fMwtteeâ, -AteffiMîiwifis -...
Tipografia: ’
BRAŞOVU, piaţa mare Hr 22.
Scrisori nefxancyie nu se pri-mescu, Uanns:vtţi o nu sere-
trimi ii!
Biremile de oiciuii:
Brafovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai prirnescii în Vlena: Hudoi/Mosse, Haa&enstem & Vtgler (Otfs Ma.ax), Iîeinrich Scltalek, Atois Serndl, M.Dukes, A.Oppdik, J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. V. Gold-berger, Anton Metei, Eckstein Bemat; în Frankfurt: G.L.Baube; înHam-burg: A. Steiner.
Preţuia mserţiunilorii: o 8eri& earinondn pe o colină 6 cr. şi 80 er. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif» si învoiilă. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bani.
-A-i^rxrxjtr tjx.
„Gaz eta“ iese în fle-care iţi.
iMăieite ' pentrt Anstro-Ungarir
Pe.und anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi străinătate:
Pe unii anu 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tdte oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
'’^onamentnin pentru BraşoYi:
lăadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: ne und and 10 fi., pe şese luni 5'fi., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusuld în casă: Pe unii and 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.. tind esemplard 5 cr. v. a. său 16 bani.
Atâta abonamentele c&td şi inserţinnile sunt a se plăti înainte.
Nr. 125.
BraşovV Luni, Marţi 7 (19) Iunie
1888.
Braşovfi, 6 Iunie st. v. 1888.
„Eu şi armata meau.
Aceste cuvinte, în cari culmi-neză cuprinsulu celei timtâiu enun-ciaţiuni a noului împSratu germană Wilhelm alu doilea, suntă espre-siunea întregei Iui firi. Elu e soldată din creştetu pănă’n tălpi. De aceea primulă său cuventă îlă adreseză armatei, spre a-o asigura, că va păzi gloria şi onorea ei în spiritulă moştenită dela premergătorii săi.
E naturală, că pretutindeni se aşteptă eu cea mai mare încordare enunciaţiunile tînărului împerată, vrendă se se cunoscă intenţiunile şi scopurile aceluia care, ajunsă în fruntea puternicei împărăţii germane, va esercia o mare influinţă asupra destineloră Europei.
„Eu şi armata mea“; aceste cuvinte dau timbrulă adevărată situaţiunei, ce a creat’o Germaniei şi Europei militarismulă modernă. Armata e a<ţl totulă şi tote se facă pentru armată. Unde rămâne însă poporală ?
Se observă cu ore-care surprindere, că Wilhelm II şl-a îndreptată primulă cuventă cătră armată şi nu cătră poporă şi se accen-tueză, că acum trei luni reposa-tulă său tată. îndată -după sosirea sa în Germania s’a adresată cătră poporală germană.
Noulă împărată, care numără doue-cjecî-şi-nouă de ani, se c[ice că are o voinţă tare şi este plină de mândriă şi de ambiţiune. Ore să fiă adevărată că ar fi ună soldată care arde de dorinţa de a-şl câştiga gloriă şi lauri în resboiu?
„Acestă faimătf — (Jice Naţional Ztg.“' — „au lăţit’o numai inimicii păcii. Fiecare rege ală Prusiei şi împărată germană tre-bue se fiă soldată în timpulă a-cesta când toţi sunt înarmaţi pănă ’n dinţi; der soldaţii germani sunt înainte de tdte păzitori ai păcii“.
' Numai dela statele celelalte — adauge fdia berlinesă — va depinde , decă Germania va pute păzi şi în viitoră pacea lumei.
în ce privesce pe Francia ea pare a fi hotărîtă de aîncungiura orî-ce provocare, Foile francese pledeză t6te pentru o politică cumpătată. „Să fimă“, 4i°iî ele »moderaţi şi mândri; o provocaţiune seu o umilire ar ave aceleaşi urmări “.
Suntă liniştiţi der Francesii, luându posiţiunea defensivă de mai înainte şi faţă cu noulă împerată germană.
- Din proclamaţiunea ce-o va a-dresa cătră poporă se va vede pe ce pune noulă împărată germană mai mare greutate. Acestă pro-clamaţiă, se asigură, va accentua, că politica esteriără a Germaniei va fi condusă în spiritulă împera-ţiloră Wilhelm I şi Friderică III şi că va ave de scopă mai cu semă apărarea tractateloră esistente.
Aşader tenerulă împărată e decisă — cum ne spune şi orga-nulă conservatoriloră — a păşi în urmele lui Wilhelm victoriosulă spre a se lupta „pentru cele mai
mar! bunuri ale naţiunei germane, pentru creştinismă şi monarchiău.
Cine pote sci acjî ce va răsări din acestă luptă?
Vilhefm II cătră armată.
Noulă împărată Vilhelm II a dată următorulă ordină de cţi pe armată :
Pre când armata tocmai acuma a depusă semnele esteridre de jale pentru împăratule şi regele Vilhelm I, mult ve-neratulă meu moşă, a căruia memoriă va trăi veclnică în inimi, ea sufere prin mortea întâmplată a<jl la 11 ore 5 min. a. m. a scumpului şi multă iubitului meu tată, a Maiestăţii Sale împăratului şi regelui Friderică HI o nouă lovitură grea. Suntă în adevără (fii© seriose de doliu, în cari după orânduirea lui Dum-necfeu |am ajunsă în fruntea armatei, şi este în adevără o inimă adâncă mişcată, din care adreseză primulă cuventă cătră armata mea.
încrederea însă, cu care păşescă la loculă, unde mă chiamă voia lui Dumnezeu, este tare şi nestrămutată; căci sciu ce sâmţământă pentru onore şi da-toriă au plântată glorioşii mei antecesori în armată, şi sciu în ce ’mare măsură s’a probată acestă sâmţământă tot-deuna şî în tdte timpurile.
în armată este alipirea tare şi neclătinată cătră jcapulă oştirei, acea moştenire, care trece dela tată la fiiu, din generaţiă în generaţiă; şi astfelă vă pre-senteză icona moşului meu, care ne stă tuturoră înaintea ochiloră, a gloriosului şi venerabilului capă ală armatei, iconă ce nu se pote cugeta mai frumosă şi mai însufleţitore; vă presentă pe scumpulă meu tată, care încă ca principe de corona şl-a câştigată ună locă onorifică în analele armatei, precum şi ună şiră lungă de glorioşi străbuni, a căroră nume strălucescă în istoriă şi a căroră inimi au bătută caldă pentru armată.
Astfelă suntemă una — eu şi armata — astfelă suntemă născuţi unulă pentru alţulă şi astfelă voimă să fimă strînsă uniţi necontenită, fiă după voinţa lui Dumnedeu pace ori furtună!
Acum ’ml veţi presta jurămân-tulă de credinţă şi de supunere — şi eu vă făgăduescă, că nu voiu uita niciodată, că ochii antecesoriloră mei din cealaltă lume privescă la mine, şi că odi-nioră voiu trebui să le dau semă despre gloria şi onorea armatei!
