"SfiaciiMea, AiUEitisiraiiniea Tipografia: ' BRAŞOVU, piaţa mare Ir 22. Scrisori neiranciiie du se pri-raescu, Manus_i p e nu se re- trimi ii! Fironrile fie anuaiu: Braţovu, piaţa mare Nr. 22. inserate mai primescil în Viena: /.iuloifMossc, HoasensUtn A Yogler ■ f'itto Kaas). Heinrich Schalek, Alois hemul, îi. Dnkes, A. Oppelik, J. Ban--tclerg ; în Budapesta: A. V.Gold-bergtr. Anton Metei, Eckstein BemgA 'x Frankfurt: G.L.Daube; înHadf-tlurg: A. Steiner. Ir Preţuiţi inserţiuniloru: o sAiă jrarmondfi pe o col6nă 6lpr. ţi 30 cr. timbru pentru o •»-tlicare. Publicări mai cAe după tarilă si învoiAlă/^ Reclame pe pagina Hl-a o seria 10 cr. v. a. sAu 30 bani. „Gazeta“ iese tn fie-aaro 4‘ ADonameiitB pentru Anstro-Dnearia Pe nnti anu.12 fl., pe şAse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Festin Bomliia şi străinătate: Pe unii anu 40 franci, pe şAse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prennmefă la tAte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la djl. colectori. Abonamentiqn-|entrn Braşovn: laadministraţWne, piaţa mare Nr. 22, etaeitdti I.: pe unii ană 10 fl., pe-şAse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulii în casă: Pe unfl anii 12 fl., pe şAse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplarfi 5 cr. v. a. sAu 15 bani. Atâtu abonamentele c&tfl şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 126. Braşovt, Miercuri 8 (20) Iunie 1888. Braşovti, 7 Iunie st. v. 1888. Contele Kalnoky, flindu Întrebaţii în comisiunea pentru afacerile esterne a delagaţiunei ungare despre stadiulu în care se află ceşti unea convenţiunei comerciale cu România, a răspunsă că negociă-rile cu România au stagnată câtva tifnpă din causa schimbării cabinetului română. Acesta nu va se cjică că mai înainte lucrurile mergeau bine. Pe temeiulă unei propuneri a cabinetului română cu scopă de a se reînoi tractatulă pană la 1891, asupra căreia încă nu s’a putută stabili o înţelegere, se continuă întrevorbirile, der nu se pote prevede resultatulă loră. Acesta declaraţiă a ministrului de esterne i-a oferită negreşită fo-iei guvernamentale din Cluşiu pri-lejulă de a se ocupa în numerulă seu ultimă de încheierea convenţiei cu România. Nu scimă decă „Kolozsvar“ mai are şi alte informaţiunî, când susţine, ca guvernulă actuală română se ocupă mai seriosă cu ces-tiunea încheierii tractatului comer-ciulă decât guvernul trecută şi că ar fl decisă a nu lua în semă o-posiţiunea ce i se face din partea camereloră comerciale. Guvernulă actuală română ceruse adecă opiniunea camereloră de comerciu din ţeră asupra unoră cestiunî privitore la convenţia comercială şi, precum scimă, camerele comerciale din Craiova şi din Galaţi nu s’au pronunţată în fa-vorea încheierii unei convenţiunî. In deosebi a accentuată camera din Galaţi, că comerciulă şi industria română şi-au găsită alte debuşeurî şi că prin urmare România nu este nevoită a încheia cu ori-ce pretă convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria. Numita fdiă susţine acum, că camerele comerciale române au avută în vedere numai interesele micei industrii şi ale comerciului, nu şi interesele agriculturei. Economii îşi vendă vitele şi grânele loră pentr’ună preţă de nimică, acesta le convine industriaşiloră şi comercianţiloră, înse economii şi proprietarii pierd enorm de multă, căci o vită comută, care preţuia sub regimulă vechei convenţiunî 80—100 de lei, acnm abia se pote vinde cu 30 Iei, pe când articu-lele industriale şi comerciale se vendă scumpă. Din aceste motive — cjice foia cluşiană, —- guvemnlă actuală română este pentru încheierea convenţiei şi nu va lua în considerare protestele camereloră comerciale. Pe când d-lă Ionă Bra-tianu şi soţii săi, — adauge „Kol.“ — n’au fostă destulă de sinceri ba încâtva chiar maliţioşi faţă cu cestiunea vamală, Rosetti se ocupă seriosă de resolvarea ei. Mărturisimă, că noi ne-amă bucura se vedemă odată delătu-rată resboiulă vamală, care a causată şi causeză atâtea pagube locuitoriloră din Ardeală şi mai alesă celoră mai apropiaţi de gra- niţă. Der nu putemă se considerăm ă ca ună semnă bună în privinţa acesta metoda adoptată de foia guvernamentală ungurescă de a aştepta totulă dela iniţiativa guvernului română. Pote se ftă înclinată ministe-riulă Rosetti-Carp pentru o aplanare grabnică a cestiunei vamale, der cum îşi închipueşte f6ia din Cluşiu că se va pute dobendi a-cesta aplanare tară concursulă guvernului ungurescă? A aştepta dela guvernulă română, ca elă singură se delăture „cu mână tareu t6te piedecile şi să încheie convenţia fără ca se i se facă o singură concesiune din partea guvernului ungurescă, este mai multă decâtă naivitate. Cei ce voiescă ^seriosău încheierea convenţiei cu România, tre-bue să ţină semă de t6te împrejurările şi nu potă vorbi astfelă cum vorbesce foia guvernamentala ungurescă. Pentru încheierea unui compromisă bună şi durabilă sunt doi de lipsă. Şi noi amă dori să nu se trecă cu vederea acesta în cercurile guvernamentale unguresc! Amă dori’o cu atâtă mai vârtoşii, cu câtă suntemă sinceri partisanî