Redacîiunea, Atoistratitisa
TiîMa: '
BRAŞOVU, piaţa mare ir 22.
Scrisori nefrancuie nu ce primesc*. Mânus ;i ţn o nu se re-
trinu.Ci!
Birourile de smolim:
Braţovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescii în Viena:
itodolf Mome, HaasensUin A Vogler (Oiţe Maas), Heinnch Schalek, Alois h'erndl.M.Bukes, A.Oppelik.J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Gold-kerger, Anton Metei, Eckstein Bemat; nFrankfurt: G.L.Baube; înHam-burQ: A. SUiner.
Preţul* inserţitmilor*: o seria garmond* pe o coldnâ 6 cr. 'ţi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina IlI-a o serii 10 cr. v. a. său 30 bani.
„Gazeta*1 iese în âe-care di
Abonasente pentru Austio-Umria
Pe un* an* 12 fl.. pe şăselunl 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România si străinătate:
Pe un* an* 40 franci, pe săse luni 20 franoî, pe trei lunf 10 franci.
Seprenumerft la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afar& şi la dd. colectori.
Aboiamentnln pentru Braşoin:
la administraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiul* I.: pe un* an* 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tJn* esemplar* 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atât* abonamentele cât* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 127.
Braşovt, Joi 9 (21) Iunie
1888.
Braşovă, 8 Iunie st. v. 1888.
Intr’unulu din numerii trecuţi, mregistrându faima colportată de (ţiarele maghiare, despre o „insultare a stegului ungurescul ce s’ar li severşită în timpii de nopte de cătră nisce studenţi dela ’gimna-siulu românii din Beiuşti, cn oca-siunea festivităţilor^ de primire a-ranjate în acestu orăşel pentru epis-copulu romano-catolicu Schlauch, amu cţisu:
„Ni se pare, că şi în casulu de faţă avemu de a face ori cu o rSutăcidsă scornitură, ori cu-o ten-denţidsă schimosire a celoru petrecutei
Cunoscendu destulă de bine modulă cum se trateză asemeni „afacerîu în foile unguresc! şi sci-indă să reducemă esagerările şo-viniste la adevărata loră valore, ne-amă hotărîtă să nu ne pronun-ţămă asupra loră pănă ce nu se va limpezi lucrulă şi nu vomă primi inform aţiunî esacte asupra celoră petrecute.
In cele din urmă ne sosiră şi aceste informaţiunî, cari ne pună în posiţiă de a judeca, decă au avută seu nu motivă basată foile unguresc! de a face atâta sgomotă, îndreptândă cele mai grave acu-saţiunl în contra gimnasiului din Beiuşiu.
Prevederile nostre s’au împlinită.
Din raportulă clară şi obiec-tivu, ce-lă publicămă mai josă, reiese în modă neîndoiosă, că avemă de a face în adevără cu-o tenden-ţiosă schimosire a celoră întâmplate în Beiuşiu.
Scopulă şi tendinţa erau învederate.
Der totuşi nu ne-amă aşteptată ca atacerea din vorbă să fiă es-ploatată cn atâta necruţare şi duşmănia de cătră cei dela putere.
Nu ne-amă aşteptată, cu totă alarma ce au dat’o foile unguresc!, după obiceiulă loră, în urma faimei înregistrate mai ânteiu de or-ganulă guvernului „Nemzetu, ca lucrurile să ajungă aşa departe, încâtă autorităţile să nu se sfiescă de a da năvală cu gendarmii asupra bieţiloră şcolari din Beiuşiu, facendu-le percliisiţiunî domiciliare.
Astfelă se schimbă situaţiunea.
Dintr’o copilăriă, urmată de faimele şi scorniturile cele mai esagerate, se nasce o cestiune fârte seriosă, care nu pote lăsa nepasă-toră nici ună sufletă românescă.
Ne oprimă pentru acţi la observările aceste, der atragemă atenţiunea tutnroră Româniloră asupra raportului, ce’lă lăsamă se urmeze şi care vorbesce prin espu-nerea liniştită a fapteloră petrecute multă mai elocuentă decâtă se mai aibă lipsă de comentară.
MacMnaţinni in contra pmoloi din Beiip.
L.	Schlauch, episcopulă catolica de ritulă latină dela Oradea-mare făcendă visitaţiune pastorală pe la Ceica, Beiuşă si Vaskoh, Maghiarii, mai alesă în Beiuşă, fără distingere de confesiune, au
emulată în zelulă de a-i face primire sgomotosă, cu ţipă patriotică, şi prin a-cestă apucătură a impune şi altora de a se asocia loră, căci altfelă erau ameninţaţi de a fi timbraţi ca anti-patrioticî.
In Beiuşă s’au ridicată stegurl pe edificii, ba încă şi pe stâlpii lampeloră (felinareloră). Ce să facă în astfelă de împrejurări gimnasiulă? a trebuită să pună şi elă stegă; după arborarea lui însă s’a observată, că a dispărută de pe gimnasiu; diligentele gimnasiului făcendă cercetare unde este, l’a aflată călduţă în canalulă straşinei edificiului, de unde l’a redicată, l’a arborată din nou şi a stată la locă pănă ce au durată festivităţile primirei.
Totă în acea nopte s’a aflată ună stegă ruptă şi altulă asverlită în noroiu sub o punte. Aceste suntă faptele constatate.
Investigaţiunea făcută a dovedită, că stegulă de pe gimnasiu l’a luată şi l’a pusă în canală ună lucrătoră, căruia pentru acestă faptă, studentulă A. B...n i-a dată 50 cr. Studentulă s’a desvinovăţită, dicendă că cei 50 cr. pentru aceea i-a dată lucrătorului, ca stegulă să-lă aducă josă, ca apoi sub elă să iasă studenţii la întâmpinarea episcopului; der, precum se spune, numitulă lucrătoră, şi doră şi ună altă soţă ală său, să-lă fi desminţită pe B...n. Cine a trasă josă celelalte două stegurl, unulă de pe ună felinară, şi altulă dela o casă mică încă nu s’a putută lămuri.
Publiculă cetitoră de 4iare a vă4ută că afacerea cu steagulă Beiuşană prima-dată s’a publicată în diarulă „Nemzet41 ; lucrului i s’a pusă corne mari, că adecă studenţii s’ară fi opusă arborărei stegului, şi după ce n’au putut’o împedeca, l’ar fi luată cu forţa de pe gimnasiu şi l’ară fi ruptă.
După aceea s’au lăţită prin diare minciuni, că profesorii an agitată pe studenţi, şi că profesorala L. s’a îmbrăcată în vestminte femeiesc!, şi ăstmodă umbla noptea pentru a rumpe stegurile unguresc!.