Castelul Friedrichskron, 15 Iunie 1888.
Wilhelm.
Afacerea „ revoltei“ din Turţfl.
Turţu, 15 Iunie 1888. Stimate Domnule Redactoră! In a-nulă trecută Ziarel© unguresc! bucinau cu mare plăcere lumei, că comuna Turţă din comitatulă Ugocei s’a revoltată. Despre colportarea acestei scirî şi D-vostre aţi binevoită a lua notiţă — la timpulă său. Ca să se convingă publiculă nostru cetitoră, câtă de tendenţiosă şi nedrepte suntă foile ungurescl faţă cu ori ce întâmplare privitore la Români, îmi iau voiă a vă arăta adevărata stare a lucrului, atâtă cu privire la începutulă, câtă şi cu privire la sfârşitulă „răscoleiu a-mintite.
Precum tdte comunele necomassate, astfelă şi comuna Turţă îşi are hotarulă
său împărţită în locă de păşune (păs-cuu) şi în agrii sămănaţî. Doi locuitori venetici, observândă că păşunea din da-rulă lui DumneZeu e destulă de mări-şd^ăi, veniră la idea să esploateze drep-tulă ■ comunală în favorulă loră. Astfelă unulă din ei, dispunândă de vite, arâ vre-o 30 de jugăre din păşune şi le să-mănâ cu grâu de tomnă, celalaltă însă, neavândă vite, aduna vre-o 900 de oi străine cu scopulă ca să le pască pe ho-tarulă comunei, primindă pentru acesta câte 1 fl. de oie, se’nţelege, că pentru punga sa.
Pe aceşti doi cutezători venetici primăria comunală i-a avisată la timpulă său, ca să nu semene acolo, unde nu voră pute secera, nici să mai ostenescă cu adunarea oiloră la păşune, căci pre-ţulă păşunei nu-lă voră pute ei număra în veci. Der Jidanii, încreZendu-se în meseria loră — pe unulă a-lă ademeni, pe altulă a-lă intimida, prin acesta apoi a face presiune asupra |opiniunei publice a comunei întregi — făcură aşa precum şi-au pusă în gândă.
Poporulă mâhnită de atâta impertinenţă şi cutezanţă a acestoră doi jidani — veniţi nu de multă aicea cu flu-erulă în gură şi cu coşarca în spinare
—	începu a murmura şi a pretinde dela primăria comunală să-şi facă datorinţa, să-i înprocesueze, să-i scdţă din averea răpită, pănă când încă n’au întrată în folosinţa ei.
Observându-se însă, că primarulă a-mână Ziua de aZî pe cea de mâne, că primăria din tecă face pungă, că holdele se apropiau de secerişă şi oile de îngrăşată, — ca nu cumva să fiă rătăcirea cea de apoi mai rea decâtă cea dintâi, vre-o 400 de bărbaţi se inroleză îm-prejurulă curatorelui primară, a antistiei bisericescl, şi se apucară să-şi facă singuri dreptate. CiurZile de vite ale comunei le mânară în sămănătură, oile le alungară peste hotarăşi nu se opriră cu ele pănă la curtea solgăbirăului; pe sol-găbirău îlă rugară apoi să dispună în privinţa oiloră cum va vre, der în hotarulă Turţului n’au ce căuta aceste oi. ----Acâsta este procederea, căreia Ungurii ’i deteră coloritulă unei revolte sel-batice.
Jidanii — veZl bine, după natura loră
—	în locă să-şi apere holdele şi turmele de oi, se furişară pe o cale laterală şi o luară la sănătosa dreptă spre casarma gendarmiloră. Aici, codindu-se la umbra baioneteloră, cerură sfatulă a trei advocaţi şi astfelă plămădiră planurile infernale pentru devastarea locuitoriloră turţenl.
Sămănăturile călcate le preţuiră la 840 fl., pagubele causate prin îndepărtarea oiloră le socotiră în peste 1000 fl. Intentară procesă şi pe calea politică pentru daunele causate, şi pe calea criminală pentru tragerea în dungă a clopoteloră şi pentru mai susă amintita imitaţiune a fugii Israeliteniloră din Egiptă.
Tdtă ema tribunalele din Halmiu şi Satu-mare fură ocupate cu investigarea revoluţiunei din Turţă. Se citară şi colportară o mulţime de omeni prin tină, frigă, vremurile cele mai cumplite; doi inşi numai prin minune scăpară de nu fură spintecaţi de nisce lupi turbaţi; nici chiar preotulă nu a putută rămâne nehărţuită şi în contra lui se proVocară ticăloşii de Jidani la o mărturiă, după care clopotele s’ară fi trasă în dungă la propriulă îndemnă ală preotului. Nu-
mita mărturiă însă, la înfăţişare, declara, c4 nu numai nu pote fasiona nimieă contra d-lui preotă, der în acea Zi niclmă-cară nu l’a văZlltă._________
In fine însă, dreptatea, proptită, de energia poporului, învinsă. Pretensiu-nile satanic© ale Jidaniloră în tote forurile au fostă respinse şi astfelă proce-sulă „revoluţiuneiu s’a sfîrşită.
Pentru ca însă să nu se potă Zi©©? că Românulă a învinsă asupra semitului, tribunalele au aflată de bine uni-sono a judeca şi pe Români la suportarea împrumutată a speseloru de procesă.
S’a apelată contra acesta şi vomă vede ce va fi: astăZî însă vedemă deocamdată atâta, că Româniloră ll-s’a făcută forte mare nedreptate prin aceea, că nu numai nu ll-s’au înapoiată banii daţi advocatului apărătoră, nu numai că n’au fostă rebonificaţî pentru perderea de timpă şi strapaţiile cele multe, şi nu numai că nu lî-s’a dată satisfacţiune din partea Evreiloră pentru încălcarea proprietăţii loră, der au mai fostă condamnaţi şi la suportarea împrumutată a speseloru de procesă.
Mai observă, că în totă cursulă procesului a fostă caracteristică nisuinţain-vestigatoriloră de a da de cutare-va so-bolă, nevoindă să recunoscă, că adevăraţii soboli în casulă de faţă au fostă cei doi Jidani provocatori.
U. tt. f. B.
SCIRILE PILEI.
Maiestatea Sa monarchulă a dăruită câte 150 fl. pentru bisericele române gr.
cat. din Dumbrava şi Iosipă.
*
* *
Esamenele şcolei de fete a Associa-ţiunei transilvane se voră ţine în 27, 28 şi 29 Iunie s. n. Comitetulă va fi repre-sentată la esamene prin d-lă profesoră seminarială Ionă Popescu, ca delegată în afacerile şcolare. Asemenea va asista a aceste esamene comisiunea esmisă din partea comitetului în personele domniloră Bariţiu şi Mâcelariu. Esamenele se voră încheia prin esecutarea unei cântări de tdte elevele; directorială va rosti o cuvântare, se voră ceti apoi cataldgele eleveloră şi se voră împărţi testimoniele.
*
..... . . - , * *............