ai împăcării economice cu România. Uneltirile din Şemniţtf. Uneltirile contra studenţilor^ români din Şemniţa se continuă încă şi acum. Studentulu silvanistă Iuliu Moldovanu publicase în „Budapesti Hirlap“ o de-claraţiune, prin care desminte în numele studenţiloră români din Şemniţa acusă-rile ridicate contra lora din partea foilora ungurescl. In urma acestei declaraţiuni, „Budapesti Hirlap“ dela 17 Iunie publică una răspunsa subsemnata dej 14 studenţi maghiari din Şemniţa. In acesta răspunsa se dice între altele, că încă în anula 1885 veni la Şemniţa renumitula agitatora daco-româna Vasiliu Lucaciu, care tota în acesta ana fu condamnata (?) de tribunalula din Baia-mare pentru o vorbire agitator© şi care veni la Şemniţa cu scopa de a cerceta pe fratele său mai mica, care pe atunci era studenta ala academiei. Ela profita de ocasiunea acesta pentru a aduna în jurula său pe tinerii academici români în o odaiă separată la otelula „Szollo^. ’I îndemna la unire, solidaritate şi le dete instrucţiune în privinţa atitudinei ce au s’o observe în viitora. Studenţii români dela Academiă, se vede, şi-au pusa afunda la inimă cuvintele lui Lucaciu, căci în adevăra ei au ţinuta unuia cu altuia şi ţină încă şi acum şi încă în măsură aşa de mare, încâta cu cealaltă tinerime nu vina în atingere, la nici una fela de petrecere seu mişcare de a celorlalţi nu iau parte şi, ca şi una stata în stata, ei formeză în sînula tinerimei academice o corporaţinne deosebită. Astfela de fapte — cjica fanaticii studenţi unguri — ama observata la ei în timpula mai nou, în urma cărora ama şi atrasa atenţiunea poliţiei asupra purtă-rei studenţilora români. Poliţia a făcuta perchisiţiă domiciliară, a confiscata mai multe foi politice şi deosebite cărţi în cari se laudă eroii români, cari s’au resculata odată în contra patriei şi na-ţiunei unguresc!. Academicii şoviniştî încheiă declararea lora cu următorele acusărf ridicule: Cătră sfîrşitula lui Aprilie Românii academici s’au adunata în una birta la ca-pătula oraşului ca să serbeze o (ţi onomastică. Studenţii unguri s’au dusa după ei şi au intrata în odaia în care se aflau studenţii români. Românii cântau cântece românescl, er Ungurii începură să cânte „Szozat“-ulfi. La cântarea „Szozatu-ului doi inşi dintre studenţii români, anume Puşcariu şi Berariu, n’au vruta să se ridice în piciore. Studentulă academica româna Ioana Halera să fi strigata în-tr’o societate: „Pereat Hungariau. Octa-viana Popa să fi disfi în presenţa mai multora: „Ml-aşfi sugruma copiii, decă ar cuteza să simţă unguresce“. etc. etc. Este trista şi aruncă o lumină forte nefavorabilă asupra spiritului de colegialitate ala celora 14 studenţi unguri (n’o fi şi câţiva slovaci rătăciţi printre ei?) ca să se constitue în societate de poliţai faţă cu colegii lora români. Pote că toc mai acestă purtare a lora, ce ofenseză semţula de colegialitate, îi face pe studenţii români a sta la o parte reservaţî, vădendu-şî de studiile lora. Der cu atâta mai tristă apare purtarea celora 14 academici, cu câta, după cum suntema informaţi din isvora sigura, s’a constatata în moda neîndoiosa, că a-cusările lora de mai susa nu sunta întemeiate pe adevăra şi că purtarea studenţilora români a fosta şi este pe câta de corectă pe atâta de leală faţă cu autoritatea academică şi cu colegii lora. Prin asemeni porniri studenţii unguri numai sie-şî îşi dau una atestata de paupertate. Este ungurescu oraşulu Şopronu? Şoviniştii maghiari din Şoprona au avuta (jilele acestea să [sufere o mare desamăgire. I-a făcuta adecă episcopula catolica Zalka din Raab să se deştepte din ameţelă şi să vedă, câta de departe sunta încă de idealula lora de a face şi din petri Maghiari. Cu privire la casula, despre care vremă să vorbima, „Budapesti Hirlapu dela 17 Iunie c. scrie următorele: „Episcopula din Raab Ioana Zalka fusese filele aceste în Şoprona cu sco-pula ca, amăsurata obiceiului de pănă acuma, să împărtăşescă pe tinerii săi credincioşi cu sacramentula confirmaţiunei. Serbarea acesta a data nascere unui eve-nimenta neesplicabila şi forte durerosa. Confirmaţiunea s’a făcuta la 12 Iunie. Orăşenii cu mica cu mare se grăbiră a merge la biserică ca să [audă predica episcopului. Totă inteliginţa din oraşa şi comitata, în frunte cu fişpanula, era de faţă la biserică. Când episcopula se sui pe amvona, biserica gemea de mulţimea ascultătorilora. Câta de mare fiu însă surprinderea publicului, când acesta archiereu neaoşa maghiara începu să predice în limba germană. Nimenea n’a înţelesa şi nu înţelege nici astăcll, cum s’a putută întempla, ca una archiereu maghiara să predice nemţesce într’una oraşa ca acesta, unde chiar şi în şcolile elementare se propune esclusiva în limba maghiară. A trecutu de multa timpula, când Şopro- nula se numia oraşa germana. Astă4 jntregă inteliginţa din Şoprona este maghiară, seu cela puţina înţelege perfecta limba maghiară. E cu neputinţă să nu o scie acesta episcopula, e cu neputinţă ca din propria iniţiativă să se fi urcata ela pe catedră pentru a rosti acea cuvântare germană. Intre