-a încheiată lucrările sale în 6 (18) Maiu, după ce a ţinută cu totulfi 9 şedinţe. Sinodulă din Aradă. La finea anului trecută au absolvată preparandia 41 de elevi, esamenulă de cualificaţiune l’au depusă 16 preparai^ absoluţi, în anulă şcolastică curentă sunt internaţi în alumneu 70, în cursurile pre-parandiali suntă înscrişi 106 elevi. Pe teritoriulă Consistoriului aradană suntă 383 şcole, număralfi copiiloră obligaţi la şcola cvotidiană a fostă 34.066, dintre cari la esamene au fostă presenţl 14,226. La şcola de repetiţiune au fostă obligaţi 5,519 tineri, 4740 fete, dintre cari la esamene au fostă numai 580. Pentru ameliorarea frecvenţei şcolare şi peste totă pentru ameliorarea stării învăţământulfi, Sinodulă hotâPPesce, ca consistonulu să dea laudatorie şi să premieze pe acei învăţători, cari se voră distinge întru promovarea învăţământului poporală, er pe protopresbiterate să le îndemne tot-odată se creeze fonduri pentru premiarea învăţătoriloră, cari se distingă prin zelulă loră. Se află pe teritoriulă aparţinătoră a-cestui consistoră 52 coruri de plugari, 182 şcole de pomăritu, 88 biblioteci şcolare, 29 învăţători se ocupă cu albinâritulu, 39 edificii şcolare nu suntă corăspun4&t6re. Consistoriulă e avisată să procure ună manuală corespun4ătorfi pentru propunerea „igieniiu în institutulă pedagogică teologică. 1 Societatea de asigurare franco-ungară a solvit la cassa consistorială 2282 fl. 87 cr. ca cvotă din premiile de asigurare după edificiile bisericesc! şi şcolare. Din a-cestă sumă 1759 fl. se vină pe partea Consistoriului aradană, er 523 fl. 52 cr. pe partea Consistoriului din Oradea-mare. Starea fundaţiunei Elena Ghica Birta la finea an. 1887 a fostă de 54.246 fl. 66 cr. Sinodulă şl-a încheiată lucrările sale în 6 (18) Maiu, după-ce a ţinută cu to-tulă 7 şedinţe. Componienţa „Gazetei Miram" Din tractuld protopopescfi a fă Gherlei Iunie, 1888. Onorată Redacţiune! La începu-tulft acestei luni preoţimea din tractulă protopopescă ală Gherlei ţinu adunarea sa tractuală (sinodulă) în parochia Or-mană, loculă natală ală fericitului Episcopă Ioană Bobă; din agendele aceleia vină a vă raporta următorele: La 8 ore a. m. preoţimea adunată la biserică servi s. liturgiă, pontificândă Rvdss. d-nă Archidiaconă Andreiu An-tonă, care rosti şi predica, f6rte acomodată între săteni, despre sudalmă (înjurătură), predică forte bine lucrată şi predată cu măestriă adevărată oratorică. Biserica — frumosă, din materială solidă, spaţiosă — cuprindea ună publică numerosă. După finirea s. liturgii preoţimea tractuală se duse la casa os-pitală a d-lui preotă locală Ioană Bo-chişiu, de unde, după ce luâ dejunulă, se duse în localulă scolei, unde ţinu a-dunarea sa. Adunarea o deschise Rev. d-nă Archidiaconă tractuală cu o vorbire frumosă, după care conferinţa se constitue, d-lă Archidiaconă luândă presidiulă, eră d-lă Teodoră Sabou, preotulă din Heş-date, ocupândă loculă de notară. Se pune la ordinea 4ilei punctulă din programă privitoră la înfiinţarea, respective augmentarea fondului diecesană comună, punctă care rămăsese ne-resolvată din conferinţa ultimă. Asupra acestui punctă se încinse o discuţiune interesantă. D-lă preotă locală Ioană Bochişiu e de părere, că clerală să facă paşi, ca după ce fondulă viduo-orfanală a ajunsă la suma frumosă de 