Mercur! a sosită în BucurescI d. M. Cogâlniceanu însoţită de doctorală Neagoe, venindă. din Constanţa unde şl-a făcută reconvalescenţa. Rustrulă bătrână s’a în-trămată forte bine, Zi©6 7,Unir.u, şi de mulţi ani nu l’am văZută cu atâta vervă ca cum este acum.
*
* *
D-nulă loc.-colonelă din armata română M. Groza, comandantulă reg. 14 de dorobanţi cu garnisona în Romană, este numită din partea României membru în comisiunea pentru stabilirea gra-
niţeloră între Austro-Ungaria şi România.
*
* *
Administraţia de răsboiu din BucurescI a aprobată introducerea în armata română a revolverului inventată de d-lă căpitană Dimancea. Acesta va pleca în curândă în străinătate pentru a fabrica revolverulă său.
*
* *
D-lă Dr. Ionă Neagoe, medică în BucurescI, va fi trimisă de guvernulă română în străinătate ca să studieze boia pelagră.
*
* *
Nr. 125.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
victoria dela "Woert seu Reichshoffen, unde puse 75,000 de germani în contra a 35,000 deFrancesI. După ce făcu să se învestescă Strasburgulă cu corpurile badese şi wurtembergese, sub comanda generalului Werder, Friederică IU eşi din Alsaţia, traversa Vosgele pentru a se uni cu aripa stingă a principelui Friderică Carolă; auclindă însă despre retragerea generalilor^ Mac - Ma-hon şi Failly spre sudă, se îndreptă spre Nancy şi ocupă pe rendă Vitry-le Fran-cais, Chalons. In timpulă acesta, ge-neralulă Mac-Mahon, a cărui armată fu reformată, se furişă şi părăsi Marne spre a merge în contra Meţului. La noutatea asta Fridericti 'W’ilhelm făcu o mare conversiune spre dreptă şi cu tote cele pa-ţru 4ile ce avea înainte generalulii Mac-Mahon, îlă ajunse sub zidurile Sedanului unde îi dete o bătae rămasă memorabilă în anale. Aci generalulii fă rănită şi spre seră Napoleon III ridică stegulă albă, capitulândă cu
83,000	omeni între cari 4000 de oficerl. îndată după acestă victoriă, care determină revoluţiunea din 4 Septemvre şi proclamarea republicei în Francia, cor-pulă ală 3-lea şi 4-lea se îndreptară spre Parisă pe care-lă asediă.
După capitularea Parisului Friderică-Wilhelm fu numită feldmareşală ală Prusiei, titlu care nu fusese dată nici o dată pănă atunci principiloră din casa sa.
In urma resbelului elă fu chiămată a presida comisiunea de apărare, care hotărî construirea seu ameliorarea fortu-riloră spre graniţa francesă, austriacă şi rusă. In 1875 elă fu însărcinată de ta-tălă său c’o misiune diplomatică pe lângă Victoră Emanuelă, destinată a cimenta unirea celoră două ţări. La 1878 apoi fu desemnată ca regentă, când atentatulă lui Nobiliny sili pe bătrânulă suverană a sta în repausă mai multe luni.
In cele din urmă murindă tatălă seu, la 10 Martie anulă acesta elă fu proclamată împărată ală Germaniei.
In acestă din urmă calitate elă sciu să câştige simpatia universală, prin cu-ragiulă ce arătă în lupta sa contra unei bole teribile, prin eroismulă unei atâtă de nobile simplităţi, cu care se puse la disposiţiunea poporului său înfruntândă ostenelile şi pericolele unei lungi călătorii pentru a veni la postulă său. Acestă simpatiă deveni şi mai mare când se vădu manifestândă iubirea de liberalismă şi dreptate.
Perderea ce indura acum Germania prin mortea acestui împărată, e mare pentru întrega Europă şi ’n deosebi pentru noi Românii. Să ’lă plângemu der. *
„Românuluu vorbindă despre mortea
împăratului încheiă articululă său astfelă: „Câtă pentru noi Româmi, atâtă timpă, câtă va dura memoria vitejieloră române în răsboiulă Indepen-dinţei, vitejii pe cari nimeni nu le a-plaudâ mai fi^ţesce şi mai sinceră decâtă vărulă şi fratele Regelui nostru, principele imperială, Fr^erică-Wilhelm;
atâtă timpă, câtă va dura memoria ajutorului ce principele imperială, Fre-deric-Wilhelm, dede cestiuniloră române, pertractate în cabinetele europene;
atâtă timpă, câtă va dura memoria primirei afectuose şi binevoitore ce principele imperială făcea Româniloră cari aveau fericirea să’lă va4& şi să-i vorbescă: memoria împăratului Frederică III ală Germaniei nu va peri dintre noi. Vale, amatissime imperator/“
Duminecă, la 1 Iuliu n. c., se va da în Teuşu ună concertă împreunată cu jocă. Venitul Q curată e destinată pentru ajutorarea şcoleloră gr. cat. de acolo. Inceputulă la 4 ore d, a.
Preţulă intrărei: de personă 1 fl. v. a. de familia 2 fl. v. a.
Supra-solviri şi oferte marinimose, primindu-se cu mulţămită, se voră quita pe cale 4iaristică.
*
Inteliginţa română din D. Sânmăr-tină şi giură va arangia o (petrecere de vâră Duminecă în 1 Iuliu st. n. a. c. în comuna Boziaşu, în grădina proprietarului Ionă Sabău. In casă de timpă nefavoritoră va sta la disposiţiune o localitate acomodată. Venitulă e destinată pentru decorarea bisericei nou edificate din comuna Boziaşă. Inceputulă la 3 ore p. m.
Preţulă de intrare: de familiă 2 fl., de personă 1 fl. v. a.
Oferte marinimăse se primescă cu mulţămită şi se voră quita pe cale 4ia_ ristică.
D. Sân măr tină, 6 Iunie 1888. Vosiliu Moldovanu, preş. la sedr. orf. preşedinte. V. Zehană, advocată, vicepreşedinte. Simionă Caluţiu, advocată, cassară. Iacobu Macaveiu, adm. protop. controloră.
Comitetulă arangiatoră: Ales. Mol-dovană, proprietară. Ales. Muthu, teo-logă absolută. Eugeniu Brană iuristă. Conte Louis Norman, stud. silv. Simeonă Ciuchina, proprietară, Dănilă Munteanu, notară cerc. Emil. Gerasimă, pract. de
dreptă. Virgiliu Orosă, medicinistă.
*
Solistulă în flaută ală musicei oră-şănesci, Iohi Thiele, care plecă în oraşulă său natală Hamburg, va da Mercurî în 20 Iunie st. n. ună concertă de adio în
La tribunalulă din Sătmară fu numită jude d-lă losifu Popă, fostă sub-
jude la judecătoria din Seini.
*
* *
Comisiunea pentru mesurarea de dare, întrunită în casa sfatului Nr. 1 din cetatea Braşovului, şî-a începută în 18 1. c. pertractările sale. In 19 1. c. vină la rândă neguţătorii, er în 20 Iunie st. n. birtaşii.