Tote aceste faime neruşinate au făcută rotogolă prin diarele ungurescl pe lângă timbrare de dacoromânismă, de vrăşmăşiă în contra patriei şi a elementului ungurescă. S’au scrisă multe vercjî şi uscate în contra gimnasiului şi a spiritului ce domnesce în elă, totă cu con-clusiunl, că Cartaginea trebue ştersă de pe faţa pământului.
Fanaticii Unguri Beiuşeni, dândă mână cu cei dela Oradea, a căroră capă este inspectorulă şcolară din comitată, de atunci nu încetă cu diatribele în ambele 4iare locale din Oradea în contra gimnasiului şi a agitaţiuniloră valahice, ba ceră închiderea gimnasiului cu insistenţă.
Deşi în urmă însu-şl corespondinţii 4iareloră numite au declarată, că stegulă de pe gimnasiu nu s’a luată cu forţa, nu s’a ruptă, şi că faima despre profesorală îmbrăcată femeesce este numai o fabulă şi o fantasiă, totuşi declaraţiunile direcţiunei gimnasiale şi ale profesoriloră devină obiectulă derisiunei loră, îşi bată jocă de ele; le denatureză şi esplică altfelă ; adecă nu suntă primite nu e par dorm. Pentru ce? Pentru că în Valahi potă lovi fără temă de a fi pedepsiţi; decă gimnasiulă şi profesorii ară fi scutiţi în posiţiunea loră banăoră ca generalulă
Catty, gurile setose de sânge s’ară închide.
Tînărulă B...n pentru fapta sa nesocotită şi prancâscă şl-a primită pe-depsa cea mai aspră: eschiderea din gimnasiu, şi prin asta afacerea ar pute fi isprăvită; der nu! căci patriotismulă şovinistă cere, ca pentru fapta unuia să fiă pedepsită o instituţiune întregă; deci s’au pornită perchisiţiunl domiciliare ; gendarmii în Beiuşă deschidă lădile şi pulpitele studenţiloră din casă în casă; le secvestrezâ tote epistolele, scrierile, ver-surile, etc. îi întrebă ce audă din gura profesoriloră, că iubescă ei pe Unguri, şi cine’i învaţă cântece naţionale; adecă vreau să pătrun4ă şi rărunchii tinerimei. Vreu să adune materială în contra in-stituţiunei gimnasiall; acum se aude că viceşpanulă comitatului este esmisă ca comisară guvernială în afacerea gimnasiului. Tinerimea gimnasială a eşită in corpore înaintea episcopului, i-a formată cordonă, după aceea l’a întâmpinată cu cântecele corului său în limba maghiară, i-a făcută conductă cu torţe, der aceste nu pondereză nimică; nici că s’au pomenită în 4iarele locale, nici din suita episcopului Schlauch nu s’au găsită vre-unulă, care să le facă cunoscute în publică.
Iritaţiunea produsă prin diaristică şi susţinută cu măiestriă, are scopulă de a intimida pe Români şi de a face din sufletele mai slabe instrumente ale unel-tiriloră duşmănose.
Cei puternici potă trîmbiţa în lume că ei stau pe terenulă „legiuită44; şi că „dreptatea14 e a loră; ei potă continua machinaţiunile loră în contra gimnasiului din Beiuşă, der că asemenea fapte în-tărescă ore legătura între naţionalităţi este altă întrebare.
Cei ce influinţeză asupra politicei maghiare moderne bine să cumpănescă: că în caşuri de nevoi, patria nu va fi apărată nici de Turci, nici de Poloni, ci de braţele acelora cari locnescă în ea.
Bihorenu.
Noutăti din Bucuresci.
9
Declaraţiunea cu care redacţiunea „ Gazetei Transilvaniei44 a însoţită prece-dentulă meu articolă, făcendă în cercurile publiciştiloră dela noi cea mai bună impresiune, mă aflu îndemnată a urma cu Noutăţile mele, pe câtă se pote de e-sacte pe atâtă şi de nepărtinitore.
Alegerile în capitală s’an terminată, oposiţiunea-unită a eşită triumfătore. Constituirea consiliului se va face în 4il0le aceste.
Orăşenii aşteptă cu nerăbdare să vedă pe noii consilieri trecendă dela vorbe la imperiulă fapteloră. Multe şi numă-rose cestiuni îşi aşteptă deslegarea loră şi dela potrivita şi nimerita loră solu-ţiune aternă în mare parte bunăstarea oraşului.
Nefiindă însă chemarea mea a întreţine pe cetitorii d-vostră cu afaceri locale, voiu ave în vedere numai cestiuni de interesă generală pentru Româ-nismă şi a căroră discuţiune aparţine interesului publică ală tuturoră Româniloră fără deosebire.
O cestiune de asemenea natură este şi aceea, că Capitala ţerii nostre nici pănă astă4l n’are o statistică esactă relativă la numărulă locuitoriloră, la naţionalitatea şi ocupaţiunea loră. Totă asemenea
îi mai lipsesce şi statistica privitor© la mişcarea proprietăţii imobile urbane din care să se potă cu precisiune vede, câte procente din numărulă proprietăţiloră se mai află încă în mâna Româniloră şi câte în a străiniloră. Numai cu chipulă a-cesta s’ar ptttâ face lumină adevărată " decă elementulă nostru, în deceniulu din urmă, adecă în timpulă când construc-ţiunile nu mai aveau sfârşită, a progresată, s’a întărită, seu a dată inapoi, a slăbită ?
Cu privire la progresulă seu regre-sulă neamului meu nu aparţină nici op-timistiloră, cari decă vină în Bucuresci şi vădă atâtea clădiri nouă susţină că naţia a înaintată, nici pesimiştiloră, cari au4indă prin centrală oraşului vorbin-du-se numai nemţesce şi franţuzeşce, credă că ţera asta o să-şi perdă caracterală ei românescă. Eu, care ţină calea de mij-locă, credă, că decă clasele nostre stă-pânitore ar da ţării o organisare seriose, s’ar folosi de capacitatea şi munca ome-niloră oneşti, elementulă română ar da cu paşi repedl inainte şi s’ar consolida.
E adevărată că în acestă deceniu din urmă elementulă străină a sporită în ţeră în modă uimitoră şi mulţi dintre venetici avendă slujbe grase, seu făcendă treburi strălucite ca furnisorî etc. au pusă mâna pe multe proprietăţi de ale Ro-mâniloră, pe cari din ce în ce mai multă au începută să i strimtorescă din ctn-trulu capitalei spre mahalale (suburbii.)