70—80,000 fl. să se împartă în viitoră atâtă preote-seloră văduve, câtă şi orfaniloră, ajutore mai mari decâtă de 30 fl. D^sa spe-reză, că este interpretulă clerului când dice, că doresce a se înfiinţa şi respective augmenta ună fondfi, însă nu fondulă comună; ci numai fondulă cu desti-naţiunea de a se ajutora preotesele văduve, orfanii de preoţi şi preoţii deficienţi, care fondă însă să aibă mai nainte statutele sale bine definite, în ală că-roră înţelesă administraţiunea lui să fiă obligată a depune raţiociniu în totă a-nulă. Este deci în contra înfiinţărei şi respective augmentărei acestui fondă comună. Preotulă Seplacului, d-lă Ioană So-nea constatezâ că menirea acestui fondă este frumosă şi salutară pentru cleră şi biserică şi apeleză la preoţimea tractuală se nu fiă cea din urmă întru îmbrăţişarea unei instituţiunî de folos comună ca si acesta. După ce vorbescă la cestiunea a-cesta toţi preoţii din tracta, dându-şî fiecare din ei părerea sa, se pune la votă propunerea şi cade cu 10 contra 2 voturi. Preotulă din Seplacă, d-lă Ioană Sonea, propune ca şi preoţimea să ceră înfiinţarea unui fondă de pensiune din visteria statului, împreunăjcu concursulâ clerului şi a bisericeloră, după cum s’a făcută fondulă de pensiune învăţătoreseă regnicolară; din acestă fondă să se îm-părtăşescă apoi cu pensiune preoţii, preotesele şi orfanii de preoţi. Face deci propunerea, ca pre ven. Consistoriu e-piscop. să fiă rugată a face paşi In a-cestă privinţă. — Se primesce. Notarulă face ună raportă scurtă despre starea bibliotecei tractuale, din care se vede, că s’a pusă fundamentă unei instituţiunî de mare folosă pentru clerală tractuală. Din raportă aflai, că biblioteca s’a mărită din munificenţa Hustrităţei Sale Domnului Episcopă diecesană, care a donată câte-va opuri; apoi din dărnicia unoră preoţi tractuall, precum şi din contribuirile preoţimei tractuale cu taxa de 1 fl. pe ană, din cari s’a abonată pe sema bibliotecei şi „Foia bisericescă şi scolasticău din Blaşiu. Cu respectă la înmulţirea opuriloră bibliotecei, preotulă Şonea din Seplacă face propunerea, ca nu numai să con-tribue preoţimea tractuală taxa de 1 fi. pe ană, ci să colecteze fiă-care preotă în parochia s’a şi dela poporă. Propunerea se primesce. Urmeză la ordinea dilei cestiunea înfiinţărei grânarieloru bisericesci-scolare. In necsă cu acesta ven. presidiu, cu consimţirea adunărei, cetesce ună arti-culă din „Foia bis. şi scol.u din Blaşiu prin care se arată mijlocele înfiinţărei unoră asemeni fonduri. După ce adunarea ascultă cu viu interesă cetirea articulului, preotulă locală, d-lă I. Bochişiu, la dorinţa conferinţei, dă cetire raportului asupra înfiinţărei şi desvoltărei fondului de bucate înfiinţată de d-sa în acestă parochiă Deşi fondulă este înfiinţată abia de 5—6 ani, elă are acuma avere de vr’o 800 fl. în bani şi bucate, împrumutate pe obligaţiuni, şi în realităţi cumpărate din averea fondului. Lăudabilă este şi scopulă mai depărtată ce-lă urmăreşte d-lă preotă Bochişiu cu fondulă de bucate, adecă de a da din percentele fondului cu timpulă salară preotului localii. Se hotăresce, ca în viitoră la fiecare conferinţă tractuală, preotulă respectivă, în a căruia părochiă se ţine adunarea, să facă raportă despre activitatea desvoltată în direcţiunea înfiinţă-rei şi desvoltărei