*
* *
La concursulă d-lui proto-pretore Ales. Belle apărută în Nr. 119 ală foiei nostre, pe pag. 4-a, pentru ocuparea postului de notarii comunală, în comuna mare Ţînţarî, observămă că cţiua alegerei este 29 Iunie, er nu 26 Iunie, cum din erore s’a publicată.
FridericU III
împeratulu Germaniei.
La 18 Octomvre 1831, aniversarea bătăliei dela Lipsea, tunulă anunţa lo-cuitoriloră din Berlină nascerea unui principe în palatulu din Postdamă, care la 13 Noemvre acelaşă ană fu botezată cu numele de Friderică-Wilhelm-Nicolai-Carolu. Şi acestă nascere fu ună eve-nimentă dulce pentru dinastia casei de Hohenzollern, a cărei succesiune era astfelă asigurată.
Copilăria lui Friderică III se petrecu sub veghiarea mamei sale, împărătesa Augusta, femeă eminentă, alu cărei spi-rită literară şi artistică era în stare a tempera ore cum asprimea militară ce domina la curte.
In 1840 însă, crescerea împăratului se luâ din mâna femeiloră şi fu încredinţată colonelului d-Unruh, cu care făcu studiile sciinţifice şi militare. Pe lângă aceste studii împăratulă învăţa şi două meşteşuguri: dulgheria şi legătoria de cărţi.
Când împlini 18 ani Friderică fu trimesă la universitatea din Bon unde pănă la anulă 1852 învăţa dreptulă. După aceea, reîntorsă la Berlină, trecu prin diferitele grade ale armatei prusiane, pănă în anulă 1860 când fu numită lo-cotenentă-generală, conformă tradiţiuni-loru dinastiei. In acestă calitate elă făcu campania din Danemarca, în statulă major al feldmareşaiului 'W'rangel, erîn 1866 fu numită generală de infanteriă, şi luâ parte în campania dela Sadova, ca co-mandantă al armatei de O der.
La isbucnirea resbelului franco-germană, 1870, fu pusă în capulă corpului ală 3-lea de armată, din care făceau parte corpurile bavareze. Plecată din Spire, şi îndreptându-se spre Lauter şi Laudau, făcu prima ciocnire la Wis-semburg. Puţină după acesta reporta
FOILETONULt „GAZ. TRANS.U
Sndve sşi popreşti slavice
Istorisite după F. S. Kraus.
A fostă odată ună moşneagă. Moş-neagulă avea ună fecioră şi trăia într’o pădure. De săracă ce erau se hrăniau numai cu pâne golă. Intr’o 4i feciorulă se duse la câmpă şi întâlni nisce omeni mâncândă un curcană friptă şi alte soiuri de carne; după ce se întorse acasă, povesti tată-său, ce a vă4ută. „Am vă-4ută nisce omeni mâncândă ună curcană friptă şi alte soiuri de carne. Decă nu îmi vei da şi mie de mâncare, ce-am vă4nth că mancă omenii dela câmpă, eu nu mai stau cu tine.u Tată-său îi 4ise: „Eu nu te potă hrăni, dragulă tatii, cum se hrănescă omenii dela câmpă. ve4l tu că şi eu mă hrănescă numai cu pâne golă. Decă vrei să mai rămâi cu mine, bine, ne-omă înţelege. Decă nu’ţî mai ticnesce traiulă aici, poţi pleca dragulă tatii, şi Dumnn4eu să te norocescă.u
Feciorulă atâta a aşteptată să-i 4icâ tată-său; şl-a luat straiele, multe puţine, câte avea şi a plecată la câmpă. Pe drumă ajunse la ună hană şi trase acolo.
Hangiulă îlă întreba: „Ce cauţi tu pe aicî!“ Feciorulă îi spuse, că a plecată să-şi caute vre-o slujbă. Hangiulă grăi: „Şi ce-ai cere pe ană simbriă, să n’ai altă trebă, de câtă să păzesc! nisce vite.u Feciorulă îi răspunse, că bucurosă se bagă argată de va căpăta pe 4i două o-cale de mâncare, dimineţa o oca şi sera altă oca. Hangiulă îlă băga argată şi-l puse văcară.
Văcarulă îşi seose a doua 4* vitele la păşune. Pe la ame4l văcarii îşi puseră masa se mănânce, numai elă săra-culă nu avea nimică de mâncare, şi începu a se boci şi a plânge. Numai ce vine o văcuţă bălţată la densulă şi-lă întrebă: „De ce plângi ?u Văcarulă îi răspunse: „Cum n’aşă plânge, decă n’am nimică de mâncare.u Văcuţa bălţată îi grăi: „Nu mai plânge, ci apropie-te de mine şi suceşte-mi cornulă celă dreptă. In cornă e o năframă, aşterne-o pe erbă şi să ve4l cum se încarcă cu mâncări de totă feliulă!u Văcarulă era mai să-şi iesă din piele de bucuriă, suci cornulă văcuţei, găsi în elă năframa, şi o aşternu pe ierba; năframa se încărca cu bucate de totă felulă şi văcarulă a mâncată, pănă s’a săturată; văcuţa bălţată îi 418e : „Ia năframa şi o ascunde eră în cornă, ase-
4ă-o cum a fostă şi unde a fostă.c: Văcarulă vîrî năframa în cornă si suci cornulă la locă.
După ce a sosită sera acasă cu vitele, Hanginiţa îi puse văcarului o oca de mâncare pe masă, să cineze. Văcarulă se puse să mănânce, der n’a putută mânca decâtă jumătate. Hanginiţa îi spuse hangiului, că văcarulă nu pote mânca o oca întregă. Hangiulă îi porunci: „Bine, dă’i dimineţă numai o jumătate de ocau. Pănă să plece feciorulă cu vitele, hanginiţa ’i aduse dimineţa în ogradă numai o jumătate de oca de mâncare. Nici o fărâmătură n’a lăsată văcarulă din jumătatea de oca şi a pornită cu vitele la păşune. Sorele ajunsese susă în cruce, ceilalţi văcari se puseră la masă, âr elă începu a plânge, şi plânse pănă veni văcuţa cea bălţată şi-lă întreba: „De ce plângi ?a Văcarulă îi răspunse: „Cum n’aşă plânge decă ml-e fome. Când m’am băgată slugă la hangiulă ne-amă tocmită să ’mi dea în totă 4iua dimineţa şi sera câte o oca de mâncare. A4l dimineţă ml-a dată numai o jumătate de oca. Din pricina acesta plângă'-. Văcuţa bălţată îi răspunse: „Vino, suceşte’ml cornulă şi mănâncă, să te saturi. Văcarulă suci cornulă, scdse năframa şi o întinse pe
sala otelului Nr. 1. D-lă Thiele. este cunoscută publicului nostru amatoră de musică ca ună escelentă flautistă şi spe-rămă că concertulă său ultimă va fi cu âtâtă mai bine cercetată, cu câtă şi-au oferită concursulă loră şi d-şora Hie-mesch, şi domnii Hintz, Krause, Frank, Theimer, Simon şi Poschl. Programa este următorea:
1. Popp "W. piesă mare de concertă, d. Iohn Thiele. 2. Vieuxtemps H. „Andante şi finaleu din concertulă pentru violoncello. d. K. Poschl. 3. Brahms a) „Mainacht“ b) Liebestreu, cântate de d.