Nici nu pote fi altfelă. Financiarii şi economiştii noştri la înfiinţarea mai multoră institute comerciale s’au asociată în mare parte cu capitalişti străini, mai cu semă cu „Griînderi44 dela Pesta şi Viena. Capitalistulă străină de odată cu alocarea capitalului îşi aduce şi omenii săi pentru îngrijirea şi administrarea lui. D’aicî urmeză, că la asemene institute de abia întelneşcl câte ună bietă Românaşă şi acela într’ună postă inferioră şi retribuită ca vai de elă.
Cine a dată pe la societăţile de a-sigurare Dacia-Romania şi Naţionala va confirma 4isele mele. Tote locurile grasă plătite suntă în mâna străiniloră. Şi şciţl la câtă se pote urca retribnţiunea tmui'funcţionară superioră de pe la a-cele institute ? La sume fabulose cu cari apoi pote să-şi cumpere case în Bucu-rescî şi să-i mai şi rămâe pentru a juca rolulă pe care îlă jucau dispăruţii noştri boerî de odinioră.
Totă cam acestă resultată va da şi legea creată în favorea capitaleloră străine spre a încuraja înfiinţarea industriei naţionale. Cu câtă străinii în ţeră se voră spori şi voră acapara mai multă pămentă, cu atâtă suveranitatea naţională va slăbi şi e ună lucru firescă ca capitalistulă fabricantă la stabilirea lui în ţeră să aducă cu sine totă de afară şi personalulă tehnică, care bucurându-se împreună cu patronulă loră de privilegii şi drepturi deosebite d’ale pămenteniloră, cu anevoie se voră asimila, seu roma-nisa.
In faţa acestei împrejurări ar fi de dorită, ca numai acelora să li se acorde privilegii pe ună timpă mărginită, cari la stabilirea loră în ţeră voră fi renunţată în regulă la protecţiunea străină şi voră cere imediată cetăţenia română, îm-punendu-li-se totă de odată ca şi personalulă tehnică, pe câtă cu putinţă va fi de a găsi omeni calificaţi, se şi’lă recruteze numai dintre Români. Astfelă s’ar
Nr. 127.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
pute încâtva ameliora pericolului de a eterogenisa solulu nostru.
NeapSratti în privinţa acesta ar fi mai multe de disii, der colonele unui diartt fiindu înguste, ajunge nUmai să semnalămii relele spre a se lua de cei în dreptti măsuri în contra loru.
Pe lângă unii proletariatii semidocta şi pe lângă comercianţi speculanţi şi capitalişti fabricanţi, cari vinfi din străinătate să se aşe(je la noi, au începută să sporescă în moda considerabila şi numărula muncitorilorfi străini.
Mai cu semă în acestă privinţă ne oferă o tristă privelişte emigraţiunea cu droia a Românilora, Saşilorfi şi Săcui-loră din Transilvania. Nu e cji lăsată de Dumnedeu ca să nu vec|I cârduri de asemenea emigranţi pe stradele Bucures-cilorU, încâta privinda la bărbaţi tigorîţî, la femei palide cu copii sugaci în braţe, s’ar păre că aceşti omeni ara fugi ca să scape de vre-o primejdia, şi că n’ar veni dintr’o ţeră a cărui guverna se mân-dresce în lumea mare cu ordinea şi cu binefacerile libertăţilora constituţionale unguresc!.
Dumineca prin parculfi oraşului, numita Cismegiu, suntfi tabere întregi de Saşi si Săsoice, de Săcui şi Săcuience, er pe ‘piaţa Daciei stau cârdurî-cârdurî Ungurii de pe la Seghedinfi, cari lucreză la întăriri.
Decă primula ministru ala Ungariei ar vede pe aceşti nenorociţi, ala cărora număra cresce înfricoşata, nu sciu dău, decă ar mai admite şoviniştilora săi aderenţi se strige: Extra Hungariam non est vita.
O ţeră din care' fuga omenii cu droia, nu se pote mândri că ar domni în ea bună-starea.	Nouraşit.
y
Proclamaţia împMoM WiMm E
Cătră poporalii meu!
Voia lui Dumnecfeu a lostfi ca din nou să fimă cuprinşi de cea mai dure-rosă jale. Abia s’a închisa cripta, unde zaca rămăşiţele pămentescl ale neuitatului meu domnfi tata-moşfi, şi etă că şi Maiestatea Sa multa iubitulfi meu domnfi tată a fosta chiămatfi din acestă lume la odichna veclnică. Eroica lui energiă, isvorîtă din supunerea sa creştinescă, cu care a căutata să-şi împlinescă datoriile sale regescl, cu totă suferinţa sa, părea a da locfi speranţei, că vieţa lui va fi conservată mai multa timpfi patriei.
Dumnedeu a hotărîta altfela. Regelui suferitorii, a cărui inimă bătea pentru totfi ce era mare şi frumosfi, numai puţine luni i-au fosta date, spre a documenta şi pe trona nobilele însuşiri ale spiritului şi inimei, cari i-au câştigată iubirea poporului. Virtuţile, ce-ia împodobeau, victoriile, ce le-a câştigată o-
FOILETONULtJ „GAZ. TRANS.U
Snove :şi poveşti slavice
Istorisite după F. S. Kraus.
Văcari voinici şi văcuţa Mţată.
(Fine.)
Fertaţii plecară mai departe şi mer-seră şi merseră pănă ce Sfarmă-pietri zări un paiaţa departe, departe şi alergă înainte . se le dovedescă fertaţilorfi, că şi ei fi e voinicfi; ajunse înaintea palatului şi strigă: „Cine locueşte în paiaţa, se iasă la ivelă să se lupte cu mine.u Nu sfirşesce bine vorba şi unfi Divfi cu trei capete eşi din palatfi, puse ghiara pe Sfarmă-petri şi ’la trânti de pământ. Sfarmă-pietri începu se strige: „Scăpa-ţi-mă, scăpaţi-mă.“ Voinicului văcarului venea domola pe drumfi şi povestea cu tovarăşii; numai ce aude strigândfi. Văcarulu grăi cătră fârtaţii lui: „Ce să fiă asta V Se uită şi nu vădfi pe Sfarmă-pietri ; şi-au adusul aminte, că plecase mai nainte să se bată cu vre-unfi Divfi şi porniră mai repede. Când sosiră, ve-(iură pe Divtilfi sugrumândfi pe Sfarmă-
dinioră pe câmpurile de bătăliă, vorfi fi amintite eu mulţămire, pănă când vorfi mai bate inimi germane, şi o gloriă ne-peritore va face să străluce figura lui cavalerescă în istoria patriei.