fondului de bucate în parochia sa. Urmeză partea literară a conferinţei. Preotulă Sintereagului Ioană Ta- Frun4ă verde pe doi fagi Fostu-ne-amă noi, mândră, dragi, Diâr qine nera despărţită Steie-i mortea din cuţită; N’aibă locă nici în pământă, Nice cruce la mormântu. Fiă ’n sânge pănă ’n brîu, Mănâncelă viermii de viu; Fiă ’n sânge pănă ’n pieptă, Mănânce-lă viermii de totă! * Să şciu că aşă merge ’n raiu, Face-m’aşă căruţă cu cai; Der şciu că ’n raiu nu m’oiu duce, Că ’ml-e dragă gura dulce. * Face-ml-aşu şură şi casă, Der pălinea-i totă pe mesă; Ml-aşă face casă şi şură, Der pălinca-i totă la gură. * Câtă lume de-ai umbla Nici o mândră n’ai afla Să ’ţl bage banii ’n curea; Nici o mândră n’ar mai 4ic®‘-Nu ’ţi bea banii, măi voinice, Că banii ţ’or trebui Pe când te-i căsători. * Cui îi place palinca Şese boi n’a mai mâna; Cui îi place şi vi nu N’a mai mâna nici unu! * Crâşmăriţă lele Flore Legă-mi capulă, că mă dore, Der mă legă eu-o stergură Că ’să betegfi de beutură. De-oiu muri pe capulă tău, Nu mă ’ngropa ’n temeteu, Ci mă ’ngropă ’n făgădău Cu capulă sub ună hurdău S’audă vinulă ciurăindă Şi mândrele tropotindă. * Hopă leliţă cu năframă Trage la bărbată o palmă Şi mă ia pe mine ’n semă! * Asta-i lelea, mânce-o dorulă, i Că-i-e gura ca şi mărală, Când te dai a sărata, Nu te mai poţi sătura Ca de somnă primăvera. * Supărată-i biata fată Când îşi vede coda rotă; Focu bată-o supărare, Că de conciu mai bine-i pare. * La fântână sub părete Se’întâlniră două fete, Dis’a fată cătră fată : Ce ne-omu face noi, surată, Că perimă iiemăritate, Părulă ne albesce ’n spate! * Frundă verde săcărea Aşa 4i°e mândra mea, Că nu-i gură ca la ea: Buză moi şi subţirele Impenate cu zăbrele. * Vai de m’aşă vede scăpată De fetia blăstămată, Că-i ruşine să moră fată Bătrână, nemăritată! * Patruzeci de ani îmi para De când sunt totu fată mare Şi porta codă pe spinare Totft gândinda la măritare. * De când joefi fete pe-alâsfi N’am dohanfi*) să dohănescă; De când joca pe oare-apuca De dohanfi d’abia mă ducu; De când,joefi mai mânunţele De dohanfi abia pociu mere. * Vai săraca leliţa Subţire face pănza, Subţirea ca draniţa Şi desă ca vraşniţa. Pănă gată unfi valfi de pânză Mâncă trei tocuri de brânză, Laptele dela trei vaci Şi fărina din trei saci. * Rele 4ile-amfi ajunstt, Domne, Că tote fetele’s domne Cu topăncl şi cu barşone, Părinţii le morfi de fonie! *) dohanii=tu.\ unu. JMl128. GAZETA TRANSILVANIEI. | § 1 tarii cetesce disertaţiunea sa: „Lucsulu §i urmările lui triste. “ carea fiindfi lucrată cu destulă djliginţă, a fosta ascultată cu plăcere. Presidiulft propune şi adunarea primesce, ca atâta predica rostită în s. biserică, câta şi disertatiunea catită în adunare să se dea spre critisa-re preoţilora Teodora Sabou şi Ioana Sonea. Se hotăresce, ca adunarea viitore să se ţină în Hăşdate. De predicatora este desemnata preotula Seplacului I. Şonea, eră de disertante d-la preota din Hesdate Teodora Sabou, după cari sinodul» s’a închisa. La adunare au" fosta de făţă, pre lângă curatorimea tractuală venită ca din oficiu şi mulţi alţi ospeţl. După ce se fini adunarea, d-la preota locala întruni preoţimea la masa sa ospitală, er curatorele locala întruni curatorimea tractuală, arătânda fiăcare faţă cu os-peţii săi ospitalitatea străbună. ___________ S. IntemplărT