Maghiarii din Şoprona dom-nesce convingerea, că cineva l’a sfătuita pe episcopa să predice în limba germană, probabila sub cuvântă, că astfela va fi mai bine înşelesfi din partea poporului. In privinţa acesta însă sfătuitorii s’au înşelata forte tare. Poporala germana din Şoprona înţelege pe acela care îi vorbesce în dialectula său; în acela dia-lecta însă nu s’a obicinuita să se predice. Apoi chiar decă a voita să predice poporului în limba nemţescă, episcopula ar fi trebuita să predice unguresce şi după ela ar fi putută apoi să predice nemţesce vr’una alta preota. Astfela însă predica germană numai acela resultata l’a avuta, că a întristata pe Maghiarii din Şoprona, cari au vă-duta că limba ungurescă, căreia ei după atâtea lupte i-au câştigată primula loca în acesta oraşa, încă şi înaintea unui a-semenea fora a căruia chiămare ar fi să lucreze pentru propagarea limbei ungurescl se consideră ca una lucra laterala". Ajunge că foia şovinistă admite, că locuitorii din Şoprona vorbesca unadia-, lecta nemţescă spre a înţelege, că proce-derea episcopului a fosta forte corectă. SCIEILE DILEI. Alexics Gyorgy (alias Dragomir) este numele unui pretinsa Româna, care a studiata la Arada cu stipendiu românescu. Din societatea Românilora a fosta de multa eschisa pentru purtarea lui nero-mânescă, manifestată la mai multe oca-siunl. Acesta tipa de renegata a scosa de sub ţipară o carte întitulată „Magyar elemeli as olăh nyelvbenu (Elemente ungurescl în limba valahă) pe care Academia maghiară — pote pentru ne mai pomenitele neghiobii cuprinse în ea — a aflată de bine a o premia. AlexicI nu cunosce altă filologă română afară de Cihacă. Ortografiile românesc! nu-i placă, fiind-că nu recunoscă de ale loră sunetele gy, ly, ny, ty. Găsesce o mulţime de cuvinte ungurescl, ce dice că ară esista în limba română, cum d. es. bizolmas, tulşagos, napszam etc. etc., apoi cuvinte ca: ceremonie, Alegorie, musai etc., asemenea 4ice că ară fi luate de Români din limba ungurescă. Chiar şi pe Cipariu îlfi face Ungură, 4icendă că îşi are originea în cuventulă ungurescă csikhal. La tote aceste absurde afirmări le pune verffi ex-stipendistulă Alexics Gyorgy, susţi-nendă, că elă pe calea filosofică a aflată adevărulă unoră aserţiuni susţinute de Hunfalvi-Rethy despre Români, cu privire la istoria acestora. * * * Se vorbesce că regimentulă de infanteria nr. 62 va fi în curendă strămutată la Braşovu, er părţile din regim, de infant. nr. 64, ce se află în Orăştiă şi în Sebeşă, vorfi ocupa garnisona din Alba-Iulia. * * * Conformă hotărîrei primăriei din Braşovă, sesonulă băiloră dela Zisinu se va deschide cu 4iua de 1 Iulie st. n. * * * Nr.126. GAZETA TRANSILVANIEI. Din Bucuresci se anunţă.: Mini stenul de comerciu a însărcinaţii pe d-lă N. An-dreescu să studieze rassele animaleloră mici şi a celoră comute, să studiere ca-pabilitatea loră de nobilitare; de asemenea să facă observări asupra unei nu-trirî raţionale, care să se introducă în Urgulu din Constanţa, ce se va deschide încă în an ulii acesta. * * sje Cu diua de 1 Iunie a. c. administraţia postelorii române s’a alăturată din nou la convenţia de pachete poştale din Parisu dela 3 Noemvre 1880 şi de aici încolo pachetele de postă pănă la greutatea de 3 klgr. potă fi espedate în România seu din România, seu din ţinuturile mai îndepărtate (Bulgaria şi oficiile poştale c. r. din Turcia). * * * Poliţia română din Botoşani a arestată pe ună ore care Emanuel Merdin-ger din causă că a falsificaţii bancnote. S’au aflată la elă bilete false de câte 20 franci pănă la suma de 70,000 franci. Biletele au fostă confiscate. In urma rechisiţiunei autorităţii din Botoşani a fostă arestată şi fratele lui Merdinger în Cernăuţi. Amândoi fraţii trăescă în Cernăuţi. Se crede că 'mai au şi alţi complici. * * * Trenulă de mărfuri m\ 38B, dela Predealu la Braşovu, comunică dela 15 1. c. încoce odată pe săptămână, Vinerea ca trenă mixtă de mărfuri şi de persone. Cu acestă trenă, care plecă la 5 ore 36 min. dimineţa din Predeală şi sosesce în Braşovă la 7 6re 23 min. potă călători şi pasageri pe cl. II şi a IlI-a. Din comitate. (Urmare.) Comitatulu Făgăraşului. Comitetulă administrativă şl-a ţinută adunarea în 11 Iunie. In luna lui Maiu s’au estra-dată din acestă comitată 721 paşaporte pentru liberă trecere în România. Din aceste paşaporte 184 suntă pe câte ună ană. Ca evenimentă mai remarcabilă se reporteză, că în Tohanulă nou sera pe lâ 9 ore nisce necunoscuţi au împuşcată prin ferestră în casa locuitorului Moise Moşoiu. Grlonţulă s’a oprită însă în crucea ferestrei şi astfeliu nu s’a întâmplată nici o nenorocire. Trei indivicjî din acea comună suntă arestaţi ca suspecţi. La scolele confesionale s’au început esamenele la finea lui Maiu; esamenele scoleloră grăniţărescl şi de stată au rămasă pentru luna lui Iunie. Au rămasă restanţe cu finea lui Maiu 72.321 fi. 49 cr. dare directă şi 4742 fi dsţre militară. Faţă cu Maiu a. trecută restanţele dârei directe suntă mai udări pu 468 fl. 28 cr., âr restanţele dărei militare suntă mai mici cu 3062'-fl. 