Chiămatfi pe tronulfi părinţilorfi mei, am luatfi stăpânirea privindfi la regele regilorfi, şi am promisfi lui Dumnedeu sfi fiu, după esemplulfi părinţilorfi mei, poporului meu unfi principe dreptfi şi blândfi, să cultivfi pietatea şi frica de Dumnedeu, să apărfi pacea,, să înaintezfi bunăstarea ţărei, să fiu spre ajutorii săracilorfi şi a-supriţilorfi, er dreptului unfi credincioşii păzitorii.
Decă rogfi pe Dumnedeu să-mî dea putere de a împlini aceste datorinţe regescl, ce mi-le impune voinţa sa, sunt condusfi de încrederea cătră poporulfi prusianfi, ce mî-o oferă reprivirea în istoria nostră. In cjile bune şi rele, poporulfi Prusiei totdeuna a fostfi credincioşii regelui său. La acestă credinţă, care s’a dovedit faţă cu părinţii mei în tote timpurile şi primejdiile nestrămutată, contez şi eu în consciinţă, că-i răspundă şi eu cu totă inima ca principe credincioşii alfi unui poporfi credincioşii, amândoi asemenea tari în devotamentulfi pentru patria comună.
Acestă consciinţă a iubirei reciproce, ce mă legă cu poporulfi meu, mă face să sperezfi, că Dumnedeu îmi va da puterea şi înţelepciunea de a-ml împlini oficiulfi meu spre binele ţărei şi alfi poporului.
Potsdam, 18 Iunie 1888.
Wilhelm.
SCIRILE pil EI.
Se anunţă, că manevrele militare de tomna se vorfi ţine în anula acesta nu între Sighişora şi S. Sângeorgiu, ci Între
Sighişora şi Tergulă-Mureşidm.
*
* *
Comitatidă Cojocnei, avendfi în vedere înmulţirea peste măsură în timpulu din urmă a concubin atetoră, a adresata cătră minis-trulfi de culte o representaţiune, pe care a trimis’o şi celorlalte comitate cu ru-garea de a-o sprijini.
*
* *
D-lfi capelanii castrensfi din Cluşfi Demetriu Popii este transferata la Foca în Bosnia, unde va pleca în 25 Iunie n. *
* £
Invăţătorula şi preotulft Vasile JDomşa din Cernatulfi Săcelelorfi, fiindfi alesă ca preoţii în comuna Toraculu-mare, comita-tulfi Torontalului, în Bănatfi, aflâmfi că erî 7 (19) Iunie a plecatul la noulfi său posta. D-lfi Vasile Domşa era unfi zeloşii învăţătorii şi unfi bravii preoţii; de aceea învăţătorii şi preoţii săcelenl precum şi comuna Cematfi regretă mulţii, că-lfi perdfi din mijloculfi lorfi. Ii dorimfi
pietri. Atunci strigă văcarulfi voiniculfi cătră Divă: „Dă-i pace mei şi vino în-coce, să te baţi cu mine, să vedemfi cine-i mai de trebă, tu ori eu?u Nu sfîrşi vorba şi Divulfi se aruncă la văcarulfi voiniculfi. Văcarulfi 1’apucă c’o mână de cefâ, cu cealaltă de piciore şi-lfi trânti de pămentfi, câtii a pututfi mai tare. Der totfi nu-lfi trânti de ajunsft de tare căci numai unfi capă îşi sparse. Deci mai puse odată mâna pe elfi, îlfi turti de păretele palatului şi voia să-lfi sugrume. Divulfi începu a se ruga: „Dă-rueşte-ml vieţa şi nu ’mî mai sparge capetele, eu îţi dăruescu palatulfi şi nevasta !u Văcarulfi voiniculfi îi dete dru-mulfi; der abia scăpase Divulfi, şi’i şi veni calulft înaripată şi ’lfi ridică în văzduhfi.
Fertaţii merseră mai departe, vor-biau una, vorbiau alta; numai ce audă unfi strigătfi, să-i asurzească de puternică ce era. Să uită prin prejurfi şi văd că lipsesce „Crapă-copaciiu. ’Şl aduseră aminte, că plecase mai nainte să se lupte cu vre-unfi Divfi. Dau mai iute, să a-jungă la vreme, şi vădfi unfi palatfi mare şi unfi Divfi cu patru capete, er Divulfi
succesfi bună la noulfi postă la care fu chemată.
*
* *
Mâne, în 21 Iunie n., au a se pre-s'enta la pertractare înaintea comisiunei pentru măsurarea de dare, întrunită în casa sfatului Nr. 1 din cetatea Braşovului: producenţii stampiliilorfi de cauciucfi, pietrarii, zidarii, legătorii de cărţi, posesorii d© tipografii, funarii, lăcătuşii, măcelarii, salamierii, cojocarii, inginerii, oro-logerii şi brutarii. — Poimâne, 22 Iunie : Samsarii, postovarii, căldărarii, croitorii, pir.otechnicii, curelarii, advocaţii, agenţii, societăţile curăţirei stradelorfi, antre-pre-norii, musicanţii orăşenescl, câmăţarii, musicanţii, vendătorii de zarzavaturi, vân-dătorii de vechituri, arendaşii de hotele, de case şi de pămentfi.
Morîea iiiiperatulm Fieric III.
Vineri dimineţa, în 15 Iunie, şi în Berlină şi în Potsdam se scia, că împă-ratulfi este fărte rău. In castelfi nu puteau intra decâtfi cei cu carte. Ferestrile odăiei imperiale nu se puteau vede de mulţimea dela portă. In tăcere şi în mâhnire stau lângă portă numeroşi re-presentanţl ai gazetelorfi germane şi străine, şi o mulţime de publică..
Astfelfi trecu vremea pănă la 11. Peste câteva minute după ora 11 ini-mele tuturoru se înfiorară. Stegulă castelului cădu de odată la jumătatea pră-jinei.
Impăratidu a murită! striga dela portă unfi ofiţerii de ordonanţă.
La minută, biroulfi telegrafică ală staţiunei Wildpark se umplu de lume, cari voiau să telegrafieze la Berlină şi în tote părţile. Bărbaţi şi femei plângeau cu lacrămî pe tote stradele. După mar-turf oculari, etă cum s’au petrecută ultimele momente:
Când doctorii sosiră la castelă pe la orele 8 şi jum., găsiră pe împărată în agoniă cu ochii închişi. Din când în când îi deschidea şi privea pe cei ce-lfi înconjurau. Şi recunoscea pe toţi. La capii sta împărătesa, care dela 4 de di-mineţă nu se mişcase din loculă acela, lângă ea principele imperială Wilhelm, principesele fiice, principele Enric.