diferite. Furtuna de pe Marea-NAgră şi Bri-culu „Mircea^. Pentru marinari prover-bula e astfela: Omula propune si ventulfi dispune. In adevăr», bricula Mircea, de care ama vorbita 'deja, oft Vft face es-cursiune în Mediterana cu elevii şcolei de marină, a întâmpinată în filele de 20, 21 şi 22 Maiu, una din furtunile cele mai grozave pe Marea-Negră. Decă pen-; tru armata terestră resbelula e ocasiunea de a încerca omenii, pentru armata pe apă, încercarea cea mai mare e răsboiulă. ce’lfi întreprinde furtuna în contra vasului. Furtuna e ocasia de a face din soldata una marinară, ela văcfendu-se în faţa pericolului şi luptând» pentru a scăpa vasulă şi vieţa sa. După programa, voiajula bricului Mircea, publicata în „Monitorulfi Oficială “, cuprindea două părţi. In partea I-a, dela 25 Maiu pănă la 17 Iunie, trebuia să mergă dela Sulina la Constanţa, Yalta, Sevastopola, Odesa şi er Constanţa, pentru a deprinde echipagiulfi cu manevrarea :pânzelora în mare, lucrul», nu e tota una cu manevrarea pânzelor» în porta seu pe Dunăre, unde vasula n’are mişcări şic oscii aţiunl şi totdeodată pentru a se face vasului 6re-cari fepa-raţiunl de întreţinere la Odesa. Partea a doua a voiajului trebuia să începă dela 18 Iunie, pleeânda spre Constantinopola şi de aci spre Mediterana pănă la Alger şi Tunis şi înapoi. Omula propune şi ventula dispune. Pe când echipagiulfi' Mircea se afla la 20 Maiu aprope de Constanţa, ocupata cu manevrarea pânzelora pentru instrucţiunea omenilorfi, Vineri dimineţa începe unfi vântfi puternica despre E. N. E. Comandantulfi eşecutâ o voltă, pentru a eşi mai în susa de Constanţa, ca cu acesta vântfi să se întorcă la Sulina pe la insula Şerpilorfi, când, pe la 12 ore noptea, cerulfi se întuneca forte repede, barometrulfi scade, totula aniţnţă apropierea unei furtuni considerabile. Atunci briculfi Mircea caută a fugi la largula mărei, spre a-la apuca furtuna câta se pote mai departe de costă. Pe la orele 4 de dimineţă, Sâmbătă, marea devine oribilă, vântulfi suflă în tempestă cu o ploe torenţială. S’a dispusa strîngerea pânzelorfi cu repeziciune, s’a scoborâtfi catartele, vergelele obişnuite, rămânând» numai cu două pânze mici, pentru a se guverna vasulfi, acti-vândfi în acelaşa timpfi şi focurile la maşină.- Vântulfi continuă în noptea de^ SâmbktîŢ spre Duminecă cu aceeaşi violenţă, ploia torenţială te orbea, că4ândfi fără cea mai mică întrerupţiă. Briculfi Mircea lupta ou valurile, cari deveniseră enorme, insă era învinsfi, căci era jucăria lorfi, avea mişcări brusce şi desordo-nate în tote direcţiunile, astfelfi că unfi catargfi nu întârcjiă a se rupe. . Duminecă la 22, furtuna pare că se mai linişteşce, în spre seră însă reîncepe cu o furiă mai mare şi în noptea de Duminecă spre Luni, 23 Maiu, fortuna^a. ajunsă la maximul» ei" dă intensitate. Ventula sufla în tempestă, cu rafale violente ; marea se demontase, valurile spumegau şi , săreau * pe -(î’asfipra Vasului, ploia cădea cu o furie nediscriptibilă, — ofiţerii şi echipagiulfi stăteau în apă pănă la glesne — era ceva oribila de văcjutfi. Luni dimineţa, 23 Maiu, timpulfi, o-dată cu ridicarea barometrului, începe a se linişti şi atunci, calculândfi punctul» unde se afla vasulfi dusfi de vântfi, a-vendfi necesitate de reparaţiuni şi pro-visiunl, s’a văflutfi că portul» celfi