E.	Hintz. 4. Kummer-Doppler „trio cu flauta“ d-nii Thiele, Theimer şi Simon.
5.	SchumannRob: „Frauenliebeu. Lebenu (1—4) cântată de d-şora Hiemesch 6. E-berhardt G. a) Wiegenlied b) Gnomen-tanz eşec. pe violină de măestrulă Krause
7.	Nicolai: duetă din opera „Lustigen Weiber von Windsor,“ cântată de d-şora Hiemesch şi d. Hintz 8. Terschak: Rhap-sodie americainea de concertistulă Thiele.
Intempiărî diferite.
Trăsnete. Tempestăţile din 6 şi 7 Iunie n. c. au mai causată următorele nenorociri: In comuna Calota-Sâncraiu, lângă Huedină, ună fecioră a fostă trăsnită în turnă pe când trăgea clopotele de vreme grea; asemenea se întemplâ şi în Calota-mare c’ună altă individă, care fu trăsnită tocmai când trăgea clopotele şi nu apuca sărmanulă să se bucure de cei doi copii gemeni ai săi, cari tocmai atunci se născeau. — In Ciucă-Sânmi-haiu trăsnetulă consuma în flăcări şura locuitorului Antal Andrâs, agendă împreună cu ea ună grajdă şi alte clădiri economice. Totă în acea comună fu lovită de trăsnetă şi şura locuitorului Szava Janos, fără însă să se fi aprinsă. S’au spăriată însă servitorii, cari tocmai atunci eşiră din şură, şi cari că4ură josă ameţiţi, fără a ll-se fi întâmplată nimică alt-ceva. — In Csobotfalu fură trăsnite 3 vite, cari se refugiară sub crengile unui arbore înaltă. — In Mediaşă trăsnetele se succedau unulă după altulă. Bătrânii spună, că în vieţa loră n’au vă4ută asemenea vreme grea. Două trăsnete în turnulă bisericei, alte două trăsnete în şcola de gimnastică. Conduse fiindă însă în pămentă de parafulgere, n’au causată nici o pagubă. Casa cu etagiu a primarului orăşenescă a fostă aprinsă de trăsnet.ă, der foculu fu repede stinsă.
Literatură.
Romaenische Revue, politisch-littera-rische Monatschrift. Herausgeber Dr. Cor-nelius Diaconovich, Direction in Resicza. Prenumerationspreise tur Oesterreich-Un-garn ganzjahrig 10 fl. — VI Heft. In-halt: Das Szorenyer Mandat. — Von der
iarbă, prân4i cum i-a poftită inima, şi ascunse eră năframa în cornulă văcuţei.
După ce s’a întorsă acasă, hanginiţa îi aduse mâncare de cină, der numai o jumătate de oca. Văcarulă se puse să mănânce, der nu putu mânca decâtă jumătate, jumătate a rămasă pe masă. Muierea hangiului îi spuse bărbatu-său, că văcarulă er n’a putută mânca totă ce i-a pusă pe masă, ci numai jumătate. Hangiului nu ’i părea lucru curată şi ’i porunci nevesti-sei, se trimetă mâne ună omă se pândescă ce mănâncă văcarulă peste 4i5 de nu mai pote cina sera.
Dimineţa pănă să plece văcarulă cu vitele la păşune hanginiţa ’i-aduse de mâncare, der numai o litră. Văcarulă n’a lăsată nici măcaru o fărîmă pe masă, şi totă a remasă flămândă; flămândă îşi duse vitele la păşune. Nu eşise bine din curte şi hangiulă trimise ună omă sâ-lă pândiască. Văcarii se puseră la masă pe la amia4l, numai elă sta de-o parte şi plângea. Văcuţa bălţată veni şi îi grăi: „A4î nu te potă ajuta, că duşmanii tăi ne-au simţită si au trimisă ună omă să pândiască ce mâncl peste (|i. De va afla hangiulă, că eu te hrănescă, mă u-cide. Der eu totă ţl-oiu da de mâncare, numai seolă’ţî boii şi mână’i se pască;
Nf.125.
GAZETA TRANSILVANIEI.
188»
Adademi© in Bucuresei. — Rundschau: Aus dem Konigreiche. — Pressprozesse. — Iaeob Bploga.— Ludwig Mocsâry. — Sachsen und Romănen.—Deli-Satîr. Eine Erzăhlung aus dem Yolke. Aus dem Ro-mănischen der Th. D. Speranţia, iiber-setzt von C. dela Tjsmana. — Idylle, von V. Alexandri, nach dem Romftni-schen von Leon Schonfeld. — 30 Jahre Romischer Geschichte in Dacien und Mosien. — Inserate.
„Candela", foiă, bisericescă literară, apare în Cernăuţi odată pe lună şi costă 4 fl. pe anft. Redactorii primarii Artemiu Berariu. — Nr. 6 dela 1 Iunie conţine: Istoria catecbumenatului creştinii (introducere). — Omiliile S-tului Ionii Chri-sostomii la epistola cătră Romani (urmare).,— Predică la (jiu® înălţării Domnului, de Vasiliu Tomlucă. — In causa desfiinţărei şcolei reale gr. or. superior© din Cernăuţi. — Cuvântarea presidială a I. P. S. S. păr. Metropolitii Mironii Ro-manulii, precum şi a P. S. S. păr. episcopii Popasu şi Meţianu cu ocasiunea deschiderei Sinddelorii din acestii and.— Diverse. — Corespondenţă. — Se mai află şi 2 articull serbescl.
Incunosciinţare.
Strămutându-mă din paroohia Zal-nocii la parochia Seplaculii Gherlei, rogii pe acei p. t. Domni, cari ar fi binevoiţii a colecta ceva în bani sâu cărţi" pe sema bibliotecei parochiall-şcolare gr. cat. din Zalnocii, ca cele colectate să le trimită la adresa d-lui Georgiu Stanciu, preotulii Zalnocului, seu la adresa: Senatulu biseri-cescu-şcolaru gr. cat. alţi parochiei Zal-nocu (p. u. Mojdd. Szilâgymegye), eră din partea mea să primescă cele mai căldurose mulţămirî pentru binevoitorulii concursă dată întru realisarea unui însemnată factoră de cultură pentru popo-rulă nostru dela sate.
Scplacu, 10 Iunie 1888.
,	Ioană Sonea,
preotă gr. cat.
f&r& nieî-o îisdoelă cancerix larin-gealu.
împ&ratulu a fostu aşecţatti în erî la 5 ore după a-
mecfu.
cosciugîi
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.“)
Beri inii, 18 Iunie. — Din causa spaţiului prea micu li s’a refusatti tuturoru misiuniloră şi demnitari-lorîi din afara de a lua parte la astrucarea cadavrului împeratescu.