împăratului răsufla liberă şi fără greutate. Pănă la sfârşită nu şl-a per-duttt cunoscinţa ; din când în când mâna lui strîngea slabă mâna eroicei sale soţii. Pulsului devenia din ce în ce mai iute.
Când ceasorniculfi castelului bătea primulă cuartă după 11, respiraţiunea şi pulsulfi înceta. Imperatulu murise după o domniă de Oft de dile.
Nenorocita de împărătesă, care se ţinuse peste puterile omenescl ca să nu plângă, putu acum în voiă să verse
strivia de păreţi pe „Crapă-copaciuu şi îlfi sugruma. Văcarulfi voiniculfi striga: „Dă-i pace fertatului, mâi fâleţule; hai încoce şi te luptă cu mine să ne măsu-rămfi puterile !u Divulfi îi dete drumulă lui „Crapă-copaciiu şi năvăli la văcarulfi voiniculfi. Văcarulfi îi puse o mână în spate, cu alta îlfi prinse dela genunchi şi-lfi trânti de pămentfi câtă putii de tare. Der totfi nu-lfi trântise de ajunsă de tare, căci numai un capă îşi sparse. Mai puse odată mâna pe elfi, îlfi strivi de Zidului palatului şi voia să-lfi sugrume. Divulfi începu a se ruga: „Dărueşte-mă cu vieţa, eu îţi dăruuesefi nevasta şi palatulfi !“ Voinicului văcarulfi îlfi scăpa din mâni; der abia scăpase Divulfi şi-i şi veni calului întraripatul şi ’lfi ridica în văzduhfi.
Fertaţii merseră şi mai departe şi vorbeau ba de una, ba de alta, numai ce audă nisce strigăte, se uită şi vădfi că lipsesce Topesce-ferfi şi alergă să-i ajute. Ajungendfi vădfi o cetate şi unfi Divfi cu cinci capete; Divulfi tocmai strivea pe Tepesce-ferfi de păreţi şi voia să-lfi sugrume. Văcarului îi Zise : „Măi fâleţule, măi, dă-i pace fertatului şi vino de te
lacrimi. Principele Wilhelmfi plângea de asemenea.
Singura personă streină, care se mai afla acolo în momentului când Fridericfi III îşi dădu sufletulfi, era generalulfi-lo-cotenăntfi von Mischke, unului din pre-tinii iubiţi ai împăratului. Veniră pe pe urmă şi alţii împreună cu doctorii. La 2 ceasuri sosi şi principele de Bis-marck, care se duse înteiu la împăratul
celui nou, la Wilhelm II.
*
Jalea în Berlină era mare. Pe bulevarde (unter den Linden) pretutindeni doliu. Circulaţiunea pe stradele cele mari era multfi mai mică. piarele se cumpărau îndată ce apăreau în nenumărate editiunî.
»
La Postdamfi aceeaşi înstristare. Castelului era închisul.
Joi, 2 (14) Iuniu, Ziua nascerei fetei sale, împăratului i-a scrisfi pe biletfi următorele cuvinte: „Fii bună şi harnică cum ai fostfi pănă aZb şi-ţi va fu cu bine, după dorinţa murindului tău tată“.
*
Duminecă era îmbulzelă estraordi-nară la gara de Potsdam. La fiecare cuartfi de oră pleca câte unfi trenul separaţii. Locuitorii capitalei cu miile aşteptau trenurile; deputaţiunî cu cununi, femei cu darurile lorfi, profesori, artişti ş. a. cari toţi voiau să mai veZă odată pe binefăcătorului lorfi. Toţi voiau se ’şl câştige intrare în castelulfi Friedrichs-kron, unde zăcea pe patuulfi morţii împăratului Fridericfi.
Coştiugulfi cu cadavrulfi era aşeZatfi în galeria Iaspis din faţa parcului. Părerii erau îmbrăcaţi în negru. La o parte era redicatft unfi micfi altarfi, deasupra căruia atârna o iconă cu capulfi lui Chris-tosfi din colecţiunea de tablouri dela Sanssouci. Pe o perină albă de atlasfi odihnea capulfi împăratului Fridericfi. Corpulfi în urma disposiţiei răposatului era acoperiţii în mantaua militară, la gâtul se afla ordinulfi Pour le merite si pe peptft marele cordonul alfi crucei de ferii şi crucea de ferfi cl. I. Dela unfi capătul pănă la celălaltfi alfi coştiuguluui era desfăşuraţii stindardului regalii purpuriu cu coronă de aurul, cu vulturii negri, cu crucea de ferfi. Pe stindardul erau aşeZate trei ramure definicfi şi jurii împrejurul tote florile şi cununile dela (fii şi rudeniile monarchului. La capului coş-tiugului ardeau 4 candelabre mari, luminările din policandrele de tavanul erau asemenea aprinse.
*
Conductulft funebru. Oraşului Potsdam e adâncul cernitul. Stegurî şi covo-re negre se vădfi pe tote casele, mai alesul prin stradele pe unde avea să tre-că conductului. Pe cale erau aprinse mulţime de fiambonii. Porta de Branden-
pune cu mine, să ne mesurămfi puterile!u Divulfi îlfi lăsa pe Topeşte-ferfi şi năvăli la văcarulfi voiniculfi. Văcarulfi voiniculfi, îi puse o mână în spate, cu alta îlfi prinse dela genunchi şi-i dete o trân-telă. Aşa îlfi trânti de bine de i s’a făcutul unfi capul totfi fărîme şi fărîme, îlfi apuca şi-lfi strivi de păreţi şi voia să-lfi sugrume. Divulfi începui a se ruga: „Cinsteşte-mi vieţa şi eu ţi-oiu cinsti palatului şi nevasta !a Văcarulfi voiniculfi îi cinsti vieţa. Abia scăpase Divulfi, şi-i şi veni calului într’aripatfi şi-lfi ridica în văzduhul.