mai apropiata de unde se găsea era Con-stantinopolfi. Dela Constanţa furtuna a dusfi briculfi la Constantinopole. Comandantulfi vasului, d. Eustaţiu, făcfi imediata casulfi cunoscuţii d-lui ministru Bălăceanu, care a intervenita ca să se aprobe de_ Sultanfi intrarea bricului MHfbăă în Basin; şi-; facerea tifljfilorţî rej3ara,ţiunilqrfi. S’a comunicaţii asemenea acesta comandantului flotilei şi "ministerului de- fesbelfi. :. * : : 1 r ’ Echipagiulfi în complectulfi său se află sănătoşii. Comandantulfi e încântata de acestă întâmplare, preparându’şî astfelfi omenii pe neaşteptate .pentru voia-julfi în a doua parte, oare va continua dela Constantinopola în Mediterana. In aceleaşi, cţile de furtuni, alte vase cari s’au găsitfi în mare. au fostfi mai puţinii norocite ca briculfi Mircia,. căci aflămfi că „Apollo“ alfi Societăţii austri-ace Lloyd pe drumulfi dela Constantino- polfi la Sulina. a pierduţii unfi mateîotfi care s’a înecaţii, asemenea a pierduţii ancora şi două catarte şi alţi mateloţl simtă bolnavi în spitalulfi 4el» îfuiinâ.< Convocare. Despărţământulft XVII alfi „Asso-ciaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română îşi va ţine adunarea generală din estu anu la 11 Iulie st. n. a. c. 2 bre p. m. în localitatea scolei gr. cat. din Reghin», la care se invită toţi membri şi iubitorii de cultură. Obiectele ce se vorfi pertracta vorfi fi,cele ţinătore de adunarea generală. Reghin», la 18 Iunie st. n. 1888. ComitetulH despărţământului XVII. JVBarbu, directorii. ” Dr. Abs. Todea, ff ■> "'A . 1. ’« r « . * Petrecere. Societatea „Concordia“ din Blaşiiţ) va arangia o „petrecere de veră“; Luni, la 25 Iuniu st. n., în grădina lui C. Cornel şia din Vezar. Inceputulfi la 3 bre dup^' ame4fi- ^ Preţul» de-intrare de personă 50 cr.' v. a., de famili|L 1. fl. Supra-solvirî ş|i oferte marinim^se, primihdii-se cu muŞ1 ţtihită; : se vorfi; âiiita pe âafe^n&ticăi In castt de tâmpit nefavorabil» seva amâna petrecerea pe 26 a 1. c. i Cine dracu-a mai vă4utft Busuioc» îh 'Vîrffi de coste, Viganău pe fete proste! Frumuşele ’sfi fetele, Că le facil albelele; Mai frumoşi îsfi feciorii, Şi de nu s’orfi mâzgăli. * Hopa, trop* pe podele ^ La bla cu rumenele; Scie draculfi cum s’a unsfi Pe frunte nu i-a ajunsfi ! * Mă dusei a peţi ’n Boiu L’o fată, cu şese boi, Boii ’mi plăcii, boii suntfi buni, Der fata-i de mulţi Crăciunl! * .Mândra mea, care mă sci’ Pagubă" cft nu-i .aci, Mândra mea, care' mă teme, Bătrânesce fără vreme. Nu bătrâni, mândra mea, Că cu nime n’oiu şede Numai când nu mi-i vede. Nu bătrâni, mândră dragă, Că cu nime nu-mi facă trebâ, Numai când nu mi-i degrabă! * Maică, au mai vin# nime, Er te-i amări cu mine. Dă-le, maică, băutură Să nu mă cate la gură; Dă-le, maică, de mâncare Să nu mă cerce de mare. Nici n’am dinţi, nici n’am măsele, Că-au cădutfi ca vai de ele! *■ . Socră, socră, pane acră, ' De te-ai coce câţfi tâ-ai coce Ca măicuţa nu te-i face; De te-ai eoce-unu anu şl-o veră Totfi îi'rămâne afnarâ! *’V; Orbfi am fostfi, ori' doră betfi, Când am porniţii la ’nsuratfi. Frun4ă verde ’n codru deşii Tbtă lumea şl-a alesfi , Ce-a fostfi verde şi frumosu Ce-a fostfi bunii şi mai Mosti, Dâr eii,' Domne, am alesfi Ce-a fostfi mai rău în ovăsfi: Trei fire de neghinuţă, O mândruţă c’o murguţă Lăcomiam că-i gazdă mare Şî-o luai de peste