Berlînu, 18 Iunie. — în urma secţiunei s’a constatată: destruc-ţiunea laringei prin concex, înfil-traţiune purulentă a tracheei. Secţiunea s’a fâcutu la gâtîi şi s’au esaminatu laringea şi plămânile. Regiunea laringei era infiltrată cu desăvârşire cu puroiu. Se formase o cantitate mai mare ca unu pumnii. Mackenzie declarase într’unu raportă făcută la ordinulîi împăratului, ca boia este
Raportfi generală
despre activitatea Comitetului de ajutorare cu Abecedare şi Legendare a eleviloru se-ract dela şcolele române rurale din Transilvania şi Ungaria propria.
(Fine.)
Cărţi de BraşovH se distribuită la adresele d-loră :
1. Georgiu Munteană înv. în Pusta Egres — 15 abcedare; 2. Teodoră Popă înv. în M. Ugra — 15 abcedare; B. Georgiu Breteană înv. în Vama — 5 abc.; 4. Mihailă Bene înv. în Giorocuta — 30 abcedare. — Suma 65 abc.
Adecă am cumpărată abecedare de Petri 181. Am distribuită: 146, căci 15 esemplare ne rămăsese din anulă trecută. Abcedare de Popescu cumpărarămă 100, distribuirămă 69, mai avemă nedistribuite 31 abc. Elementare de Blaşă cumpărarămă 71 şi distribuirămă 81, căci aveamă 10 elementare rămase din anulă trecută; Abcedare de Braşovă cumpărarămă 58, distribuirămă 65 şi ihai aveniă 33, căci 40 es. ne dona librăria N. I. Ciurcu. Legendare de Petri cumpărarămă 90 şi distribuirămă 91 căd 1 eşemplar ne rămase din anulă trecută. Legendare de Popescu cumpărarămă 20 şij|distribu-irămă 17, deci mai avemă 3 esemplare rămase pe anulă viitoră.
Va să clică amă incassătă 151 fl. 16 cr. Amă spesată 128 fl. 69 cr. mai dispunemă de 22 fl. 47 cr. v. a.
Amă cumpărată 360 abcedare şi 110 leg., amă avută din an. trecută 15 abcedare, ni s’au donată 40 abcedare, amă distribuită 361 abcedare, 108 leg. mai avemă 65 abc., 2 leg.
Observare: In (jiua de astăcfl amă mai primită cu mandată poştală dela teologii din Gherla suma de 3 fl. 65 cr cari se alătură la restulă de cassă, prin urmare cu cfua de astăcfl face suma ba-niloră ce-i avemă la mână cu totulă 26 fl. 12 cr.
Subscrisulă comitetă îşi ţine de datorinţă a aduce cea mai cordială mulţumită tuturoră contribuenţiloră binevoitori şi-şi ia libertatea a se ruga din nou de sprijinulă căldurosă ală onoratului publică pentru ajungerea scopu lui nobilă ce urmăresce.
Rodiia-veche, 9 Iuniu 1888.
Fior. Porcius	Ion Popii Reteganu
preş.	secretară.
Acestă raportă s’a censurată şi co-laţionată cu socotelele şi s’a aflată întru tote corespunzătorii.*)
D. u. s.
Gerasimu Domide. Pompiliu Grapini.
*) Tote diarele române sun tu rugate a publica acestă Raportu. — Comitetulu.
eu me voiu rătăci printre ei; tu să vii să-mi iai cornulă, să soţi năframa, der să nu cumva să aşterni năframa pe pământii, ci prindeţî-o în brîu şi scote bu-cătură de bucătură de mănâncă. La ună locă să nu stai, că de vei sta te vede păzitorulă hangiuluiu. Văcarulă făcu ce l'a învăţată văcuţa bălţată, şi îşi mâna boii să pască; văcuţa se rătăci printre fjoi, văcarulă se duse sprintenă la dânsa, îi luâ cornulă, îşi scos© năframa, o ascunse în brîu, şi umbla mâncândă. Der de giaba le-a fostă şiretliculă, că tocmai când era să mănânce turta de miere veni la elă ună omă şi-i grăi: „Tu ce faci pe aicî?“ Văcarulă îi răspunse: „Ce să facă, frftţică; nu facă nimică, ecă ro4ă le ună codru de pâneu. Omulă nu mai (fise nici o vorbă, merse acasă şi-i povesti hangiului, că a văcjută pe văcuţa bălţată, oft i-a dată văcarului mâncare.
După ce s’a săturată bine, văcarulă se duse la văcuţa bălţată şi-i povesti, ce i s’a întâmplată cu streinulă şi ce i-a spusă elă. Văcuţa, îi (fise: „Pune na-frama în cornă, că ţi-a fi de folosă vreodată, când te-i duce de seră cu vitele acasă, eu rămâiu aici, căci ml-e frică, c& hangiulă mă ucide. Decă te-a întreba elă de mine, să-i spui că am rămasă pe
câmpă.14 După ce văcarulă sosi acasă, hangiulă îlă întreba unde e văcuţa cea bălţată? Văcarulă îi spuse, că n’au pu-tut’o mâna acasă, şi că mâne de bună seină nl-o aduce jodată cu celelalte. A doua di văcarulă îi povesti văcuţei băl-ţate, că hangiulă l’a întrebată unde a rămasă. Văcuţa îi grăi: „Deseră te-a întreba eră de mine, spune-i că nu m’ai putută mâna acasă. Elă ţl-a spune, că va trimite mâne dimineţă vînătorl să mă puşte. Aşa va face. Der tu să-ţi strîngl hainele după ce vei ajunge acasă, şi să vii de grabă la mine la câmpă şi ne-om duce în lume câtă ne-oră putea duce piciorele de iute4.
• După ce văcarulă a ajunsă sera cu vitele acasă, hangiulă l’a întrebată, unde a rămasă văcuţa bălţată : văcarulă îi răspunse, că n’a putnt-o mâna acasă. A-tuncl hangiulă grăi: „Bine deră, dragul meu, să scii că mâne cum se va crepa de diuă, voiu trimite vânători se puşte văcuţa. “ Cum a aucfită văcarulă una ca asta se duse în căsuţa, unde durmia, îşi aduna straiele şi dete fuga la văcuţa de, pe câmpă. După ce-a ajunsă, văcuţa îi cjise: „Hai să pomimă repede.u Vă-carulă îi răspunse : „Eu sunt gata, ml-am adusă tofcă ce amă.u „Şi eu sunt gata.44
____________ (Va urma.)
/• Din comitate.
(Urmare.)
Comitatulit Turda-Arieşâ. In luna lui Maiu: s’au estradată 4 paşaporte pentru liberă trecere în România. Focuri s’au ivită în Turda, Cristură, Ludoşă, Bagină Bogata, Tritulă inferioră, Lupşa, Câm peni şi Pociaga inferioră. Paguba 3940 fl. 80 cr., dintre cari 1356 fl. 29 cr. au fostă asiguraţi.