După atâtea isprăvi fertaţii intrară în palatfi şi întrebară pe femeea Divu-lui, cum ar fi mai uşorul să ia cele patru palate cu ei. Femeia le dete o văr-guţă şi-i Z^e voinicului văcarului: „Ia vărguţa asta şi bate cu ea în cele palate, palatele s’orfi preface în patru mere de aurul, pune merele în sînfi şi du-te cu ele;“ Voiniculfi văcarulfi luâ vărguţa, lovi în palate de se făcură mere de aur, puse merele în sînfi şi pleca cu fertaţii să se întorcă acasă. Der la gura prăpas-tiei, pe unde veniseră, văZuură o oştire mare. Divii aduunaseră oştirea şi fiindcă

GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 127.
r burgă îmbrăcată în negru. Aleele în par-culă castelului dela Sansouci suntă stră-formate într’o via funeralis şi figurile din parcă îmbrăcate în negru. De pe la 9 ore începă se sorescă cu trenuri separate dela Berlină personele princiare, miniştrii, funcţiunarii superiori, oficerii, represen-tanţii autorităţiloră ş. a. Miliţia, detaşamente din tote armele, sosiseră mai înainte. Soldaţii erau în ţinută mare cu stogurile şi stindardele. Mai sosiră şideputa-ţiunile regimentelorU esterne, a cărorU şefă a fostă împăratul Ci.
La IO1/;, s’a pusă în mişcare dela castelulă Friedrichskron conductulă fu-nebrală împărătescă. înaintea castelului era postată miliţia. După ce predicato-rulă curţii Kogel a dată binecuvântarea mortului, pomi conductulă. înaintea carului mortuară călăreau 40 Gardes-du-Corps cu floră pe panţeră. După aceea urmară: personalulă curţii, mareşalii, medicii, miniştrii cu însemnele imperiale. După coşciugă era purtată calulă împăratului, ce l’a călărită în bătălia dela Worth. După aceea veneau feldmareşa-lulă conte Blumenthal, cu sceptrulă şi adjutanţii Mischke şi Winterfeld. După ei mergea cu paşi maiestatici împăra-tulă Wilhelm II, la drepta lui se afla regele Saxoniei, la stânga prinţulă de Wales; după aceea venea singură prinţulă Enrică, apoi ceilalţi prinţi, reprezentanţii puteriloră străine, ai consiliului federală germană, ai parlamentului etc. Musicele militare intonară ună corală şi tobele băteau năbuşită. Astfelă conductulă ajunse la biserica păcii.
Unu raporta şcolari.
Comitatulu Solnocu-Dobeca, Iunie 1888.
(Fine.)
In 80 Maiu am asistată împreună cu d-lă protopopă Puşcariu la esamenulă din comuna Tirlişiua. Din 54 prunci obligaţi, au fostă presenţi şi s’au esa-minatu: 15 băeţi şi 12 fetiţe. Şcola în ordine şi înfrumseţată cu verdeţuri. Pe mesă se aflau classifîcaţiunile. S’a esaminată din religiune, cetită şi calculată. Răspunsurile prunciloră au fostă îndestulitore. S’a observată neregulari-tatea în frecuentarea şcolei.
De aci amă mersă în comuna Bor-leasa. Şcola amă aflat’o în rendă şi decorată cu verdeţuri, au fostă 9 băeţi presenţi şi 13 fetiţe. S’a esaminată din re-ligiune, cetită, calculare şi geografiă. La şcola acesta în totă privinţa suntă încă multe de dorită.
In comuna Sita s’au esaminată 8 prmici şi 7 fete: din religiune, limba română şi cântă. S’a neglesă frecuentarea şcolei forte multă.
Omenii din comunele pănă aici enu-
fertaţii altă cale nu aveau, au trebuită să se bată cu t6tă oştirea. Toţi patru au murită aci, şi Yoiniculă văcarulă, căci îşi uitase să dică: „Văcuţă bălţată vino de ml-ajută.“
Văcuţa bălţată tocmai se uita la năframă, vecju sânge pe ea şi porni, porni să caute pe văcarulă voiniculă, să-lă îngrope. Ajungendă la prăpastiă unde se luptară fertaţii cu Di vii, găsi trupulft voinicului văcarului, lua o buruiană şi-lă învia. După ce l’a înviată, văcarulă voiniculă se ruga de văcuţa bălţată să-i înviă şi pe fertaţii, şi după ce văcuţa i-a înviată şi pe ei, i*a grăită văcarului voinicului: „Eu multă vreme nu voiu mai trăi, căci fertaţii tăi ţi-au pusă gândă rău. După ce voiu muri în-gropă-mă frumosă, să-ţi ajută nu mă mai chema, ci chemă pe Dumnedeu, că de aci încolo eu nu mai am putere să te ajută.u Vorbindă astfeliu, văcuţa bălţată se întinse pe pămentă şi ifmri. Văcarulă voiniculă o îngropa.
După ce-au îngropată pe văcuţa bălţată fertaţii merseră la gura prăpas-tiei şi se urcară unulă după altulă pe funiă. Voiniculă Văcarulă rămase mai
mărate trăescă mai multă din prăsirea viteloră şi acesta e causa nefrecuentărei şcâleloră în acestă regiune.
In comuna Spermeseu s’au esaminată 20 băeţi şi 12 fete, anume din religiune, cetită, calculare şi cântă. Răspunsuri clare şi bune. Scrisori de esamenă şi clasificaţiuni au lipsită. Copiii altcum bine disciplinaţi şi în ordine.
In 31 Maiu s’a ţinută esamenulă în Caianulă-mare. S’au esaminată prunci 8, fete 7, anume din religiune, calculare şi cetită. Pruncii au frecuentată şcola forte neregulată. Şcola nu e provădută nici pe departe cu cele necesare.
In Caianulu micit. S’au esaminată 10 băeţi şi 11 fete. Scrisorile de probă şi clasificările recerute erau pe mesa învăţătorului. Şcola frumosă decorată, şcolarii curăţiţi şi în ordine. S’a esaminată din religiune, cetită, calculare, declamaţiuni. Răspunsuri clare şi bune. Şcolarii deştepţi şi vioi.
In comuna filială, Bobicu s’au esaminată băeţi 15, fete 20. Invăţătorulă, d. Ionă Boca din Caianulă mică, ca ambulantă, a esaminată din religiune, cetită şi calculare cu succesă frumosă.
In llişiua. Şcola şi copiii în bună ordine. Se află şi scrisori de probă pentru esamenă; s’au esaminată 12 băieţi şi 10 fete, cari au răspunsă corectă şi regulată din religiune, cetită, gramatică, calculare, declamaţiuni şi cântă. Progre-sulă dovedită face onore atâtă învăţătorului, d-lă Todoră Popă, câtă şi directorului, d-lă Ionă Deacă, meritatului preotă locală, care încă punea dese întrebări prunciloră şcolari.