16l/2 Cri Comitatulu BiMriţa-Năsăudă. Comitetulă şl-a ţinută adunarea în 15 Iunie sub prâsidiulă fişpanulur Desideriu Banffy. Inspectorulă de dare raporteză, că în Maiu anu curentă s’a încassată dare mai multă cu 1000 fi. ca în Maiu 'a. trecută. In Rodna-vechiă s’a făcută ună aruncă de dare asupra tuturoră locuito-riloră din comună pentru susţinerea u-nei scale confesionale. De-orece însă legea permite ună aruncă de dare de 5% numai pentru scoli comunale, vice-spa-nului ’i se impune sarcina de a porni cercetare în privinţa acesta. Solgăbirăulă losifu, din Rodna-vechiă a neglesă în mai multe comune încassa-rea dărei suplimentare pentru şcole, aşa că câţiva învăţători n’au primită lefa de 5 luni de (Jde. Din asta causă s’a ho-tărîtă să se trimită pe spesele fisolgăbi-răului ună funcţiunară ca să esecueze banii şcoliloră. Locuitorii din Borgoprundă ceră, ca comunicaţiunea poştală dintre Bistriţă şi Câmpulungă să se aducă în legătură directă cu calea ferată. Cererea acesta s’a înaintată direcţiunei de poşte şi telegrafe cu observarea, că dela Câmpulungă spre Bistriţă s’ar pute face acesta; dela Bistriţă spre Câmpulungă însă nu se pote face f&ră a nu schimba mai întâi mersulă trenuriloră. Di raporta şcolară. Comitatuld Solnocu-Dobeca, Iunie 1888. In sensulă statuteloră referitore la reuniunile şi conferinţele învăţătorescl, subscrisulă — după-ce în 27 Maiu ml-am dată esamenulă cu pruncii şcolei din Betlenă, unde funcţioneză ca învăţătoră — fui desemnată şi ataşată pe lângă protopopulă şi directorulă şcolară ală tractului Ciceu - Cristură pentru a-mi câştiga esperienţe şi observaţiunl pe la esamenele şcoleloră poporali anuali gr. cat. Acâsta se practică adecă aşa, că în totă anulă umblă la esamene altă învăţătoră, astfelă că cu încetulă se peron-deză toţi învăţătorii din ună tractă. Astfelă deră în 29 Maiu am mersă în comuna Agrieşu, situată sub pdlele Cibleşului. Pe acestă 4* a fostă fixată şi conferinţa învăţătorescă a reuniunei filiale a învăţătoriloră din tractă, precum şi sinodulă preoţescă tractuală. După celebrarea s-tei liturgii prin preoţii adunaţi, — la care a pontificată d-nulă protopopă tractuală, asistândă învăţători şi poporă "numerosă şi |a care observă, că învăţătorulă locala bine făcea, decă ţinea cbră cu şcolarii săi, — ne-amă adunată cu toţii în localitatea şcolei. Aci d-lă protopopă Gregoriu Puş-cariu, ca preşedintele şi conducătorulă reuniunei învăţătorescl, prin o vorbire potrivită deschide conferinţa învăţăto-riloră, căci acesta s’a ţinută mai întâiu. învăţătorulă Atanasiu Bodea din Bor-leasa fu alesă notară ad-1wc} luându-şî loculă la mesă pentru ducerea protocolului conferinţei învăţătorescl. In şcolă se afla învăţătorulă cu 11 copii de şcolă. Tractarea practică cu pruncii presenţl a temei: „Geografia comuneiu de cătră învăţătorulă locală Horoba a fostă în-destulitore. După acesta s’a ţinută esamenulă, la care dintre şcolari erau de faţă 16 băieţi şi 2 fetiţe. S’a esaminată din: Religiune, cetită puţină din şi calculare. Scrisori de esamenă, clasificări etc. au lipsită cu totulă. Frecuenţa şcolară, după spusele docentelui, a fostă fârte slabă. Ar fi fdrte de dorită şi spe-rămă, că fruntaşii români ai comunei voră nisui în viitoră ca şcola acesta să se pună în starea cuvenită, provă4ându-o şi cu rechisitele bareml cele mai, necesari. Altcum acestă comună muntenă se află în stare materială forte bună. După terminarea esamenului, trimi-ţându-se copiii acasă, se continua conferinţa cu cetirea disertaţiunei „Despre cultura pomiloră şi deosebitele specii de altuire“ de cătră d-lă Teodoră Popă, învăţătoră în Ilişiua. Disertaţiunea, bună şi cu diliginţă lucrată, a fostă cu mare atenţiune ascultată din partea celoră presenţl şi fii viu aplaudată. Urma apoi cetirea raportului comitetului centrală din Gherla ală „Reuniunei generale a învăţătoriloră din jurulă Gherlei11 cu privire la activitatea acelei reuniuni generale, precum şi a reuniu-niloră filiale din raionulă gherlană, despre starea bibliotecei şi a fondului reuniunei generale etc. Au solvită cu astă ocasiune: Auxenţiu Oprea din Sita 2 fl. restanţe din anii trecuţi, er Sim. Mol-dovană din Betleană şi Ionă Boca din Caianulă mică câte ună fl. ca taxă de membri ordinari pe anulă curentă; a-ceştl bani se voră înainta prin presidiu la loculă competentă în Gherla. învăţătorulă din Betlenă se insinua cu cetirea unui tractată despre „Alco-holismă şi imensele urmări rele ale vinarsului “ fiindă însă timpulă înaintată, cetirea acesta s’a amânată pe viitorea conferinţă. S’a fixată loculă conferinţei învăţătoriloră şi sinodului tractuală proximă 1888 în comuna Chiuza. De disertantă pentru conf. viitore s’a alesă Auxenţiu Oprea, înv. în Sita, disertaţiunea s’a lăsată să şl-o alegă însuşi avendă flînsă cu începerea cursului şcolară 1888—9 a-o insinua M. On. d-nă protopopă din Betlenă. In comuna conferenţiară viitore învăţătorulă locală va ţine ună tractată practică cu şcolarii, după care va urma esamenulă şi încheiarea cursului |colară. Astfelă la 1 oră p. m. conferinţă învăţătorescă