Adunarea comitetului administrativă ţinută la 13 Iunie, luâ hotărîrea, ca în bugetulă anului viitoră să se arunce pe fiăcare comună câte o anumită sumă pentru procurarea instrumenteloră necesare la stingerea focului.
Noulă inspectoră de dare Szilvasy Bela raporteză, că în luna trecută s’au incassată dare directă 25,695 fl. 24 cr. er dare militară 212 fl. 47 cr. Au rămasă însă restanţe: dare directă 318,694 fl. 61 cr., âr dare militară 21,592 fl. 80 cr. Cum vedemă, restanţele de dare şi în acestă comitată suntă forte mari. Noufă inspectoră de dare promite însă în raportulă său, că va căuta ună mijlocă mai ener gică pentru a scâte restanţele de dare. Declară totodată, că manipularea defec-tuosă de pănă acum a baniloră de dare are s* *o înloeuescă printr’o manipulare corectă, prin care se va pune stavilă de-fraudăriloră.
Oficiulă poştală din P.-St.-Craiu s’a desfiinţată din causa lipsei de clientelă.
L® propunerea inspectorului r. de scole, Comitetulă administrativă a hotă-rîtă să se închidă scolele clandestine is-raelite din Ghirişă şi Săcalulă de Câm piă. Totodată, pentru-ca Israeliţii să se absţină a mai înfiinţa în viitoră asemenea scole clandestine, de cari mai ’nainte erau multe în acestă comitată şi probabilă că şi astăcjl mai suntă,—Comitetulă a hotărîtă să se ceră dela ministrulă de culte şi instrucţiune publică autorisaţia de a ameninţa pe proprietarii nnoră a-semenea scole clandestine nu numai cu închiderea scoleloră întemeiate de ei, ci şi cu pedepsă în bani.
In legătură cu acesta membrulă Comitetului Miksa Elek, în consideraţiă, că nu numai în asemenea scole israelite, ci şi în altfeliu de scole, recunoscute ca co-răspuncfătore legiloră, potă să obvină caşuri ca, deşi în secretă, să se folosescă cărţi de scolă cu principii antipatriotice: interpeleză pe inspectorulă de scole, decă se facă punctuosă în acestă comitată aşa numitele visitaţiunl şcolare, şi decă îşi împlinesce elă datorinţa de a visita fiăcare scolă, şi decă, pe basa scăderiloră observate în scolele visitate, întreprinde elă paşii ulteriori necesari?...
La acestă interpelare inspectorulă a răspunsă, că elă se nisuesce a satisface obligămentului de a visita scâlele pe câtă ’i permite „modestulii44 itinerară de 300 fl. Observă însă, că elă mai multă de atâta nu pote face; deodată cu isprăvi-rea baniloră itinerarului s’au isprăvită şi ulteriorele visitaţiunl de scole. Fiind-că itinerarulă e mică, multe scole rămână nevisitate şi împrejurarea acesta, ce-i dreptă, tjice inspectorulă, e păgnbitore centru instrucţiune. Din causa acesta propuse Comitetului, să roge pe ministrulă respectivă a’i da o îndoită sumă ca itinerară.
Propunerea acesta fu unanimii primită din partea Comitetului.
binuşulă ajunge înţr’alf# despărţământ^, undă se învălue fn albuşă, care este*' compusă din albumină, în tocmai ca şi la oulă naturală. Acestă nou lichidă se închegă şi printr’o mişcare rotă-tore particulară ia o formă ovală. Oulă astfelă preparată trece într’altă recep-taculă din apropiere, numită „maşina pentru pieleu. Aci este îmbrăcată cu o peliţă subţire. Iu fine îşi capătă ultima sa îmbrăcăminte, adecă o coje de gipsă, ceva mai grosă ca c6ja naturală. Se pune apoi pe table mari ca să se usuce, ceea ce se întâmplă forte iute. Productulă acesta primesce astfelă tote aparenţele unui ou veritabilă. Se spune, că fabricaţiunea * ouă-loră artificiale nu pote satisface căutării celei mari; totă ce se fabrică să cumpără de două case mari din New-York. De altmintrelea ouăle acestea suntă cu totului totă nestricăciose, bine nutritore şi totă atâtă de sănătdse ca şi ouăle de găină. Nu se spargă aşa lesne, şi din căusa grosimei cojei loră sunt cu multă mai uşoră de transportată ca ouăle naturale.
NECROLOG?................
Ionă Buzdugft, preotă gr. or., şi fiica sa luliana facă în numele loră şi a
tuturoră consângeniloră cunoscută, căi prea iubita soţiă, respective mamă Ca**' ţarina Buzdugă născută Popă, după ună morbă mai îndelungată şî-a dată la L Iunie 1888 st. n. blândulă sufletă în manile Creatorului în ală 24-lea ană ală etăţei şi după 3 ani şi 7 luni de 'fericită căsătoriă.
Rămăşiţele pământesc! s’a aşecfată spre odihnă veclnică în cimiteriulă din Sânjosifă (Poiana) la 4 Iunie 1888 st. fl.
Pe răposata o deplângă mulţime de consângeni.	, :
Ffă-i odihna uşoră şi amintirea binecuvântată!
Cursulu pieţei Braşovă
din 16 Iunie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.48 Vend.		8.51
Argintă românescă .	11	8.42	r	8.46
Napoleon-d’orI . . .	11	10.01	11	10.04
Lire turcescl . . .'	IV	11.32	11	11.37
Imperiali		11	10.32	«	10.37
GalbinI		11	5.89	ii	5.92
Scris. fonc. „Albinaw6u/0	11	101.—	ii	—
» » 5°/o	11	98.—	n	98.50
Ruble rusesc! . . .	11	109.—	„ no. ,	
Discontulă ....	6V2-	-8% pe	ană.	
DIVERSE.
Ouă artificiale. S’a afirmată adeseori , că Americanii fabrică ouă false. Acestă faptă este confirmată şi etă de-taliurile acestei industrii curiose; Ea constă din patru operaţiuni: pregătirea gălbinuşului, a albuşului, a pe-liţei de pe ou şi a cojei. Gălbinuşulă este o amestecătură de făină de porumbă (cucunnjă), de scrobelă scosă din bucate, de uleiu şi de alte îngredienţe diferite. Acestă mixtură să tomă ca o pastă grosă într’o maşină, care i dă forma rotundă. După aceea găl-
Cursulă la bursa de Viena
din 16 Iunie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/o..................^9.30
Renta de hârtiă5°/0 ................ 86.95.
Imprumutulă câiloră ferate ungare . 151.90 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostil ungare (1-ma emisiune) . .	95.50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostu ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei căiloră ierate de
ostil ungare (3-a emisiune) . . 105.—
Bonuri rurale ungare................105.—
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.90
Bonuri rurale Banată-Timişă . .	104.75
Bonuri cu cl. de sortare.............104.75
Bonuri rurale transilvane ....	104.30
Bonuri croato-slavone...............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă .........	99.50
Imprumutulă cu premiulă ungurescu 125.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului........................124.50
Renta de hârtiă austriacă ....	79.20
Renta de argintă austriacă ....	80.90
Renta de aură austriacă............... 109.75	*
LosurI din 1860	  137.20
Acţiunile bâncei austro-ungare . . . 859.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 284.— Acţiunile băncei de credită austr. .	28.60	'
Galbeni împărătesc! ................... 5.95
Napoleon-d’orI....................... 10.025/1()
Mărci 100 împ. germane............. 61.973/10
Londra 10 Livres sterlinge .... 126.35
Bursa de BucurescT.