In Ciceu- Cristurit. Şcola era frumosă decorată cu verdeţuri şi cu flori. Şcolarii presenţi erau 22 de ambe sexele. Scrisori de probă şi clasificările steteau la disposiţia comisiunei şi ascultătoriloră în regula recerută. Pruncii toţi în ordinea cea mai bună. S’a esaminată din religiune, cetită, scrisă, gramatică, geografiă, istoria patriei, calculare, cântă, declamaţiuni etc. Aci amă avută bucuria a vede ună esamenă din cele mai bune. Pruncii s’au premiată. Invăţătorulă, d-lă Alexiu Rusu, merită totă lauda pentru diliginţa sa, er tînărulă preotă, d-lă Vir-gilă Olteanu, a dată dovecjî şi cu astă ocasiune, că portă ună viu interesă faţă cu şcola încredinţată direcţiunei d-sale. Deie ceriulă să avemă multe esamene aşa de bune ca celă din Ciceu-Cristură! Adevărată că aici a fostă şi o frecuenţă mai regulată.
In comunele : Nireşit, Piatra, Chiuza si Sesarmit n’am putută lua parte la esamene, am aucjită însă din locă competentă, că a fostă îmbucurătoră progre-sulă dovedită în acele comune.
Nu-i vorbă, unde suntă învăţători şi preoţi harnici, ca în Chiuza, în Piatra
la urmă, căci nu se prea încredea în iertaţii lui; lega o piatră mare de funiă şi scutura funia să o ridice fertaţii. După ce au ridicată piatra cam pănă la mij-loculă peşterei, au dată drumulă funiei, piatra căcfu şi sdroburl se făcu. Ce să facă voiniculă văcarulă? Se întorse în-dăretă, să găsescă pe cineva şi să întrebe cum să ajungă pe cealaltă lume. După ce-au umblată multă vreme ajunse la nisce curţi şi fiindă aprope de curţi începu a striga: „hă, hă, de şede cineva în curţile ăstea, iasă afară să se lupte cu mineu. In curţi erau trei fraţi, der nici unulă n’a cutezată să iasă, căci aucliseră de ună viteză mare, ce umbla pe-acolo. După ce văcarulă voiniculă s’a săturată să mai aştepte, intra în curte, găsi pe cei trei fraţi şi ’i ucise; trecu din casă în casă să vacjă ce mai e pe-acolo, şi ajunse la o uşă şi cum o deschise, îi sburâ în faţă ună paloşă golă. Voiniculă văcarulă se spăriâ şi închise uşa; o deschise eră şi eră îi sburâ paloşulă în faţă, şi eră închise uşa. Când o deschise a treia oră, paloşulă îi sburâ în faţă şi-i grăi: „Nu te teme, că şciu eu, că ml-ai omorîtă pe stăpânii, der tu vei fi stăpână J
şi Sesarmă, unde suntă totă preoţi tiu,eri şi absoluţi, în acele locuri şi şcolele suntă şi voră fi bune.
Cam acesta este resultatulă şcoleloră din tractulă nostru în acestă ană şcolară, destulă de îmbucurătoră în genere luată. Mai observă că şi limba ungurescă s’a propusă mai în tote şcolile de mai susă. Acum, decă vomă ave în vedere neajunsurile cele multe cu caii au a se lupta bieţii învăţători poporali români, pe lângă salariele loră de totă bagatele în cele mai multe staţiuni, va trebui să recunoscemă, că învăţătorii noştri prin zelulă loră şî-au câştigată deja ună frumosă titlu de dreptă la recu-noscinţa poporului română.
îmi încheiu acestă raportă dorindă dela Dumnedeu să ajungeraă câtă mai repede la o îmbunătăţire şi mai mare a şcoleloră şi învăţământului nostru.
Simeonu Moldovanti,
învăţătorii în Betlenă, ca esmisă la esamenele tractuall de estu timpă.
întâmplări diferite.
Inşelătoriă. In Teresiopolă s’a descoperită următorea înşelătoriă, ce s’a făcută sub pretextă de liberare dela serviciulă militară: Doi infanterisci, un chelnără şi ună necunoscută, au înşelată pe părinţii mai multoră soldaţi cu sume însemnate. Acesta s’a întâmplată astfel: Cei 2 infanterişti aveau misiunea de a iscodi, cari dintre camerali loră au părinţi cu stare. La aceşti părinţi se pre-sentâ pungaşulă, pănă acum necunoscută, în uniformă de oficeră şi sub pre-textulă, că va scăpa pe fii loră dela miliţiă, au storsă dela ei sume de 200 pănă la 1000 fi. „D-lui oficerăw i-a succesă a păcăli astfelă pe mulţi părinţi. Sumele cu cari au pungăşită suntă torte mari. Infanteriştii şi chelnărulă au fost arestaţi, der „cavalerulă de industriău, deghisată ca oficeră, a luat’o la să-nătosa.
Dela camera comercială. Economatulă centrală reg. ung. ală posteloră şi tele-grafeloră din Budapesta escrie concursă cu termină de 27 Iunie pentru pânurâ, pânză de inii, sinore, panglici, bumbi şi chipiuri. Oferenţii potă concura şi numai pentru articull singuratici din cele amintite. Oferta este publicată în nrii 132—134 a. c. din „Budapesti Kozlonyu. Informaţiuni se potă trage şi dela camera comercială din Braşovă.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u)
Berlinu, 20 Iunie. — Se (cjice
mai bună. Nu te teme, ci intră şi atâr-nă-mâ după umeri. Nu va mai fi de lipsă să pui mâna pe mine de-aci încolo; de-i vre să tai pe cineva di’mî numai: „Paloşe, taie’lft!w şi taiu pe oricine^.
Voiniculă văcarulă intră în casă, îşi puse paloşulă după umeri, se duse în pivniţă, să’şl ia ună cală; încăleca, se ridică în văzduhu şi într’o clipită ajunse pe cealaltă lume. Venindă pe lumea cealaltă vădu patru palate şi îi părea că le mai văduse odată. Şl-a gândită că aici trebue se fiă fârtaţii lui cei mişei; i-a chemată pe toţi să se lupte cu dân-sulă, şi-i dise paloşului: „Paloşe, tae-i!u şi paloşulă le tăia capetele dintr’o lovitură. După aceea s’a însurată voiniculă văcarulă cu nevasta cea mai frumosă dintre nevestele Diviloră, se făcu împă-rată în totă ţâra şi împărăţi vreme lungă, lungă cu norocă şi în pace şi de n’a murită mai împerăţeşce şi astăcll-
1888
că însuşi împăratulu a redactată proclămaţmnea. împăratule este în contactă necontenită cu miniştri. Consultările asapra discursului tronului încă nu s’au terminată, în cercurile politice se confirmă, că caracterului pacînicu ală politicei germane i se va da espre-siune neîndoiosă în discursulă tronului şi [că alianţa dintre Germania . şi Austro-Ungaria va primi o nouă s&rbătoresca accentuare.