vale. Săracele sutele Cum mărită mutele. Me ’nbiâiu şi eu la sută Şi luaiu şi eu o mută. Când o vădii la focii şe4endfi Par’ că-i ursu mormăindfi; Când o vădfi nepieptănată. Par’ că-i buha împănată, îmi dft blidulfi, nespălaţii .. Şi lingnra- de stîb patfi. ' r- (Serv. part. alfi „Gaz. Trans.u) Berlinu, 21 Iunie. — Zedlitz a refu^atu de a fi succesorulu lui Puttkammer în ministerul» prussianti. Actul» de amnestiă al» împera-tului Willielm II va fi conform» celui dat» de răposatul» împărat». Berlinfi, 21 Iunie. — Poliţia a espulsatu pe corespondenţii de aici ai cţiarelor» francese „Gaulois“ şl „Ma-tin“, din causă că au scris» articulî maliţioşi în contra împăratului Wil-helm. Principele Bismark sufere erăşî Ae nevrulgiă, ca întotdeuna după Cmarf irţtaţiuxu. 7 îrfip^ratul» se; vă muta: cailele aceste fii PHiedricliskron. ' ! Pfirîsu, 21 . Iunie.; -jţ- ^Preşedintele republicei Carnot a comunicat» consiliului de miniştri respunsulu împăratului , Germaniei la telegramele de condolenţă, prin care se alătură Împăratul» Wilhelm la cuvintele esprimate în fayprea susţinerii bunelor» relaţiunî între ambele puteri. Petersburgâ, 21 Iunie. — Ţarul» a refusat» a primi propunerea ministrului d$ răsboiu,.privitore la sporirea îndoită a numărului ba-talidnelor» de reservă, pentru că o asemenea înmulţire âr îngreuna prea tare financele imperiului şi afară de acesta situaţiunea politică actuală nu justifică nicidecum o măsură, ce ar merge aşa departe.. cestt a şî’o câştiga prin o purtare pre-vătiitbite, : punctuală; şi -bonsciincibşă. Din darea de semft pe anulfi 1887 estragemfi torelă date mai importante: Asigu- frile ;pe’ viâţft contractate în anulfi 1887 W %ircW la suma de 9.657,496 florini capitalii şi 33,037 fl. rente. Fondulfi de asigurare este cu finea anului de 45.555, 050 fl. capital» şi 120,803 fLrentă şi arată o sporire de 3.750,286 fl. capital» şi 28,717 fl. rentă. Venitul» premielorfi a fostfi de 2.082,231 fl. şi a întrecutfi pe acelft din anulfi precedent», cu 326,274 fl. Pentru caşuri de morte şi vieţă a aj unsfi spre. distribuire 831,815 fl. şi afară de aceea s’a reservatfi netto 223,206 fl. Reserva premielorfi este de 9.043, 103 fl. şi arată faţă cu anulfi trecutfi o sporire cu 887,887 fl. Intrarea pentru premiile de asigurare contra casurilorfi elementare se urcă la 8.015,810 fl., pentru contra asigurări s’a cheltuit 3.280,539 fl. Păgubile au costatfi 5.989,822 fl., dintre cart-a aparţinută 2.324,105 fl. contra asigurărilorfi. Afară de acestea a trebuiţii să se reserveze pentru daune neresolvate netto 211,296 fl. Reserva premiilorfi pentru contulfi propriu .este de 1.477,012 fl. pentru asigurări contra incendiului 10,829 fl., pentru asigurări de transportă, reserva specială pentru asigurări în contra grindinei în suma de 450,000 fl., a rămaşii neschimbată. Portofoliu premiilorfi pe dioriă1 s’a urcată la 18.606,845 fl. — Despăgubirile făcute de cătră societate tma se înehee bu profită de 292^391 fl, 08 cr., din cari după ’scă4ământuîfi împiăr-ţirilorfi după statute şi a altorfi lO.OOQi fl., cari din incidentulfi, că a împlinittt||so-cietatea 50 de ani de esistenţă, s’^dedicată cassei de economii şi ddf jîn-grijire a amploiaţilorfi, s’a hotărîtfiMm-părţirea unei dividende de 52 fl. Saţietatea posede cu ultima Decemvre .1887 (afară de câpîtâlulti" acţiilorfi de 4 mi-lione fl. cu solvirea de 1.600,000 fli, în bani) reserve în suma da II VA, florini. lone Curiiulii pieţei BraşovA din 21 Iunie st. n. 1888 Bancnote românesc! Ciimp. 