Cotă oficială dela 3 Iunie st. v. 1888.
Renta română 5u/0 . .
Renta rom. amort. 5%
Renta convert. 6°/0 . .
Impr. oraş. Buc. 10 fr.
Credit fonc. rural 7°/„
n » H Sh
„	„	urban	7% .
„	»	n	6% •
•i	ii	»	® io •
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. Ac. de asig. Dacia-Rom.. . Ac. de asig. Naţională. . . Auru contra bilete de bancă Bancnote austr. contra aură. Aură contra argintă său bilete Florină valora austriacă
Cump.	vend.
90-	91.—
91. V,	92-Vî
89.-	90.—
35.—	38. -
105.—	106.—
89.3/4	70. V4
107.-	107.3/4
98.—	99.—
85. V,	86.—
945.—	960'—
220.—	225.—
16>/4	17.—
2.-	22.—
16.—	16.3/4
2.01	2.
Editorii şi Redactorii responsabilii; Or. Aurel Mureşianu.

GAZATA TâAÎÎSiliVAMfcl:
'.mv.
si.ppa mwmu\
I. Plecarea trennriloru:
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenultl
Trenulti
Trenulti
Trenulti
Trenulti
I.	Dela Braşovu 4a Pesta:
de persone Nr. 807: 7 ore* 10 de minute sera. mixtă Nr. 815: 4 ore 10‘ minute dimineţa.
2.	Deta Braşovu la Bucuresci: acceleraţii Nr. 302 : 5 6re 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după ameţii. Sosirea trennriloru:
I.	. Dela Pesta laBraşovă:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedî. mixtti Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. fc. Dela Bucuresci {a Braşovu:
mixtti Nr.. 317: 2 ore 32 minute după amedî. accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A. Plecarea poşteloru:
a)	Dela Braşovă la Rişmvu-Zernesci-Rrană: 12 ore 30 m. după amecjl
b)	„	„	„	Zizinu: 4 ore după. şmedl.-
" c)	„	„	în	Secuime [S. GeorgI]: 1 oră 30 minute noptea.
d)	v ’	„	la	Făgâraşu: 4 ore dimineţa.
e)	„	„	la	Sâcele: 4 ore dimineţa.
11, Sosirea postelorii:
a)	Dela Reşnovu-Zernesct-Rranu la Braşovă: 10 ore înainte de amedî.
b)	„ Zizinu la Braşovu: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	Făpăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa. ej • y v Ijii-Braşovti: 6 ore 30 minute sera.

4851—1888 tkvi. szâmhoz.
Amrâsi hirdetmenyi kivonat.
A brassoir kir.- ^toiwenyszek mint telekkonyvi hatosâg kOzhirreţî teszi, hogy Dr^ Lemenyi Miklos vegrehajtatonak Amintit Frigyos vegrehajtâst szenvedb elleni:o. e. 24 frt. —- kr. tokekOv^ţ^les es jar. irânti vegrehajtasi iigyeben a brassbi kir. torvenyszek a liosszu* falusi kir. jarâsbirdsâg tertileten levo a csernâtfalusi 267 sz. tjkben 488, 489, 571 hrsz. a foglalt fekvokre az ârverest 836 frtban, ezen-nel megâllapitott kikiâltâsi ârban az ârverest elrendelte es hogy a febnti ingatlanok az 1888 evi Auguştus ho l l-ik napjân d. e. 9 ora-kor Csernâtfaluban megtartando nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak.
' Arverezni szândekozok tartoznak az ingatlanok becsârânak 10%-ât 83 M 60 kr. keszpenzben, vagy az 1881 LX tcz. 42 §-âban jelzett ârfo-lyammal szâmitott es az 1881 evi November ho 1-en 3333 sz. alatt kelt igazsâgugyministeri rendelet 8 §-âban kijelolt ovadekkepes ert£k-papirban a kikiildott kezehez letenni, avagy az 1881 60* tcz. 170 §-ertelmeben a bânatpenznek a birosâgnâl elOleges elbelyezâsârol kiâllitott szabâlyszerii elismervenyt âtszolgâltatni.
Brasso, 1888 evi.JSfâjus ho 2-ân.	....-
A kir. torvenyszek f mint tkyi Jigtosdg.
.	.	69
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
' .'' V /■'1 '	la '	. v : •	' ' ; -
AMICULU FAMILIEI, piarb beletristicu şi enciclopedicb-literarti—cu ilustraţiunî.— Cursulfi XII. — Apare în 1 şi 15 4* a lunei în numeri câte de 2—3 c6le cu ilustraţiunî frumbse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin! glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivi4iloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTUL0 ROMÂNO. ţ)iaru bisericescu, scolaru şi literarii — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. —LAplaiW îki î brb,şuBî l lunare câte de 2V2 — 372 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiuni^,— n^ai ^ departearticlii din sfera tuturoră sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-‘iorî' şi aiverse'1 ocasiiinf,‘ mai alesu funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarl; şi în urmă totă soiulu de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu totu altt patrulea esemplaru.
Mumeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢ(J“ în Gherla^-Sz-ujvâr.—Transilvania. TSB
Totfi de aci se mai potti procura şi
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români,
următorele cărţi din editura propria:
învederite şi rectificate de Dr. Grre-goriu Şilaşi. Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş.
I.	II. câte 40 cr. — Broşura UE. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de L Papiu. Untl volumti de preste 26 c61e. Acest opti de ctiventărî bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendti şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată •timpulti introduc erei, fasele prin carii a trecută şi .modul cum s’a stabiliţii’ respectiva sărbătdre. Preţulii e 2 fl.
Barbu cobzariulă. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulii 15’ cr.
Puterea amorului. Novelă deP’au-lina 0. Z. Rovinaru. Preţulii 20 cr.
" îdeaTuin pşrdufD. ;Nbyeiă originală de Pamina ‘ G. Z. Rovinaru. Preţuiţi 15 cr.
Qpera unui omă de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-luld pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulii 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulu 10 cr.
UltirnuID Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de. N.
F.	Negruţă. Preţulă 25 cr. r
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Drago şti. Novelă istorică naţională. Preţuiţi 20 cr.
Numeri! 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanfi şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 aete după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulă. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă , Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă >{cldl^[ 1} fi/ jcr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Toanâ Pft^ă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr,
TesaurulQ dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote; patru 1 fl, — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei, Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, indusţriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. :	;
Economia pentru seelele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământul^ intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandialî), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială., Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30;
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, pţ-of. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană E. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă, I fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifii profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţ! de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
MiculQ mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulti Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei de D-^eu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşov!!.