Petersburgti, 20 Iunie. — Foile panslaviste discutândă schimbarea la tronă în Germania, es primă speranţa, că acum îi va succede diplomaţiei rusesci de a încheia unu tractată de alianţă cu Germania.
DIVERSE.
Cea mai mare umbrelă din lume s’a
fabricată de Wilson, Matheson şi Comp. din Glasgow, pentru ună rege din Africa vestică. Uriaşa umbrelă se închide ca cele obicinuite, măsoră 21 urme în diametru şi este înţepenită de ună bastonă din lemnă de mahagoni, care are aceeaşi lungime. Invălitorea este din paiu de Italia şi în vârfă se află ună ornamentă totă de paie, care se sfârşesce în-tr’ună conă aurită. La întrebuinţare se înţepenesce bastonulă umbrelei în pă-mântă şi umbrela se întinde. Sub scu-tulă acesteia pote ospăta suveranultt aprope 30 de ospeţl.
Rectificare. In Nr. 125 ală fâiei nostre, la telegrama din Berlină este a se ceri: destrucţiunea laringei prin cancer, in locă de „concexu, er mai în josă este a se ceti cavitate, în locă de „cantitate^
Cursul u pieţei Braşovii
din 20 Iunie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump,.		8.49 Vând.		8.50
Argintă românescă .	»	8.44		8.46
Napoleon-d’orI . . .	n	10.03		10.06
Lire turcescl . . .	n	11.32	»	11.37
Imperiali		n	10.32	n	10.37
GalbinI		rj	5.89	»	5.92
Scris. fonc. „Albina116u/0	n	101.—	ii	—.—
n n n ^°/o	n	98.-	ii	98.50
Ruble rusesci . . .	»	111.—	ii	112.
Discontulă ....	«Vi-	-8% pe	ană.	
Cursttlu la bursa de Viena
djn 19 Iunie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.................
Renta de hârtiă 5°/0...............
Imprumutulă căiioră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiioră ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiiorii ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiioră terate de ostii ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane ....
Bonuri croato-slavone..............
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.....................
Imprumutulă gu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului....................
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă ....
Renta de aură austriacă............
LosurI din 1860	..................
Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr.
Galbeni împărătesei ...............
Napoleon-d’orI.....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge ....
Bursa de BucurescT.
Cotă oficială dela 5 Iunie st. v. 1888.
	Cump.	vând.
Renta română 5%		90—	91.—
Renta rom. amort. 5% . . .	91.‘/2	92.7*
Renta convert. 6%		89.—	90.—
Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . .	35.—	38. -
Credit fonc. rural 7°/p . . .	105.—	106.—
11 n ^/o •	89.3/4	7o.;/*
„ „ urban 7°/,		107.—	107.7*
.. i. ,i 67». • • •	98.-	99.—
„ „ „ a j0 ... .	8B.1/,	86.—
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .	945.—	960.—
Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .	220.—	225.—
Ac. de asig. Naţională. . . .	—.—	—.—
Aură contra bilete de bancă .	16.7,	17.—
Bancnote austr. contra aură. .	2.—	22.—
Aură contra argintă seu bilete	16.—	16-7.
Florină valore austriacă . . .	2.01	2.
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
109.-
87.85
151.90
95.80
126.—
115.25 105.20
104.90
104.75
104.75
104.30 104.—
99.50
126.75
125.10
79.30
81.—
110.15
137.70
861.—
284.25 288.60
5.95
10.025/10
62.—
126.30
Nr 127.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Publicaţiune!
----0-§#-0-- 81,8-1
Se dă în arendă
MOŞIA „METELEU11
din Judeţulfi Buzeu în România pe 9 ani, adecă dela 23 Aprile 1889 pănă la 23 Aprile 1898 prin licitaţiune, care se va ţine în 24 luliu 1888 stil* vechia, deodată şi la Braşovu în Casa Comitetului parochialu ald. Bisericei române ort. res. dela St. Ni-colae şi la Buzeu în România în „Hotelulu Moldavia.“
Condiţiunile de arendare se află: în Braşovtt la Epitropia Bisericei „St. Nicolaew, în Buzeu la Domnii: Fraţii Stoicescu, Ioane Jamea comercianţi şi Yasile H. Stinghe amploiată; în Băcurescî la Domnii C. Steriu şi C. Pascu Case de schimbă; în Ploeştî la Domnii Fraţii Stănescu comercianţi; în Mizil la Domnii Vasilie et St. Pittis comercianţi; în Brăila la Domnulă Const. Molundacă comerciantă. —
Braşov*, 18 Maiu 1888 st. v.
Comitetulu Parochialu
alt Bisericei române ort. ort. dela St. Nicolae
în Bpaşovă.
si
si
A
11
I. Plecarea trenurilor*:
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulu
Trenulă
Trenulă
Trenulii
Trenulii
I.	Deta Braşovu la Pesta:
de persone Nr. 307 : 7 ore 10 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2.	Dela Braşovă la Bucuresci: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedl.
II. Sosirea trenurilor*:
I.	Dela Pesta la Braşovu:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecli. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2.	Dela Bucuresci la Braşovă: mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecji. accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A. Plecarea poştelor*:
a)	Dela Braşovă la Feşnovu-Zernesci-Brană: 12 ore 30 m. după am&jl
b)	7	„	„	Zizinu: 4 ore după ame^i.
c)	v	„	în	Secuime [S. Georgî]: 1 oră 30 minute noptea.
d)	„	„	la	Făgăraşu: 4 ore dimineţa.
e)	„	„	la	Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea poştelor*:
a)	Dela Heşnovii-Zernescî-JBranu la Braşovă: 10 ore înainte de amecpL
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	n Făgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	r Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
69
Se deschide abonament* pre anul* 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 c[i a lunei în numeri câte de 2—8 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicflloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PRE0TULU R0MĂNU. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 21/2—-8 72 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulu de a -menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu totti alu patrulea esemplarti.
Numeri de probă se trlmitu gratisu ori-eu! cere.
IV* A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ îrt Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. ‘HEI
Totti de aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc!în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sSrbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulâ. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
IdealulQ perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omU de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
HermanO şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulu. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaarulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. U. Preţulă 30 cr.
Indreptaru teoreticu şi practicu pentru învăţămentulu intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiali), a în-veţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei fa noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opil aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiuni de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparan^î. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăcium:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesci forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesci — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.: 100=5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone ffu-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 or.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.