a reuniunei filiale din tractulă Ciceu-Cristu-rului s’a încheiată prin d-lă protopopă, care cu vorbe însufleţitore a îndemnată pe învăţători să se silescă din tote puterile a se cultiva şi a fi neîntreruptă activi, căci numai aşa vomă înainta. Re-peţite urări de „să trăiască11 au urmată la adresa noului capă şi patronă ală şcoleloră acestui tractă protopopescă. După conferinţa şi agendele învăţătoriloră urmă sinodulă preoţescă tractuală. Sinodulă alege cu aclamaţiune de notară ad-hoc pe d-lă Antoniu Preeupă, preotulă din Chiuza. D-lă Ionă Pursia cetesce disertaţiunea „Despre demnitatea şi datorinţele preotului11, o temă forte bine lucrată, fu ascultată cu mare atenţiune şi răsplătită cu aplause. La sinodă au participat'şi învăţătorii.' S’a discutată asupra bibliotecei tractualî şi despre mai multe alte lucruri din sfera bisericescă şi şcolară de interesă comună. In fine s’a fixată Chiuza ca locă ală Sinodului viitoră deodată cu conferinţa învăţătoriloră. Sinodulă s’a încheiată la 3 ore p. m. (Va urma.) Literatură. Unti scriitorii modelu. In numărulă celă mai prospătă, din 9 Iunie a. c., ală 4iarului „Ilustrirte Zeitung“, redactată în Lipsea, ună ore-care Iohannes Kraner, Dumne4eu scie din care parte a lumei, vre se dovedescă şi elă ce cunoscinţe temeinice are despre nemulă românescă. Cu ce succesă, vomă vede mai la vale. Kraner scrie o noveletă întitulată: „Pope Fasolum, eine rumănische Erzăh-lung“. Autorul u şl-ar fi întitulată mai corectă lucrarea, decă i-ar fi 4isă: Scornitură. Probabilă, că n’a făcută acesta din motivulă, ca lumea să-lă ţină cu atâtă mai învăţată. După cuprinsă istoria ar fi să se pe-trecă în România. Etă pe scurtă, ce spune pricopsitulă autoră : In Valea-săracă se repareză o bise rică. Popa Fasoluţă, văduvă, în verstă cam de 50 ani, omă prostă, der cu pre-tenţiunl de protopdpă, calică şi beţivă, care crede numai în ţuică, privindă mereu la lucrătorii ocupaţi cu repararea bisericei, se îndrăgesce de o ţigancă frumuşică de 15 ani, Balbassa, pe care o vede ducendă ună ciubărelă cu vară pe capă. Din întâmplare se rupe puntea pe FOILETONULtJ „GAZ. TRANS.U Sndve şi popreşti slarvice Istorisite după F. S. Kraus. Văcarul! voinic! şi văcita baiţata. (Urmare.) Astfeliu o porniră prin pădure şi lăsară drumulă de ţeră la o parte. Inop-tase bine, şi văcarulă cu văcuţa ajunseseră numai pănă în mijloculă pădurei. Văcuţa grăi cătră văcară: „încalecă pe mine, să te ducă, că vădă mai bine, de-câtă tineu. Văcarulă nu voia să încalece, căci socotia, că văcuţa e mamă-sa. Der văcuţa bălţată nu’i da pace, ci îi totă 4icea, se încalece şi să nu’i fiă ruşine, căci aşa le va merge mai bine. Nici nu încălecase văcarulă bine, şi văcuţa bălţată întinse nişce aripi mari, se ridica pănă în nori şi se lăsa repede într’ună fanaţă. In fanaţă era o scorbură ; lângă scorbură văcuţa bălţată se opri şi’i 4ise văcarului: „Du-te pe valea ceea si adu fenă câtă poţi tu aduce. In scorbura asta şede ună smeu duşmănită cu mine. De nu’lă vomă ucide e vai de noiu. Au-4indă văcarulă una ca asta, se spăriâ; îşi luâ gluga, se duse în livade, o âmplu cu fenă si se întorse la văcuţa bălţată, cu o crosniă bună; după ce-a ajunsă la văcuţă, cerca se se urce în scorbură, der nu’i fu cu putinţă. Văcuţa bălţată se duse să’i ajute şi’i 4ise • Iu vârfulă scor-burei vei da de-o bortă, bagă totă fenulă în bortă, der domolă de totă, se nu o simţă smeulă, că de-a simţi ceva, ese pe cealaltă bortă dela rădăcină.u După ce-a umplută borta de de-asupra, sări din scorbură, se duse în livade şi mai a-duse o crosniă de fenă să umple borta dela rădăcină. Infundândă borta cu fână, de multă grabă a uitată să-şi golescă gluga şi o arunca cu totă cu fână în bortă. După aceea au dată focă cu amnarulă şi aşa au scăpată de smeulă din scorbură. După ce-au făcută isprava asta, văcuţa grăi cătră văcară: „Acum putemă umbla pe unde ne place, că am ucisă pe duşmanulă meu celă mai rău î Şi plecară mai departe prin munţi, şi ajunseră pe ună munte înaltă, unde picioră de omă nu călcase. Văcuţa ’i 4ise văcarului: „Ve4l tu munţii ăştia, toţi suntă ai mei , i-am moştenită dela biata mumă-mea. Pe muntele ăsta sufletă de omii nu se pote urca, de nu’lă voiu duce eu. Aci ne-omă a-şe4a să şedemă pănă ce ţi-s’a urî ţie14. Astfel trăiră în munţi multă, multă vreme, pănă ce văcarulă se făcu tare câtă ună taură ; simţindu-se în putere, i-a disă văcuţei bălţate: Eu nu mai potă trăi aici numai cu tine şi singură. Mai bine mă ducă în lume, să mă întâlnescă cu viteji de sema mea, că eu nu m’am făcută voinica ecă numai aşa de flori de mără.u Văcuţa bălţată îi 4ise : >,Bine, du-te; der ian cercă ântâiu, poţi se scoţi copa-culă cela din pământă şi poţi să’i tai tote crengile dintr’o lovitură11. Văcarulă sări sprintenă şi apuca pomulă în braţe; da nu a putută nici să-lă mişce. Văcuţa bălţată nu’lă lăsa să plece în lume ci ’lă mai ţinu şepte ani la dânsa; după ce-au trecută şepte ani, îi grăi: Ian mai cercă odată, să scoţi copaculă din rădăcină11, der nu a fostă în stare şi mai rămase şepte ani la văcuţa bălţată. După ce-au trecută şepte ani, văcuţa grăi cătră văcar u: Ian cercă, nu poţi smulge copaculă! Văcarulă numai odată s’a o-pintită şi a scosă copaculă, o lovitură ll-a dată crengiloră şi tote au că4ută. Văcuţa bălţată îi (Jise : „Acum poţi să te făleşcl, că eşti viteză11. Pănă să plece în lume să se întâlnescă cu viteji rle sema lui, văcuţa îi mai grăi: apropie-te şi suceste-ml cornulă ce-lă stângă, că vei găsi o năframă; scote-o şi o rupe în două: tu ia o jumătate, cealaltă lasă-mi-o mie ; uite-te în totă 4iua la năframă, când vei vede pete de sânge pe ea, se vii să mă îngropi; şi eu mă voiu uita di de 4i la năframă; când voiu vede pete de sânge, veni-voiu să te îngropi!.