8.48 Vând;f 8.50 Argint» românesc» . D 8.42 î* . 8.46 Napoleon-d’orl . , . V 10.- 11 ^10.01 ?. f 1.35 Lire turcesc! . . . 1? 11.30 »1 Imperiali ri 10.30 11 Vbl0.35 G-albinl . . . . . ii 5.89 11 ’k 5.92 Scris. fonc. „Albinau6u/<. ii 10L.— 11 Mr n „ n 5% ii 98.— 11 1/98.50 Ruble rusescl . . . ii 111.- 11 *:ti2. Discontul» .... 672-8% pe ana^f C. ir. priv. Riunione tAdriatica di Sicurta in Triest.' Da ' 30 1*.! tr. a ţinută acestă Societate adunarea generală şi a serbată totodată iubifeulfi de 50 de ani alfi esistenţei sale, fa care a fostfi de faţă afară de numerose somităţii şi Di-rigentulfi secţiunei ungare alfi acestui instiţutfi a consilierulfi int. şi deputată Domnulfi Baron Friedericfi Podmaniczky. Locuitorii patriei nostre au documentată totdefina faţă cfi 'afiestfi • institut» unfi viu interesă, deorece acesta' este tmulfi dintre' institutele care a înrădăcinată şi cultivată în‘ pâttia mostră acestă forte însemnată şi biiiefăcâtore instituţiune'de asigurări. Riunione Adriatica di Sicurta oper’âză de: cîaeî decenii în Ungaria, şi dela începutul» activităţii sale s’a bucurat»' totdeuna de simpatia şi sprijinul» din partea marelui publică. O urmare naturală a acestei bune voinţe generală a fostfi continuatei înflorire şi întărire a acestui instituţii, astfelfi, că acuma este unulfi dintre cele mai mari şi însemnate institute ale Monarchiei austr. ung. şi conducătorii, preşuri rai acesteij?pcietăţl oferă^garanfiâ '<&'• r::pftafeBi4^' lifafc departe aceeaşi posiţiune, care i-a suc- Gorsuln la bursa de Viena ţt din 20 Iunie st. n. 1888. Renta de aură 4°/0.................. Renta de hârtiă5°/0......................eţ.! Imprumutuifi căilor» ferate ungare . lijf.î Amortisarea datoriei căilor» fej’ate de ost» ungare (1-ma emisiune) . . 9$: Amortisarea datoriei căilor» ferate de ost» ungare (2-a emisiune) . . fSa). Amortisarea datoriei căilor» terate de ost» ungare (3-a emisiune) . . Bft. Bonuri rurale ungare . . . . . .. MK.! BQn»ri cu clasa de sortare . . . . . 11».! Boiifirî rurale Banat»-*Timiştt . . icfc. Bonuri cu cl. de sortare . ... . wk.' Bonuri rurale transilvane .... mă.! Bonuri croato-slavone ....................m.- Despăgubirea pentru dijma de vin» 'Ţ unguresc»...................... împrumutul» cu premiul» unguresc» Sfî.-Dosurile pentru regularea Ţisei şi Se-ghedinului . . . .. ., . . Renta de hârtiâ* austriacă. . . . Renta de argint» austriacă .... Renta de aur» austriacă ..... LosurI din 1860 . ................ Acţiunile hăncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credit» ungur. . Acţiunile băncei de credit» austr. Galbeni împărătesei ................ Napoleon-d’orI...................... Mărci 100 împ. germane.............. Londra 10 L.ivres sterlinge .... ~—7—V,".' ’ V ----------------------# Bursa do Bucurescî. ţ% Cotă oficială . dela 5 Iunie st. v. 1088. Renta română 5% ■ • Renta; rom. ajporţ. 5)°/0 Renta convert. 6°/o ■ • Impr. oraş. Buc. 10 fr. Cump. 4b, vând. 90-tS 91.— 91.# 92.»/, 90.— Credit fonc. rural 7% 11 r v „■ urban'7%. , «... 6%. •1 "a 'V '5%. Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . Ac. de asi