“ S’au despărţită. După ce-a ajunsă în vale, văcarulă întâlni ună omă, omulu măcina pietrii. Văcarulă l’a întrebată: „Ce faci tu fer-tate?u Fertatulă îi răspunse: „Nu vedî macină pietri. Aşă măcina bucurosă şi pe văcarulă cela ce îlă hrănesce văcuţa bălţată; de-aşă da numai faţă cu elă!“ Văcarulă voinică îi 4^e: „Pe mine mă hrănesce văcuţa bălţată. Hai la luptă, decă vrei?14 Sfarmă-pietri! sări la văcarii, der văcarulă voiniculă îi puse o mână în cefă, cu cealaltă îlă prinse de piciore, cum îlă învăţase văcuţa bălţată, şi îlă turti de un fag şi voia să-l sugrume. Der Sfarmă-pietri începu a se ruga, să nu-1 omore, că va fi prietină cu elă totă vi-eţa. Văcarulă voiniculă îlă dărui cu vieţă şi ’lă întreba: „Cum te chiamă pe tine?” „Sfarmă-Pietri mă chiamă!u Văcarulă s'a prinsă tovarăş cu Sf'ar-mă-Pietri şi au pornită mai departe; mergândă pe drumă. întâlniră ună omă; omulu ăsta se ducea în pădure fără se- Nr 126. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 care se urcase ţiganca şi ea cade tocmai pe capulă părintelui înfundându-i potca-piulă*) pănă după urechi. Balbassa leşinată, c’o mână frântă, fii transportată mai ântâiu în locuinţa preotului, care locuinţă era unii adevărată coteţă de găini, ca şi biserica. Preotula de frică să nu ajungă în gura omeniloră, că ţine fetiţa la ela, o transportă la bătrâna Dinca, promiţen-du-i pentru îngrijire 21 piaştri. Fasoluţă îşi pune în capa să ia pe Balbassa de preotesă. Boierii noştri, îşi (jicea ela, nu sunta toţi negri ca şi ca-feua cea turcescă? Cine le-a putută fi mamă? nu înzadara li se 4i°e ţigani ! Ţiganca mărturisesc^ părintelui, că ei îi place de Dinicu, care dispăruse de odată în nenorocirea ei, der în cele din urmă se învoiesce a se căsători cu preotula după ce va trece erna grea şi fri-gurosă. Aprope de cununiă, pe care fetiţa o amână în speranţă, că doră doră se va reîntbrce Dinicu, acesta şi răsare ’n sat, fără a ave cunoscinţă unde se află iubita lui. Intr’o seră cântânda Dinicu în cârciumă cântecula jpoporalii*: Luna dorme amordsă peste rose, peste crini ea de afară îi răspunde tota c’unfi cânteea „poporalău Te asteptil se vii la mine Cu-alu teu zimbetft îngereştii Ferice-a* fi lângă tine InsS astădi plângfi cu darii fi me jelescft. Se recunoscfi, să întelnescu şi se faoa nevăzuţi. Pagubă de cei 21 piaştri, suspină Fasoluţă a treia di, vădendă că Balbassa nu se mai găsesce.“ A presenta pe preotula româna în figura lui Fasoluţă, a susţine că decă cineva este negriciosfi e de origine ţi-gănescă, a vorbi de preoţi greco-catolici în România, cari portă potcapiu; a susţine că preoţii români, remânendă văduvi se mai pota căsători şi pota func-ţiuna mai departe; a susţine asemeni absurdităţi într’una diara literara şi încă îil foişora pentru cultura femeilora: este una non plus ultra de temeinică ignoranţă şi una superlativa de grosolană impertinenţă. Asemeni cunoscinţe temeinice despre Români de sigura că vora lumina capetele multora, der nu asupra Româ-niloru, ci asupra celora ce cu atâta uşurinţă scriu despre ei. Kraner ar fi buna pentru una mu-seu de rarităţi. „Illustrirte Zeitung” decă are tota colaboratori aşa învăţaţi p6te deschide una astfela de museu. Mosnlu- Petreceri „Reuniunea Sodaliloră Români din Gluşiu“ va arangia o petrecere de veră Luni în 25 Iunie n. c. în favorulfi fondului său. Inceputula la 6 ore după am&fi. *) In nota spune autorula, că potcapiulu este unu coperementu ala capului, înaltu, de formă cilindrică, pe care îla portă preoţii greco- mtoh'cî! Pentru comitetula Reuniunei: Preşedintele : Basiliu S. Podăbă. Secr'etariul: Iacobti Mureşianu. CaSsariulă: Ştefanii Baraşi. Preţuia intrărei 60 cr. de persbnâ. Bilete de intrare se schimbă la casă pre lângă arătarea invitaţiunei. Mâncare fa-miliele ’şi pota duce cu sine. Cu acestă ocasiune elevii de meserii, susţinuţi de reuniune, se vară produce cu declamărî şi li se voră împărţi vestmintele de veră. Suprasolvirile şi alte oferte marini-mose se vora primi cu mulţămită şi se vora publica pre cale. diaristică. „Reuniunea pompieriloră voluntari” din Sălişte va arangia o petrecere de veră la 18 (25) Iunie 1888, în ,Mailat. La casa de timpfi nefavorabila în sala şco-lei române de acolo. Yenitula curata este pentru fondula reuniunii. Intrarea de familiă 1 fL, de personă 50 cr. Oferte marinimose se primesca cu mulţumită şi se vora cuita pe cale publică. Sclri poliţienesc!» Publicula fumătora se face atenta, că resturile de ţigări, cu deosebire când este musică şi frecvenţa mai mare pe promenadă, să nu le arunce aprinse pe josa, căci prea uşora pote să se aprindă rochile damelora. Să recomandă ca resturile de ţigări să le calce cu piciorula. Erî după prânda certându-se tăieto-rula de lemne Eszterke Ferencz cu femeia Kis Ana, a lovit’o pe acesta cu toporula în spinare aşa că a că ii ii 5°/ii n 98.- ti 98.50 Ruble rusescl . . . „ 109— tt 110. Discontuia .... 672—8% pe ana. Cursulft la bursa de Viena din 16 Iunie st. n. 1888. Renta de aură 4%................... Renta de hârtiă5%.................. Imprumutulă căilorU ferate ungare . Amortisarea datoriei căilorU ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostii ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . Bonuri ou ol. de sortare ..... Bonuri rurale transilvane .... Bonuri croato-slavone.............. Despăgubirea pentru dijma de vinu ungurescă...................... Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului..................... Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriacă............ LosurI din 1860 .................. Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr. Galbeni împărătesei .............. Napoleon-d’orI..................... Mărci 100 împ. germane............ Londra 10 Livres sterlinge .... Bursa de Bucurescî. Cotă oficială dela 3 Iunie st. v. 1888. Cump. vând. Renta română 5% 90- 91— Renta rom. amort. 5% . . . 91-72 92.% Renta convert. 6% 89— 9a— Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . . 35— 38. - Credit fonc. rural 7% • • • 105— 106.— ,? ii ii 5% • • • 89.% 70.% n » urban 7% .... 107.— 107.% n , » «%• • * * 98— 99— , „ „ *•/.. • • • 86.7, 86— Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . 945— 960— 220— 225.— Ac. de asig. Naţională. . . . —— —.— Aura contra bilete de bancă . 16-% 17— Bancnote austr. contra aura. . 2— 22— Aura contra arginta seu bilete 16— 16.% Florina valore austriacă . . . 2.01 2. gPC* Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se potu cumpăra în tutungeria V. Oross, în librăria Nicolae Cinreu şi A«lolf Albreclit. ^ Editoră şi Redactoră responsabilă: ___________Dr. Aurel Mureşianu.________ 99.30 86.95 151.90 95.50 126— 105— 105— 104.90 104.75 104.75 104.80 104.— ' 99.50 125.50 . 124.50 79.20 80.90 . 109.75 : 137.20 859.—? 284— 28.60 5.95 10.02*/, 0 61.975/10 126.35 cure, apuca fagii, îi trântia la pămentă şi-i crepa dintr’o lovitură. Ei îlă întrebară: „Ce faci tu pe aici, fertate.ga Fer-tatulă le răspunse: „Nu vedeţi ce facă !u Cercă să vădă sunt destulă de tare ori ba; căci am aucfită, că umblă prin lume ună vâcară voinică, ce-lă hrănesce văcuţa bălţată, de voiu da faţă cu elă, va păţi cu mine ce păţescă fagii ăştia.tt A-tuncl văcarulă voiniculă îi dise: „Pe mine mă hrănesce vaca bălţată; eu sunt gata, d6că vrei hai la luptă să vedemă care-i mai voinică, eu ori tu.“ S’au luată la trântă, si văcarulă voiniculă a biruită; d^r i-a cinstită vieţa şi l’a primită tovarăşă, după ce l’a întrebată cum îlă chiamă. „Qrepă copacii*) mă chiamă.u Toţi trei merseră mai departe şi întâlniră altă om; omulă ăsta scobise ună stejarii şi topia fer în scorbură. Văcarulă voiniculă s’a luptată şi cu elă; l’a biruită şi l’a primită tovarăşă şi l’a întrebată cum îlă chiamă. „Topeşte feră mă chiamău Fertaţii se sfătuiră, cum să facă să îşi câştige hrana cu venată. In 4hia în-teiu se duseră toţi patru la venată, a doua 4i Sfarmă-Pietri rămase, să facă de mâncare pentru ame4ă, .şi ceilalţi trei *) Identicii cu Strîmbă-lemne, la noi. merseră la venată. După ce s’au dusă fertaţii, Sfarmă-Pietri aţîţâ foculă, puse carnea în frigare, frigarea pe focă şi începu a frige. Cum sta la focă, vine Statu-palmă-barbă-cotu şi grăeşte cătră Sfarmă-Pietri: „Dă-ml o bucătură de mâncare.a Sfarmă-Pietri îi dise: „Ba eu nu ţl-oiu da, câtă vreme mai potă mişca măcară degetulă celă mică.u Statu-păl-mă-barbă-cotă îi 4ise: mi-i da tu, vrendă ne vrendă, şi nici o fărîmă nu ţl-a rămâneu. Şi câtă ai clipi din ochi, Statu-palmă-barbă-cotă sări la Sfarmă-Pietri, îlă birui mânca totă ce găsi, de nu mai rămase nici o fărîmă şi se duse. Când s’au întorşii dela venată fertaţii, întrebară pe Sfarmă-petri, unde ’i mâncarea. Sfarmă-petri nu voia să spună. A doua 4i rămase „Crepă-copaciiu să facă de mâncare, der şi elă o păţi ca Sfarmă-petri. A treia 4i rămase „Topesce-ferău, şi o păţi şi elă ca Sfarmă-petri şi Crepă-copacii. A patra 4i h veni rendulă Văcarului voinicului. Ceilalţi trei se duseră la venată. Mâncările şi friptura erau gata. Statu-palmă-barbă-cotă veni cu gându să-lă păcâlescă pe Văcarală-voi-niculă. Der văcarulă e voinică nu glumă, pune mâna pe Statu-palmă-barbă-cotă şi’lă aruncă câtă colo, de-a vă4ută totă stele ver4l; după aceea crepâ unu fagu şi ’n crepătură ’i strivi barba lui Statu-palmă-barbă-cotă. Fertaţii se întorseră dela venată şi nu se puteau mira de-ajunsă, că au găsită mâncarea gata; întrebară pe văcarulă-voiniculă: „Der la tine n’a venită piticulă?^ Văcarulă le răspunse: „Cum să nu viă; der eu nu sunt muere ca voi, l’am învăţată eu o-meiiiă să mă ţie minte câtă va trăi. De nu credeţi, ian veniţi încocea. Der când să le arate pe Statu-palmă-barbă-cotă cu barba în crepătură fagului, pace, nici barbă, nici fagă nu a mai găsită; ci a găsită numai urma pe unde a târîtă Statu-palmă-barbă-cotă fagulă. Astfeliu porniră cei patru fertaţl după Statu-palmă-barbă-cotă şi mergeau totă după urma fagului. Fertaţii ajunseră la o prăpastiă cu o gaură mare. Stândă înaintea prăpas-tiei văcarulă-voiniculă 4ise : „Ian mergeţi pe aci prin sate şi adunaţi tote funiile, să ne scoborîmu în prăpastiăFertaţii aşa făcură cum le porunci Văcarulă-voiniculă, merseră prin sate, să împrumute funii şi, după ce le-au strînsă pe tote, se întorseră la Văcarulă-voiniculă; legară funiă de fiiniă, şi după ce au fostă gata tote, se scoborîră unulă după al-tulă. Aşa au ajunsă pe tărîmulă celălaltfi. Aci era mai întunerecă, căci era negură desă; fertaţii rătăciră pe tărîmulă celălaltă pănă ce au dată de ună paiaţă mare. Intrară în paiaţă şi vă4ură ună omă cu două capete. Omulă cu două capete le grăi: „Care îndrăsnesce să se ia la luptă cu mine ?u Sburâ din paiaţă şi apuci pe văcarulă voiniculă. Der văcarulă îi puse o mână în cefâ, er cu cealaltă ’lă apucă de piciore şi-lă trînti de pămentă; aşa de tare l’a trîntită de i s’a făcută ună capă bucăţi, ală doilea i-a rămasă întregă. Văcarulă voiniculă mai apuci odată pe Div *) şi-lă strivi de t^idulu palatului şi vrea să-lă sugrume. Div începu să strige ca ună taură, când se vă4u aşa de strîmtorată, şi se rugă de voiniculă să-i dăruiască vieţa, şi elă îi va dărui palatulă şi nevasta. Voiniculă văcarulă se învoi şi-i dete drumulă. Abia scăpase Div şi ’i veni calulă întraripată, Div încăleca pe elă şi se ridica în văz-dubă. (Va urma.) *) Egalii cu uriaşa. Nr. 126. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 H 5 !?t? St? SS M r^ s* » P 3 ® 2. £ x ® et- ®* ** ?e tZj W? r* ~5ss CX) " oo ON5g .. o- -« <-i ® i— ® g O 2. 03 _ O' tO B9 ® g? eB'-S to £ o 3 ® ! 5’g, 5 es g-ns ® JOC ® P ? ®. XL, ® ® d d 3 3 d< » d o- 2. ® «n-no d< ® "J 3 ® ® d d d d d< dc d< » g ? St g d^ ÎZj 3 3 ît ® — - 03 * >- a “ 03 ţ*1 50 Q*o g-.®8 ® îD*9 O* - * »§•■ g ® s 5- feo d os; gf 2 î ?? N*» 1 h- ® ^ SB g* e* ■“ Ol ® Ol -j 2. B> 03 o O ” IO » OI» S'5 ® 09 a cl 2. ® g-W C< ® vi r* a ® o» Î-T ® ^ 09 ©--* 3 3 •• •* 't» O -»S ©$-5T - >"d ® o » ® p 5 3 03§ 2 ® j = s- «-as g-ss £ S-B 00 d ®- d -s g p ® SS g. a 2 3. J‘‘ -r 3 5 •• © ST 2.2 s* *- a - 2. CL ® JB 2 ®» x ►o p* se 2 ®. xo (-> ® o- ® Shg 2 B. Ig ®. e*--ct- T) SB • 00 ®- d CO tDO m Se deschide abonamente pre anule 1888 la AMICULU FAMILIEI. Diarfi beletristicii şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare in 1 şi 15 c|i a Iun ei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunl literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor!! de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totunisuesce a întinde tuturoră indivicjilortt din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. preotulO romănu. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşurî lunare câte de 2 Vi— 3Va cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustra;ţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 francî — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primescu gratisft totfi alu patrulea esemplarit. Murneri de proba se trimit ii gratisu ori-eui cere. A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. ~im Totti de aci se mai pottl procura şi următorele cărţi din editura propria: Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Grre-goriu Silaşi. —r Partea I. Paulii Hun-falvy despre (l^pnica lui Georg. Gahr. Şincai. Preţuiţi 30 cr. Renascerea iimbei românesc!în vorbire şi, scriere învederită şi apreţiată de Dr. G-regoriu Silaşi. {Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura HI. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumtt de preste 26 cole. Acest opti de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestft soiu apărute până acum — avendti şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpultt întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulă. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealulu perdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idealulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimtflă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elă trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăria. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. PetulantulQ. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Romând. Cartea I, H, HI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. H. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica Iimbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica Iimbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşnrată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculă mărgăritaru sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosu. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.